proiect istorie

12
N-are motor, nu are cabluri şi nu e ca-n filme. E un ”time-machine” atipică şi nouă la români. Dincolo, însă, în turismul mondial, există de ani de zile; sute de oraşe istorice o folosesc din plin, „teleportându-şi” turiştii printre metereze şi ostaşi cu săbii. Ei bine, am încercat-o şi noi. La Alba Iulia, maşina merge strună, dovadă că ne mândrim cu unul din cele mai frumoase itinerarii istorice din lume. E Traseul celor Trei Fortificaţiişi aduce zeci de mii de turişti pe an. Da, avem cu ce… Specialiştii l-au numit „obiectiv turistic unic în Europa” şi rămâne, cel puţin în România, un traseu ieşit din comun. E deschis din 2006 oferind turiştilor şansa de a călători în timp de-a lungul a două mii de ani, printre vestigiile a trei fortificaţii, din trei epoci distincte. Construite pe aceeaşi locaţie, fiecare nouă cetate o include pe cea veche. Astfel, vorbim despre Castrul Roman (106 d.Ch.), Cetatea Medievală (sec. XVI-XVII) şi Cetatea Alba

Upload: furduiclarissa

Post on 02-Feb-2016

232 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

Page 1: Proiect Istorie

N-are motor, nu are cabluri şi nu e ca-n filme. E un ”time-machine” atipică şi nouă la români. Dincolo, însă, în turismul mondial, există de ani de zile; sute de oraşe istorice o folosesc din plin, „teleportându-şi” turiştii printre metereze şi ostaşi cu săbii. Ei bine, am încercat-o şi noi. La Alba Iulia, maşina merge strună, dovadă că ne mândrim cu unul din cele mai frumoase itinerarii istorice din lume. E ”Traseul celor Trei Fortificaţii” şi aduce zeci de mii de turişti pe an. Da, avem cu ce…

Specialiştii l-au numit „obiectiv turistic unic în Europa” şi rămâne, cel puţin în România, un traseu ieşit din comun. E deschis din 2006 oferind turiştilor şansa de a călători în timp de-a lungul a două mii de ani, printre vestigiile a trei fortificaţii, din trei epoci distincte. Construite pe aceeaşi locaţie, fiecare nouă cetate o include pe cea veche. Astfel, vorbim despre Castrul Roman (106 d.Ch.), Cetatea Medievală (sec. XVI-XVII) şi Cetatea Alba Carolina, fortificaţie de tip Vauban (sec. XVIII). Nu lipsesc, din peisaj, soldaţi în uniforme de secol XVIII, tunuri, flinte şi defilări militare pe uliţele largi ale cetăţii. Dar să le luăm pe rând.

Page 2: Proiect Istorie

1. POARTA MONETARIEI

De aici începe totul. De cum străbaţi Poarta  a III-a a Cetăţii, pe drumul de piatră ce duce spre catedrale, vezi, în stânga, primele ziduri. Sunt rămăşiţele a ceea ce arheologii numesc Poarta Monetăriei Principatului Transilvaniei, clădită pe locul fostei biserici şi mănăstiri benedictine, închinate Duhului Sfânt. Ele apar în documente încă din 1294, dar ulterior au fost desfiinţate pentru a putea fi înfiinţată acolo Monetăria Principatului. Era locul unde se bătea monedă, odată cu începutul de secol XVII, pentru ca anul 1714 să aducă instalarea unei alte întreprinderi, şi anume Monetăria Imperială. O sută optzeci de ani mai târziu, edificiul a devenit tribunal, fiind construită în apropiere închisoarea oraşului (sec. XIX). Astăzi se mai păstrează doar poarta și zidul de nord al Monetăriei, iar sub pământ se găsesc pivnițele acesteia, care se întind pe o suprafață de până la 300 mp.

Page 3: Proiect Istorie

2. POARTA DE SUD A CASTRULUI ROMAN

  Odată ce intri pe Traseu şi treci de ghereta gărzilor, în dreapta poţi zări ruinele turnurilor Porţii de Sud (Principalis Dextra) a Castrului Roman, dar şi o latură a fortificaţiei, ridicată după 106 d.Ch. De formă patrulateră, ocupând cam 37 ha castrul avea câte o poartă pe fiecare latură. De reţinut că motivul construirii castrului fusese determinat de cantonarea, în acest spaţiu, a Legiunii XIII Gemina, dislocată tocmai din Vindobona (actuala Vienă). Servea ca străjer al marelui ţinut aurifer din zonă, precum şi al căii de transport al aurului către Roma. Însă invazia popoarelor migratoare, între 271-275 d.Ch., a forţat retragerea romanilor pe graniţa Dunării. Sigur, nu toţi militarii romani au părăsit Apulum; mulţi din veteranii legiunii au primit pământuri, luptând împotriva migratorilor şi trăind în continuare alături de băştinaşi.

Page 4: Proiect Istorie

Astfel, Alba Iulia (vechiul Apulum), este considerat in perioada urmatoare centrul politic al unor capetenii locale sau zonale. In anul 1000 a fost infiintat regatul maghiar de catre Stefan I al Ungariei (Sfantul Stefan, in maghiara Szent István). Ca urmare a crestinarii regelui Stefan prin incoronarea sa de catre Papa Silvestru al II-lea, se infiinteaza in regatul maghiar, mai multe episcopii printre care si Episcopia Transilvaniei, cu resedinta la Alba Iulia.

Page 5: Proiect Istorie

3. TABARA MILITARA Mai departe, cum urci pasarela peste zidul Castrului Roman, se deschide inaintea ta o priveliste cu totul altfel decât te aşteptai. E întreaga panoramă a Traseului, verde, curată şi primitoare ca o grădină de vară. Ea începe odată cu Tabăra Militară, amenajată astăzi ca zonă de agrement, iar dacă te opreşti pentru o bere rece, fii gata să intri într-o atmosferă ruptă parcă din gravuri şi nuvele. Te întâmpină hangiţe mândre şi sprintene, halbe de lut, dar şi costume, mobilier şi corturi de epocă. Ceea ce face ca orice popas să devină, aici, un mic zbor înapoi în timp, unde sunetul halbelor se amesteca cu al scuturilor…Astfel aveti ocazia de a intra in deplina rezonanta cu spiritul unor epoci demult apuse, departe de tumultul cotidian.

Page 6: Proiect Istorie

4. LOCURILE DE BELVEDERE Ai baut berea şi le-ai zâmbit hangiţelor…Abia acum poţi spune că începe povestea, mai ales că eşti la un pas distanţă de cele mai bune puncte de belvedere ale Traseului. Fiecare din ele sunt frumos amenajate pe cele mai înalte porţiuni de ziduri, de unde poţi admira atât proporţiile gigantice ale zidurilor şi lărgimea şanţurilor, cât şi o panoramă complexă care cuprinde: oraşul de jos, Dealul Furcilor (adică Dealul lui Horea, locul de execuţie al eroului), valea Mureşului (adăpost al Tarmisului, vatra dacică a Alba Iuliei), precum şi biserica ridicată de domnitorul Mihai Viteazul, în veacul al XVII. Dincolo , insa, de monumentele de artă, bune de fotografiat sunt şi aleile de piatră, încadrate de copăcei, care te poartă de la un punct de belvedere la altul şi care te cuceresc cu tihna şi ambianţa lor aproape mănăstirească.

Page 7: Proiect Istorie

5. TUNELUL DE ACCES CATRE PLATFORMA DE ARTILERIE

Şi acum un strop de aventură… Nu departe de Tabăra Militară, la câţiva metri de poteca de piatră printre punctele de belvedere, vezi o intrare în interiorul zidului. Seamănă mai degrabă cu o uşă de pivniţă, dar e, de fapt, tunelul de acces către platforma de artilerie. Incredibil de abrupt, întunecat şi epuizant de lung – test de rezistenţă pentru oricine cu rău de înălţime –, coridorul face parte din reţeaua de „tuneluri de fugă” (de retragere) ale Bastionului Sf. Eugeniu. Practic, face legătura dintre partea superioară a zidurilor şi platforma de artilerie, oferind, în vreme de luptă, tot soiul de manevre. Inamicii puteau fi oricând surprinşi de apariţia sau dispariţia bruscă a soldaţilor asediaţi, care foloseau tunelul pentru atacuri, retrageri, învăluiri.

Page 8: Proiect Istorie

6. PLATFORMA DE ARTILERIE

  De ţi-ai făcut curaj şi ai intrat în tunel, ajungi chiar între ziduri. Una dintre atractiile “Traseului celor Trei Fortificatii” este platforma de artilerie, pe care sunt dispuse trei tunuri de epoca, functionale. Acestea pot fi vazute executand o salva de onor in cinstea drapelului municipiului Alba Iulia, arborat pe zidul Cetatii “Alba Carolina”, in fiecare sambata, la ora 12:00. Salva este executata de Garda Traseului celor Trei Fortificatii, dupa defilare, folosind tehnica inceputului de secol XVIII. Defilarea Garzii, in uniforme din perioada respectiva, incepe la ora 11:00, din Tabara Militara. 

Page 9: Proiect Istorie

Tunurile ce functionau pe platformele de artilerie erau fabricate chiar in atelierele cetatii. Acestea au fost infiintate in sec. XVI, prima informatie despre ele datand din anul 1580, cand un fulger a distrus un turn cu pulbere si constructiile invecinate. Atelierele erau amplasate in zona de sud-est a traseului, dar urmele lor nu se mai vad azi. In timpul domniei lui Sigismund Bathory (1588-1602) s-a construit cel mai mare tun fabricat vreodata in atelierele de la Alba Iulia, numit “Lupus”, pentru transportul caruia la Sibiu au fost folosite 80 de perechi de boi. In a doua jumatate a secolului al XVII-lea, in timpul principilor Rákoczi, tatal si fiul, in ateliere lucrau peste 1500 de muncitori. In Alba Iulia, incepand cu prima jumatate a sec. al XVIII-lea, se constituie arsenalul si cazarma de artilerie, pe locul fostului palat princiar si pe terenurile, respectiv constructiile, din partea de sud-est a “Traseului celor Trei Fortificatii”.

Nu a fost uitat nici cel caruia i se datoreaza realizarea acestui monument de arhitectura militara europeana, a carui stema impodobeste drapelul arborat pe platforma de artilerie: Carol al VI-lea de Habsburg. De altfel stema Casei de Habsburg apare ca element decorativ pe toate Portile Cetatii.

Page 10: Proiect Istorie

7. CAMERA DE GARDA – SALA ARMELOR La întoarcere, părăsind şanţurile adânci ale cetăţii, nu uita să vizitezi Sala Armelor. E foarte aproape de Tabăra Militară, mai exact la baza Bastionului „Saşilor”, fiind una din camerele de gardă ale vechii Cetăţi Medievale. Azi, însă, ea a devenit Sala Armelor, cu un decor de epocă fabulos, reconstituit în cele mai mici amănunte. Anul 1715, ce marca începerea lucrărilor la Cetatea Alba Carolina, a fost însă data la care Camera de Gardă a fost transformată într-o bucătărie, ale cărei cuptoare uriaşe de pâine aprovizionau întregul popor al cetăţii. Ba mai mult, celebrele cuptoare au funcţionat până la începutul veacului al XX-lea. Bine de ştiut e şi faptul că aici va fiinţa Clubul Restauratorilor, după ce vor fi fost încheiate toate lucrările de amenajare a Sălii Armelor.  

Page 11: Proiect Istorie

8. BASTIONUL “BETHLEM” ( SASILOR)

E „piesa de rezistenţă” a Traseului. Aflându-se pe structura vechiului Castru Roman, la Alba Iulia a existat mereu o fortificaţie îmbunătăţită treptat, după mijloacele fiecărei epoci. Ca atare, peste cetatea din secolele IX-X a început clădirea Cetăţii Medievale, în 1516, modificată şi întărită în repetate rânduri. Motivele au fost incendierile şi distrugerile din timpul asediilor, astfel că abia 1625 a fost anul încheierii lucrărilor. Bastionul, situat în partea de sud-est a Cetăţii Medievale, e doar una din construcţiile realizate în timpul domniei principelui Gabriel Bethlen (1613 – 1629).

Page 12: Proiect Istorie

9. CETATEA “ALBA CAROLINA”

Cetatea “Alba Carolina”, cea mai impresionanta si cea mai vizibila pentru turisti, inglobeaza intre zidurile sale toate celelalte fortificatii. Construirea ei este justificata de conjunctura istorica. Dupa asediul Vienei si infrangerea turcilor din anul 1683, treptat, Transilvania este ocupata de trupele austriece, ultimul principe al Transilvaniei, Mihai Apafi I, murind in anul 1690. Cetatea “Alba Carolina”, extinsa pe 70 ha, a fost construita în stil Vauban, între anii 1715-1738, dupa planurile arhitectului italian Giovanni Morando Visconti, din initiativa împaratului Carol VI de Habsburg. In anul 1714 imparatul aproba constructia Cetatii “Alba Carolina”, care se desfasoara sub comanda feldmaresalului austriac de origine franceza, Eugeniu de Savoia. Piatra de temelie este pusa in cadrul unei festivitati fastuoase la 4 noiembrie 1715. Cetatea este un fort de forma stelara, cu ziduri groase, cu 7 bastioane si mai multe porti monumentale, în stil baroc, împodobite cu basoreliefuri care înfatiseaza figuri si scene mitologice, realizate de Johann Konig. Perimetrul santurilor de aparare au aproximativ 5 km. Pentru a face loc noii cetati au fost distruse mai multe constructii, printre care si Mitropolia Ortodoxa – ctitorie din 1595-1601 a voievodului Mihai Viteazul. În perioada construirii cetatii, orasul a fost consemnat în unele documente oficiale atât cu denumirea de Karlsburg (dupa numele împaratului Carol VI de Habsburg), cât si cu acela de Alba Carolina. Constructia cetatii, cu momente de pauza datorate razboaielor si ciumei, este finalizata in anul 1738.