GESTIUNEA FINANCIARĂ A

ÎNTREPRINDERIIStudiu de caz realizat la:

SC CALIPSO SA ORADEA

Studentă: Fodor Florentina- Sorina Specializare: ECTS

2013

CUPRINS

CAP 1. CONSIDERAȚII GENERALE............................................3

CAP 2. REALIZAREA DIAGNOSTICULUI FINANCIAR..........42.1 Analiza ratelor de structură ale activului...............................................42.2 Analiza ratelor de structură ale pasivului..............................................82.3 Analiza echilibrului financiar..............................................................122.4.Analiza soldurilor intermediare de gestiune........................................142.5.Analiza ratelor de structura ale capitalului..........................................162.6.Capacitatea de autofinantare (CAF)....................................................192.7.Ratele de indatorare.............................................................................192.8.Analiza ratelor cinetice( de gestiune)................................................. 212.9.Analiza rentabilitatii............................................................................22

2.9.1.Ratele de rentabilitate economice brute...................................22 2.9.2.Ratele rentabilitatii economice nete.........................................23

2.10.Analiza pragului de rentabilitate din exploatare...............................242.11.Analiza riscului de faliment..............................................................26 2.11.1 Metoda lui Altman..................................................................26 2.11.2 Metoda Conan-Holder............................................................28

CAP 3. CONCLUZII........................................................................29 3.1 Puncte tari...........................................................................................29 3.2 Puncte slabe........................................................................................30 3.3 Recomandări.......................................................................................31

2

CAPITOLUL 1. CONSIDERAȚII GENERALE

Evoluţia cifrei de afaceri, a rezultatului net şi a activelor totale ale societăţii

Pentru efectuarea diagnosticului financiar se apelează la datele contabile care reprezintă cuantificarea activităţii economice dintr-o firmă si anume: bilanţ, contul de profit şi pierdere, unele note explicative, balanţa de verificare cât şi la informaţiile conţinute în bilanţul financiar şi în bilanţul funcţional.

Necesitatea formulării unor concluzii pertinente privind situaţia întreprinderii impune analiza în dinamică a indicatorilor selectaţi, motiv pentru care rezultatele financiare ale societăţii vor fi urmărite pe parcursul a doi ani succesivi: 2011 şi 2012.

Societatea comercială SC CALIPSO S.A. a fost înfiinţată în anul 1991 şi are ca principalul obiect de activitate băuturi şi alte activități de servire a băuturilor. Datorită numărului de angajaţi: 72 şi a valorii cifrei de afaceri societatea este încadrată în cadrul societăţilor mari.

Principalii indicatori financiari ai societăţii comerciale SC CALIPSO S.A. pentru anii 2011 şi 2012 sunt:

Indicator 2011 2012 Δ Δ%Cifra de Afaceri 6205046 6056335 -148711 97,60%Rezultatul Net 1400453 1251432 -149021 89,36%Active totale 67729661 90741231 23011570 0

Aşa cum se observă şi din tabelul de mai sus societatea înregistrează valori ridicate a principalilor indicatori financiari. Putem observa că în anul 2012 societatea înregistrează valori mai reduse față de anul 2011.

3

CAPITOLUL 2. REALIZAREA DIAGNOSTICULUI FINANCIAR

2.1 Analiza ratelor de structură ale activului

Denumire indicator2009 2010

Δ Δ%valoric procentual valoric ProcentualImobilizări necorporale 5416 0,01% 3207 0,00% -2209 -0,01%Imobilizări corporale 57079163 84,27% 78947206 87% 21868043 2,73%Imobilizări financiare 3733 0,00% 7644 0,00% 3911 0%Active imobilizate 57088312 84,28% 78958057 87,01% 21869745 2,73%Stocuri 150869 0,22% 131627 0,14% -19242 -0,08%Creanţe 261152 0,38% 1771935 1,95% 1510783 1,57%Investiţii financiare pe TS - - - - - -Disponibilităţi băneşti 10016962 14,79% 9606415 10,58% -410547 -4,21%Active circulante 10428983 15,39% 11509977 12,68% 1080994 -2,71%Cheltuieli in avans 212366 0,31% 273197 0,30% 60831 -0,01%TOTAL ACTIV 67729661 100% 90741231 100% 23011570 0

Cele mai semnificative ca valoare informativă dar si frecvent recomandate de literatura de specialitate sunt:

TABEL PRIVIND EVOLUŢIA RATELOR DE STRUCTURĂ ACTIVULUI IMOBILIZAT

Nr.

Crt

Indicator Simbol Perioada analizată

2011 2012

1 Rata activelor imobilizate RAI=Ai/At*100

84,28% 87,01%

2 Rata imobilizărilor necorporale

RIN=In/At* 100

0,01% 0,00%

3 Rata imobilizărilor corporale

RIC=Ic/At*100

84,27% 87%

4 Rata imobilizărilor financiare

RIF=If/At* 100

0,00% 0,00%

4

1) Rata activelor imobilizate (RAI) exprimă ponderea elementelor patrimoniale aflate la dispoziţia întreprinderii în mod permanent, reflectând gradul de imobilizare a activului.

RAI=

RAI se apreciază în mod diferit în funcţie de specificul activităţii. Rata activelor imobilizate măsoară gradul de investire a capitalului fix. La societatea analizată, rata activelor imobilizate înregistrează valori semnificative din totalul activelor.

a) Rata imobilizărilor necorporale (RIN) este dependentă de natura activităţii întreprinderii şi de caracteristicile tehnice ale acesteia.

RIC =

La societatea analizată, rata imobilizărilor necorporale înregistrează valori reduse.

b) Rata imobilizărilor corporale (RIC) este dependentă de natura activităţii întreprinderii şi de caracteristicile tehnice ale acesteia.

RIC =

La societatea analizată, RIC înregistrează o tendinţă de creștere ușoară , ca urmare a unor investiții. Valorile înregistrate variază de la o ramură de activitate la alta. În ramurile industriei grele şi în cele care solicită echipamente importante ca volum, RIC înregistrează valori ridicate, în timp ce în ramurile cu dotare tehnică slabă rata RIC este relativ redusă.

5

c) Rata imobilizărilor financiare (RIF) reflectă politica de investiţii financiare a firmei, precum şi legăturile financiare stabilite cu întreprinderile la care deţine participaţii la capitalul social.

RIF =

Nivelul acestei rate este strâns legat de mărimea firmei şi de politica sa financiară, având valori ridicate în cazul holdingurilor. La societatea analizată, RIF înregistrează valori apropiate de 0 deoarece rata imobilizărilor financiare este mică raportată la total activ.

TABEL-EVOLUŢIA RATELOR DE STRUCTURA A ACTIVELOR CIRCULANTE

Nr.

Crt

Indicator Simbol Perioada analizată

2011 2012

1 Rata activelor circulante RAC=Ac/Atx100 15,39% 12,68%

2 Rata stocurilor RST=St/At x100 0,22% 0,14%

3 Rata creanţelor Rcr=Cr/At x100 0,38% 1,95%

4 Rata inv. tr. Scurt RITS=Its/At x100 - -

5 Rata disponibilităţilor RDs=Ds/At x100 14,79% 10,58%

2) Rata activelor circulante (RAC) exprimă ponderea pe care o deţin utilizările cu caracter ciclic în total activ, fiind complementară cu rata activelor imobilizate.

RAC= RAC se apreciază în mod diferit în funcţie de specificul activităţii. În dinamică, o

tendinţă de creştere este apreciată favorabil dacă indicele cifrei de afaceri este superior indicelui activelor circulante, reflectând accelerarea vitezei de rotaţie. În mod asemănător, reducerea ratei poate fi apreciată pozitiv dacă este consecinţa modificării cifrei de afaceri într-o proporţie mai mică decât cea a valorii activelor circulante, însemnând o accelerare a vitezei de rotaţie. In procesul decizional sunt operative ratele analitice privind activele circulante: rata stocurilor, rata creanţelor comerciale, rata activelor de trezorerie (disponibilităţi, valori mobiliare de plasament etc.).

6

Rata activelor circulante la societate analizată înregistrează o tendinţă de scădere.

a) Rata stocurilor (RSt) reflectă ponderea stocurilor în totalul activelor circulante.

RSt =

Rata stocurilor este influenţată de natura activităţii întreprinderii şi de durata ciclului de exploatare, înregistrând valori mai ridicate la întreprinderile din sfera producţiei şi distribuţiei de mărfuri şi valori scăzute în sfera serviciilor. Interpretarea evoluţiei în timp a stocurilor necesită corelarea acestora cu cifra de afaceri. La societatea analizată, RSt înregistrează valori foarte scăzute, manifestându-se o ușoară tendință de scădere.

b) Rata creanţelor comerciale (RCr) reflectă politica financiară a întreprinderii şi este influenţată de natura clienţilor şi de termenele de plată acordate partenerilor de afaceri.

RCr =

Rata creanţelor înregistrează valori nesemnificative la întreprinderile aflate în contact direct cu o clientelă care realizează plata în numerar (comerţul cu amănuntul, prestările de servicii către populaţie) şi valori mai ridicate în cazul decontărilor fără numerar.

Analiza structurii creanţelor trebuie aprofundată avându-se în vedere:– natura creanţelor (din ciclul de exploatare, din afara exploatării)– certitudinea realizării lor (certe sau incerte);– termenul de realizare (creanţe sub 30, 60, 90 de zile sau peste 90 de zile)

Ca principiu, rata creanţelor din exploatare trebuie să deţină ponderea majoritară şi să prezinte o tendinţă de creştere, cu condiţia realizării unei viteze de rotaţie superioare.

La societatea analizată, rata creanţelor comerciale înregistrează valori reduse, ca o consecinţă a încasărilor anticipate a prestaţiilor comerciale.

c) Rata disponibilităţilor (RDb) reflectă ponderea disponibilităţilor băneşti şi a valorilor mobiliare de plasament în patrimoniul întreprinderii.

RDb =

Valoarea ridicată a activelor de trezorerie indică o situaţie favorabilă în teoria echilibrului financiar, dacă nivelul lor depăşeşte nivelul pasivelor de trezorerie. În caz contrar, întreprinderea face apel la credite bancare pe termen scurt pentru finanţarea nevoilor de exploatare. Totuşi, o valoare ridicată poate semnifica o utilizare ineficientă a resurselor disponibile. De regulă, nivelul disponibilităţilor este fluctuant, nivelul minim acceptat fiind de 5% din totalul activelor circulante, iar nivelul maxim de 25%. Analiştii apreciază că nivelul optim al RDb este de 10%. La societatea analizată, rata disponibilităţilor reprezintă 10,58%.

7

2.2 Analiza ratelor de structură ale pasivului

Denumire indicator

2011 2012Δ Δ%Valoric Procentual valoric Procentual

Capital social 40644248 60% 44964173 49,55% 4319925 -10,45%Rezerve 9037688 13,34% 10435787 11,50% 1398099 -1,84%Rezerve din reevaluare 11687192 17,26% 11687192 12,88% 0 -4,38%Acţiuni proprii(-) - - - - - -

Rezultatul reportat 20557 0,03% 20557 0,02% 0 -0,01%

Profit net 1400453 2,07% 1251432 1,38% -149021 -0,69%Repartizarea profitului 78205 0,11% 75850 0,08% -2400 -0,03%Capital Propriu 62711933 92,60% 68265291 75,23% 5553358 -17,37%Datorii pe termen lung 0 - 11402695 12,56% 11402695 12,56%Datorii pe termen scurt 2592042 3,83% 8619700 9,5% 6027658 5,67%Provizioane 2226145 3,29% 2276145 2,51% 50000 0,78%Venituri in avans 199541 0,29% 177400 0,2% -22141 -0,09%Datorii totale 5017728 7,41% 22475940 24,77% 17458212 17,36%Capital permanent 64938078 95,88% 81944131 90,30% 17006053 -5,58%PASIV TOTAL 67729661 100% 90741231 100% 23011570 0

TABEL -EVOLUTIA RATELOR DE STRUCTURĂ A PASIVULUI

Nr.crt.

Indicator Simbol Perioada analizată2011 2012

1 Rata stabilitatii financiare RSF

RSF= CPMx100/Pt95,88% 90,30%

2 Rata autonomiei financiare globale RAFG

RAFG= CPRx 100/Pt92,60% 75,23%

3 Rata autonomiei financiare la termen RAFT

RAFT= CPRx100/CPM96,57% 83,31%

4 Rata îndatorarii globale RIG

RÎG= Dtx100/Pt7,41% 24,77%

5 Rata de îndatorare la termen RÎT

RÎT

=Dtlx100/Cpm 0 12,56%1) Rata stabilităţii financiare (RSF) exprimă măsura în care firma dispune de resurse

financiare cu caracter permanent sau stabil faţă de total resurse.

8

RSF =

Preponderenţa capitalului permanent în resursele financiare conferă un grad ridicat de siguranţă prin stabilitate în finanţare. Valoarea minim acceptabilă a ratei pentru o firmă industrială este de 50%, iar o valoare normală oscilează în jurul a 66% şi are o tendinţă de creştere.

În dinamică, o creştere a ratei stabilităţii financiare este apreciată favorabil dacă este consecinţa modificării capitalului propriu într-un ritm superior modificării datoriilor pe termen mediu şi lung. În mod asemănător, diminuarea ratei poate fi considerată o situaţie pozitivă dacă se datorează în exclusivitate reducerii datoriilor pe termen mediu şi lung, fără însă ca rata să scadă sub nivelul minim acceptabil.

Rata stabilităţii financiare exprimă măsura în care firma dispune de resurse financiare cu caracter permanent sau stabil faţă de total resurse. O valoare normală a acestei rate este în jur de 66 %. În anul 2011 şi 2012 se situează peste această valoare. Are o tendinţă de scădere ușoară.

2)Rata autonomiei financiare globale (RAFG) exprimă cât din patrimoniul firmei este finanţat pe seama resurselor proprii.

RAFG =

Fiind rezultatul politicii financiare promovate de fiecare întreprindere, rata autonomiei financiare poate să difere de la o întreprindere la alta. Totuşi, analiştii apreciază că valoarea minim admisibilă este de 33% iar băncile folosesc ca prag minim o rata de 30% a activului net (capitaluri proprii) fata de totalul pasivului, deşi sursele proprii ar trebui să contribuie la finanţare într-o proporţie de cel puţin 50%. În cazul în care capitalul propriu reprezintă cel puţin 66% din totalul resurselor , firma are o autonomie financiară ridicată, prezentând garanţii aproape certe pentru a beneficia de credite bancare pe termen mediu şi lung.

Rata autonomiei financiare globale înregistrează o tendinţă de scădere, reflectând scăderea gradului de autonomie financiară în condiţiile înregistrării unei tendinţe de diminuare a capitalului propriu. Pragul minim de 30% a fost depășit în întreaga perioadă analizată.

9

3) Rata autonomiei financiare la termen (RAFT) este mai semnificativă decât precedenta deoarece permite aprecieri mai exacte prin luarea în considerare a structurii capitalului permanent şi arată gradul de independenţă financiară a unităţii pe termen lung.

RAFT =

Această rată reflectă proporţia în care capitalurile proprii participă la formarea capitalului permanent. Pentru asigurarea autonomiei financiare capitalul propriu trebuie să reprezinte cel puţin jumătate din cel permanent, deci RAFT>50 %.

În perioada 2011-2012 rata autonomiei financiare la termen înregistrează valori peste valoarea recomandată de 50%.

4) Rata de îndatorare globală (RIG) măsoară ponderea datoriilor totale în patrimoniul întreprinderii, indiferent de durata şi originea lor.

RÎG =

Prin natura ei, rata de îndatorare globală este subunitară, valoarea maxim admisibilă fiind 50%, mergând până la 66%, pe măsură ce valoarea raportului se diminuează, îndatorarea se reduce, respectiv autonomia financiară creşte. Rata îndatorării globale arată ponderea datoriilor în totalul surselor de finanţare. În perioada 2011-2012 înregistrează o tendinţă de creștere de 17,36, valoarea înregistrată încadrându-se în limita de 50% .

10

5) Rata de îndatorare la termen reflectă proporţia în care datoriile pe termen mediu şi lung participă la formarea capitalurilor permanente, valoarea ratei fiind considerată normală dacă este mai mică decât 50 %.

RÎT =

In perioada analizată rata de îndatorare la termen are valori scăzute, manifestându-se o tendință de creștere.

11

2.3 Analiza echilibrului financiar

a) Situaţia neta(SN)

SN = Activ Total – Datorii TotaleActiv Total = Active Imobilizate + Active Circulante + Ch. in avans Datorii totale = Datorii pe termen scurt +Datorii pe termen mediu si lung +Venituri in avans + Provizioane

Activ Total 0= 67729611Activ Total 1= 90741231

Datorii Totale 0 = 5017728Datorii Totale 1= 22475940

SN0 = 67729661 – 5017728= 62711933SN1 = 90741231 – 22475940= 68265291

∆SN = SN1 – SN0 =68265291 – 62711933= 5553358

Situaţia netă pozitivă şi crescătoare reflectă creşterea valorii patrimoniale a societăţii, adică activul net, degrevat de datorii, respectiv averea netă a acționarilor.

Situația netă pozitivă reflectă: - buna gestiune financiară a societății- creșterea valorii patrimoniale a societății, adică activul net degrevat de datorii- rezultatul profitului obținut de societate din activitatea ei, ca urmare a unei gestiuni

economice sănătoase.

În ambele perioade analizate, situația netă este pozitivă. Se observă o tendință de creștere de la o perioadă la alta, aspect pozitiv pentru societate.

b) Fondul de rulment (FR)

FR = Surse permanente – Nevoi (alocari) permanenteSurse permanente = Capital permanent = Capital propriu + Datorii pe termen mediu si lung Nevoi permanente =Active imobilizate nete

Surse permanente 0 = Capital permanent 0 = 64938078Surse permanente1 =Capital permanent 1 = 81944131

FR 0 = 64938078 – 57088312= 7849766FR1 = 81944131 – 78958057= 2986074

∆FR= 2986074 – 7849766= -4863692

Fondul de rulment reflectă realizarea echilibrului financiar pe termen lung; adică, se urmărește dacă societatea dispune de o marjă de securitate, care să o protejeze de anumite evenimente neprevăzute.

12

Fondul de rulment pozitiv reflecta realizarea echilibrului financiar al societății pe termen lung, adică societatea dispune de o marjă de securitate, care o protejează de potențialele evenimente neprevăzute. Se respectă principiul de gestiune financiară: la nevoi permanente se alocă surse permanente.

In ambele perioade analizate, fondul de rulment este pozitiv. Se manifesta o tendinta de scădere, aspect nefavorabil pentru societate.

Fondul de rulment se împarte in:

Fond de rulment propriu (FRP) FRP = Capital propriu – Active imobilizate nete

FRP0 = 62711933 – 57088312= 5623621FRP1 = 68265291 – 78958057= -10692766∆FRP = -10692766 – 5623621= -16316387

FRP masoara echilibrul financiar ce se asigura prin capitalul propriu, ceea ce reflecta gradul de autonomie financiara.

FRP analizat este pozitiv în prima perioadă și negativ în a doua perioadă. Acest lucru reflectă că firma a utilizat surse externe de finanțare pentru a-și finanța achiziția de active imobilizate. Se manifestă o tendință de scădere, apect negativ pentru societate.

Fond de rulment împrumutat (FRI)

FRI = FR-FRP

FRI0 = 7849766 – 5623621= 2226145FRI1 = 2986074 + 10692766= 13678840∆FRP = 13678840 – 2226145= 11452692

FRI reflecta gradul de indatorare pe termen lung pentru a finanta nevoile pe termen scurt. FRI analizat este pozitiv în ambele perioade, manifestându-se o tendință nefavorabilă de creștere.

c) Nevoia de fond de rulment (NFR)

NFR = Nevoi temporare - Surse temporare

Nevoi temporare = Stocuri + Creante + Investitii financiare pe termen scurt + Ch in avans Surse temporare = Datorii de exploatare + Venituri in avans Datorii de exploatare = datorii pe termen scurt – credite bancare pe termen scurt (ct. 5191)

Nevoi temporare 0 = 624387Nevoi temporare1 = 131627 + 1771935 + 0 + 273197= 2176759

Surse temporare 0 = 2592042 + 199541= 2791583Surse temporare1 = 8619700 + 177400= 8797100

NFR0 = 624387 – 2791583= -2167196NFR1= 2176759 – 8797100= -6620341ΔNFR=NFR1-NFR0= -6620341 + 2167196= -4453145

13

Nevoia de fond de rulment reprezintă expresia realizării echilibrului financiar pe termen scurt.

Nevoia de fond de rulment negativa reprezintă echilibru financiar pe termen scurt. Nevoia de fond de rulment este negativă in ambele perioade, fiind un aspect favorabil

pentru societate. Se manifesta o tendinta de scădere, aspect pozitiv pentru societate.

d) Trezoreria netă (TN)

TN=FR-NFRTN0 = 7849766 + 2167196= 10016962TN1 = 2986074 + 6620341= 9606415ΔTN = TN1 - TN0 = 9606415 – 10016962= -410547

Trezoreria netă este expresia cea mai concludentă a desfășurării unei activități echilibrate și eficiente.

Trezoreria netă pozitivă reflectă realizarea echilibrului financiar al societății, adică există un surplus monetar la sfârșitul exercițiului, o creștere a capacității reale de finanțare a investițiilor.

Trezoreria neta este pozitivă in ambele perioade analizate. Se manifesta o tendinta de scădere, aspect nefavorabil pentru societate.

2.4.Analiza soldurilor intermediare de gestiune

a)Marja comerciala (MC)

MC = Venituri din vânzarea mărfurilor – Ch. privind mărfurile

MC0= 3278936 – 2238341= 1040595MC1= 3097578 – 2121935= 975643∆MC= 975643 – 1040595= -64952

Marja comerciala reprezintă surplusul pe care îl câștigă agentul economic din vânzarea mărfurilor, după ce a intrat și el in posesia lor, prin cumpărarea de la furnizor.

In ambele perioade analizate, MC este pozitivă fiind un aspect favorabil pentru societate; se manifestă o tendinţă nefavorabilă de scădere a marjei comerciale de la o perioada la alta.

b) Productia exercitiului (Qex)

Qex = Qvanduta ± Qstocata + Qimobilizata Qex0 = 2926110 + 1213234 + 24176= 4163520Qex1 = 2958757 + 1161502 + 652782= 4773041∆ Qex= 4773041 – 4163520= 609521

Producția exercițiului dimensionează întreaga activitate desfășurată de societate, fiind apreciată ca o producție globală a exercițiului financiar.

Producţia exerciţiului este pozitivă. Se înregistrează o tendință de creștere, fiind un aspect pozitiv pentru societate.

14

c) Valoarea adaugata (VA)

VA = MC + Qex - Consumurile externe de la terți

Consumuri externe de la terţi = Ch materiale + Ch cu serviciile executate de terţi

Consumuri ext de la terţi 0 = 1423781 + 335405= 1759186Consumuri ext de la terţi 1 = 1491337 + 305692= 1797029

VA0 = 1040595 + 4163520 – 1759186= 3444929VA1 = 975643 + 4773041 – 1797029= 3951655∆ VA= 3951655 – 3444929= 506726

Valoarea adăugată reprezintă creșterea de valoare realizată de societate, rezultată din utilizarea factorilor de producție, peste valoarea bunurilor și serviciilor cumpărate de societate de la terți. VA reprezintă sursa de acumulări bănești din care se vor plăti datoriile către stat, bănci, diverși creditori, către salariați, acționari și pe cât posibil se va repartiza o anumită sumă pentru autofinanțare.

În perioada analizată, valoarea adăugată înregistrează valori pozitive, fiind un aspect favorabil pentru societatea analizată. Se manifestă o tendință favorabilă de creștere.

d) Excedentul brut de exploatare (EBE)

EBE = VA + Subvenții din exploatare –Ch cu personalul - Ch cu alte impozite si taxe

EBE0 = 3444929 + 0 – 2157250 – 220543= 1067136EBE1 = 3951655 + 0 – 2612252 – 158412= 1180991

∆EBE= 1180991 – 1067136= 113855

Excedentul brut de exploatare reflecta capacitatea potențială de autofinanțare a investițiilor, de rambursare a datoriilor către bugetul statului și de remunerare a acționarilor.

EBE înregistrează valori pozitive, aspect favorabil pentru societate. Se observă o tedință de creștere favorabilă

e) Rezultatul din exploatare (RE)

RE = EBE + Alte venituri din exploatare - Alte cheltuieli de exploatare (ct. 652+ ct. 658) + Reluări asupra provizioanelor din expl. – Ch. cu amortizări si provizioane din expl.

RE0 = 1067136 + 174544 – 36803 – 604246 + 75000= 675631RE1= 1180991 + 190950 – 26109 – 453432 – 50000= 842400∆RE= 842400 – 675631= 166769

Rezultatul (profitul) din exploatare reflectă mărimea absolută a rentabilităţii activităţii de exploatare. Rezultatul din exploatare înregistrează valori pozitive, manifestându-se o tendinţă favorabilă de creștere în perioada analizată.

15

f) Rezultatul curent (RC)

RC = RE + Venituri financiare - Ch. financiare

RC0= 675631 + 982175 – 18640= 1639166RC1= 842400 + 851042 – 168154= 1525288∆RC= 1525288 – 1639166= -113878

Rezultatul curent este determinat atât de rezultatul din exploatare cât și de rezultatul financiar. În perioada analizată, rezultatul curent înregistrează valori pozitive, manifestându-se o tendință de scădere nefavorabilă.

g) Rezultatul net al exercițiului (RN)

RN = RC + Venituri extraordinare – Ch. extraordinare - Impozitul pe profit RN0= 1639166 + 0 – 0 – 238631= 1400535RN1= 1525288 + 0 – 0 – 265581= 1259707∆RN= 1259707 – 1400535= -140828

Rezultatul net exprimă mărimea a rentabilităţii financiare, după deducerea din profitul brut a impozitului pe profit. In perioada analizata, rezultatul net înregistrează valori pozitive, manifestându-se o tendință de scădere nefavorabilă.

2.5.Analiza ratelor de structura ale capitalului

Ratele de echilibru

a)Rata de finanțare a activelor fixe (RFR)

RFR=

Capital permanent = Capital propriu + Datorii pe termen mediu si lung + Provizioane

RFR 0= 64938078:57088312= 1,1375

RFR 1= 81944131:78958057= 1,0378

O rată supraunitară reflectă existența unui fond de rulment pozitiv, adică faptul că activele fixe sunt finanțate numai din surse permanente, iar societatea se află în echilibru financiar pe termen lung.

În perioada analizată, rata de finanțare a activelor fixe este supraunitară și prezintă o tendință ușoară de scădere.

b)Rata de finanțare a nevoii de fond de rulment (RNFR)

16

RNFR=

RNFR 0= 7849766:(-2167196)= - 3,62

RNFR 1= 2986074:(-6620341)= - 0,45

Rata de finanțare a fondului de rulment evidențiază proporția corespunzatoare din fondul de rulment ce finanțeaza NFR pozitivă. Dacă NFR este negativă, nu are relevanță calculul acestei rate, deoarece:NFR = Nevoi temporare - Surse temporareNFR negativă înseamnă că Sursele temporare > Nevoile temporare, adică societatea nu mai are nevoie de finanțare.

În general, dacă rata de finanțare a nevoii de fond de rulment este subunitară, înseamna că TN este negativă, adică se manifestă dezechilibru financiar.

Dacă rata de finanțare a nevoii de fond de rulment este supraunitară, înseamnă că TN este pozitivă, adică se manifestă echilibru financiar.

In cazul analizat, RNFR este negativă, deci nu are relevanță calculul acestei rate. În acest caz valoarea surselor permanente acoperă integral nevoile permanente, prin urmare nu există nevoie de finanțare.

Ratele de lichiditate

a)Rata lichidității generale (RLG)

RLg=

RLG 0= 150869:2592042= 0,058

RLG 1= 131627:8619700= 0,015

Rata lichiditatii generale compara ansamblul activelor circulante cu cel al datoriilor pe termen scurt. Aceasta rata reflecta capacitatea sau incapacitatea societatii de a-si achita datoriile scadente pe termen scurt numai din activele circulante detinute in patrimoniu. Cu cat aceasta rata este mai mare decat 1(supraunitară), cu atat societatea este mai protejata de o insuficienta de trezorerie, care ar putea fi cauzata de rambursarea datoriilor pe termen scurt la cererea creditorilor.

Aceasta rata este subunitara in ambele perioade, fiind un aspect economic negativ pentru societate si reflecta incapacitatea acesteia de a-si achita datoriile scadente pe termen scurt din activele circulante detinute in patrimoniu.

b)Rata lichidității reduse (RLr)

17

RLr=

RLr 0= (261152+10016962):2592042= 3,96

RLr 1= (1771935+9606415):8619700= 1,32

Rata lichiditatii reduse exprima capacitatea firmei de a-si onora datoriile scadente pe termen scurt numai din creante si disponibilitati banesti. Teoria economico-financiara sugereaza ca o valoare optima a acestei rate s-ar situa in intervalul [0,8; 1]

In cazul analizat, societatea inregistreaza valori mult peste intervalul recomandat, in ambele perioade analizate, cu o tendinta de scadere in 2012 fata de 2011. Cu toate acestea este un rezultat favorabil pentru societate deoarece datoriile pe termen scurt sunt acoperite doar din disponibilitatile banesti.

c)Rata lichiditatii imediate (RLi)

RLi=

RLi 0= 10016962:2592042= 3,86

RLi 1= 9606415:8619700= 1,11

Rata lichiditatii imediate reflecta capacitatea societatii de a-si rambursa datoriile scadente pe termen scurt din disponibilitatile banesti existente in conturile bancare si casa. Nivelul minim recomandat pentru aceasta rata este de 0,3.

In cazul analizat, societatea inregistreaza valori mult peste valoarea recomandata, aspect favorabil pentru societate, cu tendinta de scadere in 2012.

2.6.Capacitatea de autofinantare (CAF)

Metoda adițională

18

CAF = Rezultatul net + Ch calculate cu amortizări și provizioane - Venituri calculate reluări asupra amortizărilor și provizioanelor

CAF0= 1400453+529328-0= 1929781

CAF1= 1251432+511707-0= 1763139

Metoda deductivă

CAF = EBE + Alte venituri din exploatare - Alte cheltuieli de exploatare(cont 652+658) + Venituri financiare - Cheltuieli financiare+Venituri extraordinare - Cheltuieli extraordinare – Impozitul pe profit

CAF0= 1067136+174544-36803+982175-18640+0-0-238631= 1929781

CAF1= 1180991-26109+190950+851042-168154+0-0-265581= 1763139

Capacitatea de autofinantare reprezinta potentialul financiar de crestere economica a societatii comerciale, sursa interna de finantare, generata de activitatea comerciala a unitatii dupa deducerea tuturor cheltuielilor platibile la o anumita scadenta. Ea este un surplus financiar degajat de activitatea rentabila a intreprinderii.

In perioada analizata, firma are o capacitate de autofinantare pozitiva, inregistrandu-se o tendinta usoara de scadere de la o perioada la alta. Societatea inregistreaza valori semnificative, fiind un aspect favorabil pentru firma.

2.7.Ratele de indatorare

a)Rata levierului (RL)

RL=

Datorii totale=datorii termen scurt +datorii termen lung + provizioane +venituri in avans

RL 0 = 5017728:62711933= 0,08

RL 1= 22475940:68265291= 0,32

Rata levierului compara marimea datoriilor totale cu cea a capitalului propriu. Normele bancare impun o rata a levierului subunitară, pentru acordarea de credite cu garantie sigura.

Societatea analizata inregistreaza o rata a levierului in limita recomandata, astfel ca in general, valoarea capitalului propriu depaseste cu mult nivelul datoriilor, fiind un aspect favorabil pentru societate.

b)Rata datoriilor financiare (RDF)

19

RDF=

RDF 0= 0:64938078= 0

RDF 1= 11402695:81944131= 0,13

Rata datoriilor financiare exprima ponderea datoriilor financiare in totalul capitalurilor permanente. Masoara gradul de indatorare pe termen mediu si lung a societatii. Normele bancare impun o valoare maxima de 0,5 pentru aceasta rata.

Societate analizata se incadreaza in aceasta limita, astfel ca ar putea solicita un nou credit bancar pe termen mediu si lung.

c)Rata de rambursare a datoriilor financiare prin capacitatea de autofinantare (RCAF)

RCAF=

RCAF 0= 0:1929781= 0

RCAF 1= 11402695:1763139= 6,46

Aceasta rata exprima in numar de ani capacitatea unitatii de a-si rambursa datoriile pe termen lung contractate, pe baza capacitatii de autofinantare. Normele bancare impun un maxim de 3 ani pentru rambursarea datoriilor pe seama capacitatii de autofinantare.

Societatea analizata inregistreaza in anul 2012 un numar mai mare de ani decat numarul impus de normele bancare, aspect negativ pentru societate.

d) Rata de prelevare a cheltuielilor financiare (RCF)

RCF

RCF 0= 18640:1067136= 0,017

RCF 1 = 168154:1180991= 0,142Rata de prelevare a cheltuielilor financiare este reprezentata in special de comisioane

si dobanzi. Limita maxima stabilita de normele bancare pentru acest indicator este de 0,6. Societatea se incadreaza in aceasta limita in ambele perioade analiza, aspect

economic pozitiv pentru societate.

2.8.Analiza ratelor cinetice( de gestiune)

a)Durata de rotatie a stocurilot (Dst)

20

Dst= x360

Dst 0 =(150869:6205046)x360= 8,75 (zile)

Dst 1=(131627:6056335)x360= 7,82 (zile) Durata de rotatie a stocurilor arata numarul de zile cuprinse intre momentul achizitiei

marfurilor de la furnizori si momentul livrarii lor catre clienti sau distributiei pe piata. In cazul societatilor care desfasoara comert, durata de rotatie a stocurilor e recomandata sa fie sub 30 zile.

In cazul analizat, durata de rotatie a stocurilor se incadreaza in limita recomandata de 30 de zile, fiind un aspect favorabil pentru societate.

b)Durata de incasare a creantelor (Dcr)

Dcr=

Dcr 0=(261152:6205046)x360= 15,15 (zile)

Dcr 1=(1771935:6056335)x360= 105,32 (zile)

Durata de incasare a creantelor arata numarul de zile necesar pentru incasarea creantelor de la terti. Se doreste ca acesta durata sa fie mai mica de 30 de zile.

Societatea inregistreza valori mai mici de 30 de zile in anul 2011, insa in anul 2012 valoarea de 30 de zile este cu mult depasita, aspect nefavorabil pentru societate.

c)Durata de achitare a furnizorillor (Dfz)

Dfz=

OBS. Soldul furnizorilor = Se calculeaza astfel: ct. 401+403+404+405+408+409

Dfz 0=(218120:6205046)x360= 12,65

Dfz 1=(4390655:6056335)x360= 261

Durata de achitare a furnizorilor exprima numarul de zile in care se face plata furnizorilor. Societatea doreste ca aceasta durata sa fie cat mai mare, insa nu ar bine sa se depaseasca 30 zile.

In prima perioada analizata, durata de plata a furnizorilor se încadrează în limita maximă de 30 de zile, aspect favorabil pentru societate. În a doua perioadă anlizată durata de achitare a furnizorilor depășește numărul de 30 de zile recomandat, aspect nefavorabil pentru societate.

21

2.9.Analiza rentabilitatii

2.9.1.Ratele de rentabilitate economice brute

a) Rata nominala a rentabilitatii economice brute (Rneb)

Rneb=

Capital investit = Active fixe brute (r.12 din situatia activelor imobilizate-formular 40) + NFR + Disponibilitati banesti (r33+r34 b)

Capital investit 0= 58516695+(-2167196)+10016962= 66366461Capital investit 1= 80836872+(-6620341)+9606415= 83822946

Rneb 0= (1067136:66366461)x100= 1,60%Rneb 1= (1180991:83822946)x100= 1,40%

b) Rata reala a rentabilitatii economice bruta (Rreb)

Rreb= ,daca Ri>10

Rreb=Rneb-Ri , daca Ri≤10 Ri=rata inflatie - 2011: 5,79%

- 2012: 3,33

Rreb 0= (1,60-5,79):(1+5,79)= -0,61%Rreb 1=(1,40-3,33):(1+3,33)= -0,44%

Ratele de rentabilitate ec. brute masoara gradul societatii de a-si reinoi capitalul investit. E bine ca rezultatul obtinut sa fie cat mai mare pt a semnifica o perioada de reinoire a capitalului cat mai scurta.

In cazul analizat, rezultatele obtinute sunt negative in ambele perioade, aspect nefavorabil pentru societate.

2.9.2.Ratele rentabilitatii economice nete

a) Rata nominala a rentabilitatii economice nete (Rnen)

Rnen=

22

Rnen 0= (675549:66366461)x100= 1,01%

Rnen 1= (834125:83822946)x100= 0,99%

b) Rata reala a rentabilitatii economice nete (Rren)

Rren = Rnen - Ri

Rren 0= 1,01-5,79= -4,78%Rren 1= 0,99-3,33= -2,34%

Rnen trebuie sa fie superioara ratei inflatiei, pt ca societatea sa-si poata recupera integral eforturile depuse pt desfasurarea activitatii, mentinandu-si astfel activul sau economic.

In ambele perioade analizate rata reala a rentabilitatii este negativa, aspect nefavorabil pentru societate. Societatea analizata nu isi recupereaza integral eforturile depuse pt desfasurarea activitatii.

2.9.3.Rata rentabilitatii financiare (Rf)

Rf=

Rf 0=(1400453:62711933)x100= 2,23%

Rf1=(1251432:68265291)x100= 18,33%

Rata rentabilitatii financiare masoara capacitatea firmei de a realiza profit in urma utilizarii capitalului propriu. Rentabilitatea financiara remunereaza actionarii societatii fie prin acordarea de dividende, fie prin majorarea rezervelor, care de fapt reprezinta o crestere a valorii intrinseci a actiunilor societatii.

S-a manifestat o tendinta de crestere a ratei rentabilitatii financiare de la o perioada la alta.

2.10.Analiza pragului de rentabilitate din exploatare

1) Cheltuieli fixe (CF)CF=20% (consumuri externe de la terti + ch privind marfurile) + 20% ch cu personalul + ch cu amortizarea si provizioanele din exploatare + ch cu alte impozite si taxe

CF0=20%(1779186+2238341)+20%*2157250+529328+220543=1984826,4

23

CF1=20%(1797029+2121935)+20%*2612252+511707+158412=1976362,2

2) Cheltuieli variabileCV=80% (consumuri externe de la terti + ch privind marfurile) + 80% ch personal + ch cu despagubiri,donatii si active cedate

CV0=80%(1779186+2238341)+80%*2157250+36803=4976624,6

CV1=80%(1797029+2121935)+80%*2612252+26109=5251081,8

OBS: CF+CV=Ch de exploatare

3) Marja asupra cheltuielilor variabile (MCV)MCV=CA-CV

MCV0=6205046-4976624,6=1228421,4 MCV1=6056335-5251081,8=805253,2

4) Marja asupra ch variabile exprimata in procente (MCV%)

MCV%=

MCV% 0 =(1228421,4:6205046)x100=19,79%

MCV% 1=(805253,2:6056335)x100=13,29%

5) Pragul de rentabilitate din exploatare (CApr)

CApr=

CApr 0=1984826,4:19,79%=10029441

CApr 1=1976362,2:13,29%=14871047

Pragul de rentabilitate din exploatare se mai numeste si punct mort si evidentiaza nivelul minim de activitate la care trebuie sa se situeze societatea pt a nu lucra in pierdere. Peste acest punct, activitatea soc devine rentabila.

6) Rata riscului de exploatare (Rre)

Rre =

Rre 0 =(10029441:6205046)x100=161,63%

Rre 1 =(14871047:6056335)x100=245,54%

Aceasta rata e preferabil sa fie cat mai mica, pentru a evidential un risc de exploatare minim. Cu cat rata riscului de exploatare e mai mica, cu atat, si pragul din rentabilitate e mai mic.

7) Indicele de securitate (IS)

24

IS=

Is 0 =(6205046-10029441):6205046=-0,61 Is 1 =(6056335-14871047):6056335=-1,45

Indicele de securitate evidentiaza marja de securitate de care dispune societatea. Cu cat valoarea acestui indice este mai mare, cu atat riscul de exploatare va fi mai redus.

8) Pozitia absoluta fata de CApr (flexibilitatea absoluta) (α)α= CA-CAPR

α 0 =6205046-10029441=-3824395 α 1 =6056335-14871047=-8814712

9) Pozitia relativa fata de CApr (coeficientul de volatilitate) (α’ )

α’=

α’0 =(-3824395:10029441)x100=-38,13%

α’1 =(-8814712:14871047)x100=-59,27%

Flexibilitatea absoluta si coeficientul de volatilitate evidentiaza capacitatea societatii de a-si adapta productia la cerintele pietei. E de dorit ca valorile inregistrate sa fie cat mai mari.

INTERPRETARESocietatea analizată prezintă un risc de exploatare ridicat, deoarece rata riscului de

exploatare este de 245,54 în anul 2012. Se observă o tendinţă de crestere a acesteia în anul 2012. Această creştere a valorilor ratei, corelată cu scăderea indicelui de securitate cresc riscul de exploatare al societăţii.

Poziţia absolută a societăţii este în scadere, acest lucru evidenţiind incapacitatea societăţii de a-şi adapta producţia la cerinţele pieţei şi indicând un risc de exploatare în creştere. Pozitia relativă înregistrează valori mai mari cand riscul este minim, aşa cum nu este cazul societăţii analizate unde poziţia relativă are negativă şi în scădere în perioada analizată.

In raport cu pragul de rentabilitate, situatia societăţii este nesatisfăcătoare deoarece cifra de afaceri netă nu depășește punctul critic.

2.11.Analiza riscului de faliment

2.11.1 Metoda lui Altman

Z=1,2*R5+1,4*R4+3,3*R1+ 0,6*R3+ R2

R = RC=rezultatul curent

R = AT=active totale

25

R =

R = CA=cifra de afaceri

R =

R12011 =1639084:67729661=0,02 R12012=1517013:90741231=0,01

R1 are semnificaţia unei rate de rentabilitate economică, sau de eficienţă a utilizării activelor şi este de dorit sa fie cât mai mare şi să crească.

R22011 =6205046:67729661=0,09 R22012 =6056335:67729661=0,09

R2 este un indicator de eficienţă a utilizării activelor care exprimă rotaţia activului prin cifra de afaceri. Cu cât activitatea societăţii este mai eficientă, cu atât vanzările sunt mai mari, iar activele se vor reînnoi mai rapid prin cifra de afaceri.

R32011 =62711933:5017728=12,49 R32012 =68265291:22475940=3,03

R3 semnifică gradul de îndatorare al întreprinderii prin imprumuturi pe termen scurt, mediu sau lung. Se recomandă ca această rată să fie de o valoare cât mai mare.

R42011 =(1400453-78205) :67729661=0,02 R42012 =(1251432-75850) :90741231=0,01

R4 are semnificaţia capacităţii de finanţare internă a societăţii şi se recomandă ca valoarea sa fie cât mai mare.

R52011 =10428983:67729661=0,15 R52012 =11509977:90741231=0,12

R5 are semnificaţia flexibilităţii societăţii şi arată ponderea activului circulant în activul total şi se recomandă ca acest raport sa fie cât mai mare.

Z2011=1,2*0,15+1,4*0,02+3,3*0,02+0,6*12,49+0,09=7,858Z2012=1,2*0,12+1,4*0,01+3,3*0,01+0,6*3,03+0,09=2,099

Interpretare în funcție de valorile lui Z:

Z < 1,8 – starea de faliment este iminentă;

26

Z > 3 – situaţia financiară este bună; bancherul poate avea încredere în

întreprinderea respectivă, aceasta fiind solvabilă;

1,8 < Z < 3 – situaţia financiară este dificilă, cu performanţe vizibil diminuate şi

apropiate de pragul stării de faliment;

Deoarece Z este în anul 2011 este 7,858, iar în anul 2012 este 2,099 situaţia societatii este critică. Din punct de vedere bancar în ultima perioadă analizată, situaţia financiară este dificilă, cu performanţe vizibil diminuate şi apropiate de pragul stării de faliment.

27

2.11.2 Metoda Conan-Holder

Z=0,16*R1+0,22*R2-0,87R3-0,10R4+0,24R5

R = R =

R = R =

R =

R12011 =(10428983-150869):67729661=0,15 R12012 =(11509977-131627):90741231=0,12

R22011 =64938078:67729661=0,95 R22012 =8194413:90741231=0,09

R32011 =18640:6205046=0,003 R32012 = 168154:6056335=0,02

R42011 =2157250:3444929=0,62 R42012 =2612252:3951655=0,66

R52011 =1067136:5017729=0,21 R52012 =1180991:22475940=0,05

Z=0,16*R1+0,22*R2-0,87 R3-0,10R4+0,24R5

Z2011=0,16*0,15+0,22*0,95-0,87*0,003-0,10*0,62+0,24*0,21=0,21879

Z2012=0,16*0,12+0,22*0,09-0,87*0,02-0,10*0,66+0,24*0,05=-0,0324

Interpretare:

Deoarece Z este în anul 2011 este 0,21879, iar în anul 2012 este -0,0324, situaţia societatii este dificilă, cu performanţe vizibil diminuate şi apropiate de pragul stării de faliment. Riscul de faliment în anul 2012 se situează în situația de eșec, cu un risc de faliment de peste 90%.

CAPITOLUL 3. CONCLUZII

28

Capitolul 3.1 Puncte tari

Printre punctele tari ale SC CALIPSO SA se numără:

Situația netă pozitivă reflectă buna gestiune financiară a societății și rezultatul profitului obținut de societate din activitatea ei, ca urmare a unei gestiuni economice sănătoase.

Fondul de rulment pozitiv reflectă realizarea echilibrului financiar al societății pe termen lung.

Nevoia de fond de rulment negativă reprezintă echilibru financiar pe termen scurt al societății.

Trezoreria netă pozitivă este expresia cea mai concludentă că firma desfășoară o activitate eficientă.

Marja comerciala reprezintă surplusul pe care îl câștigă agentul economic din vânzarea mărfurilor. Acest indicator în cazul societății analizate este pozitiv, aspect favorabil pentru societate.

Producția exercițiului dimensionează întreaga activitate desfășurată de societate. Producţia exerciţiului este pozitivă, fiind un aspect pozitiv pentru societate.

Valoarea adăugată reprezintă creșterea de valoare realizată de societate. În perioada analizată, valoarea adăugată înregistrează valori pozitive, fiind un aspect favorabil pentru societate.

Excedentul brut de exploatare înregistrează valori ceea ce reflectă capacitatea potențială de autofinanțare a investițiilor, de rambursare a datoriilor către bugetul statului și de remunerare a acționarilor.

Rezultatul din exploatare reflecta mărimea absoluta a rentabilităţii activităţii de exploatare. Rezultatul din exploatare înregistrează valori pozitive.

Rezultatul net exprima mărimea a rentabilităţii financiare, după deducerea din profitul brut a impozitului pe profit. In perioada analizata, rezultatul net înregistrează valori pozitive.

În ambele perioade analizate rata de finanțare a activelor fixe este supraunitară ceea ce reflectă existența unui fond de rulment pozitiv, adică faptul că activele fixe sunt finanțate numai din surse permanente, iar societatea se află în echilibru financiar pe termen lung.

Rata de finanțare a nevoii de fond de rulment este negativă înseamnă că Sursele temporare > Nevoile temporare, adică societatea nu mai are nevoie de finanțare.

În cazul analizat, societatea înregistrează valori ale Ratei lichidității reduse mult peste intervalul recomandat, în ambele perioade analizate, cu o tendință de scădere în 2012 față de 2011. Cu toate acestea este un rezultat favorabil pentru societate deoarece datoriile pe termen scurt sunt acoperite doar din disponibilitatile banesti.

Societatea înregistrează valori ale Rata lichiditatii imediate mult peste valoarea recomandată, aspect favorabil pentru societate.

Firma are o capacitate de autofinanțare pozitivă ceea ce reflectă potențialul financiar de creștere economică a societății comerciale.

Societatea analizată înregistrează o rată a levierului în limita recomandată mai mică de 1, astfel că în general, valoarea capitalului propriu depășește cu mult nivelul datoriilor.

Conform Ratei datoriilor financiare, societate analizată se încadrează în limita maximă de 0,5, astfel că ar putea solicita un nou credit bancar pe termen mediu și lung.

În cazul analizat, durata de rotație a stocurilor se încadrează în limita recomandată de 30 de zile.

Capitolul 3.2 Puncte slabe

29

Rata lichiditații generale este subunitară și reflectă incapacitatea societății de a-și achita datoriile scadente pe termen scurt din activele circulante deținute în patrimoniu.

Rata de rambursare a datoriilor financiare prin capacitatea de autofinanțare reflectă faptul că societatea analizată înregistrează în anul 2012 un numar mai mare de ani decât numărul impus de normele bancare.

Durata de incasare a creantelor arată numărul de zile necesar pentru încasarea creanțelor de la terți. La societatea analizată, în anul 2012 valoarea de 30 de zile recomandată este cu mult depașită.

În a doua perioadă anlizată durata de achitare a furnizorilor depășește numărul de 30 de zile recomandat, aspect nefavorabil pentru societate.

Ratele de rentabilitate ec. brute masoară gradul societății de a-și reînnoi capitalul investit. In cazul analizat, rezultatele obtinute sunt negative in ambele perioade, aspect nefavorabil pentru societate.

În ambele perioade analizate rata reala a rentabilității este negativă, astfel că societatea analizată nu își recuperează integral eforturile depuse pt desfășurarea activității.

Societatea analizată prezintă un risc de exploatare ridicat, deoarece rata riscului de exploatare este de 245,54 în anul 2012.

Poziţia absolută a societăţii este în scadere, acest lucru evidenţiind incapacitatea societăţii de a-şi adapta producţia la cerinţele pieţei.

In raport cu pragul de rentabilitate, situatia societăţii este nesatisfăcătoare deoarece cifra de afaceri netă nu depășește punctul critic.

Din punct de vedere bancar în ultima perioadă analizată, situaţia financiară este dificilă, cu performanţe vizibil diminuate şi apropiate de pragul stării de faliment.

Riscul de faliment în anul 2012 se situează în situația de eșec, cu un risc de faliment de peste 90%.

30