PROIECT

REFERITOR LA EXERCITAREA ATRIBUŢIILOR SPECIFICE

FUNCŢIEI DE VICEPREŞEDINTE

AL JUDECĂTORIEI SFÂNTU GHEORGHE

Judecător Ana-Maria Gîţă

- sesiunea martie-iunie 2017 -

2

INTRODUCERE

Capitolul justiţiei a constituit unul important în privinţa aderării României la Uniunea

Europeană. S-a accentuat în mod deosebit independenţa sistemului judiciar ca o condiţie de

aderare.

După ce România a aderat la Uniunea Europeană, tema consolidării independenţei

justiţiei a fost abordată cu mai multă responsabilitate, demersul de reformare având în vedere

anumite aspecte percepute de opinia publică, dar şi de partenerii europeni. Aceste aspecte s-au

referit la independenţa judecătorilor, autoritatea judecătorilor, ingerinţa politicului în justiţie,

corupţia din sistemul judiciar, conservatorismul magistraţilor, lipsa resurselor alocate justiţiei,

defectuoasa calitate a serviciilor conexe în relaţia cu cetăţeanul, relaţiile Ministerului Justiţiei

cu instanţele judecătoreşti, cu Ministerul Public, declaraţiile politice care au influenţat practica

judiciară.

Prin Recomandarea nr. 94 a Comitetului de Miniştri către Statele Membre privind

independenţa, eficienţa şi rolul Judecătorilor, un accent deosebit s-a pus pe susţinere

independenţei judecătorilor, concept care nu se referă exclusiv la judecători, ci acoperă întreg

sistemul judiciar.

Această independenţă trebuie garantată de legile naţionale în conformitate cu prevederile

Convenţiei pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. Independenţa

judecătorilor este în primul rând legată de menţinerea separaţiei puterilor în stat, puterea

executivă şi puterea legislativă trebuie să se abţină de la adoptarea oricăror măsuri care ar putea

submina independenţa judecătorilor.

În sondajele de opinie, magistraţii au fost evidenţiaţi ca fiind dintre categoriile

profesionale în care se întâlneşte adesea corupţia. Pe acest fond, mass-media şi societatea civilă

şi-au asumat un rol primordial în supravegherea şi criticarea stării de lucruri din justiţie şi a

modului în care magistraţii realizează actul de justiţie. Aceasta a deschis publicului calea de a

aprecia justiţia şi din perspectiva funcţionării sistemului, creând o masă critică ce a împins

reformele în domeniu. Magistraţii au semnalat însă şi dezavantaje, prin incursiunea în cauzele

deduse judecăţii. Sunt bine cunoscute cazuri în care cauze aflate pe rolul instanţelor

judecătoreşti au fost dezbătute în mass - media, având ca rezultat distorsionarea imaginii

publice cu privire la actul de justiţie.

Rolul decisiv în menţinerea dialogului activ societate – justiţie, prin intermediul

instituţiilor de presă scrisă sau audio-vizuale, a revenit Birourilor de Informare şi Relaţii Publice

de la instanţele de judecată şi unităţile de parchet de pe lângă acestea, precum şi magistraţilor-

purtători de cuvânt din cadrul acestor birouri.

3

Ca şi în anii precedenţi, analiza modului în care aceste compartimente şi-au desfăşurat

activitatea a relevat faptul deosebit de important că există o preocupare susţinută în direcţia

creşterii nivelului de profesionalizare şi specializare pe segmentul comunicării publice, de natură

să armonizeze interesele tuturor partenerilor de dialog. Totodată, s-a constatat că, la nivelul

instanţelor şi unităţilor de parchet, se consolidează continuu conlucrarea între conducerile

acestora şi magistraţii care îndeplinesc funcţia de purtători de cuvânt. Acest fapt este o dovadă

peremptorie că, la nivelul tuturor instanţelor şi parchetelor din sistem, magistraţii din conduceri

au înţeles rolul important al relaţiei cu mass media şi, ca atare, au susţinut permanent demersurile

purtătorilor de cuvânt implicaţi în procesul de comunicare prin participarea la seminariile

organizate având ca temă „Rolul purtătorului de cuvânt al instanţei – tehnici generale de relaţii

publice.”

Magistraţii au demonstrat că, în marea lor majoritate, au învins inhibiţiile sau rezerva pe

care le mai manifestau în relaţiile cu mass media şi au conştientizat că imaginea justiţiei,

încrederea cetăţenilor în actul de dreptate sunt o responsabilitate comună, a tuturor celor care îşi

desfăşoară activitatea în acest domeniu. Au mai înţeles şi un alt fapt, aparent simplu: sustragerea

de la efortul de a dialoga cu societatea sau ignorarea semnalelor critice care vin dinspre opinia

publică se răsfrâng negativ asupra întregului sistem. Justiţia nu este „în afara” sau „deasupra”

societăţii, întrucât magistraţii sunt „oameni ai cetăţii”, asemeni tuturor cetăţenilor României.

În ecuaţia echilibrului puterilor în stat magistraţii au perceput că independenţa puterii

judecătoreşti este afectată direct de executiv prin Ministerul Justiţiei pentru că deţine atât

iniţiativa legislativă cât şi bugetul. Executivul nu a creat premisele creşterii încrederii societăţii

în justiţie, mai mult au întreţinut generalizarea imaginii de coruptibilitate, şi lipsa de

imparţialitate.

În privinţa Legislativului s-au semnalat ingerinţe indirecte, prin intermediul legislaţiei

deficitare, ce lasă loc interpretărilor.

Cel mai important indicator ce afectează negativ calitatea actului de justiţie a fost

identificat în aglomerarea excesivă a şedinţelor de judecată. S-a spus că este necesară aplicare a

unei politici tranzitorii de suplimentare a personalului, de distribuire raţională a resurselor

umane, în paralel cu măsurile de reducere a duratei soluţionării cauzelor şi de consolidare a

stabilităţii legislative.

Judecătoria Sfântu Gheorghe a resimţit lipsa resurselor umane, având în vedere că din

data de 01.12.2016, funcţionează cu un număr de 8 judecători din schema de 10 judecători.

Printre solicitările magistraţilor în scopul creşterii independenţei, au fost: o legislaţie mai

eficientă pentru asigurarea soluţionării cauzelor în termen rezonabil, stabilitate legislativă,

4

finanţarea adecvată a sistemului judiciar, informatizarea, dotările tehnice, reducerea atribuţiilor

nejurisdicţionale ale judecătorilor, reprezentarea reală a corpului magistraţilor.

Printre măsurile necesar a fi luate pentru remedierea acestor vulnerabilităţi se regăsesc

următoarele: finanţarea şi ocuparea posturilor vacante din sistemul judiciar; redimensionarea

schemelor de personal prin raportare la necesarul de resurse umane estimat de studiile de impact

ale noilor coduri; creşterea numărului magistraţilor intraţi în sistem; asigurarea unui cadru

legislativ coerent, accesibil şi previzibil, cu aplicabilitate îndelungată; asigurarea resurselor

materiale şi financiare necesare desfăşurării în condiţii optime a activităţii instanţelor şi

parchetelor; extinderea, reabilitarea şi amenajarea sediilor existente şi construirea de sedii noi,

pentru a conferi funcţionalitate serviciului public al justiţiei.

Constatările cu valoare pozitivă, generate de implicarea corpului magistraţilor în

judecarea, în termen rezonabil, în condiţii de maximă imparţialitate şi predictibilitate a cauzelor

deduse judecăţii, precum şi în instrumentarea dosarelor penale, parţial susţinute de măsurile

iniţiate şi derulate pentru asigurarea necesarului de judecători şi procurori şi echilibrarea

schemelor de personal ale instanţelor şi parchetelor prin redistribuiri succesive operate în

interiorul sistemului judiciar, se constituie în repere profesionale şi deontologice, caracterizat

prin dinamism şi noutate, efect al reformării principalelor coduri de drept material şi procesual.

5

CAPITOLUL I

PREZENTAREA INSTANŢEI.

1.1 LOCALIZARE

Judecătoria Sfântu Gheorghe este o instanţă fără personalitate juridică ce funcţionează în

municipiul Sfântu Gheorghe, are sediul pe str. Kriza Janos, nr.2., jud. Covasna.

Judecătoria Sfântu Gheorghe una dintre cele 3 judecătorii din judeţul Covasna, fiind

situată în circumscripţia Tribunalului Covasna, respectiv Curţii de Apel Braşov. În jurisdicţia

Judecătoriei Sfântu Gheorghe, se regăsesc municipiul Sfântu Gheorghe cu un număr de 54.312

locuitori şi un număr de 20 localităţi arondate - 1 oraş şi 19 comune cu un număr aproximativ

de 65.567 locuitori.

Funcţionarea Judecătoriei Sfântu Gheorghe se desfăşoară în baza Legii nr. 304/28 iunie

2004 privind organizarea judiciară, republicată în Monitorul Oficial al României din 13

septembrie 2005 cu modificările şi completările ulterioare şi în conformitate cu prevederile

Regulamentului de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti, aprobat prin Hotărârea CSM nr.

1375 din 17 decembrie 2015, publicat în Monitorul oficial al României nr. 970 din 28 decembrie

2015.

Faţă de instanţele ierarhic superioare, judecătoria nu are în structura sa un compartiment

distinct de informatică juridică şi nici departament economico-financiar şi administrativ,

activitatea de informatică fiind desfăşurată de doi informaticieni cu studii superioare de

specialitate din cadrul Tribunalului Covasna, iar activitatea economico-financiară fiind

coordonată de managerul economic subordonat preşedintelui Tribunalului Covasna.

1.2. LOGISTICA INSTANŢEI

Judecătoria Sfântu Gheorghe funcţionează împreună cu Tribunalul Covasna în clădirea

care a fost edificată între anii 1978-1983, cu destinaţia de instanţe judecătoreşti.

Judecătoria Sfântu Gheorghe are la dispoziţie un număr de 2 săli de şedinţă destinate

şedinţelor civile şi penale. În aceste săli au funcţionat pe parcursul unei săptămâni de lucru 10

completuri de judecată. Sălile de şedinţă sunt dotate cu aparatură tehnică de înregistrare audio a

şedinţelor şi cu sistem de afişare a cauzelor.

Pentru desfăşurarea activităţii de către personalul auxiliar există 6 birouri de grefieri, 1

birou pentru compartimentul executări penale, 1 birouri pentru serviciul arhivă şi registratură, 1

birou pentru grefierul şef şi 1 birou pentru aprozi , precum şi 4 birouri pentru magistraţi.

6

Toate birourile sunt echipate cu tehnică IT, calculatoare şi imprimante. De asemenea la

nivelul instanţei funcţionează 3 copiatoare, 1 fax şi 1 scanner.

De menţionat este faptul că fiecare judecător şi grefier din cadrul instanţei are biroul

dotat cu echipament I.T., fiind conectaţi la reţeaua intranet şi la internet, pentru a avea acces la

mai multe informaţii, astfel încât din acest punct de vedere în ultimii ani nu au fost întâmpinate

dificultăţi.

În anul 2016 au fost înlocuite sistemele de calcul pentru cei 10 judecători care îşi

desfăşoară activitatea în cadrul judecătoriei. Tot în anul 2016 a fost înlocuit Router-ul, care

deserveşte judecătoria, a fost achiziţionat un server Lenovo, şi s-a mărit lăţimea de bandă pentru

intranet şi internet.

Începând cu anul 2010 la Judecătoria Sfântu Gheorghe, s-a procedat la arhivare

electronică a dosarelor ceea ce a dus la economie de timp, şi reducerea considerabilă a

resurselor financiare şi umane.

1.3 VOLUMUL DE ACTIVITATE

Volumul de activitate al instanţei a avut o tendinţă de creştere în anul 2016 comparativ

cu anul 2015. Astfel, în 2015 pe rolul instanţei s-au înregistrat 7402 dosare (429 penale şi 6973

civile), iar în 2016 pe rolul instanţei s-au înregistrat 8707 cauze ( 756 penale şi 7951 civile ).

Se observă o creştere atât a numărului de dosare în materie penală cât şi a dosarelor în materie

civilă. Stocul la 01.01.2015 a fost de 1823 dosare (1758 civile şi 65 penale), iar la 01.01.2016

stocul a fost de 2012 dosare (1957 civile şi 55 penale).

Astfel, în 2015 au fost pe rolul instanţei 7402 cauze (intrate + stoc), iar în 2016 au fost

pe rolul instanţei 8707 cauze (intrate + stoc).

Exprimat procentual, în 2016 s-au înregistrat cu 14,98 % mai multe cauze decât în 2015.

Numărul cauzelor penale înregistrate în 2016 a crescut cu 43,25 % faţă de numărul cauzelor

intrate în 2015- acestea incluzând atât cauzele penale de competenţa judecătorilor de cameră

preliminară şi fond, cât şi judecătorilor de drepturi şi libertăţi, iar numărul cauzelor civile

înregistrate în 2016 a crescut cu 12,30 % faţă de numărul cauzelor intrate în 2015.

În cursul anului 2016 s-au aflat pe rolul instanţei un număr de 8707 cauze (6695 nou

intrate şi 2012 din stoc). Acestea au fost repartizate în medie la 9,6 judecători, ceea ce înseamnă

că fiecărui judecător i-au revenit spre soluţionate 906,8 dosare ( mai mult faţă în anul 2015,

când încărcătura a fost de 779,6 dosare pe judecător).

Soluţiile pronunţate la nivelul instanţei în 2016 au fost 6913, ceea ce înseamnă în medie

720 soluţii pe fiecare judecător.

7

Se observă că încărcătura pe judecător este cu 14,02 % mai mare în 2016 faţă de 2015, în

2016 înregistrându-se mai multe dosare şi pronunţându-se mai multe soluţii, operativitatea este

cu 8,28 % mai mare.

Se observă că în 2016 s-a mărit încărcătura pe judecător faţă de anul precedent, crescând

şi numărul soluţiilor pronunţate în medie de un judecător.

Tendinţa de creştere a numărului de dosare intrate se poate observa cel mai bine din

datele statistice pentru perioada de referinţă 01.01.2017 -30.04.2017, în această perioadă fiind

înregistrate pe rolul instanţei mai mult cu 425 dosare faţă de aceeaşi perioadă a anului 2016.

Analiza activităţii instanţei din perspectiva indicatorilor de eficienţă se prezintă astfel:

În perioada de referinţă 01.01.2016-31.12.2016, Judecătoria Sfântu Gheorghe, avea

gradul general de eficienţă FOARTE EFICIENT, situaţia statistică pe indicatorii de eficienţă

prezentându-se astfel: rata de soluţionare – valoare indicator 103,30 % - grad de eficienţă –

EFICIENT, vechime dosare în stoc - valoare indicator 3,60 % - grad de eficienţă – FOARTE

EFICIENT, pondere dosare închise într-un an - valoare indicator 96,80% - grad de eficienţă -

FOARTE EFICIENT, durată medie de soluţionare - durată medie de soluţionare în materie

penală – 2 şi în materie civilă – 3,3 - grad de eficienţă - FOARTE EFICIENT, Hotărâri redactate

peste termenul legal - valoare indicator 21,80% - medie depăşire în zile 45,8 - grad de eficienţă

– EFICIENT.

1.4 RESURSE UMANE

Organigrama Judecătoriei Sfântu Gheorghe, în ceea ce priveşte judecătorii se prezintă

astfel:

- 10 completuri din care:

- 2 completuri specializate în cauze penale,

- 2 completuri specializate în cauze cu minori şi familie,

- 2 completuri specializate în cauze civile şi fond funciar,

- 4 completuri specializate în cauze civile.

Începând cu data de 01.12.2016, s-au desfiinţat două completuri specializate în cauze

civile, prin transferul domnilor judecători Barbu Teodor Marian şi Bălan Laurenţiu Mihai, astfel

că în prezent instanţa funcţionează doar cu 8 completuri, situaţia fiind dificilă, având în vedere

că aşa cum rezultă din datele statistice prezentate, volumul de activitate al Judecătoriei Sfântu

Gheorghe a crescut.

Judecătoria Sfântu Gheorghe prevede un număr de 20 grefieri din care 1 grefier şef, 14

grefieri de şedinţă, 1 grefier delegat la biroul executări penale, 4 grefieri arhivari, 2 aprozi şi 1

8

şofer.

În ceea ce priveşte personalul auxiliar, dintre cei 20 de grefieri numai 13 participă la

şedinţele de judecată, restul fiind repartizaţi în cadrul celorlalte compartimente ale instanţei.

Raportat la volumul de activitate şi gradul de complexitate al activităţii desfăşurate, numărul de

grefieri este suficient, inclusiv raportat la numărul de judecători existent în schemă, revenind

practic, 1,30 grefier-judecător. În general, grefierii de şedinţă nu au şi atribuţii în ceea ce

priveşte tehnoredactare hotărârilor judecătoreşti, astfel că volumul de activitate al acestora nu

depăşeşte durata unei zile normale de lucru.

9

CAPITOLUL II

IDENTIFICAREA UNOR EVENTUALE DISFUNCŢII ÎN ACTIVITATEA

INSTANŢEI ŞI SOLUŢII PROPUSE PENTRU ÎNLĂTURAREA DEFICIENŢELOR

IDENTIFICATE

În identificarea disfuncţionalităţilor din activitatea unei instanţe de judecată, nu se poate

face abstracţie de faptul că aceasta este parte a sistemului judiciar românesc, astfel că

nemulţumirile legate de aceasta se răsfrâng asupra tuturor părţilor componente, fiind evident că

există disfuncţionalităţi comune tuturor instanţelor, dar şi unele specifice.

În ceea ce priveşte Judecătoria Sfântu Gheorghe, apreciem că sporirea eficienţei şi

calităţii activităţii impune, pe lângă perfecţionarea continuă a judecătorilor şi personalului

auxiliar, îmbunătăţirea condiţiilor de lucru, a dotărilor materiale, planificarea eficientă a

resurselor, comunicarea informaţiilor şi un control corespunzător.

1. DISFUNCŢII PRIVIND LOGISTICA INSTANŢEI

Judecătoria Sfântu – Gheorghe funcţionează împreună cu Tribunalul Covasna într-o

clădire edificată în anii 1978-1983. Datorită vechimii construcţiei, a uzurii pronunţate şi a

faptului că la acest sediu nu s-au realizat lucrări de reparaţii capitale ale întregii clădiri de la

punerea în funcţiune, au apărut deteriorări ale pereţilor clădirii, accentuate mai ales la parter şi

la nivelul II al clădirii, unde tencuiala prezintă crăpături în grinzile de beton armat şi zidăria de

umplutură. Fiind prevăzut cu un singur rând de geamuri, cu tâmplărie din fier sau lemn vechi,

nu se mai realizează etanşeitatea ferestrelor şi a uşilor exterioare, nu se mai poate asigura

confortul termic şi nu mai sunt întrunite condiţiile minime de fonoizolaţie, clădirea necesitând

de urgenţă lucrări de reparaţie şi reabilitare termică.

Birourile destinate personalului sunt insuficiente şi mici şi nu reprezintă un spaţiu ideal

desfăşurării activităţii, astfel că în fiecare dintre acestea îşi desfăşoară activitatea un număr de

3-4 grefieri şi un număr de 2-3 judecători.

Instalaţia electrică este de asemenea veche, iar după ce instanţa a fost dotată cu

computere, imprimante şi alte aparate de birotică, deseori este suprasolicitată, fiind înregistrate

defecţiuni a căror remediere a necesitat un timp îndelungat, timp în care activitatea în instanţă a

fost blocată.

Sălile de judecată, sunt spaţioase, însă sunt dotate cu mobilier vechi, geamurile nu sunt

etanşe, iar acest lucru se resimte mai ales în perioadele friguroase.

10

Situaţia cea mai dificilă este înregistrată de spaţiul alocat arhivei instanţei, care este

supraaglomerat şi care nu oferă nici o minimă condiţie de păstrare a documentelor în condiţii de

siguranţă.

Astfel pe termen foarte scurt Tribunalul Covasna urmează a se muta într-un nou sediu, a

cărui construcţie este finalizată, ceea ce ar rezolva problema spaţiului insuficient.

Pe termen scurt, este imperios necesară schimbarea acoperişului a tâmplăriei exterioare

vechi cu tâmplărie nouă şi modernă din lemn triplu stratificat, cu geam termopan, termoizolarea

exterioară a clădirii, modificarea şi recompartimentarea spaţiilor existente în vederea asigurării

de birouri pentru judecători şi personalul auxiliar, refacerea tencuielilor degradate şi zugrăvirea

pereţilor, igienizarea întregii clădiri, reamenajarea sălilor de şedinţă.

În ceea ce priveşte spaţiul destinat arhivei, acesta fiind insuficient, pe termen scurt după

mutarea Tribunalului Covasna, spaţiul de arhivă destinat actualmente acestuia urmează să fie

preluat şi utilizat de judecătorie, aceasta neimplicând costuri financiare.

Pe termen mediu Judecătoria Sfântu Gheorghe urmează să intre în reparaţie capitală, prin

avizul nr. 2.3./4 din 28. 02.2017 fiind reavizat favorabil de către Compania Naţională de

Investiţii, proiectul „Reparaţie capitală, modernizare şi reabilitare termică sediul Judecătorie

Sfântu Gheorghe”.

Începând cu anul 2006, instanţa a fost dotată cu computere, imprimante, copiatoare,

precum şi cu programul legislativ Lex Expert.

În anul 2016, prin eforturi proprii judecătorii instanţei au achiziţionat un program

legislativ mult mai complex, care conţine legislaţia românească cu toate variantele consolidate,

pentru orice dată calendaristică (trecut, prezent,) aleasă de utilizator, pentru peste 161.000 de

acte, dicționar de termeni juridici – explicaţiile termenilor juridici uzuali, reglementări

comparate – vizualizarea comparativă a textelor asemănătoare din noul Cod civil şi vechiul Cod

civil, inserate în corpul actului la nivel de articol, legislaţia europeană care conţine integral

actele normative ale Uniunii Europene publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L

(legislaţie), de la data aderării României la Uniunea Europeană (2007) până în prezent,înainte

de aderare, sunt disponibile cele mai importante acte normative ale UE, începând cu anul 1957,

practică judiciară – textul integral al hotărârilor judecătoreşti recente ale instanţelor româneşti,

jurisprudență (14.000 speţe prelucrate/comentate), reviste - colecţia la zi: Pandectele Române,

Revista Română de Dreptul Muncii, Revista Română de Drept al Afacerilor, Revista Română de

Drept European, Revista Taxe, Finanțe, Contabilitate, Revista Monitorul Fiscalității

Internaționale, Revista Română de Drept Privat, Revista Română de Jurisprudenţă, Revista

Română de Executare Silită, 14 pachete distincte de comentarii pentru 22 din cele mai

importante acte normative românești, grupate pe mai multe ramuri şi repertoar care conține

11

aproximativ 2000 de seturi de întrebări și răspunsuri, extrase din jurisprudență, cu privire la

probleme de interpretare legislativă (preponderența spețelor este în materie civilă, iar o bună

parte din aproximativ 25%) vin direct de la întâlnirile trimestriale ale Curților de Apel pentru a

dezlega problemele de interpretare.

2 DEFICIENŢE CE PRIVESC ACTIVITATEA JUDECĂTORILOR

A. Lipsa de celeritate în soluţionarea cauzelor

Subdimensionarea schemelor de personal face ca adaptarea la realităţile prezentului

(creştere constantă a volumului de muncă, avalanşă de modificări legislative cu impact maxim)

să ridice mai multe probleme care au nevoie de soluţii în cel mai scurt timp: dificultăţi în

asigurarea timpului de pregătire a şedinţelor de judecată, cu consecinţe nefaste asupra calităţii

administrării actului de justiţie, asupra duratei de soluţionare a cauzelor, prelungirea timpului

destinat motivării şi nerespectarea de multe ori a standardelor de motivare a hotărârilor

pronunţate, reducerea drastică a timpului alocat perfecţionării pregătirii profesionale,

cunoaşterii practicii instanţelor naţionale de control şi a celor europene; fenomenul atât de

cunoscut la nivelului întregului sistem, al prelungirii activităţii în afara orelor de program,

creşterea numărului de îmbolnăviri profesionale (ceea ce determină creşterea şi mai mult a

volumului de muncă al colegilor obligaţi să asigure, pe lângă componenţa completelor ale căror

titulari sunt şi permanenţa completelor rămase "descoperite", declanşându-se astfel un cerc

vicios), concomitent cu creşterea gradului de frustrare, de nemulţumire şi scăderea calităţii

actului de judecată.

La Judecătoria Sfântu Gheorghe se menţine un stoc de dosare moderat, însă există o

mare încărcătură de dosare de soluţionat de fiecare complet de judecată. Ca atare, obiectivele

sunt de reducere a duratei de soluţionare, creştere a operativităţii corelativ cu reducerea stocului

de dosare, acestea urmând a fi urmărite permanent.

Reducerea stocului de dosare aflate pe rolul Judecătoriei Sfântu Gheorghe a reprezentat

o preocupare permanentă a conducerii instanţei. Pe tot parcursul anului 2016, conducerea

instanţei, cât şi conducerea Tribunalului Covasna au monitorizat situaţia dosarelor aflate pe

rolul fiecărui complet, în vederea soluţionării, într-un termen rezonabil a acestora.

De asemenea, fiecare dintre magistraţii instanţei trebuie să manifeste o constantă

preocupare de a eficientiza propriul mod de gestionare a şedinţei de judecată, de a disciplina

părţile, apărătorii acestora şi ceilalţi participanţi la actul de justiţie pentru eliminarea timpilor

morţi şi a metodelor de tergiversare a litigiilor.

12

Factorii suplimentari care au contribuit la depăşirea termenelor rezonabile de soluţionare

a cauzelor au fost: cereri succesive de amânare din partea părţilor, lipsa apărătorilor la termen,

suspendări repetate ale cauzelor ca urmare a conduitei părţilor, formularea unor cereri de

recuzare neîntemeiate, efectuarea cu întârziere a rapoartelor de expertiză, răspunderea cu

întârziere de către instituţii la adrese, încuviinţarea şi administrarea probelor în etape,

modificări legislative, condiţiile materiale – lipsa sălilor de şedinţă pentru programarea mai

multor complete, supraîncărcarea instanţei.

În acest sens, propunem următoarele măsuri de remediere:

a) sporirea gradului de implicare a fiecărui judecător în gestionarea şedinţei de judecată.

b) monitorizarea permanentă a activităţii la nivelul instanţei şi a fiecărui complet de

judecată, cât şi a tuturor compartimentelor instanţei;

c) repartizarea judecătorilor şi grefierilor pe complete de judecată, în raport de volumul

de activitate, astfel încât să fie o repartizare echilibrată a muncii;

d) crearea de rapoarte de către informaticieni care să permită o permanentă monitorizare

a duratei primului termen de judecată, precum şi a modalităţii în care se realizează lucrările în

procedura prealabilă de către grefierii de şedinţă.

e) fixarea de termene, verificarea temeiurilor juridice de suspendare ale dosarelor care se

soluţionează, potrivit Codului de procedură civilă şi repunerea pe rol a unor dosare suspendate

atunci când această măsură se impune, aceasta cu atât mai mult cu cât, prin art. 413 alin. 3 Cod

de procedură civilă s-a instituit o obligaţia judecătorului de a repunere cauza pe rol, din oficiu,

pentru a verifica dacă partea are sau nu un comportament diligent, nu doar pentru a discuta

excepţia de perimare. În ce priveşte dosarele înregistrate pe vechiul Cod de procedură civilă şi

faţă de care nu există posibilitatea repunerii pe rol din oficiu, dacă partea nu este diligentă, se

impune totuşi verificarea subzistenţei temeiurilor de suspendare prin repuneri repetate pe rol,

inclusiv în vederea discutării excepţiei de perimare.

f) dinamizarea activităţii interne de unificare a jurisprudenţei;

g) creşterea calităţii motivărilor hotărârilor.

O altă cauză ce conduce la întârzieri este determinată de atitudinea avocaţilor, părţilor,

martorilor, lipsa unei colaborări cu diferite instituţii, iar în vederea identificării dificultăţilor şi

realizării intereselor comune, este necesară: iniţierea unor discuţii cu conducerea Baroului

Covasna, în scopul identificării soluţiilor necesare eliminării cauzelor ce determină amânări

pentru lipsa apărătorului; colaborarea cu instituţiile de medicină legală şi cu Administraţia

Naţională a Penitenciarelor, pentru efectuarea în timp util a lucrărilor solicitate de transferare a

inculpaţilor arestaţi care au dosare pe rolul altor instanţe; colaborarea cu conducerea Poliţiei

13

Municipiului Sfântu Gheorghe, în vederea îmbunătăţirii activităţii de executare a mandatelor de

aducere pentru inculpaţi şi pentru martori.

B. Practica neunitară şi practica de casare

La nivelul Judecătoriei Sfântu Gheorghe au existat cazuri izolate în care practica a fost

diferită, însă acestea au fost reglementate în cadrul întâlnirilor lunare ale judecătorilor.

Unificarea practicii judiciare a reprezentat şi în anul 2016-2017 o prioritate a activităţii

tuturor judecătorilor din cadrul Judecătoriei Sfântu Gheorghe, în scopul identificării şi luării

măsurilor apte să conducă la o jurisprudenţă unitară şi previzibilă a acestora. Au fost desemnaţi

de către preşedintele instanţei, judecătorii care au participat la întâlnirile organizate la Curtea de

Apel Braşov, în vederea unificării practicii. Au fost supuse atenţiei instanţei de control judiciar

problemele de drept a căror aplicabilitate a suscitat discuţii în cadrul judecătoriei, acestea fiind

discutate cu ocazia întâlnirilor trimestriale organizate la nivelul acestei instanţe, iar cu ocazia

întâlnirilor lunare aceste probleme de practică au fost prezentate de către judecătorul desemnat

cu practica instanţei de casare, în baza referatului întocmit de către acesta. Minutele întocmite

cu ocazia discutării problemelor de practică neunitară au fost înaintate la Curtea de Apel

Braşov.

În anul 2016 la Judecătoria Sfântu Gheorghe au fost soluţionate 6278 cauze civile. Au

fost trimise în căile de atac 564 de cauze din care au fost casate cu trimitere spre rejudecare 5

cauze şi au fost admise 149 de căi de atac, ceea ce procentual reprezintă un procent de casare de

27,30 % din soluţiile atacate.

În materie penală, în cursul anului 2016 s-au soluţionat 635 cauze. Au fost trimise în

căile de atac 49 de cauze din care au fost admise 18 apeluri/contestaţii şi nu a fost trimisă în

rejudecare nici o cauză, ceea ce procentual reprezintă un procent de casare de 36,73 % din

soluţiile atacate.

Periodic, cel puţin lunar, se vor analiza cauzele ce au primit soluţii diferite din partea a

două completuri ale judecătoriei, în vederea identificării unei soluţii unitare, legale şi temeinice.

Trebuie cunoscute deciziile Tribunalului Covasna prin care au fost casate, modificate

sau anulate hotărârile Judecătoriei Sfântu Gheorghe, în vederea însuşirii practicii instanţei de

casare în materia respectivă, pe baza referatului întocmit de judecătorul delegat cu consemnarea

practicii de casare. Aceste seminarii vor fi completate cu seminariile organizate periodic la

nivelul Tribunalului Covasna şi Curţii de Apel Braşov, unde sunt invitaţi toţi judecătorii din

raza Curţii, aceştia propunând şi temele de discuţie. Participarea la aceste seminarii va trebui

14

asigurată prin prezenţa a cel puţin doi judecători din cadrul instanţei, care ulterior seminarului

vor prezenta celorlalţi judecători din cadrul instanţei problematica analizată şi soluţiile stabilite.

C. Pregătirea profesională

Buna pregătire profesională a corpului de magistraţi pot fi valorificate prin implicarea

lor în procesul de pregătire profesională a colegilor magistraţi şi a personalului auxiliar, cu

investiţii minime, sau chiar fără niciun fel de investiţii.

Vicepreşedintele judecătoriei este responsabil cu formarea continuă şi are obligaţia de a

organiza şi coordona echipa de responsabili la nivelul judecătoriei şi totodată asigură

comunicarea cu persoana desemnată la nivelul Curţii de Apel Braşov, aceasta din urmă

realizând comunicarea cu expertul coordonator al Institutului Naţional al Magistraturii. Crearea

unui sistem piramidal de formare de natură să asigure simplificarea şi optimizarea comunicării

dar şi fluxul continuu de informaţii.

Programele de formare continuă la nivel naţional trebuie să se bazeze pe propunerile

magistraţilor şi pe nevoile concrete de perfecţionare a acestora. În acest context, este necesar ca

judecătorii care au participat la o formă de pregătire profesională să informeze colegii, la prima

şedinţă de învăţământ profesional, în legătură cu temele şi aspectele discutate la şedinţele de

seminar, realizându-se astfel un sistem piramidal de informare.

O atenţie deosebită trebuie acordată principiului specializării, ca cerinţă esenţială pentru

realizarea unui act de justiţie de calitate, în vederea reducerii numărului de cauze a căror soluţie

a fost modificată în căile de atac, dar şi aplicarea eficientă şi unitară a legii.

În cursul anului 2016, magistraţii Judecătoriei Sfântu Gheorghe, au participat la un

număr de 22 de seminarii organizate atât de Institutul Naţional al Magistraturii, cât şi de Curtea

de Apel Braşov.

D. Activitatea personalului auxiliar

În înfăptuirea actului de justiţie, munca personalului auxiliar de specialitate constituie un

sprijin pentru judecător, competenţa acestei categorii de personal şi îndeplinirea corectă a

sarcinilor ce le revin, jucând un rol foarte important în buna desfăşurare a întregii activităţi a

instanţelor judecătoreşti.

Numărul grefierilor din cadrul Judecătoriei Sfântu Gheorghe este suficient în raport cu

volumul de muncă chiar dacă pe lângă activitatea specifică şedinţei de judecată, grefierii sunt

delegaţi să desfăşoare o serie de alte atribuţii care sunt mari consumatoare de timp.

15

În cadrul Judecătoriei Sfântu Gheorghe s-a implementat încă din anul 2010,

permanentizarea completelor de judecată – în vederea asigurării continuităţii completului de

judecată, nu doar în ceea ce priveşte componenţa judecătorilor ce-l constituie, dar şi grefierul

arondat acestuia. S-a reuşit aşadar, crearea condiţiilor pentru ca între membrii completului şi

grefier să se stabilească o relaţie de muncă caracterizată eficient care să permită un mod de

lucru organizat şi eficace.

Manifestarea unui interes deosebit faţă de grefierii cu pregătire profesională mai slabă,

verificarea şi supravegherea activităţii acestora de către grefierul şef şi încredinţarea sarcinii de

pregătire unor teme de învăţământ profesional reprezintă modalităţi de remediere unor

eventuale deficienţe.

Temele dezbătute la învăţământul profesional realizat, sub îndrumarea judecătorului

desemnat de preşedintele instanţei, vor fi stabilite pe baza propunerilor grefierilor şi pe nevoile

concrete de perfecţionare ale acestora şi obligatoriu cuprind prelucrarea modificărilor normelor

procedurale intervenite.

Totodată, personalul acestei instanţe a participat la cursurile şi seminariile organizate de

Institutul Naţional al Magistraturii şi Şcoala Naţională de Grefieri, dar şi la dezbaterile privind

practica neunitară şi activităţile de formare continuă descentralizată organizate de Tribunalul

Covasna şi Curtea de Apel Braşov, revenind cu multe cunoştinţe practice, prin comparaţie cu

modul de lucru la alte instanţe, şi s-a procedat la diseminarea cunoştinţelor dobândite, inclusiv

prin afişarea prin intranet a materialelor didactice primite.

Considerăm util ca fiecare grefier să desfăşoare permanent un proces de însuşire a

cunoştinţelor necesare desfăşurării în parametri normali a activităţii.

E. Deficienţe privind comunicarea în interiorul şi exteriorul instanţei.

a) Absenţa implicării personalului în luarea deciziilor la nivel administrativ

Experienţa acumulată în calitate de preşedinte al Judecătoriei Sfântu Gheorghe, a

dovedit faptul că, pentru eficientizarea activităţii instanţei şi obţinerea unui randament

profesional ridicat, este necesară implicarea întregului personal în actul decizional, prin

consultarea prealabilă a acestuia în vederea găsirii soluţiilor optime pentru toate categoriile de

probleme existente, decurgând din activitatea curentă a instanţei.

Este necesar ca în cazul problemelor apărute, cei implicaţi să aibă posibilitatea de a-şi

exprima părerea şi de a propune soluţii, pentru ca în momentul luării deciziei de către

conducerea instanţei să se poată adopta soluţia optimă

16

b) Colaborarea restrânsă cu instituţiile participante la realizarea actului de justiţie

În relaţia instanţelor judecătoreşti cu autorităţile şi instituţiile statului centrale sau locale,

se remarcă existenţa unor disfuncţionalităţi care afectează în mod direct nu numai celeritatea

procesului, dar uneori şi calitatea actului de justiţie (adrese fără răspuns în termen sau cu

răspuns nesatisfăcător sau formal). Cauza o reprezintă neutilizarea setului de măsuri procesuale

de constrângere pe care cele două coduri de procedură le pun la îndemâna magistraţilor, adică

neaplicarea sau aplicarea destul de timidă a prevederilor art. 283 Cod procedură penală şi art.

187-189 Cod procedură civilă.

În acelaşi timp, deosebit de utile sunt contactele periodice ale conducerii instanţei cu

conducătorii instituţiilor cu care instanţele au raporturi mai frecvent, identificarea în concret a

disfuncţionalităţilor şi a măsurilor ce se impun a fi luate pentru înlăturarea lor. De asemenea,

pentru îmbunătăţirea activităţii de relaţii cu publicul, este necesară dezvoltarea unor relaţii mai

susţinute cu acele categorii socioprofesionale cu care instanţa intră în mod frecvent în contact şi

care contribuie la realizarea actului de justiţie, cum ar fi, de exemplu: barourile, penitenciarele,

serviciile de medicină legală, executorii judecătoreşti, notarii publici şi experţii judiciari,

administraţiile finanţelor publice.

În acest scop, apreciem că este oportună consacrarea acestor relaţii în formă scrisă, prin

încheierea de protocoale de colaborare, care să statueze asupra activităţii fiecărei instituţii.

c) Comunicarea între conducerea instanţei şi între aceasta şi colectivul instanţei

Coordonarea colectivului instanţei în scopul constituirii şi consolidării unei echipe cu

obiective comune motivată corespunzător prin cultivarea încrederii, a respectului reciproc, a

identităţii la grup, a manifestării empatiei, este un obiectiv pentru exercitarea mandatului de

vicepreşedinte.

Un rol deosebit în atingerea acestui obiectiv îl are consolidarea echipei judecător –

grefier, care să colaboreze şi să relaţioneze nu doar pentru activitatea de judecată, dar şi în

exercitarea celorlalte atribuţii.

Relaţia dintre membrii echipei de conducere şi între aceasta şi judecători trebuie să

îmbrace mai degrabă forma unui parteneriat, în care cooperarea şi colaborarea pe termen lung

se bazează pe încredere şi sinceritate şi în care fiecare dintre părţi poate aborda deschis orice

problemă, sens în care este necesară cultivarea unei comunicări deschise, neechivoce, prin

înlăturarea surselor de erori şi a barierelor de comunicare.

17

Stilul managerial trebuie să fie potrivit comportamentului fiecărui angajat dar, în aceeaşi

măsură, trebuie modificat, chiar faţă de acelaşi angajat, pentru a fi în permanenţă în acord cu

stadiul dezvoltării sale profesionale, fiecare având particularităţile sale specifice.

18

CAPITOLUL III

STABILIREA DE OBIECTIVE ŞI PROPUNERI DE MĂSURI

PENTRU REALIZAREA ACESTORA

Managementul unei instanţe de judecată este o activitate practică complexă ce se

înfăptuieşte adaptând metodele general cunoscute din managementul ştiinţific, la

particularităţile din sistem.

În acest context, vicepreşedintele instanţei reprezintă, pe scară managerială judiciară, un

alt tip de leader, şi anume, managerul executiv, colaborator direct al preşedintelui, punând în

aplicare viziunile şi proiectele acestuia. În principal, rolul vicepreşedintelui unei instanţe este de

a gestiona activitatea specifică şi, atunci când constată existenţa unei breşe, să sesizeze

preşedintele.

Premisele unui management eficient sunt reprezentate de: stabilirea unor obiective clare

şi precise, a măsurilor necesare şi a modalităţilor de a fi puse în practică, gruparea activităţilor

şi sarcinilor pe posturi, compartimente şi atribuirea lor personalului cu atribuţii în respectivul

domeniu de activitate, precum şi stabilirea unor termeni realişti în care activităţile şi sarcinile

trebuie să fie îndeplinite, armonizarea deciziilor cu acţiunile personalului, motivarea

personalului, supravegherea continuă, cu rol corectiv şi preventiv. Atingerea acestor obiective

prin urmărirea direcţiilor de acţiune descrise, poate fi asigurată prin folosirea adecvată a

resurselor umane şi materiale; evaluarea necesităţilor; gestionarea situaţiilor de criză;

gestionarea informaţiilor; organizarea pregătirii şi perfecţionării profesionale continue;

repartizarea sarcinilor în cadrul instanţei; restructurarea organizaţională; îmbunătăţirea calităţii

actului de justiţie.

Atribuţiile specifice funcţiilor de conducere într-o instanţă sunt prevăzute de

Regulamentul de ordine interioară a instanţelor judecătoreşti, aprobat prin Hotărârea

nr.387/2005 a Consiliului Superior al Magistraturii, precum şi de legile care reglementează

activitatea justiţiei.

Obiectivul principal al oricărei instanţe judecătoreşti constă în înfăptuirea actului de

justiţie, astfel încât să conducă la apărarea şi garantarea drepturilor, libertăţilor şi intereselor

legitime ale persoanelor implicate în cauzele aflate pe rolul instanţelor.

Obiectivele generale ale instanţei sunt: sporirea eficienţei activităţii instanţei,

soluţionarea cu celeritate a cauzelor deduse judecăţii; creşterea calităţii actului de justiţie;

transparenţa în ceea ce priveşte activitatea judiciară, colaborarea colectivului instanţei în scopul

constituirii şi consolidării unei echipe cu obiective comune; constituirea de parteneriate cu alte

instituţii.

19

Propunerile care privesc aspecte de ordin general, în legătură cu îmbunătăţirea activităţii

instanţei, din perspectiva exercitării funcţiei de vicepreşedinte al instanţei, pot fi realizate astfel:

1. Sporirea eficienţei activităţii instanţei luând în considerare liniile directive ale

Raportului final 2014, întocmit de Grupul de lucru privind eficienţa activităţii instanţelor din

cadrul Consiliului Superior al Magistraturii.

Contextul intern şi extern actual impun ca justiţia, prin instanţe, judecători şi Consiliul

Superior al Magistraturii să aibă ca preocupare esenţială eficienţa şi eficacitatea justiţiei, în

ideea îndeplinirii unui act de justiţie de calitate, independent, imparţial şi în interesul

cetăţenilor.

În acest sens, urmare a constituirii, la data de 19.05.2014, la nivelul Consiliului Superior

al Magistraturii a Grupului de lucru privind eficienţa activităţii instanţelor, au fost trasate mai

multe obiective, acţiuni şi indicatori de performanţă a eficienţei activităţii instanţelor, care au

fost centralizate în cadrul unui Raport final privind eficienţa activităţii instanţelor. Este

important de precizat faptul că setul de indicatori propuşi de raport sunt comuni cu cei din

documente europene sau din Raportul Wittrup, dar conţin şi indicatori specifici dinamicii

activităţii instanţelor din România.

Astfel, indicatorii de performanţă avuţi în vedere la evaluarea activităţii instanţei,

indicatori care au la bază datele statistice generate de aplicaţia STATIS şi care sunt clasificaţi

pe grade de eficienţă (foarte eficient, eficient, satisfăcător şi ineficient) sunt: rata de soluţionare

a dosarelor; stocul de dosare; ponderea dosarelor închise într-un an; durata medie de

soluţionare; redactările peste termenul legal.

Aşadar, este necesară analiza aprofundată a rezultatelor generate de aceşti indicatori,

astfel încât să se stabilească un plan de măsuri pentru îmbunătăţirea performanţei instanţei, cu

precizarea termenelor pentru implementarea măsurilor şi a persoanelor responsabile pentru

aducerea la îndeplinire, iar ca modalităţi concrete de punere în aplicare a acestor măsuri, se va

proceda la analiza periodică a analizei fiecărui sector din cadrul instanţei, identificarea

deficienţelor şi adoptarea de măsuri pentru remedierea acestora, ţinând seama de specificul

fiecărui indicator în parte.

2. Celeritatea soluţionării cauzelor. Persoanele care apelează la serviciile justiţiei au

dreptul la soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil, aşa cum prevăd dispoziţiile

Convenţiei. pentru apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor fundamentale, art.21 din

Constituţia României, precum şi art. 10 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară.

Un obiectiv asumat de programul managerial vizează celeritatea soluţionării cauzei,

respectiv soluţionarea acestora într-un termene rezonabil. În realizarea acestui obiectiv, este

20

necesară determinarea cauzelor care conduc la tergiversarea soluţionării dosarelor, luarea

măsurilor necesare şi stabilirea termenelor pentru verificarea îndeplinirii obiectivelor.

Din punctul de vedere al profesionalismului, eficacităţii şi actului de justiţie, atât

conducerea, cât şi întregul corp al magistraţilor se preocupă intens de reducerea timpilor de

soluţionare a cauzelor, motivele obiective sau subiective care determină întârzieri fiind atent

monitorizate. În acest sens la nivelul Judecătoriei Sfântu Gheorghe se impune, supravegherea

respectării măsurilor organizatorice luate referitor la stabilirea primului termen, cât mai apropiat

posibil de la data înregistrării dosarului, asigurarea şi verificarea respectării obligaţiilor legale şi

a regulamentelor de către judecători şi personalul auxiliar de specialitate, intensificarea

verificărilor referitoare la respectarea termenelor de redactare a hotărârilor, verificarea

activităţii grefierilor cu privire la modalitatea de îndeplinire şi comunicare a actelor

procedurale, iniţierea de către preşedintele de secţie sau vicepreşedintele de instanţă a unor

dezbateri sau discuţii, fie la nivel de instanţă sau secţie, fie individual, în situaţiile în care cauza

întârzierilor se dovedeşte a fi preponderent subiectivă.

Referitor la relaţia instanţelor judecătoreşti cu autorităţile sau instituţiile statului centrale

sau locale, pentru eliminarea disfuncţionalităţilor cu efect asupra celerităţii soluţionării

cauzelor, sunt utile contractele periodice ale conducerii instanţei cu conducătorii instituţiilor cu

care instanţele au raporturi mai frecvent.

3. Calitatea actului de justiţie este, în mod esenţial, condiţionată de existenţa unui corp

de magistraţi bine pregătiţi profesional şi permanent adaptat la noile cerinţe de acţiune

prevăzute de lege. Din acest punct de vedere, formarea profesională continuă reprezintă o

modalitate de sporire şi aprofundare a cunoştinţelor profesionale pentru fiecare judecător.

Posibilitatea de a se specializa în soluţionarea unui anumit gen de cauze vine să aducă un plus

de cunoaştere a evoluţiilor la zi într-un domeniu dat al dreptului.

Atribuţia de organizare a studiului profesional al judecătorilor secţiei nu se rezumă

nicidecum la învăţământul profesional lunar, ci presupune valorificarea potenţialului fiecărui

judecător, pe mai multe paliere posibile.

Evaluarea profesională a judecătorilor ţine seama, printre altele, şi de participarea la

seminarii, ori, aşa cum s-a constatat practic, nu există o posibilitate reală de a asigura acestea în

cadrul formării profesionale continue centralizate sau chiar descentralizate organizate prin

Institutului Naţional al Magistraturii, iar, pe de altă parte, experienţa acumulată cu ocazia

participării la aceste seminarii rămâne, de cele mai multe ori neîmpărtăşită membrilor secţiei.

Calitatea actului de justiţie este direct determinată şi de numărul de şedinţe pe

săptămână, numărul de cauze pe complet, de stabilitatea completului. Participarea judecătorului

la o şedinţă de judecată necesită asigurarea timpului material necesar pentru pregătirea corectă a

21

şedinţei şi garantarea unui proporţii directe între numărul de cauze repartizat spre soluţionare şi

perioada de timp alocată în acest scop. Prin modul de configurare a completelor trebuie urmărit

ca toţi judecătorii de la nivelul unei instanţe să aibă un volum de muncă egal.

4. Transparenţa actului de justiţie. Îmbunătăţirea transparenţei actului de justiţie şi a

imaginii instanţei se realizează, concret, prin următoarele măsuri: publicarea bilanţului de

activitate al instanţei pe site; organizarea unor evenimente publice pentru creşterea încrederii în

justiţie, prin implicarea în campania de informare cu privire la noile coduri şi conceperea unor

broşuri informative minimale şi postarea acestora pe site; organizarea unor întâlniri periodice cu

reprezentanţii mass-media şi parteneri instituţionali şi implicarea în politica de promovare a

unei imagini; îmbunătăţirea relaţiilor cu colaboratorii: avocaţi, executori, notari, experţi,

autorităţi locale; îmbunătăţirea comunicării cu publicul prin renunţarea la comportamentul

autoritar şi rigid.

5. Coordonarea colectivului instanţei în scopul constituirii şi consolidării unei echipe

cu obiective comune, motivată corespunzător, prin cultivarea încrederii, respectului reciproc,

identităţii la grup este un alt deziderat pe care doresc să îl realizez în exercitarea mandatului de

vicepreşedinte.

Din perspectiva persoanei aflate într-o poziţie de autoritate, se propune încurajarea unei

comunicări deschise, neechivoce, prin înlăturarea surselor de erori şi a barierelor de

comunicare, încurajând iniţiativele benefice pentru organizaţie în ansamblul ei. Astfel, în scopul

eficientizării activităţii, în comunicare se va cont cont de particularităţile fiecărei situaţii, de

trăsăturile celor care receptează mesajul, pentru a alege metoda cea mai potrivită ca

interlocutorii să recepteze mesajul transmis, iar scopul comunicării să fie atins.

În vederea îmbunătăţirii activităţii manageriale trebuie încurajat un învăţământ de

formare profesională interactiv, de organizare a unor seminarii în parteneriat cu baroul de

avocaţi, asociaţia mediatorilor sau alte instituţii sau organizaţii cu atribuţii în desfăşurarea

actului de justiţie. Considerăm că ar facilita accesul angajaţilor la informare publicare unei

biblioteci virtuale pe portalul instanţei, în care să fie arhivate electronic studii, tratate, manuale

relevante pentru studiul profesional, jurisprudenţă, ghiduri pentru punerea în aplicare a noilor

coduri.

În acelaşi scop, dar şi pentru a spori gradul de pregătire profesională al angajaţilor este

oportun constituirea unor parteneriate colaborative cu alte instituţii (baroul de avocaţi, parchetul

de pe lângă judecătorie, poliţie , instituţii cu responsabilităţi în protecţia copilului, etc), în

vederea organizării de seminarii sau cu unităţile de învăţământ preuniversitar şi facilitarea

implementării în şcoli a noţiunilor elementare de educaţie juridică, prin promovarea

22

informaţiilor despre organizarea justiţiei şi drepturilor omului, după modelul european de

justiţie.

23

CAPITOLUL IV

PROPUNERI PENTRU ÎMBUNĂTĂŢIREA

ACTIVITĂŢII MANAGERIALE A INSTANŢEI

În contextul vulnerabilităţii identificate în desfăşurarea activităţii Judecătoriei Sfântu

Gheorghe şi pornind de la premisa că orice activitate poate fi îmbunătăţită, din perspectiva

atribuţiilor legale specifice funcţiei de vicepreşedinte, analizate în raport de natura şi

omogenitatea lor, se pot iniţia o serie de măsuri care să conducă la eficientizarea activităţii

instanţei, măsuri pentru a căror aducere la îndeplinire este necesară o colaborare strânsă atât cu

preşedintele instanţei, cât şi cu colegii, bazată exclusiv pe deschidere şi colegialitate.

Vicepreşedintele judecătoriei are, în primul rând, sarcina de a asigura şi verifica

respectarea obligaţiilor legale şi a regulamentelor de către judecători, personalul auxiliar

de specialitate şi personalul din departamentul economico-financiar şi administrativ.

Aceasta presupune o participare a vicepreşedintelui în crearea şi asigurarea condiţiilor de

desfăşurare a activităţii personalului conform legii, o permanentă analiză a stării resurselor

materiale şi umane de care instanţa dispune. În aceste sens, se vor identifica potenţialele

deficienţe ale bazei materiale şi se vor propune preşedintelui judecătoriei şi colegiului de

conducere al instanţei măsuri de eliminare sau de ameliorare a lor.

Organizarea activităţii de judecată se face în prezent cu susţinerea informatică a

sistemului electronic ECRIS - sistem la nivel naţional de gestiune informatică a dosarelor,

documentelor şi a tuturor informaţiilor legate de cazuri în instanţe, principala funcţie a sistemului

fiind aceea de a realiza managementul integrat al dosarelor. Concomitent, regulamentul stabileşte

regulile referitoare la configurarea completelor de judecată şi repartiţia cauzelor între aceste

complete, care trebuie să se realizeze cu respectarea principiilor distribuirii aleatorii a dosarelor

şi continuităţii, potrivit art. 11 din Legea nr. 304/2004 şi normele de procedură care le

completează.

La rândul său, personalul auxiliar are obligaţia de a respecta obligaţiile ce îi revin potrivit

aceluiaşi cadru legislativ. Pentru o bună desfăşurare a activităţii sale este de dorit a se evita

supraîncărcarea unui grefier cu prea multe şedinţe de judecată într-o perioadă scurtă de timp,

ceea ce ar duce la naşterea unor întârzieri în efectuarea lucrărilor şi la presiuni exercitate de către

judecător asupra grefierului. Un alt factor important îl reprezintă pregătirea mai multor persoane

pentru a face faţă solicitărilor unui post care presupune atribuţii ce necesită o numită

specializare.

24

O relaţie specială şi puternică trebuie să se realizeze între preşedinte, vicepreşedinte şi

primul grefier. Departe de a organiza doar activitatea de secretariat a cabinetului, primul grefier

al judecătoriei coordonează şi controlează activitatea personalului auxiliar de specialitate, fiind

alături de vicepreşedinte, răspunzători pentru performanţele în muncă ale acestei categorii de

personal.

Foarte importantă este activitatea din registratură şi arhivă, disfuncţiile şi vulnerabilităţile

acestor compartimente reflectându-se în mod direct asupra modului de desfăşurare a şedinţelor

de judecată.

Activitatea compartimentelor auxiliare ale instanţei, trebuie să facă obiectul controalelor,

urmărindu-se pentru asigurarea unui circuit rapid şi sigur al dosarelor şi actelor de procedură.

O altă atribuţie a vicepreşedintelui de judecătorie o constituie asigurarea cunoaşterii şi

valorificării practicii instanţelor de control judiciar, a deciziilor Curţii Constituţionale,

precum şi a jurisprudenţei europene, precum şi a hotărârilor obligatorii ale Înaltei Curţi

de Casaţie şi Justiţie.

Aplicarea şi implicit cunoaşterea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, precum şi a Înaltei

Curţi de Casaţie şi Justiţie, îndeosebi cea pronunţată în cazul soluţionării recursurilor în interesul

legii, a hotărârilor prealabile privind dezlegarea chestiunilor de drept care au caracter obligatoriu.

În acelaşi timp, procesul de formare şi perfecţionare continuă a magistraţilor să ţină seama şi de

aspectele de ordin teoretic şi practic specifice dreptului comunitar, jurisprudenţei Curţii

Europene de Justiţie şi a Curţii Europene a Drepturilor Omului, dat fiind caracterul prioritar al

acestora.

În acelaşi timp, vicepreşedintele de judecătorie are obligaţia de a asigura informarea

zilnică a judecătorilor cu privire la actele normative nou-apărute. În exercitarea acestei

atribuţii, grefierul desemnat cu aceste atribuţii va lua măsuri în vederea afişării pe site-ul

instanţei a tuturor noutăţilor atât în domeniul legislativ, cât şi a celui jurisprudenţial.

Vicepreşedintele judecătoriei organizează studiul profesional al judecătorilor,

urmăreşte realizarea acestuia şi coordonează activitatea de unificare a practicii judiciare.

Unificarea practicii judiciare reprezintă obiectivul strategic poate cel mai important în

contextul actual, singura modalitate de unificare a jurisprudenţei prevăzută de lege, în prezent,

constituind-o recursul în interesul legii reglementat de codurile de procedură, precum şi

mecanismul pentru unificarea practicii pe care îl reprezintă măsurile care fac obiectul

reglementărilor secţiunii a 4-a intitulate ”Măsuri privind unificarea practicii judiciare” din

regulament (art. 25-27) din Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti.

Este utilă, în egală măsură, monitorizarea practicii propriei instanţe, (prin minutele

comunicate urmare a întâlnirilor organizate pentru dezbaterea practicii de casare şi a celei

25

neunitare, dar şi prin soluţiile atacate cu apel sau recurs), şi organizarea de seminarii la nivel

descentralizat.

Vicepreşedintele judecătoriei răspunde de organizarea activităţii de formare

profesională continuă a judecătorilor de la judecătorie şi de modul în care judecătorii

desemnaţi în acest scop îşi îndeplinesc atribuţiile.

Responsabilitatea pentru formare profesională continuă a judecătorilor revine INM,

conducătorilor instanţelor, precum şi fiecărui judecător şi procuror, prin pregătire individuală.

Formarea continuă la nivel descentralizat cuprinde sesiunile de pregătire organizate

periodic, de instanţe şi parchete, coordonarea Curţilor de Apel, constând în dezbateri, seminare,

sesiuni sau mese rotunde, cu participarea INM, care şi coordonează activitatea de pregătire

profesională continuă descentralizată, pe baza unei tematice ce cuprinde domenii comune, cu

caracter obligatoriu, şi domenii orientative. La nivelul instanţor se pot organiza consultări şi

dezbateri asupra altor teme, în domenii specifice.

O altă atribuţie a vicepreşedintelui de judecătoriei o constituie asigurarea controlului

permanent asupra modului în care sunt păstrate dosarele, mapele de hotărâri şi registrele

judecătoriei.

În exercitarea acestei atribuţii, este necesar ca vicepreşedintele să verifice modul în care

se aduc la îndeplinire activităţile specifice de către membrii comisiei de selecţionare a

documentelor, constituită la începutul anului prin ordin de serviciu.

Pentru o eficientă monitorizare a modului de păstrare a dosarelor şi a mapelor de hotărâri,

este necesară selecţionarea continuă a dosarelor arhivate şi predarea către Arhivele Naţionale;

dezvoltarea unor relaţii de mai bună şi strânsă colaborare cu reprezentanţii acestei instituţii, în

asigurarea unei mai bune pregătiri a grefierilor arhivari pentru întocmirea inventarelor şi corecta

selecţie a dosarelor în care s-a îndeplinit termenul de arhivare precum şi susţinerea acestora în

vederea obţinerii avizelor necesare pentru predarea dosarelor; încurajarea spiritului de iniţiativă a

grefierilor arhivari în sensul propunerii de soluţii şi aplicării acestora în practică, pentru o mai

bună utilizare a spaţiului şi modului de gestionare a dosarelor existente în arhivă.

Vicepreşedintele judecătoriei urmăreşte şi ia măsuri pentru operaţionalizarea bazei

tehnice şi a suportului informatic pentru efectuarea actelor de procedură, a comunicărilor

şi notificărilor prevăzute de lege, prin mijloace electronice, inclusiv în vederea publicării

acestora în Buletinul Procedurilor de Insolvenţă, respectiv, asigură, prin intermediul

specialiştilor IT, menţinerea funcţionalităţii reţelei informatice şi, implicit a aplicaţiei Ecris.

Vicepreşedintele judecătoriei organizează paza sediului instanţei şi a celorlalte bunuri,

precum şi paza contra incendiilor, în condiţiile legii.

26

Potrivit art. 121 din Legea nr. 33/2004, paza sediilor instanţelor judecătoreşti şi a

parchetelor, a bunurilor şi a valorilor aparţinând acestora, supravegherea accesului şi menţinerea

ordinii interioare necesare desfăşurării activităţii în aceste sedii, se asigură în mod gratuit, de

către Jandarmeria Română, prin structurile sale.

Anual se întocmeşte planul de pază şi protecţie, urmărind adaptarea condiţiilor oferite la

problemele reale ale instanţei, iar în îndeplinirea acestei atribuţii, este necesar stabilirea unei

reale comunicări, în vederea realizării unei corecte determinări a numărului de personal ce

trebuie afectat judecătoriei şi a unei bune distribuiri a efectivelor de jandarmi.

Periodic, trebuie adaptat dispozitivul de protecţie a magistraţilor în sălile de şedinţă prin

sporirea prezenţei jandarmilor în punctele cu potenţial critic. În acest sens a fost implementat cu

succes aplicaţia „buton panică”, care permite alertarea din sala de şedinţă printr-o aplicaţie pe

calculator, a jandarmilor în caz de urgenţă, program pus la dispoziţie de personalul IT din cadrul

Judecătoriei Arad.

În egală măsură, se vor organiza, periodic, întâlniri cu specialiştii din cadrul Direcţiei

Generale a Penitenciarelor, în scopul de a verifica dacă sistemul de pază al deţinuţilor necesită

îmbunătăţiri.

Vicepreşedintele judecătoriei verifică modul în care sunt respectate prevederile legale

privind securitatea şi sănătatea în muncă.

Rolul vicepreşedintelui este acela şi de a supraveghea modul de aplicare a programului

anual de securitate şi sănătate în muncă, de a urmări modul în care au fost examinate propunerile

personalului privind prevenirea accidentelor de muncă şi al îmbolnăvirilor profesionale, de a

verifica îndeplinirea obligaţiilor privind informarea inspectoratelor teritoriale de protecţie a

muncii în legătură cu starea protecţiei muncii în cadrul instanţei.

Vicepreşedintele judecătoriei coordonează activitatea corpului de jandarmi, la nivelul

judecătoriei, astfel încât să fie asigurat accesul publicului în ordine şi siguranţă, pentru toţi

participanţii de procese, în sălile de judecată şi în birourile anume destinate realizării relaţiilor cu

publicul, asigurând totodată paza şi securitatea personalului şi a corpului de magistraţi.

În exercitarea acestei atribuţii este necesar să fie avută în vedere o repartizare judicioasă a

efectivelor de jandarmi, pentru asigurarea respectării dispoziţiilor regulamentului de ordine

interioară, astfel încât accesul publicului să se realizeze fără probleme, în siguranţă în sălile de

judecată şi în birourile anume destinate relaţiilor cu publicul.

Vicepreşedintele judecătoriei îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de lege şi

regulamente. Astfel, potrivit art. 8 alin. 2 din Regulament, vicepreşedintele desemnat să

înlocuiască preşedintele instanţei exercită, în lipsa acestuia, atribuţiile prevăzute de art.13

totodată, în lipsa preşedintelui, prezidează Adunarea generală a judecătorilor, coordonează şi

27

controlează activitatea personalului auxiliar de specialitate, trasează sarcini de serviciu, exercită

atribuţiile specifice conferite de regulament, în privinţa evaluării activităţii profesionale a

judecătorilor, în cazul imposibilităţii temporare de exercitare a funcţiei preşedintelui instanţei.

28

CAPITOLUL V – CONCLUZII

Pentru a conduce şi coordona activitatea administrativ – juridică a unei instanţe

judecătoreşti, atât preşedintele cât şi vicepreşedintele, veritabili manageri organizaţionali şi

decidenţi, trebuie să adopte stilul unei “conduceri centrată pe acţiune”, adoptând o poziţie

imparţială în repartizarea sarcinilor specifice, atât pentru judecători (atribuţii administrative),

cât şi pentru personalul de specialitate auxiliar, ţinând cont şi de gradul de experienţă al

acestora, de gradul de implicare şi alte criterii obiective, ce ar duce la creşterea eficientizării

activităţii.

Stilul de management adoptat va fi unul participativ, de implicare, şi autoritar în

gestionarea situaţiilor de criză, stiluri între care nu există antinomie.

Având în vedere că acest proiect conţine obiective pe termen scurt, precum şi

permanente este necesară monitorizarea gradului de îndeplinire a rezultatelor cât şi

monitorizarea impactului pe care măsurile propuse le vor avea asupra colectivului. Această

monitorizare se va realiza prin discuţii oficiale în cadrul şedinţelor de analiză şi prin discuţii

informale.

Scopul final al măsurilor propuse este îmbunătăţirea imaginii Judecătoriei Sfântu

Gheorghe pe plan local, colaborarea eficientă cu persoanele şi instituţiile implicate în realizarea

actului de justiţie (avocaţi, experţi, serviciul de probaţiune, parchet, poliţie, penitenciare, notari,

executori judecătoreşti), uniformizarea practicii judiciare prin reducerea practicii neunitare

pentru a implementa principiul previziunii soluţiei, reducerea duratei proceselor şi creşterea

calităţii actului de justiţie.

Înfăptuirea justiţiei este o operă complexă, rezultat al muncii de specialitate desfăşurate de

judecători, personalul auxiliar de specialitate şi de personalul de conducere organizat pe scara

ierarhică.

În aceasta situaţie, preşedintele şi vicepreşedintele de instanţă trebuie sa dea dovadă de

perseverenţă, flexibilitate şi echilibru în efortul său de a aduce o schimbare pozitivă în modul de

funcţionare a instanţei, fără, însă, a pierde în nici un moment din vedere că munca lui se

realizează prin oameni şi pentru oameni.

29

BIBLIOGRAFIE

1. Strategia de reformă a sistemului judiciar.

2. Planul de Acţiune solicitat de Comisia Europeană prin Raportul din data de

27.06.2007 în cadrul mecanismului de cooperare şi verificare.

3. Legea 303/28.06.2004 republicată, privind statutul judecătorilor şi procurorilor.

4. Legea 304/2004 republicată, privind organizarea judiciară.

5. Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1375 din 17 decembrie 2015

privind Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti.

6. Constituţia României.

7. Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.

8. Legea 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public

9. Elemente de management judiciar

30

CUPRINS

CAPITOLUL I: PREZENTAREA SINTETICĂ A JUDECĂTORIEI SFÂNTU

GHEORGHE

1. LOCALIZARE ................................................................................................................ pag. 5

2. LOGISTICA INSTANŢEI .............................................................................................. pag. 5

3. DATE STATISTICE ....................................................................................................... pag. 6

4. RESURSELE UMANE ................................................................................................... pag. 7

CAPITOLUL II: IDENTIFICAREA UNOR EVENTUALE DISFUNCŢII ÎN

ACTIVITATEA INSTANŢEI ŞI SOLUŢII PROPUSE PENTRU ÎNLĂTURAREA

DEFICIENŢELOR IDENTIFICATE

1. DISFUNCŢII PRIVIND LOGISTICA INSTANŢEI .................................................... pag. 9

2. ACTIVITATEA DE JUDECATĂ…………………………………………………….pag. 11

A. SUPRAÎNCĂRCAREA PROFESIONALĂ ...................................................... pag. 11

B. CELERITATEA ŞI OPERATIVITATEA ......................................................... pag. 13

C. PRACTICA NEUNITARĂ ŞI PRACTICA DE CASARE ............................... pag. 14

D. ACTIVITATEA PERSONALULUI AUXILIAR .............................................. pag. 14

E. DEFICIENŢE PRIVIND COMUNICAREA ÎN INTERIORUL ŞI EXTERIORUL

INSTANŢEI ………………………………………………………………………pag. 15

CAPITOLUL III: STABILIREA ŞI DEFINIREA OBIECTIVELOR. MĂSURI PROPUSE

PENTRU REALIZAREA OBIECTIVELOR

1. SPORIREA EFICIENŢEI ............................................................................................. pag.19

2. CELERITATEA SOLUŢIONĂRII CAUZELOR .......................................................... pag.19

3. CALITATEA ACTULUI DE JUSTIŢIE ………………………………………………pag. 20

4. TRANSPARENŢA ACTULUI DE JUSTIŢIE ………………………………………..pag. 21

5. COORDONAREA COLECTIVULUI INSTANŢEI …………………………………..pag. 21

CAPITOLUL IV: PROPUNERI PRIVIND ÎMBUNĂTĂŢIREA ACTIVITĂŢII

MANAGERIALE A JUDECĂTORIEI SFÂNTU GHEORGHE ……………………pag. 23

CAPITOLUL V : CONCLUZII …………………………………………………………pag.28

BIBLIOGRAFIE .............................................................................................................. pag. 29