Motto : ”Grija pentru om şi destinul său trebuie să constituie întotdeauna interesul principal al tuturor eforturilor tehnice: nu-l uitaţi niciodată pe om, printre diagramele şi ecuaţiile voastre.” - Albert Einstein

Habitat = mediul artificial creat şi dezvoltat de om.

Influenţa urbanizării asupra sănătăţii. Dezvoltarea urbană crează condiţii superioare de viaţă şi de muncă, dar constituie şi un motiv de nelinişte, pusă de unele consecinţe negative asupra mediului şi implicit asupra omului şi sănătăţii sale. În urma unor cercetări realizate de Organizaţia Mondială a Sănătăţii s-a constatat că principalele boli care domină astăzi omenirea şi care se găsesc predominant în oraşe sunt: 1) Boli cardiovasculare, mai ales cardiopatia ischemică şi hipertensiunea arterială; 2) Boli respiratorii cronice; 3) Boli neuropsihice – psihoze, psihastenii; 4) Boli endocrine – de nutriţie şi metabolism, diabetul şi tiroidiile; 5) Accidentele de circulaţie şi de domiciliu

A. Igiena locuinţei.

Locuinţa = climat de protecţie faţă de factorii necorespunzători din mediu. Dupa OMS locuinţa este locul unde omul îşi petrece cea mai mare parte a timpului, se odihneşte, îşi reface forţa de muncă, munceşte şi se distrează. OMS a stabilit trei condiţii de stabilitate a locuinţei: 1. Să satisfacă nevoile fiziologice şi psihologice ale organismului uman 2. Să nu fie nociv ( infecţii, infestaţii, intoxicaţii, accidente); 3. Să asigure confort individului şi familiei sale

Analiza casei

Făcând un tur al casei vom fi surprinşi să descoperim însă, numeroase surse de poluare. Începând din vârf remarcăm: scândurile de pod ce pot fi tratate cu lichide toxice, acoperişurile ce pot conţine elemente de azbest-ciment, binecunoscute ca fiind extreme de toxice. Zidurile duble pot fi fost umplute cu spume izolatoare emiţătoare de formaldehidă, în timp ce decoraţia interioară se poate constitui din vopsele bazate pe substanţe petro-chimice sau tapete vinilate care emit vapori dăunători. Scândurile podelelor şi ale

scărilor pot fi şi ele acoperite de covoare sintetice emiţătoare de formaldehidă şi creatoare de praf. Mobilele sunt deseori îmbibate cu vapori extra-flamabili de poliuretan, tapiţate cu materiale sintetice sau construite din cherestea prelucrată conţinând încă şi mai multă formaldehidă şi fiind lipită cu adezivi vaporigeni.Constatăm astfel că sănătatea noastră se află sub ameninţarea poluării constante şi perpetue cauzată de creşterea masivă a utilizării materialelor de construcţie chimice şi sintetice. Mirosul specific al unei case noi seamănă în ziua de azi cu cel al interiorului unei maşini putând fi caracterizat plastic ca un “cocteil de substanţe chimice”. Acest fenomen nu se manifestă însă, fără a se reflecta şi în starea de sănătate a locatarilor care sunt astfel afectaţi de numeroase maladii ale aparatului respirator, intoxicaţii, alergii.De asemenea, serviciile oferite prin alimentarea casei cu gaz, electricitate şi apă pot fi creatoare de probleme de sănătate dacă nu sunt atent monitorizate: apa poate fi poluată, electricitatea poate genera câmpuri electrice care să interfereze cu ritmurile naturale ale organismului perturbându-l, gazul poate fi declanşator de alergii. Roca pământului pe care este aşezată casa poate elibera gaz de radon radioactiv.Sistemele de climatizare ale aerului s-au înmulţit în ultimii ani şi de asemenea s-a putut constata în mediile în care acestea sunt utilizate existenţa unor anomalii. Un sistem de climatizare cuprinde un circuit al apei şi un circuit al aerului, iar aceste sisteme de circulaţie constituie un mediu propice de dezvoltare a numeroase bacterii şi ciuperci.Un studiu american efectuat pe recruţii din armată sugerează posibilitatea unei creşteri a transmiterii de afecţiuni virale prin intermediul sistemului de condiţionare a aerului. Autorii observă că, pentru un nou recrut, riscul ca acesta să contacteze o afecţiune gripală este mai mare cu 50% atunci când acesta se află într-o cazarmă modernă climatizată, decât atunci când este vorba de o cazarmă veche, cu izolare termică neperformantă. Autorii asociază acest risc crescut cu existenţa unei recirculări importante de aer în cazul sistemelor de climatizare care contribuie la o dispersie eficientă a agenţilor patogeni în atmosfera clădirii (care pe de altă parte este izolată eficient de exterior nepermiţând reîmprospătarea aerului pe cale naturală). În cazărmile vechi, mai puţin etanşe, aceşti agenţi patogeni erau diminuaţi ca număr prin aportul de aer din exterior şi se difuzau mai lent dintr-o încăpere în alta. Posibile soluţii

Cum sa reacţionăm la toate aceste probleme? Cum să transformăm casele noastre “bolnăvicioase” în cămine sănătoase?Înţelegem faptul că o casă reprezintă efectiv un “organism construit” care interacţionează cu noi săi locuitorii şi cu mediul înconjurător? Ea poate fi susţinătoarea sănătăţii noastre şi a mediului înconjurător sau dimpotrivă. La fel cum hainele ne asigură o a doua piele, casa se comportă ca o a treia piele oferind protecţie, confort şi adăpost. Am învăţat să preferăm pentru haine materiale naturale… să reînvăţăm să utilizăm şi pentru a ne construi habitatul materiale naturale şi ecologice, să utilizăm forme armonioase şi sisteme tehnice şi tehnologice blânde şi neagresive.Schimbarea atitudinii va determina micşorarea presiunii asupra stării dumneavoastră de sănătate şi asupra mediului înconjurător.

B. Igiena localitatilor si relatia cu sanatatea.

Igiena cuprinde cunoştinţele de bază asupra rolului factorilor de mediu ca agenţi etiologici asupra stării sănătăţii sau a bolii. Ea tratează, după o metodologie proprie, principiul etiologiei şi al profilaxiei, fundamentând determinismul biologic şi social al noţiunii de sănătate.Igiena centrelor populate şi a aşezărilor umane - igiena comunală -, cercetează influenţa factorilor naturali şi sociali din aceste centre populate asupra colectivităţilor. Scopul studiilor sale îl reprezintă ocrotirea sănătăţii publice, iar problemele studiate sunt:

influenta factorilor fizici ai atmosferei si ai microclimatului asupra organismului si sanatatii populatiei;

poluarea atmosferei si implicatiile ei in sanatatea psihica, cu masuri de profilaxie si combatere a impurificarii atmosferei;

zgomotul ca factor de poluare a mediului comunal;

igiena solului si a indepartarii reziduurilor;

igiena apei si a aprovizionarii cu apa a populatiei;

igiena apelor reziduale comunale si industriale – factor important in ridicarea standardului sanitar al localitatilor;

igiena locuintei si a institutiilor publice;

igiena sistematizarii centrelor populate;

igiena transporturilor.

C. Poluarea sonora si influenta ei asupra sanatatii.

Reprezintă creşterea intensităţii zgomotului şi vibraţiilor, mai ales în marile aglomerări urbane.Zgomotul poate fi definit ca un fenomen sonor datorat prezenţei simultane a mai multor sunete, în general, nearmonice, cu o intensitate, origine şi durată diferite. Un sunet este dat de vibraţiile aerului, care sunt percepute de către ureche. În mod normal sunt percepute ca sunete vibraţiile cuprinse între frecvenţele de 16-16.000 Hz. Vibraţiile cu o frecvenţă sub 16 Hz sunt infrasunetele, iar cele peste 16000 Hz ultrasunetele.Surse de zgomot sunt numeroase. Astfel, traficul rutier reprezintă una din sursele cele mai importante de zgomot şi vibraţii din centrele populate. Alte surse sunt compresoarele şi ciocanele pneumatice, utilizate la construcţii şi întreţinerea reţelei stradale, automatele muzicale, aparate radio-portative. În blocurile de locuinţe: lifturile, aparatele radio şi televiziune, maşinile electrocasnice, reprezintă tot atâtea surse de zgomot în cazul utilizării neraţionale.Nu în ultimul rând, la poluarea sonoră, participă zgomotul produs de diferitele obiective industriale amplasate în perimetrul centrelor populate, mai ales dacă sunt la distanţă mică de centrele de locuit.Acest zgomot are o multitudine de efecte nedorite asupra organismului şi de aceea, este importantă cunoaşterea şi studierea poluării sonore.Dacă zgomotul este, în general, neplăcut, tot aşa absenţa sa totală este de nedorit. Organismul uman se adaptează greu la "lumea tăcerii". Astfel, liniştea desăvârşită poate avea - paradoxal - urmări nedorite, perturbări ale activităţii cerebrale normale.

Modificările organice ce apar datorită acţiunii zgomotului sunt traumatisme ale urechii interne, care, repetate în timp, duc la surditate de percepţie (surditate profesională), constatată prima dată la muncitorii din cazangerii. La intensităţi egale, zgomotele cu frecvenţa mai înaltă sunt mai nocive decât cele cu o frecvenţă joasă.În afara urechii interne, alte sisteme şi organe afectate vor genera tulburări cardiovasculare (vasoconstricţie cu creşterea rezistenţei periferice, mai ales la hipertensivi) oboseală generală, solicitare nervoasă, perturbare a somnului (insomnie precoce, agitaţie nocturnă, somn profund neodihnitor), creştere a excitabilităţii neuromusculare şi a schimburilor respiratorii, scădere a

motricităţii gastrointestinale, creştere a activităţii glandelor endocrine, stări de iritabilitate.Este de la sine înţeles că în asemenea condiţii se impun cu necesitate anumite măsuri pentru combaterea zgomotului în centrele populate. Unii specialişti consideră zgomotul ca un pericol grav, la fel ca şi poluarea mediului înconjurător. Aceste măsuri sunt:

interzicerea claxonării în unele centre populate, remedierea defecţiunilor ivite în cazul mijloacelor de transport în comun şi al celor de mărfuri: tramvaie, autobuze, camioane grele, tractoare;

întreţinerea reţelei stradale; reglementarea circulaţiei rutiere cu stabilirea unor trasee diferenţiate

pe categorii de vehicule, care să evite zonele compacte de locuinţe; interzicerea traseelor avioanelor supersonice deasupra centrelor

populate; insonorizarea clădirilor de locuit, prin utilizarea de materiale

fonoabsorbante, cu calităţi superioare.În ţara noastră, nivelul maxim admisibil al zgomotului în centrele populate este de 45 dB, între orele 6-22 şi 35 dB între orele 22-6.În afara poluării sonore, mai există şi poluare infrasonoră, ultrasonoră şi cu vibraţii mecanice.Poluarea infrasonoră este produsă de maşini de spălat, aspiratoare de praf, frigidere, autocamioane cu motoare cu benzină, cu motoare Diesel, compresoare, turbine, mişcări ale aerului, sub formă de vânt.Efectele asupra organismului sunt variate: creşterea rapidă a oboselii, modificările cardio-vasculare (scăderea tensiunii arteriale, creşterea frecvenţei cardiace), creşterea frecvenţei respiratorii (accelerarea ritmului respirator), tremurăturile membrelor şi scăderea tonusului muscular.Poluarea ultrasonoră este produsă de motoare de avion de operaţiile efectuate cu instrumente pneumatice, iar efectele asupra organismului sunt: oboseala intensă, ameţelile, psihastenia, tulburările de memorie, scăderea tensiunii arteriale.Poluarea cu vibraţii mecanice. Acestea pot provoca diferite tulburări cum ar fi:

kinetoze sau boli de mişcare, tulburări neurovegetative, datorate unor mişcări neuniforme, greaţă şi vărsături în cazul transportului naval, aerian, rutier;

dureri cervicale, lombosciatică, hernii, discopatii, leziuni osoase sau articulare ale mâinilor (pumn, antebraţ, braţ) - în cazul vibraţiilor transmise la nivelul membrelor;

tulburări vasculare, tulburări ale sensibilităţii şi tulburări trofice - arsură, amorţeală;

la femei, tulburări endocrine sau chiar avorturi spontane.

D. Stiati ca ...

Pentru fabricarea unei tone de hârtie obisnuite se folosesc între 2 si 3,5 tone de lemn, adică sunt tăiaţi aproximativ 20 de copaci? Prin reciclarea a unei tone de hârtie sunt salvati 17 copaci?

O tona de chips-uri din cartofi alcatuieste 12 000 de pungi de chips-uri, ceea ce inseamna 12 000 de pungi goale de aruncat la gunoi ?

Poluarea atmosferica este redusa cu 75% pentru fiecare tona de hartie produsa din hartie reciclabila si nu din lemn ?

1 tonă de pet-uri = 800 kg petrol; 1 tonă de carton = 17 arbori maturi salvaţi; 1 tonă de sticlă = 200 tone nisip si siliciu Viaţa lungă a deşeurilor: 1. ţigară fără filtru - 3 luni 2. filtru de ţigară 1-2 ani 3. deşeuri de hârtie - 3 luni 4. cotor de măr 3-6 luni 5. ziare 3-12 luni 6. chibrituri - 6 luni 7. guma de mestecat -5 ani 8. cutii de aluminiu 10-100 ani 9. brichete de plastic - 100 de ani 10.sticle de plastic 100-1000 ani 11.pungi de plastic 100-1000 ani 12.polistiren - 1000 ani 13.cărţi de credit din plastic - 1000 ani 14.recipiente de sticlă - 4000 ani

STĂ ÎN PUTEREA NOASTR Ă S Ă L Ă S ĂM COPIILOR NO ŞTRII O PLANET Ă ALBASTR Ă ŞI CURAT Ă !

BIBLIOGRAFIE:

www.profamilia.ro Scoala Cantemir Bucuresti – Mediu si sanatatea Curs de mediu si sanatate – prof. Sas

Primaria Timisoara “ Directia de mediu” – Omul secolului XXI – Un potential pericol pentru natura