proiect insuficienta somnului(clima cristina, borsan dorina, demeter monica)

7/21/2019 Proiect Insuficienta Somnului(Clima Cristina, Borsan Dorina, Demeter Monica)

http://slidepdf.com/reader/full/proiect-insuficienta-somnuluiclima-cristina-borsan-dorina-demeter-monica 1/23

Insuficiența somnului la studenți:

consecințe și riscuri Clima Cristina

Borșan Dorina

Demeter Monica Adriana

Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării

Specializarea: Comunicare și Relații Publice

Universitatea ”Babeș-Bolyai”



Abstract

Acest studiu are scopul de a afla principalii factori care determină insuficiența somnului lastudenții și consecințele suportate de aceștia. Subiecții acestui studiu au fost aleși studenț i de la

Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, specialitatea Comunicare și PR,

anul 1, linia română, cu vârsta medie de 20 de ani formând un eșantion nereprezentativ. În

efectuarea studiului s-au folosit ca metode de cercetare ancheta sociologică și interviul. Astfel am

obținut date de ordin cantitativ, cât și calitativ. Conceptele aflate la baza cercetării noastre sunt:

gestionarea timpului, program încărcat, consecințe pe termen scurt, riscuri pe termen lung, agendă

a zilei, dereglări ale somnului, ș.a.m.d. Rezultatele studiului au arătat că studenții de la Comunicare

și Relații Publice, dorm în medie în jur de 6 ore pe noapte și au niște concepte eronate despre faptul

cât este sănătos și benefic să doarmă, de fapt.



2

Introducere

Am ales această temă pentru studiul nostru, deoarece este una foarte actuală în rândul

tinerilor. Tot mai mulți se ciocnesc cu insuficiența somnului, care a devenit o problemă stringentă,

deoarece riscurile la care se supun aceștia sunt alarmante.

Ipoteza de la care am pornit este următoarea: Insuficiența somnului la studenți apare din

cauza unei proaste gestionări a timpului. Ne propunem la finalul studiului să răspundem la

următoarele întrebări: se manifestă diferit insuficiența somnului la studenți în funcție de sex?; este

condiționată aceasta de programul universitar?; conștientizează studenții riscurile la care se supun?

Conform Dicționarului Explicativ al Limbii Române, somnul este definit ca ” stare

fiziologică normală și periodică de repaus a ființelor, necesară redresării forțelor, caracterizată

prin î ncetarea totală sau parțială a funcționării conștiinței, prin relaxare musculară, prin

încetinirea circulației, a respirației și prin vise…”

În cartea sa ”Știința astăzi-corpul uman”, Kathleen Oswald distinge cele două faze ale

somnului: ”La începutul nopții dormim destul de superficial, astfel încât și cele mai mici zgomote

ne pot trezi. Totuși, la un moment dat cădem într -un somn adânc și extrem de stabil, pe parcursul

căruia respirația și bătăile inimii încetinesc. Fazele de somn adânc și cele de somn superficial

alternează toată noaptea.” Responsabilă de fazele somnului este glanda pineală care produce

melatonină, așa-numitul hormon al somnului. Dimineața ne trezim deoarece glanda pineală oprește

producția de melatonină.

1

1 Kathleen Oswald, Știința astăzi -corpul uman, (traducere de Ioana Cristescu), NGV, 2010, pp 118-120



3

Aspecte referitoare la importanța somnului pentru un stil de viață sănătos și complicitatea

urmărilor ce survin din lipsa sau insuficiența acestuia sunt frecvent abordate în literatura de

specialitate.

În cartea sa ”Medicina naturii”, Jerry Lee Hoover relevă rolul deosebit de important al

somnului în menținerea unui echilibru constant al sănătății mintale și fizice. La fel cum respirăm

și mâncăm avem nevoie de odihnă calitativă și suficientă. Aglomerația vieții cotidiene își lasă

amprenta aspra organismului uman, iar ” În timpul orelor de somn organismul se ocupă de

refacerea proprie. Organismul nostru funcționează ca o baterie; se consumă pe parcursul zilei,

iar noaptea trebuie să se încarce”

2

.O profundă cercetare în domeniu a fost realizată de American Cancer Society în perioada

1982-1988. Tematica studiului a fost ” Mortality Associated With Sleep Duration and Insomnia”3

și a cuprins un număr de 1.1 milioane de participanți, bărbați și femei cu vârsta cuprinsă între 30

și 102 ani. Cercetătorii și-au pus scopul să depisteze dacă există o dependență între numărul orelor

dormite pe noapte și rata mortalității umane. Rezultatele au fost surprinzătoare. S-a ajuns la

concluzia că persoanele care dorm, în medie, mai puțin de 6 ore pe noapte sau care dorm mai mult

de 9 ore au avut o rată a mortalității cu 30% mai mare decât cei care dorm în mod obișnuit 7-8 ore.

Un grup de studenți de la Universitatea de Vest din Timișoara, în anul 2004, au realizat un

studiu pe un eșantion de 100 de subiecți cu vârsta medie 20 de ani. Obiectivele acestuia au fost:

”Identificarea parametrilor somnului din punct de vedere cantitativ și calitativ. Obiectivarea

nivelului de stres asociat celor mai frecvente disfuncții ale somnului.”, ”Conturarea unor strategii

de reajustare a atitudinii tinerilor față de durata somnului.” Cercetătorii au concluzionat că, în

2 Jerry Lee Hoover, Medicina naturii, Ed. ALL, 2013, pp 95 3 Daniel F. Kripke, Lawrence Garfinkel, Deborah L. Wingard, Melville R. Klauber, Matthew R. Marler , Mortality

Associated With Sleep Duration and Insomnia, ARCH GEN PSYCHIATRY, vol. 59, FEB. 2002, pp 131-136



4

rândul tinerilor care nu dorm suficient, insuficiența somnului duce la iritabilitate, stări depresive,

izbucniri emoționale, vulnerabilitate, agresivitate și o scădere a randamentului intelectual și fizic.4

În august 2013, în revista științifică ”Nature Communications”, a fost publicat studiul ”The

impact of sleep deprivation on food desire in the human brain” realizat de o echipă de cercetători

ai Universității din California. Aceștia au studiat 23 de persoane private de somn cu ajutorul unor

aparate speciale IRM (Imagistică prin rezonanță magnetică). Activitatea creierului participanților

a fost examinată de două ori, după o noapte completă de somn și după o noapte lipsită totalmente

de somn. Cercetătorii au observat că la persoanele private de somn au fost puternic stimulate zonele

creierului asociate cu poftele irezistibile. S-a descoperit că alimentele cu cele mai multe caloriisunt solicitate de aceste persoane. Astfel cercetătorii au explicat legătura între lipsa somnului,

creșterea greutății și obezitate. 5

Metode

Subiecți și participanți

Acest proiect a fost realizat de Borșan Dorina, Clima Cristina și Demeter Monica Adriana.

Subiecții acestui studiu au fost aleși studenți din anul 1, de la Facultatea de Științe Politice,

Administrative și ale Comunicării, specialitatea Comunicare și Relații Publice, linia română, cu

vârsta cuprinsă între 19-20 de ani. Prima metodă utilizată a fost ancheta sociologică având ca

instrument chestionarul, la care au răspuns 75 de studenți (16 băieți și 56 fete). A doua metodă

utilizată a fost interviul având ca instrument ghidul de interviu, la care au răspuns 6 subiecți ( 3

4 Petrescu P., Marian A., Toma R., Somnul- imagine, sănătate, comunicare- la adolescenți și tineri, Universitatea deVest din Timișoare, Facultatea de Sociologie și Psihologie , Revista de Igienă și Sănătate Publică, nr 3/2004, vol. 52,pp 10-145 Stephanie M. Greer, Andrea N. Goldstein, Matthew P. Walker, The impact of sleep deprivation on food desire in

the human brain, Journal Nature Communications, 06.08.2013, vol. 4, pp 1-7



5

fete și 3 băieți). Subiecții au fost aleși în mod nealeator, de aceea eșantionul nu este unul

reprezentativ.

Aparate

Pentru realizarea studiului am utilizat următoarele materiale: un laptop, foi și pixuri. Am

folosit aplicația docs.google.com creând un chestionar online (Anexa 1), pe care l-am distribuit pe

grupele destinate anului 1 de la FSPAC de pe site-ul de socializare www.facebook.com. Ghidul de

interviu (Anexa 2) a fost printat, iar interviul a fost realizat față în față. Pentru interpretarea datelor

am utilizat programe Microsoft Word, Microsoft Excel. Costurile alocate proiectului au fost minime.

Procedură Primul pas spre demararea proiectului a fost alegerea temei. Am ales tema ”Insuficiența

somnului la studenți”, deoarece ni se pare una foarte actuală. Populația pentru acest studiu este una

accesibilă, nu suntem limitate la metode de cercetare ce pot fi aplicate și resursele financiare

necesare sunt minime. Următorul pas a fost documentarea. La această etapă ne-am informat despre

alte studii în domeniu, astfel am definit principalele concepte și ne-am creionat un schelet al

proiectului. Al treilea pas a fost eșantionarea. Subiecții noștri au fost aleși spontan, urmând o

eșantionare nealeatoare. Am ales metodele de cercetare. Una cantitativă – ancheta sociologică

având ca instrument chestionarul și una calitativă- interviul având ca instrument ghidul de interviu.

Următorul pas a fost studiul pilot, în cadrul căruia am testat corectitudinea, eficacitatea și felul de

construcție a chestionarului împărțindu-l unui număr de 5 subiecți. Pentru a identifica posibile

erori în construcția acestuia, dificultăți în completare, alte posibile obstacole pe care le-ar putea

întâmpina respondenții. Chestionarele conțin 19 întrebări ( factuale, de opinie, de măsura re a

valorilor, de identificare, după forma răspunsurilor toate sunt de tip închis). După evaluarea

chestionarelor aplicate în studiul pilot și perfecționarea acestora, am distribuit online chestionarul



6

unui număr de 75 de studenți de la FSPAC, anul 1 și am intervievat 6 persoane față în față.

Chestionarele au fost active timp de două săptămâni pe site-ul www.docs.google.com. După care

am confruntat rezultatele obținute.

Rezultate

În urma centralizării datelor obținute în baza aplicării chestionarului online am identificat

ca fiind valide 72 de chestionare din 75, care au generat următoarele rezultate: pentru 76% dintre

respondenți somnul suficient este principalul factor care le asigură starea de confort pe parcursul

zilei( Anexa IV), pentru 51% sunt persoanele apropiate, pentru 39% este consumul de alimente,

pentru 22%- activitățile sportive( menționăm că aici participanții au putut alege mai multe variantede răspuns). Dintre respondenți, 63% sunt mulțumiți de stilul lor de viață, 10% sunt foarte

mulțumiți, iar 26% - nemulțumiți.

Majoritatea ( 64%) dorm, de obicei, pe noapte între 6-8 ore, 22% dorm mai puțin de 6 ore,

11% dorm mai mult de 8 ore (Anexa V). După ora 24.00, de obicei, se pun la somn 67% dintre

respondenți, 32% se culcă între 22.00- 24.00. Dintre participanți, 44% se trezesc după ora 08.00,

47%- între orele 06.00-08.00.

Într-o zi obișnuită, 39% dintre respondenți dedică între 2-3 ore pentru studierea și

pregătirea pentru facultate, 33%- mai puțin de o oră, 8%- 4-5 ore. (Anexa VI)

Când nu dorm suficient, 51% dintre respondenți au răspuns că se simt epuizați și fără

energie, 47% au indicat că se concentrează mai greu, 46%- că devin iritabili.

La capitolul gestionarea timpului, o bișnuiesc să-și planifice timpul prealabil 54% dintre

respondenți, iar 42% au indicat că nu fac acest lucru (Anexa VII). De o agendă a zilei se conduc

24% dintre participanți, pe când, 72% nu țin cont de o agendă. La întrebarea ”De câte ori în cursul

http://www.docs.google.com/






7

săptămânii ieșiți seara în oraș?”, 46% au indicat- o dată pe săptămână, 28%- de două, trei ori pe

săptămână, 11% au refuzat să răspundă.

Probleme cu somnul întâmpină, uneori, 42 % dintre respondenți, iar 31% au indicat că

foarte rar se confruntă cu astfel de probleme. La întrebarea ”Care credeți că ar fi riscurile la care

se supun cei ce ignoră somnul constant?” (Anexa VIII), 61% au indicat că ar fi emotivitatea ridicată

și irascibilitate, 57% - probleme de sănătate, 43%- probleme de memorie, 38%- scăderea imunității

(această întrebare a avut mai multe variante posibile de indicat).

Dintre respondenți, 46% au răspuns că dorm foarte rar la amiază, 19% - de câteva ori pe

săptămână, 29% -niciodată. La întrebarea ”Cum ați proceda după o noapte cu puține ore de somn,dacă ați avea de mers la facultate?” 26% au indicat că iau o cafea sau ceva care le dă energie, 49%

încearcă pur și simplu să facă față situației, 10%- nu mai merg la facultate.

La întrebarea ”Câte ore credeți că ar fi ideal să dormiți?”, 71% cu indicat 8-10 ore, 29%-

mai puțin de 8 ore.

Interviurile au fost realizate față în față cu 6 persoane. Am urmărit să desco perim partea

calitativă a temei. Să studiem detaliile și cauzele care ar determina insuficiența somnului la persoanele intervievate. Interviurile ne-au furnizat următoarele informații: o zi obișnuită din viața

unui student începe cu orele la facultate, continuând cu activitățile cotidiene, urmate de destindere

până la ore târzii.

Studenți intervievați au afirmat deschis faptul că neglijează somnul. Aceștia nu au un

program stabil, tocmai de aceea ora la care se pun să doarmă și la care se trezesc nu este constantă.

Dintre respondenții noștri, cinci ne-au mărturisit faptul că nu își gestionează timpul

conducându-se după o agendă, programul acestora derulându-se în funcție de activitățile din ziua

respectivă, care sunt planificate în minte. O singură persoană intervievată a afirmat că are o agendă,

dar nu se ghidează cu regularitate după aceasta.



8

În momentele în care somnul este insuficient, respondenții au identificat, din propria

experiență, următoarele consecințe: oboseală, cearcăne, irascibilitate, stare de vegetație, dificultate

de concentrare. Persoanele intervievate au afirmat că chiar dacă nu pot fi eliminate pe deplin, ei

încearcă să amelioreze aceste efecte ale insuficienței somnului, fiind încercate metode precum

cofeina și fumatul.

Discuții

În urma confruntării rezultatelor obținute prin aplicarea celor două metode de cercetare,

am ajuns la concluzia că orele pe care studenții (din anul 1, de la Comunicare și Relații Publice,

linia română) le dedică somnului oscilează între 6 și 8. Am depistat o lipsă de concordanță dintre

răspunsurile la întrebarea ”Câte ore dormiți, de obicei, pe noapte?” (64% au indicat că dorm între

6 și 8 ore) și răspunsurile la întrebările ”La ce oră vă culcați, de obicei?” (67% au indicat că se

culcă după ora 24.00) și ”La ce oră vă treziți, de obicei?”( 47% au indicat că se trezesc între 06.00

și 08.00, 44% -după 08.00).

Prima concluzie este că cei mai mulți dintre respondenți se pun la somn după ora 24.00.

Deoarece o bună parte dintre aceștia, se trezesc între orele 06.00 și 08.00( 47%), rezultă că timpul

acordat somnului, practic oscilează în jurul unor 6 ore. Am hotărât să suprapunem rezultatele

acestor întrebări cu orarul pe care-l au la facultate respondenții de la specialitatea ”Comunicare și

Relații Publice” (Anexa 3). Trei zile din săptămână studenții au ore de dimineață, de la 08.00.

Astfel, dacă 67% se culcă, de obicei, după ora 24.00, în aceste trei zile, când trebuie să fie la

facultate la 08.00, concluzionăm că ei dorm pe noapte aproximativ 6 ore. Dar aceasta nu poate figeneralizată la toți cei 72 de respondenți, deoarece 44% au indicat că se trezesc, de obicei, după

ora 08.00.



9

Să analizăm încă o dată orarul pentru facultate. Observăm că patru zile din săptămână,

studenții de la CRP, au ore inclusiv de la 10.00. Dacă confruntăm răspunsurile celor care se trezesc,

de obicei, după ora 08.00 (44%), se culcă după 24.00 (67%), indicând că dorm între 6 și 8 ore,

putem afirma că ora aproximativă la care se pun la somn acești respondenți variază 01.00 și 02.00.

Părerile respondenților la întrebarea ”Câte ore credeți că ar fi ideal să dormiți?” au oscilat

nesemnificativ în jurul celor 8-10 ore de somn (71%). Însă, la acest capitol avem unele rezerve și

putem spune că concepțiile respondenților despre orele suficiente pentru somn sunt unele eronate.

Totuși, cât ar trebui să dormim pe noapte pentru a ne revitaliza corpul și a ne simți odihniți? În

acest context facem referire la un studiu recent realizat de un grup de cercetători germani, apărutîn publicația Journal of Sleep Medicine. Studiul relevă faptul câte ore am avea nevoie să dormim.

Cercetătorii au realizat un experiment unic, în cadrul căruia cinci adulți au trăit timp de două luni

în condițiile Epocii de Piatră. Rezultatele studiului au arătat că, în medie, somnul lor era de 7, 2

ore pe noapte. Aceștia se culcau cu două ore mai devreme și se trezeau cu o oră și jumătate mai

târziu decât de obicei, în viața cotidiană. Cercetătorii au ajuns la concluzia că lipsa condițiilor și

tehnologiilor moderne determină un somn de o durată mai lungă și de la o oră timpurie. 6

Ipoteza de la care a pornit studiul nostru ( Insuficiența somnului la studenți apare din cauza

unei proaste gestionări a timpului.) s-a adeverit a fi una justă, deoarece chiar dacă 54% dintre

respondenți au indicat că-și planifică ziua prealabil, doar 24% se conduc de o agendă a zilei, pe

când 72% nu țin cont de o agendă. Dintre respondenți, 39% au indicat că dedică 2-3 ore într-o zi

pregătirii pentru facultate, iar 33%- mai puțin de o oră, 46% au indicat că ies în oraș o dată în

săptămână, iar 28%- de două, trei ori în săptămână, raportând aceste date la răspunsurile primite

la întrebarea ”Cât de încărcat este programul d-voastră?”, la care 71% au dat o notă de la 1 la 10,

6 Hannah Piosczyk, Nina Landmann, Johannes Holz et al, Prolonged Sleep under Age Conditions, Journal of ClinicalSleep Medicine, vol. 10, no. 7, 2014, pp 719-722



10

mai mare decât 6, indicând astfel că nu au un program deloc lejer, sesizăm o discrepanță dintre

perceperea dificultății programului zilnic și situația reală. Altfel spus, programul respondenților

nu pare să fie unul prea încărcat.

Nu am reușit în acest studiu să răspundem la întrebarea dacă insuficiența somnului se

manifestă diferit în funcție de sex, din simplul motiv că nu am avut suficienți respondenți de gen

masculin (16), de aceea, rezultatul nu poate fi generalizat. Totuși, la o analiză detaliată, putem

afirma insuficiența somnului la respondenții noștri nu se manifestă diferit în funcție de sex.

Am concluzionat că respondenții cunosc riscurile la care se supun cei care ignoră constant

somnul: 61% au indicat că acestea ar fi emotivitate ridicată și irascibilitate, 43%- probleme dememorie, 38%- probleme de imunitate (întrebare cu mai multe variante posibile de ales).

Participanții au indicat somnul suficient ca fiind unul dintre factorii primordiali care le asigură o

stare de confort pe parcursul zilei (76%).

Erori

În acest proiect de cercetare am comis involuntar erori, care sunt expresia unei lipse de

experiență în domeniu. Dintre erorile la nivelul formulării întrebărilor, ar fi variantele de răspuns

chiar la prima întrebare din chestionar: ”Care sunt factorii care vă asigură o stare de confort pe

parcursul zilei?”, chiar dacă am plasat varianta ”somn suficient” la mijlocul numărului tuturor

variantelor de răspuns, nu putem exclude faptul că respondenții au ales această variantă ca fiind

primordială(76%), deoarece au făcut o corelație cu tematica proiectului, adică au răspuns ceea ce

ar fi dezirabil pentru cercetători.

Am întâmpinat și erori din partea respondenților, ceea ce ar explica și prezența celor trei

chestionare nevalide.



11

Chiar dacă populația totală formată din studenții de la CRP, anul 1, este de 143 de

persoane, nu am văzut rostul realizării unui cercetări exhaustive, deoarece este, practic, imposibil

să adunăm răspunsurile de la absolut toată populația.

Le recomandăm viitorilor cercetători care vor aborda această tematică să utilizeze și alte

metode de cercetare care ar putea aduce un plus de informație, să acorde o atenție deosebită

formulării întrebărilor și să intercaleze întrebările de tip închis cu cele de tip deschis în cadrul

chestionarului. Să acorde o deosebită atenție relației respondent-operator, în timpul realizării

interviurilor, deoarece erorile venite din partea respondenților pot schimba cursul cercetării.

ConcluziiIpoteza de la care am pornit a fost confirmată. Metodele utilizate ne-au permis să abordăm

problema din punct de vedere cantitativ și calitativ. Insuficiența somnului la studenții din anul 1de

la specialitatea Comunicare și Relații Publice, linia română, a pare ca urmare a unei proaste

gestionări a timpului, a lipsei unei agende constante sau a programării prealabile a zilei.

Insuficiența somnului la studenți nu se manifestă diferit în funcție de sex. Consecințele și riscurile

pe care le provoacă aceasta sunt cunoscute de către studenți, însă nu putem afirma că sunt și

conștientizate.

Bibliografie:



12

Kathleen Oswald, Știința astăzi-corpul uman, (traducere de Ioana Cristescu), NGV, 2010,

Jerry Lee Hoover, Medicina naturii, Ed. ALL, 2013

Daniel F. Kripke, Lawrence Garfinkel, Deborah L. Wingard, Melville R. Klauber,

Matthew R. Marler , Mortality Associated With Sleep Duration and Insomnia, ARCH

GEN PSYCHIATRY, vol. 59, FEB. 2002

Petrescu P., Marian A., Toma R., Somnul- imagine, sănătate, comunicare- la adolescenți

și tineri, Universitatea de Vest din Timișoare, Facultatea de Sociologie și Psihologie ,

Revista de Igienă și Sănătate Publică, nr 3/2004, vol. 52

Stephanie M. Greer, Andrea N. Goldstein, Matthew P. Walker, The impact of sleep

deprivation on food desire in the human brain, Journal Nature Communications,

06.08.2013, vol. 4

Hannah Piosczyk, Nina Landmann, Johannes Holz et al, Prolonged Sleep under Age

Conditions, Journal of Clinical Sleep Medicine, vol. 10, no. 7, 2014

Anexa I. Chestionar



13

Bună ziua. Suntem operatori de anchetă la FSPAC. Realizăm un chestionar pe tematica ”Studenții

și somnul”. Completarea acestuia nu vă va lua mai mult de 5 minute. Vă asigurăm de anonimatul

răspunsurilor d-voastră. Mulțumim pentru receptivitate și participare.

1.

Care sunt factorii care vă asigură starea de confort pe parcursul unei zile? a. Consumul de alimente b. Activitățile sportive c. Somn suficientd. Persoane apropiatee. Mass-mediaf. Alți factori. Care?

2. Cât de mulțumit(ă) sunteți de stilul d-voastră de viață?

a. Foarte mulțumit(ă) b. Mulțumit(ă)

c.

Nemulțumit(ă) d. NȘ/NR.

3. Câte ore dormiți de obicei pe noapte? a. Mai puțin de 6 ore b. Între 6 și 8 ore c. Mai mult de 8 ored. Alt răspuns:

4. La ce oră vă culcați, de obicei? a. Înainte de 22.00

b.

Între 22.00-24.00c. După 24.00 d. Alt răspuns:

5. La ce oră vă treziți, de obicei? a. Înainte de 06.00 b. Între 06.00-08.00c. După 08.00 d. Alt răspuns:

6. Câte ore credeți că ar fi ideal să dormiți?

7. Cât de încărcat este programul d-voastră pe o scară de la 1 la 10? (1- am un program lejer,10- am un program supraîncărcat)

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

8. Câte ore dintr-o zi le destinați studierii și pregătirii pentru facultate? a. Mai puțin de o oră



14

b. 2-3 orec. 4-5 ored. 6-7 oree. NR

9.

Când nu dormiți suficient, care dintre următoarele stări vă caracterizează? a. Mă simt perfect b. Nu simt nici o diferență comparativ cu alte zile c. Mă simt epuizat, fără energie d. Devin iritabile. Mă concentrez mai greu f. Altag. NȘ/NR

10. De câte ori în cursul săptămânii ieșiți seara în oraș? a. În fiecare seară

b.

De două, trei ori pe săptămână c.

O dată pe săptămână d. Mai rare. NR

11. Obișnuiți să vă planificați ziua prealabil? a. Da b. Nuc. NR

12. Vă conduceți de o agendă a zilei? a. Da b.

Nuc. NR

13. De obicei, aveți probleme cu somnul ( insomnii, treziri nocturne) ? a. Da, foarte des b. Uneoric. Foarte rard. Niciodată e. NR

14. Cum ați proceda după o noapte cu puține ore de somn, dacă ați avea de mers la facultate: a.

Nu mai merg la facultate b. Iau o cafea sau ceva care îmi dă energie c. Încerc să fac față situației d. Nu mă afectează e. Altelef. NR



15

15. Cât de des dormiți la amiază? a. În fiecare zi b. De câteva ori pe săptămână c. Rard. Niciodată

e.

NR16. Câte ore dormiți, de obicei, la amiază?

a. Până la 2 ore b. Între 2 și 3 ore c. Mai mult de 3 ored. Nu dorm la amiază e. NR

17. Care credeți că ar fi riscurile la care se expun cei ce ignoră constant somnul? a. Probleme de memorie

b.

Emotivitate ridicată și irasci bilitatec. Scăderea imunității d. Probleme de sănătate e. Pierderea reflexelorf. Alteleg. NȘ/NR

18. Ce vârstă aveți?

19. Sexa.

F b. B

20. Facultatea

Anexa II. Ghid de interviu



16

Bună ziua! Vă mulțumim că ați acceptat să ne acordați acest interviu pe tematicasomnului la studenți. Vă va reține nu mai mult de 10 minute. Acest interviu arecaracter confidențial.

1. Cum se desfășoară o zi obișnuită din viața dumneavoastră?

2. Câte ore din aceasta le acordați somnului?

3. Vă culcați și vă treziți, de obicei, la o oră constantă?

4. Cum vă gestionați timpul? Aveți o agendă?

5. Cum vă simțiți după o noapte cu puține ore de somn?

6.

Care credeți că sunt riscurile la care se supun cei care dorm insuficient în mod constant?

7. Ce credeți că ar trebui să facă studenții pentru a evita insuficiența somnului?

Vă mulțumim pentru timpul acordat!

Anexa III. Orar specialitatea Comunicare și Relații Publice, anul 1, linia română, FSPAC



17

An

I -Luni Marți Miercuri Joi Vineri

8-10

Metode decercetare

(seminar), sala T3,G3+G4;Introducere înȘtiințe Politice(seminar), sala

Utilizareacalculatorului în

relațiile publice,sala C1, G1+G2;Metode decercetare(seminar), sala

Introducere în ȘtiințePolitice(seminar), sala IV/1,G5+G6

10-12 Metode decercetare (curs),sala 101

Limba engleză,Facultatea deDrept, sala210, G1+G2

10-11.30 Limbaengleză,Facultatea deDrept, sala 210,G3+G4;10-11.30

Comunicareverbală și

Comunicare verbală șinonverbală (seminar),sala 101, G5+G6;Introducere în ȘtiințePolitice

(seminar), sala IV/1,G3+G4

12-14

Utilizareacalculatorului înrelațiile publice,sala C1, G3+G4;Metode decercetare, salaIII/2, G1+G2

Introducere înComunicare șiRelații Publice(seminar), salaIII/2, G3+G4;Limba engleză,Facultatea deDrept, sala210, G5+G6

Introducere înComunicare șiRelații Publice(curs), amfiteatruFacultatea deChimie

Utilizareacalculatorului înrelațiile publice,sala C1, G5+G6;Comunicare verbală șinonverbală (seminar),sala IV/1, G3+G4

14-16 Introducere înȘtiințePolitice (curs), sala101

Introducere înComunicareși RelațiiPublice(seminar), salaIV/1, G1+G2

Introducere în

Comunicare și

Relații Publice

(seminar), sala

III/2, G5+G6

16-18

Comunica

re verbală șinonverbal

18-20

Anexa IV.

Întrebarea : Care sunt factorii care vă asigură starea de confort pe parcursul zilei?



18

Anexa V.

Întrebarea: Câte ore dormiți, de obicei, pe noapte?

39%

22%

76%

51%

3% 4%0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

70%

80%

Consumul dealimente

Activitățilesportive

Somn suficient Persoaneleapropiate

Mass-media Altele



19

Anexa VI.

Întrebarea: Câte ore dintr-o zi le destinați studierii și pregătirii pentru facultate?

64%

22%

11%

3%

Între 6 și 8 ore

Mai puțin de 6 ore

Mai mult de 8 ore

Altele



20

Anexa VII.

Întrebarea: Obișnuiți să vă planificați ziua prealabil?

34%

40%

8%

4%

7%

7%

Mai puțin de o oră

Două, trei ore

Patru, cinci ore

6-7 ore

NR

Altele



21

Anexa VIII.

Întrebarea: Care credeți că ar fi riscurile la care se supun cei ce ignoră constant somnul?

55%

42%

3%

Da Nu NR



22

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70%

Altele

NȘ/NR

Probleme de memorie

Emotivitate ridicată și irascibilitate

Scăderea imunității

Probleme de sănătate

Pierderea reflexelor

proiect insuficienta somnului(clima cristina, borsan dorina, demeter monica)

Documents