proiect fra bogdankbh

Upload: george-calin

Post on 03-Jun-2018

236 views

Category:

Documents


1 download

TRANSCRIPT

  • 8/13/2019 Proiect FRA Bogdankbh

    1/45

    Universitatea Politehnica Bucuresti

    Facultatea de Transporturi

    Catedra Autovehicule rutiere

    Fabricarea grinzii puntii fata de directie

    Coordonator stiintific: Student:

    Conf dr !ng "icolae Be#an Aldea Bogdan

    Bucuresti$ %&'%

  • 8/13/2019 Proiect FRA Bogdankbh

    2/45

    Cuprins

    1. Analiza conditiilor tehnico-functionale si a tehnologicitatii piesei si

    stabilirea tipului sistemului de productie

    %

  • 8/13/2019 Proiect FRA Bogdankbh

    3/45

    1.1. Analiza rolului functional, a conditiilor tehnice impuse piesei

    finite si a tehnologicitatii acesteia

    1.1.1 Rolul functional si solicitarile piesei

    Puntea din fata serveste la preluarea fortelor ce apar intre dru( si rotile de directie

    ale auto(obilului$ precu( si a (o(entelor reactive pe care le trans(ite cadrului saucaroseriei$ asigurand in acelasi ti(p posibilitatea schi(barii directiei de (ers

    Puntea din fata trebuie sa indeplineasca ur(atoarele conditii:

    ) sa fie sufucuent de rezistenta

    ) sa asigure o buna stabilitate a rotilor de directie) sa asigure cine(atica corecta a directiei la oscilatiile auto(obilului datorita

    defor(arilor elastice ale suspensiei

    ) sa aiba o uzura (ica a partilor co(ponente

    ) sa aiba o greutate proprie cat (ai (ica pentru a reduce cat (ai (ult greutateanesuspendata a auto(obilului

    Constructia puntilor de directie rigide

    Puntea din fata rigida cunoscuta si sub denu(irea de osia din fata rigida seco(pune dintr)o grinda$ la capetele careia sunt (ontate articulat$ cu a#utorul pivotilor$

    doua fuzete

    Grindapropriu)zisa are o sectiune in for(a de profil ! sau (ai rar circulara

    Capetele grinzii de care se articuleaza fuzetele$ sunt in for(a de pu(n sau in for(a defurca Fi*area arcurilor suspensiei de grinda se face pe doua suprafete de spri#in de pe

    talpa superioara

    !n scopul de a cobori centrul de greutate al auto(obilui$ grinda are partea centralacurbata in #os pentru a putea cobori cat (ai (ult (otorul Cand grinda are o sectiune

    circulara$ capetele ei se realizeaza separat prin for#are in (atrita$ fi*area in corpul tubular

    realizandu)se prin presare si suduraFuzetelesunt articulate prin inter(ediul pivotilor de grinda si servesc drept osii

    pentru rotile de directie Se deosebesc doua for(e constructive de fuzete si anu(e: fuzete

    pu(n si fuzete furca + Fig '',

    -

  • 8/13/2019 Proiect FRA Bogdankbh

    4/45

    Fig '' Tipuri constructive de fuzetea)fuzeta pu(n b)fuzeta furca

    ' . fuzeta / % . butuc roata / - . pivot / 0 . grinda punte/

    1 . suprafata de spri#in arc/ 2 . bolt pentru fi*are pivot / 3 . gresor /

    4upa cu( rezulta din fuigura$ fuzeta se co(pune din doua parti ciindrice de

    dia(etre diferite$ pe care se (onteaza rul(entii e*teriori si interiori ai butucului rotii$

    legate printr)o portiune tronconica 4e ase(enea fuzeta are si o portiune filetata pe care

    se insurubeaza piulita de fi*are a butucului rotiiCea (ai utilizata este fuzeta furca +Fig ''b,$ cea sub for(a de pu(n +Fig ''a,

    fiind pe cale de disparitie$ deoarece realizarea furcii in grinda se obtine (ai greu$ iar

    inlocuirea bucselor bolturilor se face (ai dificil5ontarea butucilor rotilor de directie pe fuzete$ se realizeaza prin inter(ediul

    rul(entilor cu bile pentru autoturis(e si a rul(entilor cu role conice pentru

    autoca(ioaneFuzeta care se gaseste pe partea volanului este prevazuta cu un brat de co(anda al

    fuzetei$ articulat de bara longitudinala de directie si cu un levier articulat de bara

    transversala de directie care co(anda cealalta fuzeta$ prin inter(ediul unui levie fi*at de

    eaPivotiiservesc la articularea fuzetelor de grinda puntii 6a fuzeta pu(n$ pivotul se

    fi*eaza de fuzeta$ iar la fuzeta furca pivotul se fi*eaza de osia propriu)zisa Fi*area se

    face cu a#utorul unor bolturi sau pene transversale Pentru a reduce frecarile in gaurile

    furcii fuzetei$ la solutia fuzeta furca sau in gaurile furcii grinzii la solutia fuzeta pu(n$ segasesc presate bucse de bronz +Fig '% a$b$c, sau in unele cazuri rul(enti ace + Fig '%

    d, 6a uto(obile (oderne$ tot pentru a reduce frecarea$ spri#inirea puntii pe fuzeta se faceprin inter(ediul unui rul(ent a*ial cu bile + Fig '% a$d, sau cu role + Fig '% b,$ (ontat

    intre punte si bratul inferior al furcii fuzetei Ungerea ele(entelor articulate se face

    printr)un gresor (ontat in general la capatul superior al pivotului$ care este prevazut cuun orificiu

    0

  • 8/13/2019 Proiect FRA Bogdankbh

    5/45

    Fig '% 4iferite solutii de (ontare a fuzetei pe furca

    !n Fig '- se prezinta puntea din fata rigida a unui autoca(ion 7a se co(pune dingrinda '$ la capetele careia se gasesc fuzetele %$ articulate de grinda prin inter(ediul

    pivotilor - 8rinda are sectiunea profil !$ iar pentru a cobori centrul de greutate al

    auto(obilului are partea din (i#loc curbata in #os Pe fuzete se (onteaza$ prininter(ediul rul(entilor cu role conice 3 si 9$ butucul rotii 2 4e ase(enea$ pe flansa

    fuzetei se gaseste (ontat talerul franei 1 Pivotul - este i(obilizat in osie de catre boltul

    '& ul(entul 0 reduce frecarea dintre osie si bratul inferior al fuzetei 8arnitura de

    etansare ; i(piedica patrunderea prafului la rul(enti Arcurile suspensiei se fi*eaza deosie cu a#utorul bridelor de fi*are pe suprafetele de spri#in '- Fuzeta de pe partea

    volanului este legata de bratul ''$ care e articulat de bara longitudinala de directie '%

    Fig '- Constructia puntii din fata rigide

    1

  • 8/13/2019 Proiect FRA Bogdankbh

    6/45

    Punte de directie si motoare, rigida

    4upa cu( s)a aratat$ aceasta solutie se intalneste la aut(obile cu tractiune integrala

    !n Fig '0 se prezinta puntea fata a autoca(ionului S)'-%$ care este o punte de directiesi (otoare rigida Articulatiile cardanice utilizate la aceasta punte sunt articulatii

    ho(ocinetice cu bile si canale divizoare 4iferentialul este ase(anator cu cel al unei

    punti din spate (otoare

    Legenda Fig. 1.4

    ') saiba de regla# / % si - . rul(enti cu role conice/ 0) coroana diferential/ 1)rul(ent cu role cilindrice/ 2)suport a(ortizor/ 3) bolt/ 9) butuc roata/ ;) piulita/ '&) disc/

    '') cap sferic dreapta/ '%) carter punte/ '- si '9 . rul(enti caseta diferential/ '0) pinionplanetar/ '1) buson/ '2) cruce sateliti/ '3) satelit/ ';) tro(pa/ %&) rul(ent cu role conice/

    %') articulatie cardanica ho(ocinetica cu bile si canale divizoare/ %%) reaze( saboti/ %-

    si %0) rul(enti cu role conice/ %1) rondela/ %2) piulita e*terioara/ %3) piulita interioara/%9) butuc roata/ %;) fuzeta/ -&) arbore planetar/ -') cap sferic stanga/ -%) piulita/ --)

    piesa de regla#/ -0) inel de siguranta/ -1) surub/ -2) piulita de regla#/ -3) bara

    transversala de directie/ -9) pinion de atac/ -;) arbore pinion/

    2

  • 8/13/2019 Proiect FRA Bogdankbh

    7/45

    Fig '0 Punte din fata a autoca(ionului S ) '-%

    3

  • 8/13/2019 Proiect FRA Bogdankbh

    8/45

    Principalele solicitari ale grinzii

    8rinda este calculata sa reziste la diferite regi(uri de rulare ale auto(obiluluiRegimul franarii automobilului

    !n Fig '1 se prezinta fortele care actioneaza asupra puntii din fata in regi(ul

    franariii auto(obilului eactiunile

  • 8/13/2019 Proiect FRA Bogdankbh

    9/45

    Regimul trecerii peste obstacole

    !n cadrul acestui regi( grinda este solicitata la incovoiere in plan vertical de

    (o(entul: lG

    c di! =%

    '$ unde cdeste coeficientul de incarcare dina(ica al puntii din

    fata la trecerea peste obstacole

    1.1." #onditiile tehnice impuse piesei finite din desenul de e$ecutie

    Privind desenul de e*ecutie prezentat in figura '3 pute( observa ur(atoarele

    conditii tehnice i(puse piesei finite:

    Pentru suprafata port)fuzeta ave(:) abatere de la paralelis( de &0 a suprafetei orizontala

    ) abatere de la perpendicularitate de &&9 a suprafetei interioare fata de suprafata

    orizontala a port)fuzetei

    ) abateri de la cilindricitate si circularitate a suprafetei unde ur(eaza a fi (ontata

    fuzetaPentru suprafata de prindere a grinzii ave(:

    ) abatere de la planeitate de &2Totodata se pot observa rugozitatile Astfel ave(:

    ) ugozitatea generala de 20

    ) ugozitatea suprafetei de prindere a grinzii este de -%) ugozitatea suprafetei orizontale a port)fuzetei este de '2

    ) ugozitatea suprafetei interioare a port)fuzetei este de &9

    Se pot observa totodata si anu(ite tolerante

    1.1.% Analiza tehnologicitatii constructiei piesei

    Tehnologicitatea este caracteristica co(ple*a a constructiei piesei ce asigura$ in

    conditiile respectarii conditiilor de eficienta si siguranta in functionare$ posibilitatea

    fabricarii acesteia prin cele (ai econo(ice procese tehnologice$ cu cheltuieli (ini(e deforta de (unca$ utila#e$ (aterial$ energie Tehnologicitatea piesei poate fi apreciata prin

    indici absoluti sau relativi

    Procedeul de obtinere al grinzii estefor&area$ iar apoi matritareFor&areaeste ter(enul pentru defor(area (etalului folosind forte de co(presiune

    For#area la rece este realizata la te(peratura ca(erei sau la o te(peratura apropiata de

    cea a ca(erei For#area la caldura e*trea se realizeaza la te(peraturi inalte$ care fac(etalul (ai usor de defor(at fara sa se a#unga la ruperea +distrugerea, lui For#area la

    cald se realizeaza la te(peraturi intre te(peratura ca(erei si te(peraturi inalte de for#are

    Piesele for#ate pot fi clasificate dupa (ari(e de la % c( pana la '3& tone pe (etru

    Piesele for#ate necesita prelucrare in continuare pentru a se obtine piesa finita5etalul prelucrat prin for#are este (ai rezistent decat cel ob inut prin turnare sau

    cel din piesele prelucrate pe (asini unelte Aceasta se datoreaza curgerii graun ilor inur(a for#arii Pe (asura ce (etalul este presat +lovit,$ graun ii se defor(eaza si ur(aresc

    ;

  • 8/13/2019 Proiect FRA Bogdankbh

    10/45

    for(a piesei$ astfel incat ace tia i i pastreaza continuitatea in sec iune Unele tehnologii (oderne beneficiaza de avanta#ul acestui raport (are intre rezisten a)sarcina

    5ulte (etale sunt for#ate la cald$ dar fierul i alia#ele feroase sunt aproapeintotdeauna for#ate la caldura e*tre(a Aceasta din doua (otive: daca vor fi tratate ter(ic

    prin calire$ (aterialele dure ca fierul i otelul ar deveni e*tre( de greu prelucrabile$ in al

    doilea rand otelul poate fi durificat prin alte (i#loace decat prelucrarea la cald$ astfelincat este (ai econo(ica for#area la cald fa a de trata(entul ter(ic Alia#ele care suntpretabile la calirea prin precipitare$ precu( (a#oritatea alia#elor de alu(iniu si titan$ pot

    fi$ de ase(enea$ for#ate la cald in loc sa fie tratate ter(ic Celelalte (ateriale trebuie safie durificate printr)un proces propriu de for#are

    For&area la caldurae*tre(a este definita ca prelucrarea (etalului peste

    te(paratura sa de recristalizare Principalul avanta# al for#arii la caldura e*tre(a estefaptul efectele tensiunilor de durificare din (etalul defor(at sunt anihilate prin procesul

    de recristalizare Celelalte avanta#e includ:

    ) Scaderea li(itei de elasticitate$ deci prelucrarea este (ai facila i cu (ai pu ina

    energie consu(ata +for a,) Cresterea ductilitatii) Te(peraturile inalte cresc difuzia$ care poate eli(ina sau reduce

    neo(ogenitatile chi(ice

    ) Porii pot fi (icsorati ca (ari(e sau inchisi co(plet in ti(pul defor(arii

    ) !n otel$ austenita FCC cu rezisten a (ica i ductila$ se defor(eaza la te(peraturi (ai #oase fata de ferita BCC rezistenta

    4ezavanta#ele for#arii la caldura e*tre(a sunt:

    ) eactii nedorite intre (etal si at(osfera incon#uratoare

    ) Tolerante (ai putin precise cauzate de contractia ter(ica si defor(arile datorateracirii neunifor(e

    ) 8ranulatia structurala poate varia ca for(e si di(ensiuni in interiorul (etalului$

    din cauza unor (ulte si diferite (otive

    For&area la receeste definita ca prelucrarea (etalului sub te(peratura sa de

    recristalizare$ dar$ de obicei$ la o te(peratura apropiata de cea a ca(ereiAvanta#e:

    ) "u este folosita incalzirea

    ) Finisare (ai buna a suprafetei

    ) Control superior asupra di(ensiunilor) > (ai buna reproductibilitate si interschi(babilitate

    ) Proprietatile pe cele trei directii pot fi distribuite unifor( in interiorul (etalului

    ) Proble(ele de conta(inare sunt (ini(izate

    '&

  • 8/13/2019 Proiect FRA Bogdankbh

    11/45

    4ezavanta#e:

    ) Se cer forte (ai (ari

    ) Se cer echipa(ente (ai puternice si unelte (ai rezistente) 5etalul este (ai putin ductil

    ) Suprafetele (etalice trebuie curatate i debavurate

    ) Calirile inter(ediare pot fi necesare pentru co(pensarea pierderii de ductilitatecare insoteste tensiunile de calire

    ) Proprietatile distribuite pe cele trei directii pot fi afectate

    ) Se pot produce tensiuni reziduale nedorite

    7*ista (ulte$ diferite i disponibile (odalitati de for#are$ totusi acestea pot figrupate in trei (ari categorii:

    ) tragere +intindere,: (arirea lungi(ii$ (icsorarea sec iunii transversale) aplatizare +refularea,: (icsorarea lungi(ii$ (arirea sectiunii transversale

    ) presarea (aterialului in (atrite inchise co(pact: producerea curgerii

    (ultidirectionale a (aterialului

    Procesele obi nuite de for#are includ: la(inare$ s?agging$ zi(tare$ for#are in(atri a deschisa$ for#area in (atrita prin i(pri(are$ for#area cu presare$ for#area la caldauto(ata si refularea +aplatizarea, (aterialului

    atritareaeste procedeul de defor(are plastica la cald sau la rece la care

    (aterialul este obligat sa ia for(a si di(ensiunile cavitatii prevazute in scula de lucru in

    functie de configuratia pieselor ce trebuiesc e*ecutate Procedeul se aplica la prelucrareapieselor (ici +pana la -&& @g, de configuratie co(ple*a$ in productia de serie (ica si

    (asa Scula in care are loc defor(area poarta denu(irea de (atrita

    !n raport cu for#area libera se asigura ur(atoarele avanta#e:) productivitate ridicata

    ) consu( de (etal redus

    ) calitatea suprafetei i precizia de prelucrare buna) posibilitati de obtinere a unor piese co(plicate$ volu( de (unca (ic i

    (anopera si(pla

    ) pret de cost redus

    4ezavanta#e:) costul ridicat al (atritelor

    ) greutatea li(itata a produselor din cauza fortelor (ari de presare pentru

    defor(are) necesitatea unor operatii supli(entare +debavurare$ calibrare etc,

    ''

  • 8/13/2019 Proiect FRA Bogdankbh

    12/45

    Se face dupa ur(atoarele criterii:

    ) dupa te(peratura de e*ecutie: la rece si la cald

    ) dupa (odul de defor(are in (atrita: (atritarea cu bavura +deschisa,/ (atritareafara bavura +inchisa,

    ) dupa tipul utila#ului de lucru: (atritarea la ciocan$ la prese$ la (asini

    specializate) dupa viteza de defor(are: cu viteze (ici si viteze (ari de defor(are

    4esenul de e*ecutie al piesei este prezentat in figura '3

    '%

  • 8/13/2019 Proiect FRA Bogdankbh

    13/45

    Fig '3 4esen de e*ecutie

    '-

  • 8/13/2019 Proiect FRA Bogdankbh

    14/45

    1.2. Alegerea justificata a materialului pentru executia piesei

    5aterialul din care se e*ecuta grinda este otel 0'5oCr''

    4upa (atritare si indepartarea bavurilor se(ifabricatul este supus unui trata(ent

    ter(ic de i(bunatatire pentru obtinerea unei duritati de %0&)%3& B5aterialul are ur(atoare caracteristici (ecanice:

    ) li(ita de curgere p&% ;&& "D((

    ) rezistenta la rupere ( 9&;& da"D(() alungirea la rupere A1 (in '& E

    ) gaturirea la rupere < 2 E

    ) duritatea Brinell: B%0'Co(pozitia chi(ica a (aterialului este:

    Marcaotelului

    Compozitia chimica % Tratamenttermic

    Temperaturade tratamentC Mn Si Cr Ni Mo

    41MoCr11 0.38-0.45 0.40-0.80 0.17-0.37 0.-1.3 - 0.15-0.3 Normalizare 850-880!e"enire 5#0-#$0

    1.3. Calculul ritmului si productivitatii liniei tehnologice. Stabilirea

    preliminara a tipului de productie

    1.%.1. #alculul fondului anual real de timp 'Fr(

    ( )[ ] psssdcr )tn***F += oreDanG

    unde:)

  • 8/13/2019 Proiect FRA Bogdankbh

    15/45

    1.%.". #alculul planului productiei '+pp(

    rirerppp +++n++ +++= pieseDanGunde:

    ) "peste planul de productie pentru produs/ din te(a "p '31&&& bucati

    ) n este nu(arul de piese de acelasi tip$ n') "reste nu(arul de piese de rezerva$ livrate odata cu produsul/ "r&

    ) "rceste nu(arul de piese de rezerva livrate la cerere/ se alege "rc'31&&

    ) "rieste nu(arul de piese rebutate la prelucrare/ se adopta "ri %&&

    "pp';%3&& pieseDan

    1.%.%. #alculul ritmului si productivitatii liniei tehnologice

    it(ul liniei tehnologice R $ are i(plicatii (a#ore asupra asigurarii sincronizarii

    operatiilor$ prin divizarea procesului tehnologic in operatii si faze$ alegerea utila#elor$

    S4H)urilor si a structurii fortei de (unca2&';%3&&D2&9';39D2& === ppr +FR (inDpiesaG

    Productivitatea liniei tehnologice reprezinta inversul rit(ului liniei:

    GDF'&&D2& orapieseR, ==

    Tipul de preductie reprezinta ansa(blul de factori productivi dependenti$

    conditionati in principal de stabilirea in ti(p a productiei$ co(ple*itatea constructiva sitehnologica a acesteia si de volu(ul prodcutiei Tipul de productie influenteaza:

    caracterul si a(ploarea pregatirii tehnice a productiei$ nivelul de specializare si structura

    de productie$ for(ele de organizare si de progra(are a productiei$ econo(icitatea

    fabricatiei5etodele de stabilirea a tipului de productie . (etoda indicilor de consntanta a

    fabricatiei$ (etoda no(ogra(ei . necesita$ pelanga valoarea I si valorile ti(pilor

    nor(ali pentru operatiile principale ale procesului tehnoogic

    IJ' (inDbuc . se adopta productie de masa

    '1

  • 8/13/2019 Proiect FRA Bogdankbh

    16/45

    2. Alegerea variantei optime a metodei si procedeului de obtinere a

    semifabricatului

    ".1 Analiza comparativa a metodelor si procedeelor concurente si

    adoptarea variantei optime

    Alegerea corecta$ rationala a (etodei si procedeului de elaborare a se(ifabricatuluieste una din principalele conditii ce deter(ina eficienta procesului tehnologic$ atat in

    etapa de se(ifabricare cat si in cea de prelucrare (ecanica Cu( costul prelucrarii

    (ecanice este in general (ai ridicat decat al se(ifabricarii$ se reco(anda (etodele siprocedeele care$ satisfacand !n totalitate conditiile tehnice i(puse$ conduc la

    se(ifabricate (ai precise$ (ai apropiate de piesa finita !n general alegerea (etodei nu

    i(plica dificultati$ aceasta fiind in stransa legatura cu alegerea (aterialului pentru

    e*ecutia piesei si putand fi stabiliti preli(inar$ in ur(a analizei constructiei piesei

    Au fost alese - (etode si procedee concurente:

    a, Extrudare urmata de indoire la cald

    7*trudarea constituie un procedeu avansat de prelucrare prin defor(are datorita

    (ultor avanta#e care la are$ dintre care se a(intesc:) se pot obtine defor(atii (ari asigurandu)se o productivitate ridicata a (uncii

    ) se pot obtine profile si piese la o for(a foarte apropiata de cea finita

    ) prezenta eforturilor de co(presiune in aproape intreaga zona defor(ata a

    se(ifabricatului

    7*trudarea poate fi directa$ indirecta sau co(binata7*trudarea directa se caracterizeaza prin aceea ca se(ifabricatul se deplaseaza inraport cu (atrita in directia de inaintare a poansonului

    7*trudarea indirecta se caracterizeaza prin aceea ca se(ifabricatul nu se deplaseaza

    in raport cu (atrita$ deci nu e*ista frecare pe partea laterala a se(ifabricatului cu (atrita7*trudarea co(binata cuprinde atat e*trudare directa + la un capat , cat si cea

    indirecta + la celalalt capat ,

    Avanta#ele utilizarii acestui procedeu:

    ) poate fi atinsa for(a piesei

    ) di(ensiunile piesei nu i(pun proble(e

    ) precizia pentru acest procedeu este ridicata$ insa piesa nu o i(pune) productia de (asa poate fi asigurata

    4ezavanta#ele utilizarii acestui procedeu:

    ) durabilitate redusa a (atritelor) (atritele sunt scu(pe + oteluri inalt aliate ,

    ) deseuri (ari de (etal

    ) procedura este scu(pa

    '2

  • 8/13/2019 Proiect FRA Bogdankbh

    17/45

    b, Turnare

    > piesa turnata se obtine prin u(plerea cu topitura unui (aterial (etalic a uneicavitati$ special e*ecutata intr)o for(a de turnare 4upa solidificarea lichidului rezulta

    piesa turnata$ care reproduce intoc(ai configuratia si di(ensiunile cavitatii for(ei

    For(a de turnare poate fi alcatuita din una sau (ai (ulte parti Cel de)al doilea caz$reprezentand (odalitatea uzuala de turnare$ presupune e*istenta unei suprafete de

    separatie *)*$ care i(parte for(a$ respectiv piesa in (ai (ulte parti

    !n functie de nu(arul de turnari ce se pot efectua in aceeasi for(a$ procedeele deturnare pot fi:

    ) in for(e te(porare $ folosite la o singura turnare$ dupa care se distrug pentru

    scoaterea piesei

    ) in for(e per(anete$ folosite la un nu(ar foarte (are de turnari$ a#ungand chiarla zeci sau sute de (ii fara a necesita reparatii inter(ediare

    ) in for(e se(iper(anente$ folosite la cateva turnari$ dupa usoare reparatii

    inter(ediare

    Avanta#ele utilizarii acestui procedeu:

    ) posibilitatea unei prelucrari (ecanice si(plificate si econo(ice$datorita faptuluica piesa turnata$ in co(paratie cu cea for#ata$ are di(ensiuni si for(e (ai

    apropiate de piesa finita

    ) posibilitatea unei productii in (asa$ printr)o (ecanizare dezvoltata si(entinerea unifor(itatii di(enisunilor proprietatilor

    ) (aterialul ales anterior poate fi utilizat pentru confectionarea piesei

    ) for(a piesei poate fi atinsa

    ) precizia di(ensionala poate fi atinsa) cerintele de econo(icitate pot fi atinse

    4ezavanta#ele utilizarii acestui procedeu:) >6C)urile nu sunt folosite pentru turnare deoarece se pot crea goluri in (aterial

    si deoarece aceasta piesa este o piesa solicitata intens$ ea facand parte din

    suspensia unui autovehicul$ ea poate sa cedeze relativ repede

    c, Forjare prin matritare

    Acest procedeu a fost prezentat in capitolul ''-!n ur(a analizei avanta#elor si dezavanta#elor celor - procedee de obtinere a

    se(ifabricatului s)a a#uns la concluzia ca cel (ai bun procedeu este for#area prin

    (atritare

    '3

  • 8/13/2019 Proiect FRA Bogdankbh

    18/45

    "." -tabilirea pozitiei semifabricatului in forma sau matrita si a

    planului de separatie

    !n cazul adoptarii (etodelor si procedeelor la care apar aceste proble(e$ se va

    e*ecuta o schita pentru prezentarea pozitiei se(ifabricatului in (atrita$ cu evidentiereaplanului de separatie al piesei$ adoptat pe baza reco(andarilor din literatura de

    specialitate

    Se va pleca de la o bara dreptunghiulara care se va incalzi $ apoi si se va pozitionaintr)o (atrita apoi va fi presat si astfel se va obtine profilul de !

    '9

  • 8/13/2019 Proiect FRA Bogdankbh

    19/45

    ".% -tabilirea preliminara a adaosurilor de prelucrare si e$ecutare a

    desenului semifabricatului.

    Se va alege un ados de prelucrare de % ((

    ".4 -tabilirea preliminara a adaosurilor de prelucrare si e$ecutare a

    desenului semifabricatului

    Planul de operatii pentru obtinerea se(ifabricatului este ur(atorul:

    Nr. Crt. Operatii si faze de semifabricareMasini, utiliaje,

    instaliatii

    1deitare material la dimen&iunile impu&e in

    de&enul de e'ecutie(iere&trau mecani

    $ )ncalizre cuptor electirc

    3(or*are prin matritare + &e a&eaza

    &emi(aricatul in matrita in(erioara ,matrita in(erioara

    4(or*are prin matritare + &e a&eaza

    &emi(aricatul in matrita &uperioaramatrita &uperioara

    5 pre&are pre&a hidraulica

    # e'tractia &emi(aricatului e'tractoare

    7 dea"urare &tanta

    ';

  • 8/13/2019 Proiect FRA Bogdankbh

    20/45

    3. laborarea procesului tehnologic de prelucrare mecanica si

    control a piesei

    %.1 Analiza proceselor tehnologice similare e$istente

    6a elaborarea unei noi tehnologii de fabricatie se porneste$ de obicei$ prin analiza

    tehnologiilor e*istente$ aplicate pentru piesa respectiva sau pentru alte piese din acelasi

    grupProcesul tehnologic si(ilar e*istent va fi prezentat$ prin aspectele sale principale

    sub for(a tabelara in tabelul -'

    Nr. Crt.Metoda deprelucrare

    SDV-uriOperatii si faze de prelucrare

    1 rezare i&poziti" cu $ (reze di&c

    prin& pie&a pe ma&a ma&inii de(rezat

    (rezat &upra(ata S$a &i S3a dintr-o&in/ura trecere

    de&prin& pie&a rotit cu 180 &i (i'atdin nou pe a&a ma&inii de (rezat

    (rezat &upra(ata S$ &i S3

    $ aurire 2ur/hiu &piral cu 40

    /aurit S1

    de&prin& pie&a rotit cu 180 &i (i'atdin nou pe ma&a ma&inii de (rezat

    /aurit S1a

    de&prin& pie&a

    3 2ro&are i&poziti" de ro&at

    prin& pie&a in di&poziti"

    ro&area &upra(etei S1a

    de&prin& pie&a rotit cu 180 &i (i'atdin nou pe ma&a di&poziti"ului

    ro&are S1

    de&prin& pie&a

    4 rezare reza cillindo-(rontala

    prin& pie&a pe ma&a ma&inii de(rezat

    (rezat S4a

    (rezat S4

    de&prin& pie&a

    5 aurire i&poziti" cu 4 ur/hie17 &i 1 ur/hiu $0

    prin& pie&a pe ma&a a/re/atullui

    /aurire &imultana a celor 5 /auriS5a S#a

    de&prindere pie&a &i (i'are pentru a&e prelucra celelalte /auri

    /aurire &imultana a celor 5 /auriS5 S#

    de&prindere pie&a

    Tabelul -'

    %&

  • 8/13/2019 Proiect FRA Bogdankbh

    21/45

    %." Analiza posibilitatilor de realizare a preciziei dimensionale si a

    rugozitatii prescrise in desenul de e$ecutie

    >biectivul acestei etape este stabilirea acelor procedee de prelucrare care$ fiind

    ulti(ele aplicate in succesiunea operatiilor$ pentru fiecare suprafata$ asigura conditiile

    tehnice i(puse prin desenul de e*ecutie !n acest scop$ etapele de lucru vor fi:) enu(erarea tuturor suprafetelor functionale ale piesei$ i(preuna cu conditiile

    tehnice i(puse . di(ensiuni$ tolerante di(ensionale$ teolerante de for(a si

    pozitie reciproca$ rugozitate/) Stabilirea procedeelor de prelucrare (ecanica posibile$ co(patibile cu for(a si

    conditiile tehnice (entionate$ pentru fiecare suprafata/

    ) Analiza gradului in care respectivele procedee satisfac$ pe langa cerinteletehnice si pe cele legate de econo(icitatea procesului tehnologic . aprecieri

    calitative sau cantitative +note,/

    ) Adoptarea variantei opti(e de procedeu de prelucrare$ pentru fiecare suprafata/

    %'

  • 8/13/2019 Proiect FRA Bogdankbh

    22/45

    Tabelul -%

    %.%. -tabilirea traseului tehnologic al operatiilor de prelucrari

    mecanice , tratament termic si control al piesei.

    Traseul tehnologic al operatiilor de prelucrari (ecanice precu( si control al piesei afost intoc(it in tabelul -- Pentru intoc(irea traseului tehnologic a trebui sa se

    stabileasca suprafetele preli(inare alese ca baze tehnologice

    %%

  • 8/13/2019 Proiect FRA Bogdankbh

    23/45

    Supraf. PrelucrataDenumireaoperatiei

    Suprafetelebaze

    tehnoloice!aza

    S$a S3a rezare S.2.T 1

    prin& pie&a pe ma&a ma&iniide (rezat

    (rezat &upra(ata dintr-o &in/ura

    trecerede&prin& pie&a

    S$ S4 rezare S.2.T 1

    prin& pie&a pe ma&a ma&iniide (rezat

    (rezat &upra(ata dintr-o &in/uratrecere

    de&prin& pie&a

    S1a aurire S.2.T 1

    prin& pie&a in di&poziti"

    /aurit &upra(ata

    de&prin& pie&a

    S1 aurire S.2.T 1

    prin& pie&a in di&poziti"

    /aurit &upra(atade&prin& pie&a

    S1a 2ro&are S.2.T 1

    prin& pie&a in di&poziti"

    ro&area &upra(etei S1a

    de&prin& pie&a

    S1 2ro&are S.2.T 1

    prin& pie&a in di&poziti"

    ro&area &upra(etei S1a

    de&prin& pie&a

    S4a rezare S.2.T 1

    prin& pie&a pe ma&a ma&iniide (rezat

    (rezat &upra(ata

    de&prin& pie&a

    S4 rezare S.2.T 1

    prin& pie&a pe ma&a ma&iniide (rezat

    (rezat &upra(ata

    de&prin& pie&a

    S5aS#a aurire S.2.T 1

    prin& pie&a pe ma&aa/re/atului

    /aurirea &imultana a celor 5/auri

    de&prin& pie&a

    S5S# aurire S.2.T 1

    prin& pie&a pe ma&aa/re/atului

    /aurirea &imultana a celor 5/auri

    de&prin& pie&a

    S1aS1S$aS$S3aS3S4aS5aS5S#aS#

    Control S.2.T 1 -

    Tabelul --

    %-

  • 8/13/2019 Proiect FRA Bogdankbh

    24/45

    %.4. Alegerea utila&elor si instalatiilor tehnologice

    Pentru brosare se va folosi o (asina de rectificat interior si frontal !F'%1 avand

    ur(atoarele specificatii tehnice:

    Nr.crt.

    Caracteristici tehnice Valori

    ' 4ia(etrul (a*i( de rectificare '%1 ((

    % !nalti(ea centrelor '-1 ((

    - 5asa (a*i(a a piesei intre centre '&& @g

    0 8a(a de turatii 2-)9&& rotD(in

    1 4eplasarea rapida a caruciorului 21 ((

    2Avans transversal

    inter(itent reglabil

    "or(al cu pasul &$&&1 ((

    5icro(etric cu pasul &$&&' ((

    Unghi de rotire al (esei

    in plan orizont K

    3 Puterea (otorului principal - @L

    9 Puterea (ot dispozitivului pt rectificat int &$31 @L

    ; 5asa %%&& @g

    Pentru gaurire se va folosi un agregat (ultia* avand 0 burghie de '3 si un

    burghiu de %&

    Pentru frezare se va folosi o (asina de frezat FU-2 avand ur(atoare specificatii

    tehnice:Ma&ina reza

    Tip 3#

    atetehnice

    imen&iuni ma&a 4001#00 mmepla&are pe 1100 mm

    epla&are pe 6 300 mm

    epla&are pe 4$0 mm

    iteza3#-1#00rotmin

    %.. Adoptarea schemelor de bazare si fi$are a piesei

    %0

  • 8/13/2019 Proiect FRA Bogdankbh

    25/45

    Ansa(blul sche(elor de bazare si fi*are a piesei se afla in stransa legatura cu

    succesiunea logica a operatiilor de prelucrare (ecanica si trata(ent ter(ic4enu(irea operatiei$ sche(ele de bazare si fi*are precu( si dispozitivul utilizat

    sunt prezentate in tabelul -0

    Nr.

    Crt.

    Denumirea

    operatieiSchema de bazare si fixare optima

    Dispoziti

    utilizat

    ' Frezare

    % Frezare

    - 8aurire

    0 8aurire

    1 Brosare

    2 Brosare

    %1

  • 8/13/2019 Proiect FRA Bogdankbh

    26/45

    3 Frezare

    ; Frezare

    '& 8aurire

    Tabelul -0

    %./. Alegerea -.0.!.urilor

    6a intoc(irea listei de S4H)uri se tine cont in pri(ul rand de tipul productieiadoptate Pentru productia de serie (are se reco(anda S4H)urile sa fie de tip specializat

    pentru o cat (ai buna productivitate

    6ista S4H)urilor alese este prezentata in tabelul -1

    Nr.

    Crt.

    Denumire

    operatieScule Dispozitive Dispozitive verificatoare

    ' Frezare

    4ispozitiv

    for(at din %

    freze disc cu'0&

    !nalti(ea bosa#ului pentru

    pivotul fuzetei se (asoara cusublerul sau cu un calibru

    potcoava la cota 3% ((

    % FrezareFreze cilindro)

    frontala

    - 8aurireBurghiu spiral

    0&

    0 8aurire

    4ispozitivfor(at din 0

    burghie '3 siun burghiu

    %&

    8aurile pentru bride severifica printr)un calibru

    ta(pon

    1 Brosare Brosa cilindrica%&

    6ocasul pentru pivotul fuzeteise (asoara cu co(parator de

    interior sau cu un calibru

    %2

  • 8/13/2019 Proiect FRA Bogdankbh

    27/45

    ta(pon la cota de mm0%

    Tabelul -1

    !. "eterminarea regimurilor optime de lucru si a normelor tehnice detimp

    4.1 0eterminarea regimurilor optime de aschiere

    4eter(inarea valorilor opti(e ale regi(urilor de aschiere se bazeaza pe

    opti(izarea unui para(etru global de apreciere a procesului tehnologic respectiv:

    (ini(izarea costului prelucrarii sau +(ai rar, (a*i(izarea productivitatii egi(ul deaschiere opti( se deter(ina dupa precizarea caracteristicilor sculelor aschietoare si se

    refera la ur(atorii para(etrii:

    ) adancimea de aschiere. t ((G este grosi(ea stratului indepartat prin aschiere$de pe suprafata piesei la o singura trecere/

    ) avansul. s ((D(inG$ ((DrotG$ ((Dcursa dublaG$ ((DdinteG este (ari(ea

    deplasarii sculei in raport cu piesa$ efectuata intr)un interval de ti(p$ in cursul

    (iscarii secundare/) viteza de aschiere. v (D(in$ (DsG viteza relativa a taisului sculei in raport cu

    suprafata de prelucrat

    !n functie de (ultitudinea conditiilor pe care trebuie sa le satisfaca$ in functie de(asura in care instru(entul (ate(atic este utilizat si in functie de (odul in care se

    deter(ina durabilitatea sculei$ calculul regi(urilor opti(e de aschiere se face prin:

    etoda clasica: ) presupune stabilirea preli(inara a valorii durabilitatii sculei

    + prin calcul sau din nor(ative,$ deter(inarea succesiva + alegerea din nor(ative$ pe baza

    unor reco(andari sau prin calcul, a para(etrilor regi(ului de aschiere + in ordinea t$s$v,$ur(ata de un nu(ar redus de verificari ale conditiilor respective

    !n literatura de specialitate sau in no(ative$ sunt prezentate diferite variante ale

    (etodei: variante bazate$ in pri(ul rand pe calcule analitice$ pe alegerea valorilor din

    tabele nor(ative$ co(pletata prin calcule analitice su(are sau utilizarea no(ogra(elor+reprezentari grafice ale relatiilor analitice,

    etoda moderna$ bazata pe progra(area (ate(atica +liniara sau neliniara, cepresupune$ sabilirea unor e*presii analitice pentru functia de opti(izare + cost$

    productivitatea, si pentru functiile respective +rit(ul i(pus al liniei tehnologice$ puterea

    (otorului electric$ rezistenta si stabilitatea sculei$ incarcarea (a*i(a a (ecanis(ului deavans$ calitatea suprafetei prelucrate$ cine(atica (asinii)unelte,$ in variantele

    considerarii preli(inare a durabilitatii sculei sau a calculului acesteia pe parcurs

    Aplicarea acestei (etode necesita utilizarea tehnicii de calcul (oderne si$ i(plicit$ a unui

    personal cu calificare adecvata$ dar rezultatele obtinute reprezinta$ intr)adevar$ unopti(u($ spre deosebire de (etoda clasica$ in cursul utilizarii careia $ intervine

    arbitrariul$ chiar si in conditiile respectarii (etodologiei

    %3

  • 8/13/2019 Proiect FRA Bogdankbh

    28/45

    !n cadrul proiectului se va utiliza (etoda clasica

    Frezarea suprafetelor Sa!b si S"a!b

    -tabilirea adaosului de prelucrare

    4in tabelul 0' se alege adaosul de prelucrare pe o parte Ap%%1 ((

    )naltimea ma'ima9 min

    Cla&ade

    precizie

    iametrul ma'im mm

    :e&te5

    $0 35 #5 110 170 $45

    :anala $0

    35 #5 110 170 $45 335

    pe&te pana la ;dao& mm

    5 $0

    ) 0.5 0.75 1 1.$5 1.5 1.75 $)) 0.75 1 1.$5 1.5 1.75 $ $.$5

    ))) 1.$5 1.5 1.75 $ $.$5 $.5 $.75

    $0 35

    ) 0.75 1 1.$5 1.5 1.75 $ $.$5

    )) 1 1.$5 1.5 1.75 $ $.$5 $.5

    ))) 1.5 1.75 $ $.$5 $.5 $.75 3

    35 #5

    ) 1 1.$5 1.5 1.75 $ $.$5 $.5

    )) 1.$5 1.5 1.75 $ $.$5 $.5 $.75

    ))) 1.75 $ $.$5 $.5 $.75 3 3.$5

    #5 110

    ) 1.$5 1.5 1.75 $ $.$5 $.5 $.75

    )) 1.5 1.75 $ $.$5 $.5 $.75 3

    ))) $ $.$5 $.5 $.75 3 3.$5 3.5

    110 170

    ) 1.5 1.75 $ $.$5 $.5 $.75 3)) 1.75 $ $.$5 $.5 $.75 3 3.$5

    ))) $.$5 $.5 $.75 3 3.$5 3.5 3.75

    170 $45

    ) 1.75 $ $.$5 $.5 $.75 3 3.$5

    )) $ $.$5 $.5 $.75 3 3.$5 3.5

    ))) $.5 $.75 3 3.$5 3.5 3.75 4

    Tabelul 0'

    S)a avut in vedere faptul ca piesa face parte din clasa a !!!)a de precizie !ntrucat

    adaosul este suficient de (ic se va adopta o singura trecere$ avand in vedere ca avansul

    ales sa realizeze o rugozitate a'2 dupa cu( cere desenul de e*ecutie al piesei

    Alegerea sculei aschietoare

    Se va alege ca scula aschietoare : FU-2

    %9

  • 8/13/2019 Proiect FRA Bogdankbh

    29/45

    -tabilirea adancimii de aschiere

    !ntrucat adaosul de prelucrare este suficient de (ic se va indeparta intr)o singura

    trecereAstfel ave(:

    tAp%%1

    -tabilirea avansului

    !n functie de rugozitatea a'2 si rezistenta otelului de prelucrat$ se va alege din

    tabelul 0% avansul

    ;"an&uri la (rezare de (ini&are cu (reze (rontale &i (reze-di&c din otel rapid

    !u/ozitatea&upra(etei

    !aTipul (rezei

    ;"an&ul Sr in mmrot pentru material

  • 8/13/2019 Proiect FRA Bogdankbh

    30/45

    -tabilirea vitezei de aschiere

    Pentru calculul vitezei de aschiere se va folosi relatia:

    vpu2

    d

    $

    l

    m

    3

    v 4ztst5

    0#v

    =

    Unde Cveste un coeficient in functie de conditiile de frezare/ 4 este dia(etrul

    frezei in ((/ T este durabilitatea econo(ica a frezei in (in/ tleste lungi(ea de contac in

    ((/ sdeste avansul pe dinte in ((Ddinte/ t este adanci(ea de aschiere/ z este nu(arul de

    dinti ai frezei/ Mveste coeficientul de corectie a vitezei/ N$($*$O$u$p sunt e*ponenti

    !n tabelul 00 ave( prezentate valorile pentru coeficientul Cv

    Tipul (rezei

    70daNmm$ onta 92>380

    &?0.1 &@0.1Cu cru&ta

    aracru&ta

    &?0.15 &@0.15

    Cilindro(rontala

    - otel rapid 55 80 $3 $3 4#.5

    - placutaA8

    - - 40 40 80

    rata di&c

    - cu dintiaplicati

    #0 8# $4 $4 48

    - monoloc - 81 $$.75 $$.75 45.5

    e canelat&i cre&tat

    - #5 $$.5 $$.5 45

    Cilindrice 4# #0 13.5 $8.8 57.#

    Cilindro-(rontale cu

    coada- 3# 37.5 37.5 75

    :ro(ilate - 44 - - -

    Tabelul 00

    Astfel Cv92

    !n tabelul 01 ave( prezentate valorile pentru e*ponenti

    -&

  • 8/13/2019 Proiect FRA Bogdankbh

    31/45

    Tipul (rezei m p B u

    '

    &@0.1 &?0.1

    Cilindro-(rontale 0.$ 0.1 0.$5 0.1 0.$ 0.4 0.15

    i&c 0.$ 0.1 0.$5 0.1 0.$ 0.4 0.3

    e canelat &i cre&tat 0.$ 0.1 0.$5 0.1 0.$ 0.4 0.3

    Cilindrice cilindro-(rontale cu coada &i

    pro(ilate0.33 0.1 0.45 0.1 0.$ 0.4 0.3

    Cilindro-(rontale 0.15 0.1 0.$ 0.1 0.4 0.4 0.1

    i&c 0.15 0.1 0.$ 0.1 0.4 0.4 0.5

    e canelat &i cre&tat 0.15 0.1 0.$ 0.$ 0.4 0.4 0.5

    Cilindrice cilindro-

    (rontale cu coada &ipro(ilate

    0.$5 0.3 0.7 0.3 0.$ 0.# 0.5

    Tabelul 01

    Astfel(&%

    p&'

    N&%1u&'

    O&%

    *&-

    4ia(etrul frezei va fi adoptat '2& (($ iar nu(arul de dinti z0& dinti

    Astfel ave( &&3&0&

    %9&===

    z

    ssd

    6ungi(ea de contact tl3&((

    Mv&9

    Atunci (inD0;'0&%1%&&3&3&%0&

    '2&92

    '&'&%&-&%&

    %1&

    mv =

    =

    Se deter(ina in continuare turatia frezei confor( for(ulei:

    0;9'2&0;'&&&'&&& =

    =

    =

    0vn rotD(in

    -tabilirea vitezei de avans

    Hiteza de avans se calculeaza cu relatia:(inD1%%3%9&0;9 mmnsvs ===

    -'

  • 8/13/2019 Proiect FRA Bogdankbh

    32/45

    4." 0eterminarea normelor tehnice de timp

    "or(a tehnica de ti(p este durata necesara pentru e*ecutarea unei operatii in

    conditii tehnico)organizatorice deter(inate si cu folosirea rationala a tuturor (i#loacelor

    de productie

    Se stabileste in functie de posibilitatile de e*ploatare ale utila#ului$ S4H)urilor$ inconditiile aplicarii conditiilor de lucru (oderne$ tinand sea(a si de gradul de calificare al

    (uncitorilor corespunzator acestor (etode

    4eter(inarea nor(elor tehnice de ti(p se poate face:

    ) prin calcul analitic al fiecarei parti co(ponente si insu(area acestora

    ) pe baze statistice$ prin analiza nor(lor de ti(p stabilite la operatii si(ilare sipreluarea acestora sau calculul prin interpolare$ tinand sea(a de diferentele

    specifice

    5impul de baza +tb,6 durata prelucrarii propriu)zise$ se deter(ina in functie de

    regi(urile de lucru adoptate si de para(etrii geo(etrici ai suprafetelor prelucrate

    Ti(pul de baza se calculeaza astfel:

    s

    bv

    lllt %'

    ++=

    Unde llungi(ea de aschiere

    l'distanta de patrundere l%distanta de depasire

    Confor( tabelului 02 ave(:

    l'1;l%-

    Tabelul 02

    -%

  • 8/13/2019 Proiect FRA Bogdankbh

    33/45

    (in92%1%%3

    -;13&=

    ++=bt

    5impul au$iliar +ta,. durata prinderii$ desprinderii piesei$ apropierii)indepartarii

    aschiilor 7fectuarii (asuratorior sa

    Ti(pul au*iliar se va calcula astfel:

    %' aaa ttt +=

    4eoarece piesa are o (asa foarte (are ea va fi fi*ata cu a#utorul (acaralei Halori

    pentru ta'ave( in tabelul 03

    --

  • 8/13/2019 Proiect FRA Bogdankbh

    34/45

    Numarulpie&elorprin&e

    impreuna

    Ma&a pie&ei +D/, pana la

    30 50 801$0

    $00

    300 500 8001$00

    $000

    300

    timp +min,

    a c d e ( / h i * D

    -0

  • 8/13/2019 Proiect FRA Bogdankbh

    35/45

    :alonelectric

    &aupneumatic

    :relucrata

    ara"eri(icare

    1$1

    $. 3 3.3 3.5 3. 4.3 4.55 5.35 #.1 #.85 7.#

    $$$

    $.# $.8 $. 3.1 3.4 3.75 4 - - - -

    (iecarealta

    pie&a

    $3

    $ $.$ $.4 $.# $. 3.1 3.3 - - - -

    Neprelucrata

    1$

    43.# 3.75 4.1 4.5 4. 5.4 5.#5 #.7 7.#5 8.# .5

    $$5

    3 3.$5 3.5 3.7 4.1 4.5 # - - - -

    (iecarealta

    pie&a

    $#

    $.5 $.7 $. 3.1 3.4 3.8 4.3 - - - -

    :relucrataeri(icare

    cuparaleldupaconturintr-un

    plan &auin doua

    planuri

    1$7

    3.7 3. 4.3 4.7 5.$ 5.7 #.4 8 .5 10. 1$

    $$8

    3.$ 3.35 3.7 4.1 4.5 4. 5.5 - - - -

    (iecarealta

    pie&a

    $

    $.7 $.8 3.1 3.4 3.8 4.$ 4.# - - - -

    Neprelucrata

    130

    4.# 5.05 5.7 5.4 7.1 7.8 8.# .8 11.$ 1$.7 14

    $3

    1

    4 4.35 4. 5.$ #.1 #.7 7.4 - - - -

    (iecarealta

    pie&a

    3$

    3.5 3.8 4.3 4.8 5.4 # #.7 - - - -

    :relucrataeri(icare

    cuparaleldupatra&a*intr-un

    plan &auin douaplanuri

    133

    4.7 5.3 5.8 #.7 7.4 8.8 10.1 1$.5 14 1#.$ 17

    $34

    4.05 4.55 5 5.7 #.4 7.55 8.7 - - - -

    (iecarealta

    pie&a

    35

    3.4 3. 4.4 5 5.# #.8 8 - - - -

    Neprelucrata

    13#

    #.1 7.1 8.15 .1 10 11 13. 17 $0 $3 $7

    $37

    5.55 #.45 7.4 8.3 .$ 10 1$ - - - -

    (iecarealta

    pie&a

    3

    85 5.8 #.7 7.7 8.5 10.3 11.3 - - - -

    :od rulantelectric

    :relucrata

    ara"eri(icare

    13

    3. 4.$ 4.8 5 5.5 4. #.4 7 7.# 8.3 .$

    $40

    3.4 3.#5 4 4.4 4.7 5.15 5.# - - - -

    (iecarealta

    pie&a

    41

    $.8 3 3.3 3.# 4 4.4 4.8 - - - -

    Neprelucrata

    14$

    4.5 5.$5 5.75 #.3 #.8 7.4 8.1 8.75 .5 10.4 11

    $43

    4.3 4.# 5 5.5 # #.45 7 - - - -

    (iecarealta

    pie&a

    44

    3.7 4 4.4 4.8 5.3 5. #.$ - - - -

    Tabelul 03Astfel ta'-1 (in

    ta%a fost ales tabelar si astfel ave(:

    ta%&'0&09&'2&&-&9' (in

    -1

  • 8/13/2019 Proiect FRA Bogdankbh

    36/45

    5impul operativ +top,. se calculeaza ca si co(ponentele sale pentru fiecare faza aoperatiei$ dupa care se insu(eaza$ pentru deter(inarea ti(pului operativ total$ la fiecare

    operatie

    (in23-92%9'& =+=opt

    5impul de deservire organizatorica+tdo,. ti(pul consu(at pentru asezarea

    se(ifabricatelor$ sculelor$ pri(irea si predarea etc Se deter(ina in general ca procent dintop+&1 3E,$ in functie de tipul si (ari(ea (asinii)unelte

    (in'0&'&&

    23-0=

    =dot

    5impul de deservire tehnice +tdt,. ti(pul consu(at pentru inlocuirea sculelor$

    reglarea (asinii)unelte$ indreptarea periodica a (uchiei aschietoare etc Se deter(ina dinnor(ative$pe co(ponente sau global$ ca procent din tb+%9 E,

    (in'9&'&&

    23-1=

    =dtt

    5impul de odihna si necesitati fiziologice ale operatorului uman +tod,. se deter(ina

    ca procent din top+-3E,

    (in''&'&&

    23--=

    =odt

    5impul de intreruperi conditionate de tehnologice si organizarea muncii+tto, . se

    deter(ina ca procent din top

    (in&-&'&&

    23-'=

    =tot

    5impul unitar +tu,. ti(pul total corespunzator prelucrarii unei piese . se obtine dininsu(area co(ponentelor

    tooddodtopu tttttt ++++=

    (in00&-&''&'9&'0&23- =++++=ut

    5impul de pregatire 6 incheiere +tpi, . durata activitatilor desfasurate de (uncitor la

    inceputul si sfasitul prelucrarii lotului de piese +pri(irea co(enzii$ studiul docu(entatiei$pri(irea si predarea S4H)urilor$ se(ifabricatelor si pieselor,/ se stabileste$ pe

    co(ponente$ din nor(ative

    4eoarece (odul de prindere al fiecarei piese este prin fi*are cu suruburi$ piesa

    avand o lungi(e cuprinsa intre '&&&)'1&& (( valoarea lui tpi va fi aleasa tabelar

    -2

  • 8/13/2019 Proiect FRA Bogdankbh

    37/45

    Astfel ave( tpi%& (in

    +orma tehnica de timp +tn, . Se calculeaza astfel:lot

    pi

    unn

    ttt +=

    (in00';%3&&

    %&00

    =+=nt

    -3

  • 8/13/2019 Proiect FRA Bogdankbh

    38/45

    #. Calculul necesarului de forta de munca$ utilaje$ S.".%.-uri si

    materiale

    .1 0eterminarea volumului anual de lucrari

    !olumul de lucrari anual$ no(at pentru fiecare operatie$ aferent (uncitorului si

    (asinii)unelte:

    2&Dnpp t+! =

    ore! -'0'-'2&D00';%3&& ==

    5impul total+anual, de lucru$ aferent sculelor aschietoare:

    2&Dbpp t+! =

    ore! -2;'912&D92%';%3&& ==

    ." #alculul necesarului de forta de munca si utila&e

    .".1 Fondul de timp anual al muncitorului Fm 7ore8

    ( ) ms#9-L0#m )t****F =

    Unde:)

  • 8/13/2019 Proiect FRA Bogdankbh

    39/45

    ."." Fondul de timp anual al utila&ului Fu7ore8

    ( ) ussrsdcu )tn****F =

    Unde:

    )

  • 8/13/2019 Proiect FRA Bogdankbh

    40/45

    elatia de calcul a nu(arului de utila#e pentru operatie este:

    uF

    !u =

    Unde:) u este nu(arul de utila#e

    ) H este volu(ul de lucrari la operatie

    ) Fueste fondul de ti(p anual al utila#ului$ calculat (ai sus

    Astfel ave(:

    2&129'1'2

    -2;'91=>==u

    .% #alculul necesarului de -.0.!.uri

    Calculul necesar de S4H)uri se poate face prin calcul analitic sau$ (ai putin

    precis$ pe baze statistice !n cazul proiectului se reco(anda utilizarea (etodei analitice

    .%.1. #alculul necesarului de scule

    "or(a de consu( anual de scule "cs$ se deter(ina tinad sea(a de durabilitatea

    acesotra +in reascutiri,$ T (inG$ de ti(pul de lucru nor(at$ tb(inG$ de nu(arul de

    reascutiri posibile$ r si de volu(ul productiei . nu(arul de piese prelucrate anual "ppD

    pp2b

    cs +)5r

    t+ += ,'+

    Unde:

    ) @Oeste un coeficient ce tine sea(a de distrugerile accidentale ale sculei/

    @O'&1'' / Alege( @O'&1

    ) "u(arul de reascutiri posibile se deter(ina$ tinad sea(a de nor(ative$ curelatia:

    h

    5 = unde 5 ((G este (ari(ea +gros(iea sau lungi(ea, stratului de

    (aterial al sculei ce se poate indeparta prin reascutiri$ iar h este (ari(ea

    corespunzatoare stratului indepartat la o reascutire

    .%.". #alculul necesarului de dispozitive si verificatoare

    0&

  • 8/13/2019 Proiect FRA Bogdankbh

    41/45

    Pentru dispozitivele de bazare si fi*are$ a altor dispozitive de lucru$ se poate

    considera o durabilitate de (ini(i( ' an$ deci necesarul se stabileste in raport cu

    nu(arul (asinilor unelte si utila#elor respective !n cazul dispozitivelor de verificare si

    (asurare$ se poate deter(ina necesarul anual$ "cv$ tinand sea(a de durabilitateasuprafetei active si nu(arul total de (asurari

    2

    d

    vpp

    cv )in

    n++

    =

    Unde:

    ) @O'&1 + ales anterior,

    ) ndeste durabilitatea +in nu(ar de (asuratori ce produc uzura suprafetei activecu ' m $ din nor(ative, (asuratoriD m G

    ) i este (ari(ea uzurii acceptabile pentru verificatorul respectiv m G) nveste nu(arul de (asurari efectuate pentru o piesa$ cu verificatorul respectiv

    .4. #alculul necesarului de materiale

    "ecesarul de (ateriale se refera$ in pri(ul rand$ la cantitatea de (aterial de baza al

    piesei$ utilizat la e*ecutia se(ifabricatului

    Holu(ul se(ifabricatului poate fi apreciat$ pe baza desenului de e*ecutie alacestuia sau prin calcul$ dupa apro*i(area cu i(binari de corpuri geo(etrice si(ple al

    caror volu( poate fi usor deter(inat

    !n functie de (etoda si procedeul de se(ifabricare$ se vor avea in vedere si

    eventualele pierderi de (aterial la obtinearea se(ifabricatului +bravuri$ (aselote etc,Cunoscand densitatea$ se calculeaza (asa de (aterial consu(at$ pentru o piesa (sf@gG

    Tot aici$ se reco(anda$ tinand sea(a de adaosurile de prelucrare + deci de volu(ul

    piesei finite,$ calculul cantitatii de (aterial recuperabil pentru o piesa (dr@gG

    &.Calculul costului de fabricatie a piesei

    0'

  • 8/13/2019 Proiect FRA Bogdankbh

    42/45

    /.1. -tructura generala a costului de fabricatie unitar

    Structura generala a costului de fabricatie este data de relatia

    +=an

    lei+A:# ppp

    Unde:

    A . ter(en ce reprezinta cheltuielile directe

    B . ter(en ce reprezinta cheltuielile indirecte

    /.". #heltuielile directe

    /.".1 #ostul materialului

    Costul (aterialului este dat de relatia:

    =

    piesa

    leim)m)#

    drdr-F-Fmat

    Unde:

    -F) este costul unitar al se(ifabricatului

    -Fm este (asa se(ifabricatului

    dr) este costul deseului recuperabil

    dr

    m

    este (asa deseului recuperabil

    Se considera ca pretul unui @g de (aterial este de %% lei$ iar costul unui @g de deseurecuperabile este de % lei Se considera (asa se(ifabricatului de ''& @g$ iar (asa de

    deseu recuperabil de 1 @g Astfel ave(:

    piesa

    lei#

    mat%0'&1%''&%% ==

    /."." #ostul manoperei

    Se deter(ina cu a#utorul relatiei:

    0%

  • 8/13/2019 Proiect FRA Bogdankbh

    43/45

    +

    =

    piesa

    lei#tr# asniiman

    '&&'

    2&

    Unde:

    ir este retributia orara a (uncitorului la operatia i

    nit este ti(pul nor(at la operatia i

    ( )E-1-&as#

    4eoarece la capitolul 0 au fost calculati ti(pii doar pentru frezare$ vo( calcula

    man# doar pentru aceasta operatie unde retributia orara a (uncitorului la operatia de

    frezare este de '1 leiDora

    Astfel ave(:

    piesa

    lei#man 0-'

    '&&

    -&'

    2&

    00'1=

    +

    =

    Astfel ave( totalul cheltuielilor directe va fi:

    +=+= %0'&matman ##A '0-%0''-leiDpiesa

    /.%. #heltuielile indirecte

    /.%.1. #heltuielile cu intretinerea si funnctionarea utila&elor

    Aceasta se calculeaza cu for(ula:

    niui

    r

    iifu t#i

    A#

    +=

    '&&'

    Unde:

    iA este cota de a(ortizare a utila#ului sau a (asinii)unelte

    ri este cota de intretinere si reparatii ( )0&-&=ri

    ui# este costul utila#ului i

    nit este ti(pul nor(at de lucru al utila#ului i

    /.%.". #heltuieli generale ale sectiei

    egia de sectie$ sR $ reprezinta cheltuielile privind salariul personalului de

    conducere si de alta natura din cadrul sectiei$ a(ortizarea cladirilor si (i#loacele fi*e

    aferente sectiei$ cheltuieli ad(inistrative . gospodaresti la nivel de sectie$ cheltuieli

    0-

  • 8/13/2019 Proiect FRA Bogdankbh

    44/45

    pentru protectia (uncii si cheltuieli de cercetare$ inventii si inovatii Se calculeaza ca

    procent '9& E din cheltuielile de (anopera Astfel ave(:

    13-%0-'9'9' === mans #R

    Totalul cheltuielilor indirecte va fi:

    ifus #R: +=

    /.4. #alculul costului piesei si al pretului piesei

    Se poate calcula totalul cheltuielilor:

    =+= ppp +A:#

    Costul de productie este dat de relatia:

    ==

    pp

    p

    pr+

    ##

    Pretul de productie se deter(ina cu relatia:

    prp #b

    P

    +=

    '&&'

    Unde:

    b+2'1, este cota de beneficiu/ Alege( b'&

    prp #P

    +=

    '&&

    '&'

    #iblio$rafie

    1. ;nache -t. s.a. 6

  • 8/13/2019 Proiect FRA Bogdankbh

    45/45

    ". :aciu ;. si #rivac Gh. 6