proiect mares

8/16/2019 Proiect Mares

1/13

Proiect Managementul i ș

Ingineria Mentenan ei ț

Student:Moise Marius-Cosmin

Specializare: I.M.C.Grupa: 2196Anul: IV

Îndrumător : Conf.dr.ing. Gheorghe MAREȘ

2012 – 2013

Universitatea

„Transilvania”

Brașov

Facultatea de Inginerie

Tehnologica si

Management Industrial


2/13

Consideratii generale asupra cuplajelor

Cuplajul este un organ de masina sau un sistem echivalent functional acestuia, care

realizeaza legatura intre doua elemente consecutive ale unui lant cinematic in scopul

transmiterii momentului de torsiune si a miscarii de rotatie, fara a modica legea de

miscare

In general,

un cuplaj este format din partea conducatoare, element de transmitere a momentului si

partea condusa.

Elementele de transmitere a momentului pot corpuri solide in contact direct

(fara sau cu frictiune), uide, campuri magnetice etc.

In conformitate cu S!S "#$%&"', se prezinta criteriile de clasicare a cuplajelor

!. upa tip

• *ecanice

• +idrodinamice

• Eectromagnetice

. upa natura legaturii

a. permanente & -e

& moile

& rigide

& elastice

. intermitente & comandate

& automate

& asincron

& centrifugale

& de siguranta

& de sens unic

/arametrii caracteristici ai unei tipodimensiuni de cuplaj sunt

- momentul de torsiune 0 indicat in standarde sau in documentatia tehnica a rmeiproducatoare 0 corespunde valorilor ma-ime care pot preluate de cuplaj inregimul stationar de functionare1

- viteza unghiulara limita1- masa si momentul de inertie masic1- cotele de gaarit si de legatura.


3/13

Cuplaje permanente fxe

in punct de vedere constructiv se caracterizeaza prin simplitate si roustete,

conferind legaturii o rigiditate mare (rigiditatea sa la incovoiere si torsiune depaseste

cu mult rigiditatea elementelor cuplate).

Ca urmare, socurile si viratiile se transit fara atenuare intre elementul

conductor si condus. !cestor cuplaje li se prescriu conditii severe de aliniere (centale)

deoarece imperfectiunile de e-ecutie si montaj au ca efect suprasolicitari in arori si

lagare.

Cuplajul cu manson nedivizat

Cuplajul cu manson nedivizat (monoloc) reprezinta cea mai simpla solutie

constructiva de cuplaj (g. 2.3 a...d) ind construit din manson (3), cuprinzand

capetele si arorii (%), si elemente de legatura manson&capete de arori 4stifturi

crestate (2), pene disc ('), pene paralele (5), caneluri (6)7.

eplasarile relative in directia a-iala a mansonului treuie locate 4suru ($)7.

/entru montarea si demontarea cuplajului este necesara deplasarea a-iala a unui

arore.

Cuplajul cu manson sectionat

Cuplajul cu manson sectionat S!S "$#&$28) se e-ecuta prin turnare din fonta (9c

%## S!S 56"&"%) in doua variante constructive

- prin cuplarea arorilor orizontali (C*:)1- prin cuplarea arorilor verticali (C*;).

Cuplajul cu dantura rontala !irth"

Se utilizeaza pentru cuplarea precisa (ataia radiala < #,#2mm) a organelor de

masini pe arori asigurand o asamlare solida si un gaarit radial mic.

Cuplajul este alcatuit din doua elemente pe a caror suprafete frontale sunt taiati

prin frezare dintii radiali simetrici sau asimetrici cu ancurile plane si care se intrepatrund

cu joc la fund (g. 2.5).

#$servatie%

ezavantajul cuplajului cu dantura frontala il constituie costul ridicat al prelucrarii

danturii.


4/13

Cuplajele permanente mo$ile rigide cu compensare axiala&

Cuplajul cu gheara frontala in arore

in punc de vedere constructiv este simplu, prezentandu&se in mai multe variante.

!stfel, cuplajul din gura 2.3#a, gheara frezata pe arorele (3) intra intr&o crestatura

din arorele (%).

Cuplajul din gura 2.3#, ghearele frezate pe arorele (3) si (%) sunt centrate de

catre mansonul (2).

• Cuplajul cu nervuri sau craoti

/entru incercari mari solutia consta din doua semicuplaje identice (3) confectionate

prin turnare din fonta si prevazute cu un numar impar de gheare frontale (2). Capetele de

arore (%), iminate cu semicuplajele prin pene paralele ('), sunt ghidate coa-ial prin

inelul de centrare (5).

;ericarea ghearelor se face la solicitarea de strivire si incovoiere in acceptiunea ca

sarcina este concentrata pe varful ghearei.

Cuplaje permanente mo$ile rigide cu compensare radiala

Cuplajul cu disc intermediar moil (:ldham)

Cuplajul :ldham, denumit si cuplaj cu disc intermediar moil sau cu cruce otanta

este un mecanism homocinetic utilizat in constructia de masini, intr&o mare diversitate de

variante constructive.

Cea mai mare raspandire au otinut&o cuplajele :ldham cu element intermediar

cilindric (g. 2.3%a), cu element intermediar prismatic din te-tolid (g. 2.3%) si cu

element intermediar prismatic.

!ceste cuplaje se compun din doua semicuplaje (3) si (%) si elementul intermediar

(2). /rin forma lor constructiva, cele trei elemente formeaza doua cuple de translatie,

cuple, care dau posiilitatea elementului intermediar sa&si modice pozitia in timpul rotirii


5/13

cuplajului 0 in functie de pozitia arorilor1 astfel elementul intermediar (2) e-ecuta o

miscare planetara mentinand legatura neintrerupta dintre cele doua semicuplaje.

Cuplaje permanente mo$ile rigide cu compensare unghiulara

Cuplaj cardanic (+oo=e)

omeniul de utilizare a cuplajelor cardanice in componenta transmisiilor este foarte

frecventa deoarece asigura legatura intre arori a caror a-e se intersecteaza su unghiul

ce poate sa se modice in timpul functionarii.

Cuplaje permanente mo$ile rigide cu compensare com$inata

a. Cuplajul dintat In componenta cuplajului (g. 2.3") intra utucii cu dantura e-terioara (3), montati

pe capete de arori (%), mansoanele cu dantura interioara (2), discurile ('), inel pentru

centrarea mansoanelor (5) etc.

Cuplaje dintate (S!S 65">?3&"'1 S!S 65">?%&"31 S!S 65">?2&"%) sunt prevazute

in patru variante constructive

• ;arianta C 0 cuplaj dintat simplu1

• ;arianta C 0 cuplaj dintat dulu1

• ;arianta C! 0 cuplaj dintat dulu cu arore interior1

• ;arianta C 0 cuplaj dintat dulu cu tronson intermediar.

9iecare din aceste variante se pot utiliza atat in pozitie orizontala (@) cat si in

pozitie verticala (;).

'(')T'*+,+ principale ale cuplajelor dintate sunt

& posiilitatea de a compensa, fara incarcari sensiile in arori si lagare, deplasari

relativ sensiile ale arorilor in sens a-ial, unghiular si radial1

& raport de transmitere constant1

& capacitate mare de transmitere a cuplului pentru un gaarit dat.


6/13

!ceste caracteristici au asigurat larga raspandire a diverselor variante ale

cuplajelor dintate, ele permitand o montare nepretentioasa, totodata ind insensiile la

deplasarile arorilor in e-ploatare.

antura lelementelor cuplajului se e-ecuta cu prol evolventic, cu joc marit la aza

dintelui si intre ancuri.

/entru a asigura compensarea unor aateri cominate, suprafata e-terioara a

danturii se strunjeste sferic, iar dintii au forma de utoias. In vederea otinerii unui joc

marit, intre ancuri se prescrie e o deplasare specica diferita pentru utuc si manson,

e scurtarea capului dintelui sculei pentru prelucrarea mansonului.

. Cuplaj cu lant

9recvent in constructia masinilor agricole se utilizeaza cuplajul cu lant. in punct devedere constructiv (g. 2.3>), acesta consta din doua roti de lant (3), montate pe

capetele de arore (%) si un lant (2) care leaga rotile de lant pe cincumferinta acestora.

atorita simplicitatii constructiei, e-ecutiei si montajului mai putin pretentioase,

intretinerii ieftine si usoare precum si sigurantei in e-ploatare, cuplajul cu lant cunoaste o

raspandire tot mai larga in constructia de masini.

Cuplaje permanente mo$ile elastice

Sunt larg raspandite in constructia de masini datorita multiplelor calitati pe care le

au amortizeaza socurile si oscilatiile la rasucire, sunt mai putin sensiile la erori de

aliniere a arorilor. Elementele elastice pot metalice sau nemetalice. /rin utilizarea unor

elemente nemetalice ca elemente elastice, se asigura si izolarea electrica a arorilor.

Intrucat modulul de elasticitate variaza in limite largi, materialele elastice nemetalice se

vor prescrie pentru cuplaje care transmit momente de rasucire cupreinse intr&un domeniu

relativ restrans. ransmisiile caracterizate prin momente de torsiune variaile intr&un

domeniu larg si sunt solicitate la socuri, necesita cuplaje al caror element elastic treuiesa aia rigiditate variaila. !ceste conditii sunt intrunite de elemente elastice ale caror

caracteristici geomatrice se pot modica.

Cuplaje permanente mo$ile elastice cu elemente elastice nemetalice


7/13

*oilitatea limitata a cuplajelor se realizeaza prin elemente intermediare

nemetalice cu comportament vasco&elastic. !cestea sunt confectionate din cauciuc

sintetic vulcanizat cu sau fara insertii metalice. !rcurile se caracterizeaza prin simplitate,

capacitate ridicata de inmagazinare a energiei de deformatie, amortizare superioara,

volum minim si calitati de izolare electrica. Starea de tensiune din elementul intermediar

poate de compresiune (g. 2.%$a,), forfecare (g. 2.%$c,d,e) sau torsiune (g.2.%$f,g).

/roprietatile superioare ale cauciuculoui sintetic (rezistenta si durailitate

respectiv insensiilitate totala la actiunea uleiurilor minerale si la variatiile de

temperatura) fata de cel natural il face sa e preferat.

CU-,'*+ -+.M')+)T+

Cuplajele permanente asigura legatura mecanica intre doi arori cu a-ele in

prelungire sau in unghi, legatura care poate facuta sau desfacuta numai cand arorii se

gasesc in stare de repaus. !cest tip de cuplaj se construieste in urmatoarele variante

cuplaje permanente -e si cuplaje permanente moile.

Cuplaje permanente fxe

Cuplajele permanente -e realizeaza asamlarea permanenta, rigida, a doi arori ce

treuie sa e perfect coa-iali.

atorita ine-istentei elementelor elastice, socurile si viratiile se transmit de la un

arore la celalalt.

*ontarea unor astfel de cuplaje treuie facuta cu mare precizie, deoarecedeza-area sau inclinarea a-elor celor doi arori produce, atat in cuplaj cat mai ales in

lagare, eforturi suplimentare ce pot provoca defectiuni in fuctionarea lagarelor sau

intregului ansamlu sau chear ruperea elementelor de iminare.

/entru micsorarea efectelor dezavantajoase enumerate, se impune folosirea unor

arori si a unor lagare cu rigiditate marita si se recomanda asezarea cuplajelor in

apropierea lagarelor.


8/13

!vantajele utilizarii cuplajelor permanente -e consta in simplitatea si costul lor

scazut. in multitudinea formelor constructive de cuplaje permanente -e, in cele ce

urmeaza se vor studia cele mai utilizate tipuri.

Cuplaje manson

In functie de posiilitatile de montaj, asemenea cuplaje se construiesc in doua

variante cu manson monoloc si cu manson din doua ucati.

a) Cuplaje permanente fxe cu manson mono$loc, alcatuite dintr&o ucsa montata

pe capetele arorilor ce transmite momentul de torsiune prin intermediul stifturilor (g.

3#.' a), penelor (g. 3#.' ), canelurilor sau prin asamlari presate pe con (g. 3#.' c,d).

9ata de avantajul formei simple, asemenea cuplaje prezinta urmatoarele

dezavantaje gaarit mare de lungime, imposiilitatea unei centrari perfecte a arorilor

datorita modului de actiune a penelor, dicultati de montaj, ind necesara deplasarea

a-iala a unuia dintre arori.

Cuplajele manson monoloc sunt utilizate rar, la turatii mici, pentru diametre

pana la 3%5mm.

) Cuplaje permanente fxe cu manson din doua $ucati, alcatuite din doua

semicuple -ate pe capetele arorilor care urmeaza a cuplati cu ajutorul inelelor de

strangere sau cu suruuri.

Mecanismele de uzare a suprafe elor actieț

Suprafe ele active sunt supuse următoarelor forme de uare !ț

Sa" # uare prin o$oseală% datorată solicitărilor ciclice

Sa& % Sm& - uare mecanică prin a$raiune sau adeiune '(n func ie de uleiul folosit)ț

Sp" %Sp& % Sp* - uare prin o$oseală% datorată solicitărilor ciclice

Sm" - uare prin o$oseală.

!zarea prin o"oseală este provocata de actiunea sarcinilor varia$ile asupra suprafetelor aflatein contact. Acest tip de uura are * forme de manifestare !

- prin frecare% are ca efect distrugerea suprafetelor si se datoreaa suprapunerii efectelor dealunecare si o+idare

- prin e+foliere% se manifesta prin desprinderea unor straturi superficiale de ordinul micronilor%atunci cand acestea sunt microfisuarte sau preinta tensiuni remanente

- prin cavitatie% se manifesta atunci cand apar $ule de aer in lichidul de ungere si care% datorita presiunii% la un moment dat e+pandeaa preluand si microparticule din stratul superficial.


9/13

!zarea prin a"raziune este un proces de natura mecanica si se manifesta prin uareasuprafetelor mai moi de catre particulele de catre particulele mai dure sau de catre rugoitatilesuprafetei mai dure. ,articulele de uura pot proveni din insasi particulele de uura desprinse in procesul de adeiune sau o$oseala. A$raiunea se poate produce !

- prin microaschiere de catre partile ascutite ale particulei dure sau ale asperitatilor - prin rupere ca urmare a convergentei fisurilor - prin o$oseala ca urmare a deformatiilor plastice repetate- prin smulgerea grauntilor duri din material.

!zarea prin adeziune este o forma de uare ce se caracterieaa prin vitee de uare ridicate siinsta$ilitati relativ mari ale coeficientilor de frecare. Metalele sunt preponderent supuse la uarea prinadeiune. In conditiile normale de temperatura% presiune si umiditate adeiunea dintre oricare douasolide este putin o$serva$ila din caua straturilor contaminate de apa% o+igen si ulei.

/area de adeiune este denumita uneori ca uare de aderenta% de contact sau termica si se

manifesta indeose$i prin doua forme principale !

- transferul de material de pe o suprafata pe alta ca urmare a adeiunii moleculare 'interactiuniiatomice)% aceasta forma este indeose$i proprie adeiunii normale sau $lande si conduce defapt la frecarea dintre materialele de aceeasi natura 0

- formarea si ruperea microsudurilor 'sau a puntilor de sudura)

#rocesul de recondi ionareț

$econdi ionarea celor doi ar"ori i a man onuluiț ș ș

1n construc2ia 3i func2ionarea ma3inilor 3i utila4elor frecarea uscată nu este singurul producător de uare% deoarece (n anumite condi2ii chiar (n preen2a lu$rifiantului% poate avea loccontactul dintre micro-asperită2ile suprafe2elor (n contact./ura pieselor repreintă un fenomencomple+ distructiv% care are ca efect modificarea treptată a dimensiunilor (n timpul e+ploatării% caurmare a frecării suprafe2elor decontact

Reconditionarea pieselor care si-au pierdut preciia dimensionala sau de forma ca urmare a uariimecanice sau in urma unor avarii%se poate face prin diferite metode.Cele mai raspandite metode de

reconditionare% pentru piese cu degradari superficiale% sunt urmatoarele! metaliarea% (ncărcarea prinsudare% recondi ionarea prin turnare% galvaniarea% recondi ionarea cu piese suplimentare.ț ț

Pentru arborii 1 i 5 din Fig.1, respectiv pentru man onul 3, s-a optat pentru recondi ionarea prin ș ș ț

metalizare, fiind urmata de rectificare.

,rin metaliare se reconditioneaa ar$orii ce preinta uuri de suprafata% pe one relativ mari'riuri% depuneri adeive sau smulgeri de material ca efecte ale gripa4ului) si pentru indepartarea carorasunt necesare prelucrari mecanice locale a caror e+ecutie nu afecteaa semnificativ capacitatea portanta


10/13

a respectivului organ% asa cum este calculata si preentata ea in $reviarul de calcul intocmit cu ocaia proiectului initial de omologare a produsului.Reconditionarea prin metaliare cuprinde% in principiu% urmatoarele operatii tehnologice!

• controlul calitatii materialului de $aa in scopul determinarii compoitiei chimice% a structuriimetalografice si a starii de tratament termic0

• prelucrarea prin aschiere a portiunilor uate% la cota prescrisa pentru incarcare si la o rugoitatenecesara0

• prote4area suprafetelor invecinate celor ce urmeaaa se metalia0

• metaliarea propriu-isa0• prelucrarea mecanica pentru readucerea la cota

nominala0• control calitativ si dimensional al stratului depus.

Metaliarea se face cu a4utorul unor aparate denumite si

pistoale de metaliare.,artile principale ale unui astfel deaparat sunt!mecanismul de alimentare cu metal ce urmeaaa fi pulveriat%dispoitivele de incalire si de pulveriare.,icaturile de metal topit sunt antrenate de 4etul de aer comprimat sau de orice ga si proiectate pe suprafata piesei de reconditionat.

Metaliarea% fata de acoperirile cu vopsea % asigura odura$ilitate mult mai mare si are un domeniu mult mai largde aplicare.

,rin metaliare se e+ecuta atat depuneri de metale moi% catsi depuneri dure pana la 566 78. ,rocedeele uuale demetaliare sunt cu flacara de gae folosite in general pentru depuneri de metale neferoase iar cu arc electric pentru depuneri de oteluri si alia4e dure.

Metalizarea cu flacara de %aze

Metaliarea cu flacara de gae este folosita pentru depuneri de aluminiu% inc% plum$ etc.%folosindu-se sarme de ".9 mm diametru.:aca pentru inc si aluminiu este suficienta o grosime de depunere intre 96 si &66;m% pentru plum$depunerea tre$uie sa fie de ordinul ecimilor de milimetru% adica intre 6%* si " mm. Alegerea grosimiide depunere este in functie de conditiile de e+ploatare% de durata de e+ploatare% precum si desolicitarile din timpul e+ploatarii produsului.


11/13

,entru metaliarea cu flacara sunt necesare!

• un pistol de metaliare0 '


12/13

,regatirea pieselor pentru metaliat este foarte importanta pentru o$tinerea aderentei necesare.Suprafata de metaliat tre$uie curatita de orice fel de impuritati prin sa$lare sau prelucrarimecanice.,iesele se supun metaliarii imediat dupa prelucrare% spre a nu se murdari si o+ida.

Ba incarcarea a+elor% acestea se fi+eaa in strung% iar pistolul

de metaliare se fi+eaa in caruciorul strungului. Este a$solutnecesar ca deasupra strungului sa fie prevauta si o hota pentru e+haustarea gaelor si a fumului produse.

In timpul operatiei de metaliare% se pastreaa o distantade D6."66 mmintre piesa si arcul electric pentru primele &-*straturi si de "&6-"56 mmpentru urmatoarele straturi. Serecomanda ca in timpul metaliarii temperatura piesei sa nudepaseasca "566C.

Metaliarea se e+ecuta cu o vitea periferica a pieselor de *6.96 m@min% iar avansul pistolului se ia de ".* mm@rot.

,relucrarea suprafetelor metaliate tre$uie e+ecutata cuo vitea redusa % pentru ca sa nu se produca desprindereastratului metaliat0 prelucrarea la cotele finale se e+ecuta cuvitee si avansuri reduse% folosindu-se placute din car$urimetalice dure% cu taisuri foarte ascutite.

Metaliarea prin pulveriare% fata de incarcarea prinsudare% preinta avanta4ul ca in metalul acoperit nu se produce nici o modificare de structura% ci numaio usoara incalire a piesei% fara deformatii.

Metalizarea cu pul"eri metalice

Instala2ia de metaliare '


13/13

,resiunea de lucru a gaelor de com$ustie este de 6%9-6%5 da?@cm& cand se folose3te o+igen 3ide & da?@cm& cand se utilieaă acetilena. ,ul$erile metalicefolosite ca materiale de adaos sunt amestec de metale - nichel% co$alt% fier% crom% cupru% aluminiu%moli$den etc. - cu fondan2i in propor2ii riguros sta$ilite pe cale e+perimentală.

proiect mares

Documents