COLEGIUL TEHNIC DE AERONAUTIC H. COAND BUCURETI

PROIECT

Candidat:

Matache R. Nicolae LaureniuElectomecanic instalaii si aparatur de bord aeronave

Coordonator: prof. ing. MOTOROIU OVIDIU Calificarea:

PROMOIA 20111

Tema proiectului:MENTENANA SISTEMULUI DE ILUMINAT EXTERIOR AL AERONAVEI DIAMOND AIRCRAFT DA20-C1

2

CUPRINSpag. 1. Argument.......4 2. Instalatia electrica de avertizare si observare a aeronavelor. ..5 2.1 Generalitati...........5 2.2 Instalatia luminoasa de aeronavigatie.........5 2.2.1 Instalatia de avertizare.....5 2.2.2 Instalatia de observare..........6 2.3 Surse de lumina cu incandescenta..... 7 2.4 Lampi electrice cu descarcari.10 3. Mentenana sistemului de iluminat exterior al aeronavei DIAMOND AIRCRAFT DA20-C1...............................................16 3.1 Luminile exterioare ale avionului DA20-C1 .16 3.2 Repararea sistemului de iluminat exterior.....19 3.3 Proceduri de mentenanta .....22 4. Norme de sanatatea si securitatea muncii si masuri de prevenire si stingere a incendiilor.........35 4.1 Norme de sanatatea si securitatea muncii prevazute in manualul de mentenanta al avionului....35 4.2 Norme generale de sanatatea si securitatea muncii ...36 4.3 Masuri de prevenire si stingere a incendiilor...40 5. Bibliografie................41

3

1.

ARGUMENT

Iluminarea este cantitatea de lumina, sau de flux luminos, primita de unitatea de suprafata. Datorita faptului ca in multe cazuri se foloseste mai putina lumina sau mai multa decat este necesar pentru derularea unui anumit tip de activitate, nivelul de iluminare trebuie masurat cu un Luxmetru, valorile masurate fiind comparate cu standardele in vigoare pentru locatii diferite. Puterea efectiv consumata de lampile montate se va masura cu un cleste wattmetric. O istalatie electrica reprezinta un ansamblu de echipamente electrice interconectate intr-un anumit spatiu dat. Instalatiile de iluminat ale unui avion trebuie sa fie eficiente si economice, sa realizeze un anumit nivel de iluminare, concomitent cu indeplinirea unor conditii de calitate si sa aiba o mare adaptabilitate la conditiile variate de functionare. Intrucat aeronavele sunt destinate efectuarii de misiuni de zbor in aproape toate conditiile atmosferice posibile, atat ziua cat si noaptea, se pune problema asigurarii lor.Una dintre masurile adoptate pentru marirea sigurantei zborului este si asigurarea sa optica.Acestea trebuie sa ofere in primul rand echipajului (si apoi pasagerilor) posibilitati de orientare in spatiul aerian in conditii meteorologice grele si pe timp de noapte, principalele faze ale misiunii aeriene: decolarea, zborul pe traiectorie si aterizarea. Intretinerile si reparatiile au ca scop aducerea instalatiei respective in stare normala de functionare. Repararea poate fi organizata dupa mai multe sisteme si anume: reparatii executate in caz de necesitate, reparatii preventive planificate. Efectuarea corecta a reparatiilor contribuie decisiv la pastrarea parametrilor functionali a instalatiei electrice si la asigurarea unei durate de serviciu indelungat. Pentru a se executa o reparatie corecta este necesar ca personalul care executa reparatia sa cunoasca si sa respecte intocmai procedurile descrise in manualul de mentenanta al aeronavei respective. Multa atentie trebuie acordata respectarii normelor de protectie a muncii atat la intretinerea si exploatarea instalatiilor electrice cat si in toate etapele procesului tehnologic de reparare, pentru prevenirea accidentelor.4

De cele mai multe ori aceste accidente sunt datorate neglijentei sau lipsei de atentie.

2. INSTALATIA ELECTRICA DE AVERTIZARE SI OBSERVARE A AERONAVELOR2.1 GENERALITATIIntrucat aeronavele sunt destinate efectuarii de misiuni de zbor in aproape toate conditiile atmosferice posibile atat ziua,cat si noapte, s-a pus problema asigurarii lor si din aceste puncte de vedere in scopul maririi sigurantei zborului. Una dintre masurile adoptate pentru marirea sigurantei zborului este si asigurarea sa optica. Acestea trebuie sa ofere in primul rand echipajului (si apoi pasagerilor) posibilitatii de orientare in spatiul aerian in conditii meteorologice grele si pe timp de noapte, in principalele faze ale misiunii aeriene: decolarea, zborul pe traiectorie si aterizarea. Totodata, in interiorul aeronavei este necesara iluminarea.

2.2 INSTALATIA LUMINOASA DE AERONAVIGATIEReunite sub acest titlu se afla de fapt doua instalatii separate, dar care se completeaza reciproc: instalatia de avertizare si instalatia de observare. Este constituita din lampi cu lumina continua si intermitente, expuse in extremitatile aeronavei pentru a semnala vizual in caz de zbor de noapte sau pe ceata echipajelor altor aeronave prezente in apropiere a unei alte aeronave, determinandu-se si sensul de zbor. Aceasta avertizare este obligatorie pentru evitarea oricaror coliziuni aeriene, cu rezultate nefaste in orice situatie. Din punctul de vedere al regulamentelor internationale de zbor, aceste avertizari sunt obligatorii. Ele sunt urmatoarele: -pe varful derivei se dispune o lampa cu lumina rosie intermitenta; -pe la mijlocul lungimii aeronavei, pe intradosul fuselajului se dipune o lampa cu lumina rosie intermitenta; -in varful planului stang se dispune o lampa cu lumina rosie continua; -in varful planului drept se dispune o lampa cu lumina verde continua. Dupa cum se observa, dispunerea acestor lumini cat si culorile folosite determina atat pozitia in spatiu cat si directia si sensul de zbor al aeronavei. Regulamentele stipuleaza ca aceste lampi trebuie sa fie deajuns de puternice, incat sa poata fi observate de la cel putin 2km distanta, la altitudinea de 2000m, in conditii de noapte senina si de la minimum 500m in conditii de ceata. Aceste distante pot permite efectuarea unor evolutii de evitare a ciocnirilor. Lampi cu lumina alba continua se mai dispun si deasupra rotilor5

2.2.1 INSTALATIA DE AVERTIZARE

trenului de aterizare pentru a putea fi sesizate in cazul in care aeronava, din diverse motive este obligata sa zboare cu trenul coborat.

2.2.2 INSTALATIA DE OBSERVAREEste necesara pentru crearea unei panze de lumina puternica in fata aeronavei pentru iluminarea spatiului respectiv in scopul unei bune observari in caz ca se coboara in ceata sau se vine la aterizare. Lampile sunt de fapt faruri puternice cu lumina alba continua. Ele sunt constituite din lampi speciale (multifilament, vidate, cu gaz halogen sau vapori de mercur) si au puteri, in functie de marimea aeronavei, intre 150 si 500W. Iluminarea exterioara se utilizeaza in special noaptea, pentru iluminatul spatiului din jurul avionului. Farurile de aterizare servesc pentru iluminarea terenului survolat la aterizare, iar farurile de rulare - pentru iluminarea pistei si a bretelelor pe care se deplaseaza aeronava dupa aterizare sau pentru a ajunge la start. De regula farul de aterizare si cel de rulare se gasesc intr-un singur corp de iluminat, numit far de aterizare si rulare. Acesta este prevazut cu doua filamente, dintre care unul pentru aterizare, iar celalalt pentru rulare. Puterea farului de aterizare este de 600 W, iar putrea farului de rulare este de 100-200 W. Primul functioneaza in regim de scurta durata (pana la 5 minute) iar cel de-al doilea este prevazut sa functioneze in regim de lunga durata. Pe avioanele usoare cu un singur membru in echipaj se monteaza de regula un singur far de aterizare. In cazul avioanelor medii si grele se prevad doua sau chiar patru faruri de aterizare-rulare. Farurile se monteaza pe avion in locuri judicios stabilite, astfel incat sa nu creeze rezistenta la inaintare suplimentara si nici sa nu produca fenomene de reflexie jenante pentru membrii echipajului. S-au realizat atat faruri fixe cat si faruri escamotabile. Farurile fixe se plaseaza de regula in bordul de atac al aripilor. In schimb, farurile escamotabile se monteaza sub planuri sau pe partea laterala exterioara a gondolelor motoarelor, sau la partea inferioara a fuselajului sub cabina echipajului. Aceste faruri pe timpul zborului sunt escamotate, in care scop sant prevazute cu un motor electric de actionare. In cazul unor avioane (de exemplu avionul TU-144) farurile sunt montate rigid pe jamba rotii din botul avionului. La scoaterea trenului de aterizare farul ocupa pozitia optima pentru iluminarea spatiului la aterizare. La aparatele de zbor moderne, farurile sunt dotate cu instalatii actionate cu selsine pentru reglarea unghiurilor de bataie ale luminii. Proiectoarele sunt corpuri de iluminat care se folosesc pentru iluminarea locului de incarcare sau descarcare a avionului, pentru iluminarea agregatelor avionului, etc. Acestea se utilizeaza atat la sol cat si6

in zbor (cand este necesar sa se observe starea unor parti ale avionului, depunerea de gheata de pe ampenaj, etc.).

2.3 SURSE DE LUMINA CU INCANDESCENTAEnergia electrica se transforma in energie luminoasa prin: - aducerea unui corp la incandescenta. Astfel de surse se numesc surse incandescente. - realizarea unei descarcari electrice intr-un mediu gazos sau cu vapori matalici. Astfel de surse se numesc surse de descarcari in gaze. - folosirea proprietatii de flourescenta a unor corpuri. Aceste surse se numesc surse flourescente. Prin sursa de lumina se intelege dispozitivul care, legat la reteaua electrica, produce radiatii luminoase. Aceste surse de lumina sunt cunoscute sub denumirea de lampi electrice sau tuburi luminoase. Sursele de lumina nu se folosesc ca atare deoarece au fluxul luminos dirijat in toate directiile, nu au rezistenta la lovituri, nu sunt izolate electric, si atinse, pot provoca accidente. Ele sunt utilizate, montate in corpuri de iluminat. Corpurile de iluminat au rolul: - de a sustine sursa de lumina si de a-i oferi protectie la lovituri; - de a asigura sursei o distributie convenabila a fluxului luminos; - de a asigura alimentarea cu energie electrica a sursei si de a realiza izolarea electrica a acesteia fata de mediu. Lampile electrice cu incandescenta sunt cunoscute si sub denumirea de becuri.

7

Partile principale ale unui bec electric cu incandescenta (fig.2.1) sunt:

Fig.2.1 Becul cu incandescenta

-filamentul 1, executat din wolfram, care parcurs de curent electric ajunge la incandescenta si emite radiatii luminoase; -electrozii 3, care prin intermediul contactelor electrice 4 asigura punerea sub tensiune a filamentului; - filamentul este sustinut la capete de electrozi si in zona de mijloc de carligele 2 ce se sprijina pe piesa de sticla 5 numita lopatica; -lopatica 5 mai are rolurile: de a sustine si izola electrozii 3 si de a asigura evacuarea aerului din balonul de sticla 6 si introducerea unui gaz inert; - soclul 8 este prins de balon prin materialul de umplutura izolator 7; contactele electrice 4 sunt izolate prin intermediul stratului izolator 9.8

Puterea becurilor electrice este de 25, 40, 60, 75, 100, 150, 200, 300, 500 W, pentru tensiunile de 120 V si 220V. Soclurile becurilor se executa: - filetate (asa-numitele socluri Edison); - baioneta (nefiletate fig.2.2), ce ofera o buna functionare becului si in conditiile existentei vibratiilor (soclul filetat se poate autodesface).Acestea se fixeaza prin introducerea in dulie, apasare si rotire la 900, pana ce elementele de fixare 3 patrund in locul destinat.

Fig.2.2 Soclu tip baioneta

Becurile electrice se racordeaza la retea, prin intermediul unui intrerupator sau comutator.Schema electrica este redata in fig.2.3.

Fig.2.3 Schema simplificata pentru legarea la reteaua electrica a unui bec cu incandescenta.

9

Fig.2.4 Schema simplificata pentru legarea la reteaua electrica a mai multor becuri electrice

2.4 LAMPI ELECTRICE CU DESCARCARI2.4.1 PRINCIPIUL DE FUNCIONARE AL LMPILOR CU DESCRCRISpre deosebire de izvoarele de lumin incandescente, mai categorie de izvoare de lumin a cror emisiune radiant nu definit n intregime numai prin temperatura corpului emitor. poat numele de izvoare lumilniscente. n tehnica iluminatului se utilizeaz n mod curent urmtoarele luminiscen: exist o poate fi Acestea tipuri de

a) luminiscena gazelor i a vaporilor metalici, provocat de trecerea curentului electric printr-un gaz sau prin vapori metalici; b) luminiscena corpurilor solide. Aceasta poate fi produs n urmtoarele moduri: - prin iradierea cu anumite radiaii a unor substane speciale (numite luminofori sau substane fluorescente), substane care sunt capabile s reemit timp de 10-8 - 10-7 s, sub form de radiaii vizibile, energia absorbit. Fenomenul poart numele de fluorescen; - prin aezarea unor substane speciale n cmpuri electrice alternative de joas frecven ns suficient de intense (de ordinul a 105 V/cm). Fenomenul poart numele de electroluminiscen. Descrcri1e electrice n gaze sunt posibile datorit prezenei purttorilor de sarcin (ioni pozitivi, negativi i electroni) aflai n gaz mai ales n urma ciocnirilor electronice. n prezena unui cmp electric de o anumit valoare aplicat ntre electrozii unui tub de descrcare n care se afl un gaz la presiune joas (fig. 2.5), purttorii de sarcin sunt accelerai n sensul corespunztor sarcinii lor electrice (pozitive sau negative).

10

Fig. 2.5 (a) Aspectul general al unei descrcri luminiscente

n figura 2.5 b se disting urmtoarele domenii de funcionare: - AB - descrcare neautonom (ntreinut); - BC - descrcare autonom; - CDEF - descrcare luminiscent cu urmtoarele zone: CD - zon cu caracteristic negativ; DE - zona descrcrii normale, cu tensiune aproape constant. n aceast zon se situeaz punctul de funcionare al lmpilor luminiscente cu catod rece; EF - zona descrcrii anormale; FG - zona arcului electric, cu emisiune termoelectronic. n aceast zon se situeaz punctul de funcionare al lmpilor fluorescente cu catod cald si al arcului electric.

Fig. 2.5. (b) Caracteristica tensiune-curent a lmpilor cu descrcri n gaze

Deplasarea ordonat a particulelor ncrcate constituie un curent electric, ce poate produce, prin ciocnirea purttorilor de sarcin cu atomii neutri ai gazului, ionizri i excitri ale acestora. Prin ionizri se produc noi11

purttori de sarcin care contribuie la ntreinerea descrcrii (alturi de emisia electronilor din electrodul negativ numit catod) iar prin excitri se produc fenomenele luminoase care caracterizeaz descrcarea. Excitarea const n trecerea, n urma ciocnirii electronice, a unui electron al atomului gazului pe o orbit superioar. La revenirea atomului la starea normal de echilibru se emite o radiaie electromagnetic. Ansamblul radiaiilor ce pot fi emise de un gaz constituie spectrul de emisie al acestuia. Raportul ntre intensitile diferitelor radiaii este de asemenea caracteristic ca i culoarea descrcrii electrice ce rezult din distribuia spectral. n cazul alimentrii tubului cu curent alternativ, cei doi electrozi au pe rnd (n funcie de alternana curentului) rolurile de catad i anod, iar la trecerea curentului prin zero, tubul se stinge; aceasta face ca s apar un efect stroboscopic al iluminrii, n sensul c la deplasarea liniar a corpurilor poate apare senzaia de tremurare, iar la rotirea ntr-un sens a corpurilor apare senzaia rotirii inverse, ceea ce n unele situaii poate fi periculos. Valoarea curentului electric ce strbate tubul de descrcare depinde i de numrul de electroni emii de catod; pentru extragerea lor este necesar o anumit energie, fapt care se manifest printr-o anumit cdere de potential. Emisia de electroni este usurat dac se utilizeaz catozi incandescenti sau activati prin depunerea unor substante ce emit electroni; totodat, se reduce i energia necesar extragerii electronilor. Caracteristica tensiune-curent, specific unui tub cilindric cu descrcri n gaze este reprezentat in figura 5.4, b. Se observ din graficul funciei U = f(I) c sunt dou zone (CDE i FG) in care curentul crete atunci cnd scade tensiunea la borne (caracteristica este descresctoare, tubul fiind caracterizat prin aceea c prezint o "rezisten negativ"). Datorit acestui fapt, curentul are tendina de cretere nelimitat, ctre limita maxim pe care este capabil s o asigure sursa de energie, iar prin efectul termic ce se produce, tubul se distruge. Pentru mpiedicarea efectelor distructive datorate rezistenei negative, toate lmpile de descrcare sunt prevzute n mod obligatoriu cu elemente de limitare i stabilizare a regimului de funcionare, ce se conecteaz n serie cu ele; aceste elemente, numite frecvent "balasturi" pot fi rezistoare, bobine, condensatoare, transformatoare cu dispersie de flux magnetic sau combinaii ale acestora ce asigur funcionarea de lung durat a tubului, fr supranclzire, conform puterii disipate normal pe tub sau pe electrozi.12

Pentru sporirea eficacitii luminoase a Impilor cu descrcare, sau pentru obinerea unei anumite culori i reducerea efectului stroboscopic i de plpire se utilizeaz substane fluorescente. Acestea sunt fosfai, halogenofosfai sau wolframai de beriliu, magneziu, cadmiu, etc., care prezint particularitatea c fiind iradiate cu o radiaie ultraviolet absorb aceast energie incident i o reemit sub form de radiaie vizibil, prin schimbarea lungimii de und. n urma ncetrii iradierii, dup un timp scurt (10-7.. 10-2 s) efectul luminos dispare. Substanele fluorescente uzuale se depun sub forma unui strat subire n interiorul tubului de descrcare, fiind o pulbere fin cu diametrul cristalelor de civa microni.

2.4.2 LMPI CU DESCRCRI PROPRIU-ZISE Aceste lmpi asigur emisia de lumin direct, fr conversia energiei prin substane fluorescente. Printre cele mai rspndite se afl cele cu lumin catodic, cele cu coloan pozitiv, cele cu descrcri n xenon sau n vapori de sodium, etc. a. Lmpile cu lumin catodic Aceste lmpi, numite i "lmpi cu licrire" sau "lmpi cu lumin negativ" sunt lmpi de dimensiuni reduse, de forme diferite (par sau tubular) avnd electrozii executai din fier sau aluminiu acoperii cu compui de bariu. Ele au electrozii foarte apropiai, de diferite forme (cilindric, circular, cifre, litere, modele decorative, etc.), pentru a se utiliza numai lumina negativ a descrcrii (v. fig. 5.4, a). Descrcarea se produce ntr-o atmosfer gazoas compus din heliu i neon de joas presiune (5 ... 25 mm coloan de mercur). Ele au putere mic i flux luminos redus, avnd inerie foarte mic (10-5 s) i o culoare roiatic a descrcrii. Pentru amorsarea descrcrii este necesar o tensiune de circa 100 V, curentul prin tub fiind limitat la o valoare de ordinul miliamperilor de rezistene exterioare, montate uneori chiar n soclul lmpii. Aceste tuburi se utilizeaz ca lmpi de semnalizare, stabilizatoare i divizoare de tensiune, n stroboscopie sau oscilografie, ca lmpi de control sau indicatoare de tensiune, etc. b. Lmpi cu coloan pozitiv Aceste lmpi, numite i "lmpi de nalt tensiune" se utilizeaz pentru inscripii i reclame luminoase. Ele se execut sub form de tuburi din sticl, clar sau colorat, avnd diametrul de 18 sau 22 mm i lungimea13

cuprins ntre civa zeci de centimetri i circa 2 metri (pentru ca manevrarea i transportul s poat fi uor fcute). Tuburile au la capete doi electrozi metalici, de regul activai, iar n tub se introduc gaze sau amestecuri de gaze i vapori metalici: neon, argon, heliu, vapori de mercur n funcie de culoarea ce se dorete: - rou: neon; - galben-auriu: heliu; - albastru: argon i vapori de mercur; - verde: argon, neon i vapori de mercur, etc.

Tensiunea de funcionare variaz n funcie de lungimea tubului (care formeaz litere, desene, etc.), fiind de regul cuprins ntre 1-12 kV, obinui de la transformatoare de nalt tensiune de construcie special, curentul electric fiind de civa zeci de miliamperi. n figura 2.6 sunt reprezentate dou tuburi pentru firme luminoase.

Fig. 2.6 Tuburi luminiscente de nalt tensiune.

c. Lmpi cu descrcri in xenon Ele sunt confectionate din tuburi din cuar si dau o lumin alb foarte asemntoare cu lumina soarelui. Se utilizeaz pentru proiectoare sau pentru iluminatul exterior al suprafeelor mari (intersecii ale marilor artere de circulaie, pentru stadioane, etc.), cnd au puteri mari i foarte mari (zeci de kilowai). n scopuri fotografice se utilizeaz n impuls (fig. 2.7), cnd funcioneaz prin descrcarea unui condensator de valoare mare (sute de microfarazi) ntr-un timp foarte scurt (0,5.10-3.10-3 s), avnd o foarte mare eficien luminoas. La aceste tuburi este necesar un circuit suplimentar pentru amorsarea comandat, cnd se furnizeaz un impuls de foarte nalt tensiune (zeci de kV).

14

Fig. 2.7 Tipuri de lmpi cu xenon cu descrcare n impuls, pentru scopuri fotografice

d. Lmpi cu vapori de sodiu de nalt presiune n anumite cazuri speciale, pentru iluminatul oraelor de munte cu cea frecvent sau n iluminatul nodurilor i triajelor feroviare, unde au loc frecvente degajri de fum i praf, se introduc lmpi cu vapori de sodiu, ce emit o lumin galben, practic monocromatic, ce favorizeaz vederea , asigurnd n toate mprejurrile o acuitate vizual ridicat. Aceste lmpi se compun dintr-un tub de descrcare n form de U, confecionat din sticl special rezistent la aciunea vaporilor de sodiu. La fiecare capt al tubului este fixat etan cte un electrod, iar n interior tubul este umplut cu un gaz inert, de obicei neon i o mic cantitate de sodiu i mercur. Pentru a se evita pierderile de cldur spre exterior, permindu-se creterea temperaturii tubului la o valoare suficient pentru asigurarea unei presiuni corespunztoare vaporilor de sodiu, arztorul (tubul de descrcare) este introdus ntr-un nveli de sticl ce se videaz pentru micorarea pierderilor de cldur prin convecie. Conectarea la reea se face prin intermediul unui balast corespunztor, aprinderea asigurndu-se i prin intermediul unor electrozi suplimentari . Dup aplicarea tensiunii, descrcarea se amorseaz prin gazul de umplere (neon), iar nclzirea tubului ncepe s produc topirea i evaporarea sodiului. Vaporii de sodiu ncep s participe la descrcare i culoarea descrcrii trece treptat din rou (neon) spre galben, pe msur ce presiunea vaporilor crete, pn la atingerea valorii de regim, cnd curentul este limitat de balast, iar culoarea descrcrii este galben-portocalie.15

Intrarea n regim a tubului dureaz cteva minute, depinznd i de temperatura exterioar. Dac ntmpltor, atunci cnd tubul este n funciune are loc o scurt ntrerupere a tensiunii de alimentare, tubul se stinge; la revenirea tensiunii el nu se aprinde imediat, trebuind nti s se rceasc i apoi se reamorseaz dup cteva minute funcionarea normal. Avnd o luminan ridicat, aceste tuburi cu sodiu se monteaz la nlimi mari.

3. MENTENANA SISTEMULUI DE ILUMINAT EXTERIOR AL AERONAVEI DIAMOND AIRCRAFT DA20-C13.1 LUMINILE EXTERIOARE DA20-C1 ALE AVIONULUI

Avionul DA20-C1 are trei lumini exterioare intr-un bloc de lampi la extremitatea fiecarei aripi. De asemenea are lumini de aterizare si de rulare pe sol (taxi), amplasate intro carcasa in aripa stanga. Figura 3.1 arata amplasarea lampilor pentru iluminat exterior. Figura 3.4 arata amplasarea luminilor la capatul aripilor. Consultati figura 3.2 pentru schemele electrice ale sistemului de lumini. Avionul DA20-C1 are urmatoarele lumini exterioare amplasate intr-o carcasa in aripa stanga: - Lumina de aterizare Farul de aterizare este amplasat intr-o carcasa in bordul de atac al aripii stanga. Farul de aterizare are o lentila incolora cu un bec de 100 watti. Este amplasat in partea dinspre fuselaj a carcasei. Fig. 3.3 prezinta locatia farului de aterizare. Un intreruptor amplasat in partea stanga a panoului cu instrumente de bord comanda lumina de aterizare. - Lumina de rulare pe sol ( taxi)16

Farul de rulare pe sol (taxi) este amplasat intr-o carcasa in bordul de atac al aripii stanga. Farul de rulare pe sol (taxi) are o lentila optica cu un bec de 100 watti. Este amplasat in partea dinspre exterior a carcasei. Fig. 3.3 prezinta locatia farului de rulare pe sol (taxi). Un intreruptor amplasat in partea stanga a panoului cu instrumente de bord comanda lumina de rulare pe sol (taxi). - Lumini de recunoastere (optional) Lampile luminilor de recunoastere sunt amplasate intr-o carcasa in bordul de atac al aripii stanga. Luminile au trei lentile optice cu becuri de 100 watti. Fig. 3.5 prezinta locatia lampilor luminilor de recunoastere. Un intreruptor amplasat in partea stanga a panoului cu instrumente de bord comanda luminile de recunoastere. Avionul DA20-C1 are urmatoarele lumini exterioare amplasate intr-un bloc de lampi pe fiecare varf de aripa: - Lumini de pozitie stanga, dreapta Partea frontala a blocului de lampi are o lentila rosie (stanga) sau verde (dreapta). Lumina este vizibila din fata si din lateral. Un intreruptor amplasat in partea stanga a panoului cu instrumente de bord comanda luminile de pozitie. - Lumini de pozitie in partea din spate a avionului. Blocul de lampi contine de asemenea lumina de pozitie spate. Partea din spate a blocului de lampi are o lentila incolora. Luminile sunt vizibile doar din spate. - Lumini anti-coliziune (ACL) Partea din mjloc a fiecarui bloc de lampi are o lentila incolora pentru lumina anticoliziune (ACL). Filamentul produce un puls luminos de mare intensitate. Acesta este urmat imediat de un puls luminos de intensitate mai mica. Dublul puls luminos se produce aproximativ de 50 ori pe minut. Luminile ACL sunt vizibile din toate directiile. Sursa de energie electrica pentru ACL este amplasata sub scaunul din stanga. Sursa are iesiri de inalta tensiune separate pentru ACL stanga respectiv dreapta. Un intreruptor amplasat in partea stanga a panoului cu instrumente de bord comanda alimentarea sursei de energie luminile anticoliziune. Sursa de energie electrica genereaza impulsuri electrice de aprox. 600 volti. Impulsul ionizeaza gazul din lampa ACL ceea ce produce un puls17

luminos. Un impuls de tensiune mai mica urmeaza imediat dupa impulsul principal. Intreruptoarele luminilor exterioare sunt amplasate impreuna pe panoul cu instrumente de bord, in partea stanga a acestuia.

18

Fig. 3.1 Amplasarea luminilor exterioare ale avionului DA20-C1

3.2 REPARAREA EXTERIOR

SISTEMULUI

DE

ILUMINAT

19

Defectele, cauzele posibile si modul de remediere a defectelor la instalatia de iluminat exterior a avionului DA20-C1 sunt prezentate in tabelul urmator. DEFECT Ambele lumini de pozitie sunt nefunctionale . CAUZA POSIBILA Aparatul de protectie este deschis. Intreruptorul luminilor de pozitie este defect. Cabluri defecte in zona frontala a cabinei. MOD DE REPARARE Inchideti aparatul de protectie. Inlocuiti intreruptorul. Verificati continuitatea cablurilor. Reparati/inlocuiti cablurile defecte. Consultati schemele electrice din fig. 3.2. Inlocuiti becul. Verificati continuitatea cablurilor. Reparati/inlocuiti cablurile defecte. Consultati schemele electrice din fig. 3.2. Inchideti aparatul de protectie. Inlocuiti intreruptorul. Inlocuiti sursa de energie. Verificati continuitatea cablurilor. Reparati/inlocuiti cablurile defecte. Consultati schemele electrice din fig. 3.2. Inlocuiti sursa de energie. Inlocuiti sursa de lumina. Verificati continuitatea cablurilor. Reparati/inlocuiti cablurile defecte. Consultati schemele electrice din fig. 3.2.

O lampa de Bec defect. pozitie nu Cabluri defecte. functioneaza.

Ambele lumini anticoliziune sunt nefunctionale .

Aparatul de protectie este deschis. Intreruptorul luminilor de pozitie este defect. Sursa de energie defecta. Cabluri defecte.

O lumina Sursa de energie defecta. anticoliziune Sursa de lumina defecta. nu Cabluri defecte. functioneaza.

Repararea instalatiilor electrice pentru iluminat exterior (continuare) DEFECT CAUZA POSIBILA20

MOD DE REPARARE

Luminile Conectorul anticoliziune incastrarea si luminile de deconectat. pozitie nu functioneaza pe o parte. Lumina aterizare/ lumina de rulare pe sol (taxi) nu functioneaza.

de aripii

la Conectati conectorul. este

Bec defect. Aparatul de protectie este deschis sau defect. Intreruptorul luminilor de aterizare sau rulare pe sol (taxi) este defect. Cabluri defecte in zona frontala a cabinei.

Inlocuiti becul. Inchideti/inlocuiti aparatul protectie. Inlocuiti intreruptorul.

de

Verificati continuitatea cablurilor. Reparati/inlocuiti cablurile defecte. Consultati schemele electrice din fig. 3.2. Contact slab la conectorul Conectati corect conectorul. de langa faruri. Luminile optionale de recunoastere nu functioneaza. Bec defect. Aparatul de protectie este deschis sau defect. Intreruptorul luminilor de aterizare sau rulare pe sol (taxi) este defect. Cabluri defecte in zona frontala a cabinei. Inlocuiti becul. Inchideti/inlocuiti aparatul protectie. Inlocuiti intreruptorul. de

Verificati continuitatea cablurilor. Reparati/inlocuiti cablurile defecte. Consultati schemele electrice din fig. 3.2. Contact slab la conectorul Conectati corect conectorul. de langa faruri.

21

Fig.3.2 Schema electrica a instalatiei pentru iluminat exterior22

3.3. PROCEDURI DE MENTENANTA3.3.1 Generalitati Urmatoarele proceduri de mentenanta descriu: - demontarea si montarea becurilor defecte si ale blocurilor de lampi; - reglarea luminii de aterizare si a luminii de rulare pe sol (taxi) - demontarea/instalarea componentelor in sistem; Consultati figura 3.2 pentru schemele electrice.

ATENTIE! NU PUNETI IN FUNCTIUNE LUMINILE ANTICOLIZIUNE CAND SUNT PERSOANE APROAPE DE AVION SI NU PRIVITI DIRECT LA LUMINI CAND SUNT IN FUNCTIUNE DEOARECE POT PROVOCA AFECTIUNI OCULARE. DUPA CE ATI OPRIT ALIMENTAREA, ASTEPTATI MINIM CINCI MINUTE INAINTE DE A LUCRA LA LUMINILE ANTICOLIZIUNE. SURSA ELECTRICA A LUMINILOR ANTICOLIZIUNE GENEREAZA O TENSIUNE INALTA. TENSIUNEA INALTA POATE PROVOCA DECESUL SAU RANIREA PERSOANELOR!

23

3.3.2 Demontarea/Montarea farului de rulare pe sol (taxi)

A. Demontarea farului de rulare pe sol (taxi) OPERATIA 1 Treceti intreruptorul GEN/BAT pe pozitia OFF. 2 Demontati capacul carcasei farurilor de rulare pe sol (taxi)/aterizare de pe aripa. - Verificati daca banda de vinil alba de pe capac este deteriorata. Daca este necesar inlocuiti banda. 3 Demontati suruburile care fixeaza farul de Farul de rulare pe sol rulare pe sol (taxi) pe aripa. este in partea dinspre exterior a ansamblului. Consultati fig. 3.3 4 Tineti farul de rulare pe sol si scoateti-l cu grija din aripa. - Deconectati conectorul electric din spatele farului de rulare pe sol (taxi). - Demontati farul de rulare pe sol (taxi). OBSERVATII

24

B. Montarea farului de rulare pe sol (taxi) OPERATIA 1 Tineti farul de rulare pe sol in pozitie langa bordul de atac al aripii din stanga. - Conectati conectorul electric din spatele farului de rulare pe sol (taxi). 2 Montati suruburile care fixeaza farul de rulare pe sol (taxi) pe aripa. 3 Verificati functionarea farului de rulare pe sol (taxi). - Treceti intreruptorul GEN/BAT pe pozitia ON. - Inchideti aparatul de protectieTAXI/MAP de pe circuitul farului de rulare pe sol (taxi). - Treceti intreruptorul farului de rulare pe sol (taxi) pe pozitia ON. 4 Daca este necesar reglati pozitia fascicolului Consultati procedura de lumina al farului de rulare pe sol (taxi). reglare a fascicolului lumina al farului rulare pe (taxi)/aterizare. 5 Treceti intreruptorul farului de rulare pe sol (taxi) pe pozitia OFF. 6 Treceti intreruptorul GEN/BAT pe pozitia OFF. 7 Montati capacul carcasei farurilor de rulare pe sol (taxi)/aterizare pe aripa. de de de sol OBSERVATII

25

Fig 3.3 Montarea farurilor de aterizare si de rulare pe sol (taxi)26

3.3.3 Demontarea/Montarea farului de aterizare A. Demontarea farului de aterizare OPERATIA 1 Treceti intreruptorul GEN/BAT pe pozitia OFF. OBSERVATII

2 Demontati capacul carcasei farurilor de rulare pe sol (taxi)/aterizare de pe aripa. - Verificati daca banda de vinil alba de pe capac este deteriorata. Daca este necesar inlocuiti banda. 3 Demontati suruburile aterizare pe aripa. care fixeaza farul Farul de aterizare este in partea dinspre fuselaj a ansamblului. Consultati fig. 3.3. 4 Tineti farul de aterizare si scoateti-l cu grija din aripa. - Deconectati conectorul electric din spatele farului de aterizare. - Demontati farul de aterizare.

27

B. Montarea farului de aterizare OPERATIA 1 Tineti farul de aterizare in pozitie langa bordul de atac al aripii din stanga. - Conectati conectorul electric din spatele farului de aterizare. 2 Montati suruburile aterizare pe aripa. care fixeaza farul de OBSERVATII

3 Verificati functionarea farului de aterizare: - Treceti intreruptorul GEN/BAT pe pozitia ON. - Inchideti aparatul de protectie LANDING de pe circuitul farului de aterizare. - Treceti intreruptorul farului de aterizare pe pozitia ON. 4 Daca este necesar reglati pozitia fascicolului Consultati procedura de lumina al farului de aterizare. reglare a fascicolului lumina al farului rulare pe (taxi)/aterizare. 5 Treceti intreruptorul farului de aterizare pe pozitia OFF. 6 Treceti intreruptorul GEN/BAT pe pozitia OFF. 7 Montati capacul carcasei farurilor de rulare pe sol (taxi)/aterizare pe aripa. de de de sol

28

3.3.4 Reglarea fascicolului de lumina al farului de rulare pe sol (taxi)/aterizare OPERATIA 1 Demontati capacul carcasei farurilor de rulare pe sol (taxi)/aterizare de pe aripa. - Verificati daca banda de vinil alba de pe capac este deteriorata. Daca este necesar inlocuiti banda. 2 Pentru a regla fascicolul de lumina: Surubul din stanga jos de pe partea frontala a farului de rulare pe sol (taxi)/aterizare este surubul de reglaj. OBSERVATII

- Rotiti surubul de reglaj aflat pe partea frontala a farului de rulare pe sol (taxi)/aterizare in sensul acelor de ceas sau in sens invers acelor de ceas pentru a obtine orientarea corecta a fascicolului de lumina. Consultati fig. 3.3. 3 Verificati functionarea farului de rulare pe sol/aterizare; - Treceti intreruptorul GEN/BAT pe pozitia ON. Inchideti aparatul de protectie LANDING/TAXI/MAP de pe circuitul farului de rulare pe sol (taxi)/aterizare. - Treceti intreruptorul farului de rulare pe sol/aterizare pe pozitia ON. 4 Montati capacul carcasei farurilor de rulare pe sol (taxi)/aterizare pe aripa.

29

3.3.5 Demontarea/Montarea blocului de lampi din extremitatea aripii A. Demontarea blocului de lampi din extremitatea aripii OPERATIA 1 Treceti intreruptorul GEN/BAT pe pozitia OFF. ATENTIE! DUPA CE ATI OPRIT ALIMENTAREA, ASTEPTATI MINIM CINCI MINUTE INAINTE DE A LUCRA LA LUMINILE ANTICOLIZIUNE. SURSA ELECTRICA A LUMINILOR ANTICOLIZIUNE GENEREAZA O TENSIUNE INALTA. TENSIUNEA INALTA POATE PROVOCA DECESUL SAU RANIREA PERSOANELOR! 2 Scoateti capacul blocului de lampi extremitatea aripii si lentilele lampilor. 3 Demontati cele trei becuri. 4 Demontati suruburile care fixeaza blocul de lampi pe extremitatea aripii. - Indepartati cu grija blocul de lampi de extremitatea aripii. - Deconectati cei doi conectori electrici din spatele blocului de lampi. - Demontati blocul de lampi. de la Consultati fig. 3.4. Consultati fig. 3.4. OBSERVATII

30

B. Montarea blocului de lampi din extremitatea aripii OPERATIA 1 Aduceti blocul de lampi in pozitie langa extremitatea aripii. - Conectati cei doi conectori electrici in spatele blocului de lampi. 2 Montati suruburile care fixeaza blocul de lampi pe extremitatea aripii. 3 Montati cele trei becuri in blocul de lampi. ATENTIE: NU PUNETI IN FUNCTIUNE LUMINILE ANTICOLIZIUNE CAND SUNT PERSOANE APROAPE DE AVION SI NU PRIVITI DIRECT LA LUMINI CAND SUNT IN FUNCTIUNE DEOARECE POT PROVOCA AFECTIUNI OCULARE. 4 Verificati functionarea luminilor de pozitie. - Treceti intreruptorul GEN/BAT pe pozitia ON. Inchideti aparatul de protectie POSITION/STROBE de pe circuitul luminilor de pozitie. - Treceti intreruptorul luminilor de pozitie (POSITION/STROBE) pe ON. ATENTIE! DUPA CE ATI OPRIT ALIMENTAREA, ASTEPTATI MINIM CINCI MINUTE INAINTE DE A LUCRA LA LUMINILE ANTICOLIZIUNE. SURSA ELECTRICA A LUMINILOR ANTICOLIZIUNE GENEREAZA O TENSIUNE INALTA. TENSIUNEA INALTA POATE PROVOCA DECESUL SAU RANIREA PERSOANELOR! 5 Treceti intreruptorul GEN/BAT pe pozitia OFF. 6 Asteptati MINIM CINCI MINUTE. Install the three lamp glasses and the light unit cover. Montati lentilele celor trei lampi si capacul blocului de lampi.31

OBSERVATII

Fig. 3.4 Blocul de lampi din extremitatea aripii32

C. Inlocuirea unui bec din blocul de lampi din extremitatea aripii OPERATIA 1 Treceti intreruptorul GEN/BAT pe pozitia OFF. ATENTIE! DUPA CE ATI OPRIT ALIMENTAREA, ASTEPTATI MINIM CINCI MINUTE INAINTE DE A LUCRA LA LUMINILE ANTICOLIZIUNE. SURSA ELECTRICA A LUMINILOR ANTICOLIZIUNE GENEREAZA O TENSIUNE INALTA. TENSIUNEA INALTA POATE PROVOCA DECESUL SAU RANIREA PERSOANELOR! 2 Scoateti capacul blocului de lampi de la Consultati fig. 3.2 extremitatea aripii si lentila lampii. 3 Inlocuiti becul. 4 Montati lentila lampii si capacul blocului de lampi. 5 Verificati functionarea luminilor de pozitie. Consultati fig. 3.2 OBSERVATII

3.3.6 Demontarea/Montarea sursei de energie electrica pentru luminile anticoliziune A. Demontarea sursei de energie electrica pentru luminile anticoliziune OPERATIA 1 Deconectati avionului. bateria de acumulatoare OBSERVATII a Consultati capitolul 24-31. Consultati capitolul 25-10.

2 Demontati scaunul pentru pilot din stanga. 3 Deconectati cablurile de la sursa de energie electrica. 4 Demontati cele patru piulite care fixeaza sursa de energie electrica pe fuselaj. - Demontati sursa.33

B. Montarea sursei de energie electrica pentru luminile anticoliziune OPERATIA 1 Puneti sursa de energie electrica in pozitie si montati cele patru piulite care fixeaza sursa pe fuselaj. 2 Conectati electrica. cablurile la sursa de energie Consultati capitolul 24-31. OBSERVATII

3 Conectati de acumulatoare a avionului. ATENTIE:

NU PUNETI IN FUNCTIUNE LUMINILE ANTICOLIZIUNE CAND SUNT PERSOANE APROAPE DE AVION SI NU PRIVITI DIRECT LA LUMINI CAND SUNT IN FUNCTIUNE DEOARECE POT PROVOCA AFECTIUNI OCULARE. 4 Verificati functionarea luminilor de pozitie. - Treceti intreruptorul GEN/BAT pe pozitia ON. Inchideti aparatul de protectie POSITION/STROBE de pe circuitul luminilor de pozitie. - Treceti intreruptorul luminilor de pozitie (POSITION/STROBE) pe ON. 5 Montati scaunul pentru pilot din stanga.

34

Fig 3.5 Farul de aterizare si luminile de recunoastere35

4. NORME DE SANATATEA SI SECURITATEA MUNCII SI MASURI DE PREVENIRE SI STINGERE A INCENDIILOR4.1 NORME DE SANATATEA SI SECURITATEA MUNCII PREVAZUTE IN MANUALUL DE MENTENANTA AL AVIONULUISistemul electroenergetic al avionului DA20-C1 este un sistem de joasa tensiune de c.c. Daca este corect intretinut lucrul la acesta se face in conditii de siguranta. Dar bateria poate cauza producerea unor scurtcircuite (de exemplu atunci cand se conecteaza accidental o borna pozitiva la masa prin manevrarea unei chei). Totdeauna trebuiesc respectate normele de protectie atunci cand se lucreaza la echipamentul electric. Intretinerea si repararea sistemului electroenergetic se face numai de catre persoane calificate. ATENTIE: DECONECTATI BATERIA DE ACUMULATOARE INAINTE DE A EXECUTA OPERATII DE INTRETINERE SAU REPARARE LA SISTEMUL ELECTROENERGETIC. ASIGURATI-VA CA DECONECTATI INTAI BORNA NEGATIVA. DUPA EXECUTAREA OPERATIILOR DE INTRETINERE SAU REPARARE FACETI O VERIFICARE A FUNCTIONARII SISTEMULUI ELECTROENERGETIC UTILIZAND O SURSA DE ENERGIE ELECTRICA PREVAZUTA CU PROTECTIE LA SCURTCIRCUIT SI SUPRASARCINA. SE UTILIZEAZA NUMAI PIESE DE SCHIMB APROBATE DE CONSTRUCTOR. NU PUNETI IN FUNCTIUNE LUMINILE ANTICOLIZIUNE CAND SUNT PERSOANE APROAPE DE AVION SI NU PRIVITI DIRECT LA LUMINI CAND SUNT IN FUNCTIUNE DEOARECE POT PROVOCA AFECTIUNI OCULARE. DUPA CE ATI OPRIT ALIMENTAREA, ASTEPTATI MINIM CINCI MINUTE INAINTE DE A LUCRA LA LUMINILE ANTICOLIZIUNE. SURSA ELECTRICA A LUMINILOR ANTICOLIZIUNE GENEREAZA O TENSIUNE INALTA. TENSIUNEA INALTA POATE PROVOCA DECESUL SAU RANIREA PERSOANELOR!36

4.2 NORME GENERALE SECURITATEA MUNCII

DE

SANATATEA

SI

Mijloacele individuale de protectie impotriva electrocutarii si actiunii arcului electric: - mijloace de protectie izolante, care au drept scop protejarea omului prin izolarea acestuia fata de elementele aflate sub tensiune sau fata de pamant. Cele mai importante mijloace de acest fel sunt: clesti, prajini electroizolante (pentru manipularea sigurantelor si separatoarelor din instalatiile electrice exterioare), scule cu manere electroizolante, manusi, cizme, galosi, covoare, presuri si platforme electroizolante; - indicatoare mobile de tensiune, tensiunii; pentru a verifica prezenta sau lipsa

- garniturile mobile de scurtcircuitare si legare la pamant pentru protectie impotriva aparitiei tensiunii la locul de munca (datorita conectarilor gresite, tensiuniilor introduse sau descarcarilor capacitive); - panouri, paravane, imprejmuiri si semnalizari sau indicatoare mobile, folosite pentru a delimita zonele protejate si zonele de lucru; - placi avertizoare care au rol: - de avertizare a pericolului pe care il prezinta apropierea de elemente aflate sub tensiune; - de interzicere a unor actiuni care ar putea duce la accidente; - de siguranta, prin care se aduce la cunostinta personalului executant ca au fost luate unele masuri inainte de inceperea lucrului si ca se pot executa anumite manevre si lucrari (cum ar fi: Folositi manusile de protectie, Lucrati numai cu casca de protectie, Folositi centura de siguranta, etc). De asemenea, la locurile de munca pentru diferitele lucrari in instalatiile electrice se vor afisa instructiuni de protectie a muncii, de acordare a primului ajutor in caz de electrocutare si de prevenire si stingere a incendiilor.37

Pentru scoaterea accidentatului de sub tensiune este necesar sa se cunoasca urmatoarele: - atingerea cu mana a unui conductor aflat sub tensiune provoaca in majoritatea cazurilor o contractare convulsiva a muschiilor, in urma caruia degetele se strang atat de tare, incat mainile nu pot fi desprinse de pe conductor; - cel care intervine nu trebuie sa vina in contact direct cu accidentatul aflat sub tensiune; - prima masura care se intreprinde este scoaterea rapida de sub tensiune a partii din instalatie cu care accidentatul a venit in contact. Este necesar ca scoaterea de sub tensiune sa fie completata de masuri ca: - asigurarea securitatii accidentatului daca acesta se afla la inaltime; - asigurarea unui iluminat corespunzator in locul unde s-a produs accidentul, utilizand o alta sursa de energie; - daca deconectarea nu se poate realiza rapid, se indeparteaza accidentatul din partile aflate sub tensiune, intrebuintand materiale izolante bine uscate (o haina, un par, o funie, o scandura, etc.). Este interzisa utilizarea unor elemente metalice sau a unor materiale umede. De aceea se interzice tragerea de picioare sau de haine daca acestea nu sunt bine uscate; - pentru tragerea accidentatului se pot utiliza manusi din cauciuc electroizolant si galosi din acelasi material; - accidentatul se va plasa pe un material rau conducator (o panza uscata, o gramada de haine uscate, o scandura etc). - pe cat posibil se recomanda a se actiona cu o singura mana; - la nevoie coductorul sub tensiune se poate taia cu un topor cu coada din lemn uscat. Pentru mai multa siguranta, operatorul se echipeaza cu galosi si manusi din cauciuc; - daca accidentatul nu si-a pierdut cunostinta, dar a stat un timp indelungat sub curent, trebuie sa i se asigure o liniste perfecta pana la venirea medicului apoi 2-3 ore trebuie sa stea sub observatie; - daca accidentatul si-a pierdut cunostinta, dar isi pastreaza respiratia, va fi intins comod. I se vor descheia hainele (cravata, camasa, cureaua, cordonul, etc.) pentru a se crea un curent de aer proaspat, i se va da sa miroasa amoniac si i se va frectiona corpul pentru a se incalzi. Medicul va fi chemat de urgenta. Daca respiratia este greoaie, i se va face respiratie artificiala; - daca lipsesc semnele de viata (respiratie, bataile de inima, pulsul), accidentatul trebuie considerat decedat. I se va face imediat respiratie artificiala fara intrerupere. 38

Regulile de efectuare a respiratiei artificiale sunt urmatoarele :

- respiratia artificiala se aplica numai atunci cand accidentatul nu respira deloc, sau cand aceasta este foarte greoaie si se inrautateste in timp; - respiratia artificiala incepe imediat dupa scoaterea de sub tensiune si continua fara intrerupere, pana la obtinerea unui rezultat pozitiv, sau pana apar semnele de moarte reala (pete pe corp si intepenirea corpului); - inainte de a incepe respiratia artificiala, accidentatul este eliberat imediat de hainele ce-i stingheresc respiratia si i se deschide gura (daca este inclestata, se introduce intre masele o scandurica, o placa metalica sau o coada de lingura). Respiratia artificiala poate fi efectuata in doua feluri: - prima metoda se aplica cand cel ce efectueaza respiratia artificiala este singur. Accidentatul se aseaza cu spatele in sus, cu capul pe o mana, cu fata intr-o parte, iar cealalta mana de-a lungul capului; sub obraz este bine sa i se asterne o panza curata. Pe cat posibil trebuie sa i se scoata limba afara, fara a o tine cu mana. Persoana care acorda ajutorul se va aseza in genunchi deasupra accidentatului, cu fata spre capul acestuia, in asa fel incat coapsele accidentatului sa se gaseasca intre genunchii celui care acorda ajutorul. Se aseaza palmele pe spinarea accidentatului, pe coastele inferioare, apucandu-l lateral. Numarand unu, doi, trei, corpul persoanei care da ajutorul se va apleca treptat inainte in asa fel incat greutatea corpului sa se sprijine pe mainile intinse, si in acest fel, se vor apasa coastele inferioare ale accidentatului (expiratie). Fara a se dezlipi mainile de pe spinarea accidentatului, persoana care da ajutorul va reveni brusc in pozitia initiala (inspiratie). Dupa ce va numara patru, cinci, sase, persoana care da ajutorul se va apleca din nou cu greutatea corpului sau pe mainile intinse numarand unu, doi, trei, etc; - a doua metoda se utilizeaza cand ajutorul este dat de doua persoane. Se aseaza accidentatul pe spate, punandu-i-se sub omoplati un pachet de haine, in asa fel incat capul sa-i atarne inapoi. Trebuie sa i se scoata limba si sa i se mentina afara, tragand-o in jos spre barbie. Una din cele doua personae se aseaza in genunchi langa capul accidentatului, apucandu-l de maini langa coate si se lasa incetisor pe partile laterale ale pieptului acestuia (expiratie). Numarand unu, doi si trei, ridica mainile accidentatului si i le da peste cap (inspiratie). Numarand patru, cinci, sase apasa din nou mainile pe piept etc.39

Executarea, exploatarea, intretinerea si repararea instalatiilor electrice se vor face numai de catre electricieni calificati. Electricienii care trebuie sa execute lucrari sub tensiune vor fi autorizati, in mod special de conducerea intreprinderii. Persoanele care deservesc instalatiile electrice trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii : - sa fie sanatoase din punct de vedere psihic; - sa nu sufere de boli, sau sa aiba infirmitati care i-ar putea stanjeni in activitatea lor; - sa posede cunostintele profesionale si de tehnica a securitatii muncii si prevenire si stingere a incendiilor, corespunzatoare functiei ce o detin; - sa cunoasca procedeele de scoatere de sub tensiune a persoanelor electrocutate si sa le poata acorda primul ajutor.

Pentru o mai buna insusire a cunostintelor de tehnica securitatii muncii, de prevenire si stingere a incendiilor, de scoatere de sub tensiune si de acordare a primului ajutor, personalul muncitor este supus urmatoarelor instructaje; - instructajul introductiv general, care se efectueaza la angajare (ca si cu ucenicii, elevi si studentii la efectuarea practicii). Durata acestuia poate fi intre 8 ore si 2 zile in functie de specificul intreprinderii. Dupa instructaj, se face o verificare a cunostintelor de protectie a muncii al carei rezultat se mentioneaza in fisa individuala de protectie a muncii ; - instructajul la locul de munca, care se efectueaza la locul unde a fost repartizata persoana nou incadrata (sau transferata). Durata instructajului va fi de cel putin 8 ore. Verificarea cunostintelor se va face de catre seful ierarhic superior al celui ce a facut instructajul. Numai daca acestea au fost insusite in mod corespunzator persoana este admisa la lucru; - instructajul periodic care se efectueaza la locul de munca de catre conducatorul acestuia. Acesta se efectueaza la termenele fixate (o data la 16 luni in functie de natura locului de munca) sau in urmatoarele cazuri: - daca lucratorul a suferit un accident de munca soldat cu incapacitate temporara; - daca lucratorul a lipsit mai mult de 40 de zile de la locul de munca; - cand se modifica procesul tehnologic, conditiile de munca, cand se introduc utilaje si tehnici noi; - cand s-au modificat Normele departamentale de protectie a muncii si cand se executa lucrari speciale, diferite de cele pe care lucratorul le executa in mod obisnuit.40

4.3 MASURI DE INCENDIILOR

PREVENIRE

SI

STINGERE

A

Activitatea in mediul exploziv obliga la luarea unor masuri care sa previna declansearea unei explozii sau a unui incendiu. Pentru aceasta, in functie de mediu, s-au stabilit o serie de masuri suplimentare ce trebuie respectate in mod deosebit. Cele mai importante dintre acestea sunt: - se interzice folosirea in stare defecta a instalatiilor electrice si a receptoarelor de energie electrica de orice fel, precum si a celor uzate sau improvizate; - se interzice incarcarea instalatiilor electrice (cabluri, conducte, tablouri, transformatoare) peste sarcina admisa; - se interzice suspendarea corpurilor de iluminat direct de conductele de alimentare; - se interzice agatarea sau introducerea pe/in interiorul panourilor, niselor, tablourilor electrice etc a obiectelor de orice fel, precum adapostirea de obiecte sau materiale in posturile de transformare sau distributie; - se interzice folosirea instalatiilor electrice neprotejate, in raport cu mediul (etans la praf, la umezeala); - se interzice executarea lucrarilor de intretinere si reparatii a instalatiilor electrice de catre personalul necalificat si neautorizat; - se interzice utilizarea improvizate sau uzate; lampilor portabile alimentate prin cordoane

- se interzice folosirea la corpurile de iluminat a filtrelor de lumina (abajururi), improvizate din carton, hartie sau alte materiale combustibile; - se interzice folosirea legaturilor provizorii prin introducerea conductoarelor electrice fara fisa, direct in priza; - se interzice utilizarea receptoarelor de energie electirca (fiare de calcat, resouri, radiatoare, ciocane de lipit) fara luarea masurilor de izolare fata de elementele combustibile din incaperi; - se interzice asezarea pe motoarele electrice a materialelor combustibile (carpe, hartie, lemn); - se interzice lasarea neizolata a capetelor electrice, in cazul demontarii partiale a unei instalatii.41

5. BIBLIOGRAFIE1. E. COSMA R. BEREA 2. I. ARON V. PAUN 3. MANUAL 4. N. MARA C. NEGUS 5. O. MOTOROIU 6. S.C. ROMAERO S.A. Instalatii electrice si aparate de bord ale aeronavelor E.D.P. 1984, manual pentru clasa a XI-a. Echipamentul electric al aeronavelor Tehnologii in electromecanica-Modulul 1 Ed. ART, 2006 Instalatii si echipamente electrice E.D.P.1994, manual ptr.cls.a-XI-a si a-XII-a Note de curs. Fise tehnologice Manuale de intretinere si exploatare.

7. http://www.diamondaircraft.com/aircraft/da20/technical.php

42