proiect fizica pentru motoare electrice

15
7/21/2019 Proiect Fizica Pentru Motoare Electrice http://slidepdf.com/reader/full/proiect-fizica-pentru-motoare-electrice 1/15 Liceul Teoretic Miron Costin Iaşi  PROIECT LA FIZICĂ  IANUARIE 201

Upload: nistor-irina-ioana

Post on 04-Feb-2018

430 views

Category:

Documents


11 download

TRANSCRIPT

Page 1: Proiect Fizica Pentru Motoare Electrice

7/21/2019 Proiect Fizica Pentru Motoare Electrice

http://slidepdf.com/reader/full/proiect-fizica-pentru-motoare-electrice 1/15

Liceul Teoretic Miron Costin Iaşi

  PROIECT LA FIZICĂ

 

IANUARIE 201

Page 2: Proiect Fizica Pentru Motoare Electrice

7/21/2019 Proiect Fizica Pentru Motoare Electrice

http://slidepdf.com/reader/full/proiect-fizica-pentru-motoare-electrice 2/15

 ELECTROMA!NETI"MULMOTOARE ELECTRICE

 

ELE#A$ PROFE"ORCOOR%ONATOR$

  Nistor !eor&iana An'reea (e)an Monica

 

Page 3: Proiect Fizica Pentru Motoare Electrice

7/21/2019 Proiect Fizica Pentru Motoare Electrice

http://slidepdf.com/reader/full/proiect-fizica-pentru-motoare-electrice 3/15

Page 4: Proiect Fizica Pentru Motoare Electrice

7/21/2019 Proiect Fizica Pentru Motoare Electrice

http://slidepdf.com/reader/full/proiect-fizica-pentru-motoare-electrice 4/15

3

Motor.Motor electric

  Un sistem fizic ce transformă în energie mecanică o altă formă deenergie se numeşte motor. Un motor care transformă energia electrică  înenergie mecanică se numeşte motor electric.

  Principiul de funcţionare al motorului electric constă în acţiuneaforţelor electromagnetice asupra unor conductoare parcurse de curentelectric.

  Motorul rotativ 

  Motorul rotativ este alcătuit din două părţi:

  *stator  *rotor

Statorul este format dintr-un magnet permanentde e!emplu" lamotoraşele pentru diferite #ucării$ sau dintr-un electromagnet.

  %otorul  este alcătuit dintr-o &o&ină cu miez de fier" fi!ată pe unsuport metalic. 'cest suport se poate roti în #urul unui a!. Sc(ematic" sepoate reprezenta o spiră  a rotorului. 'limentarea respectivei spire se faceprintr-un sistem de contacte mo&ile" numitor colector . Pe lamelele  acestuiaalunecă două contacte fi!e" din căr&une presat" numite periuţe.  Periuţelesunt conectate la generator.

  'supra laturilor opuse acţionează din partea magnetului forţe opuse.)orţele figurate în sc(emă formează un cuplu de forţe   care determinămişcarea rotoruluirotaţie$. i asupra celorlalte două laturi acţionează forţeopuse" dar acestea nu formează un cuplu de forţe" fiind pe aceeaşi dreaptăsuport.

Page 5: Proiect Fizica Pentru Motoare Electrice

7/21/2019 Proiect Fizica Pentru Motoare Electrice

http://slidepdf.com/reader/full/proiect-fizica-pentru-motoare-electrice 5/15

  +

  ,a fiecare rotaţie cu / grade a rotorului se inversează contacteledintre periuţe si lamelele colectorului. 'ceastă inversare determină şi

inversarea curentului prin cadru. 0uplul de forţe care apare după trecerea deaceastă poziţie determină rotorul să continue rotaţia în acelaşi sens.  Pentru a evita această variaţieîn limite foarte largi$ a momentuluicuplului" rotorul este format din mai multe cadre&o&ine$" plasate su&ung(iuri diferite.

  'spectul e!terior al unui motor electric rotativ este" în general"cilindric.

  Sunt vizi&ile a!ul motoruluipe care este fi!at rotorul$" sistemele defi!are a carcasei" radiatorul pentru răcire şi" evident" &ornele de conectarela generatorul electricplasate într-o carcasă" pentru a nu fi atinse dingreşeală$.

 

1!istă însă numeroase diferenţe de aspect" datorate" printre altele"spaţiului în care tre&uie să funcţioneze motorul şi puterii electriceconsumate motoarele de putere mare tre&uie să ai&ă sisteme de răcire"deoarece se încălzesc prin efect 2oule şi datorită frecărilor mecanice$.

 

Page 6: Proiect Fizica Pentru Motoare Electrice

7/21/2019 Proiect Fizica Pentru Motoare Electrice

http://slidepdf.com/reader/full/proiect-fizica-pentru-motoare-electrice 6/15

  3 

 

Motorul liniar 

  Motorul rotativ are un dezavanta# ma#or: e!istă frecări relativ mari între a!ul rotorului şi lagăresistemul de fi!are a rotorului$" c(iar dacăacestea au rulmenţi sau diferite sisteme de ungere destinate micşorăriifrecărilor. 1!istă însă numeroase situaţii în care motorul rotativ  este folositpentru a produce mişcare liniară trenuri" diferite ve(icule de transportetc.$. ' apărut astfel ideea de a realiza motoare care să producă direct omişcare liniară" aşa numitele motoare liniare . 4deea constructivă este relativsimplă: desfăşurarea  statorului şi a rotorului de-a lungul traiectoriei.

  Motoarele liniare sunt folosite" deocamdată" relativ puţin" din cauzavalorii mari a investiţiei iniţiale calea de rulare tre&uie să conţină statorulpe toată lungimea sa$ şi" evident" numai pentru ve(icule ce au calea de rularefi!ă: trenuri" ve(icule de transport în parcuri de distracţii" transportul&aga#elor în aeroporturi etc. 5n plus" forţele de atracţie dintre cele douăpărţi ale motorului sunt destul de mariceea ce ridică pro&leme în ceea cepriveşte suspensia ve(iculului$" iar performanţele sunt influenţate foartemult de precizia realizării componentelor ceea ce face necesară utilizareaunor te(nologii performante$. 'vanta#ele ma#ore ale motoarelor electriceliniare sunt legate de construcţia principal simplă şi foarte ro&ustă" decosturile foarte mici pentru întreţinere şi de durata lungă de e!ploatare.

  tren tip MAGLEV( magnetic levitation)

 

6

Page 7: Proiect Fizica Pentru Motoare Electrice

7/21/2019 Proiect Fizica Pentru Motoare Electrice

http://slidepdf.com/reader/full/proiect-fizica-pentru-motoare-electrice 7/15

 

Utilizare:

  *)iind construite într-o gamă e!tinsă de puteri" motoarele electrie suntfolosite la foarte multe aplicaţii: de la motoare pentru componenteelectrice(ard disc" imprimanta$ p7nă la acţionări electrice de puteri foartemaripompe" locomotive" macarele$.

  Clasificare

  Motoarele electrice pot fi clasificate după tipul curentului electric ce leparcurge: motoare de curent continuu şi motoare de curent alternativ. 5nfuncţie de numărul fazelor curentului cu care funcţionează" motoareleelectrice pot fi motoare monofozate sau motoare polifazatecu mai multefaze$.

  Motoare de curent continuu

  )uncţionează pe &aza unui curent ce nu îşi sc(im&ă sensul" curentcontinuu. 5n funcţie de modul de conectare al înfăşurării de e!citaţie"motoarele de curent continuu se împart în patru categorii:

  *0u e!citaţie derivaţie

  *0u e!citaţie serie

  *0u e!citaţie mi!tă

  *0u e!citaţie separată

  Motoare de curent alternativ 

  Motoare asincrone

  Maşinile electrice asincrone sunt cele mai uitlizate maşini în acţionărilecu maşini de curent alternativ. S-au dat mai multe definiţii în ceea cepriveşte maşina electrică asincronă. 8ouă dintre cele mai folosite definiţiidin domeniul acţionărilor electrice sunt:

  . 9 maşină asincronă  este o maşină de curent alternativ pentru careviteza în sarcină şi frecvenţa reţelei la care este legată nu sunt într-unraport constant.

  . 9 maşină este asincronă  dacă circuitului magnetic îi sunt asociatedouă sau mai multe circuite ce se deplasează unul în raport cu celălalt şi încare energia este transferată de la partea fi!ă la partea mo&ilă sau inversprin fenomenul inducţiei electromagnetice.

 

;

Page 8: Proiect Fizica Pentru Motoare Electrice

7/21/2019 Proiect Fizica Pentru Motoare Electrice

http://slidepdf.com/reader/full/proiect-fizica-pentru-motoare-electrice 8/15

  9 caracteristică a maşinilor asincrone este faptul că viteza de rotaţieeste puţin diferită de viteza c7mpului înv7rtitor" de unde şi numele deasincrone. 1le pot funcţiona în regim de generatormai puţin răsp7ndit$ saude motor. 0ea mai largă utilizare o au ca motoare electriceîn curent

trifazat$" fiind preferate faţă de celelalte tipuri de motoare prin construcţiamai simplă deci" mai ieftină$" e!tinderea reţelelor de alimentare trifazate şiprin siguranţa în e!ploatare.

  ,a aceste motoare" viteza scade puţin cu sarcina< din acest motiv"caracteristica lor mecanică se numeşte caracteristică tip derivaţie.Motoarele asincrone se folosesc în acţionările în care se cere ca turaţia să nuvarieze cu sarcina: maşini-unelte o&işnuite" ventilatoare" unele maşini deridicat" ascensoare etc.

  Motoare cu inele de contact(rotorul bobinat)

  Motoare cu rotorul în scurtcircuit

  Motoare de tipuri speciale  Motoare cu bare înalte

  Motoare cu dublă colivie Dolivo-Dobrovolski

  Motoare sincrone

  Motorul de induc ie trifazatț  sau motorul asincron trifazat$ este celmai folosit motor electric în ac ionările electrice de puteri medii i mari.: ;Statorul motorului de induc ie este format din armătura feromagnetică:statorică pe care este plasată înfă urarea trifazată statorică necesară;producerii c7mpului magnetic înv7rtitor. %otorul este format din armătura

feromagnetică rotorică în care este plasată înfă urarea rotorică. 8upă tipul; înfă urării rotorice" rotoarele pot fi de tipul:;

  * rotor în colivie de veveri ă în scurtcircuit$ - înfă urarea rotorică este: ;realizată din &are de aluminiu sau -mai rar- cupru scurtcircuitate la capetede două inele transversale.

* rotor &o&inat - capetele înfă urării trifazate plasate în rotor sunt;conectate prin interiorul a!ului la = inele. 'ccesul la inele dinspre cutia cu&orne se face prin intermediul a = perii.

 

Page 9: Proiect Fizica Pentru Motoare Electrice

7/21/2019 Proiect Fizica Pentru Motoare Electrice

http://slidepdf.com/reader/full/proiect-fizica-pentru-motoare-electrice 9/15

  Prin intermediul induc iei electromagnetice c7mpul magnetic înv7rtitor:va induce în înfă urarea rotorică o; tensiune . 'ceastă tensiune creează uncurent electric prin înfă urare i asupra acestei înfă urări ac ionează o; ; ; :for ă electromagnetică ce pune rotorul în mi care în sensul c7mpului: ;magnetic înv7rtitor. Motorul se nume te asincron pentru că tura ia rotorului; :este întotdeauna mai mică dec7t tura ia c7mpului magnetic înv7rtitor":

denumită i tura ie de sincronism. 8acă tura ia rotorului ar fi egală cu tura ia; : : :de sincronism atunci nu ar mai avea loc fenomenul de induc ie:electromagnetică" nu s-ar mai induce curen i în rotor i motorul nu ar mai: ;dezvolta cuplu.

  >ura ia motorului ț   se calculează în func ie de: alunecarea  rotorului fa ă:de tura ia de sincronism" care este cunoscută" fiind determinată de sistemul:trifazat de curen i.:

  Motorul de induc ie cu rotorul în colivie este mai ieftin i mai fia&il: ;dec7t motorul de induc ie cu rotorul &o&inat pentru că periile acestuia se:uzează i necesită între inere. 8e asemenea" motorul de induc ie cu rotorul in; : :colivie nu are colector i toate dezavanta#ele care vin cu acesta: zgomot";sc7ntei" poluare electromagnetică" fia&ilitate redusă i implicit între inere; :

costisitoare. Motoarele de curent continuu au fost folosite de-a lungultimpului în ac ionările electrice de viteză varia&ilă" deoarece tura ia: :motorului se poate modifica foarte u or modific7nd tensiunea de alimentare; însă" odată cu dezvoltarea electronicii de putere i în special cu dezvoltarea;surselor de tensiune cu frecven ă varia&ilă" tendin a este de înlocuire a: :motoarelor de curent continuu cu motoare de induc ie cu rotor în colivie.ț 

  Motorul de inducţie monofazat

  5n cazul în care sistemul trifazat de tensiuni  nu este accesi&il" cum este în aplica iile casnice" se poate folosi un: motor de induc ie monofazat ț  .

0urentul electric monofazat nu poate produce c7mp magnetic înv7rtitor ciproduce c7mp magnetic pulsatoriu fi! în spa iu i varia&il în timp$. 07mpul: ;magnetic pulsatoriu nu poate porni rotorul" însă dacă acesta se rote te într-;un sens" atunci asupra lui va ac iona un cuplu în sensul său de rota ie.: :Pro&lema principală o constituie deci" o& inerea unui c7mp magnetic înv7rtitor:la pornirea motorului i aceasta se realizează în mai multe moduri.;

  ?

Page 10: Proiect Fizica Pentru Motoare Electrice

7/21/2019 Proiect Fizica Pentru Motoare Electrice

http://slidepdf.com/reader/full/proiect-fizica-pentru-motoare-electrice 10/15

  Prin ata area pe statorul ma inii la un ung(i de ?/@ a unei; ; faze au!iliare înseriată cu un condensator se poate o& ine un sistem &ifazat de curen i ce: :produce un c7mp magnetic înv7rtitor. 8upă pornirea motorului sedeconectează faza au!iliară printr-un întrerupător centrifugal. Sensul derota ie al motorului se poate sc(im&a prin mutarea condensatorului din faza:au!iliară în faza principală.

  5n locul fazei au!iliare se poate folosi o spiră în scurtcircuit  plasată peo parte din polul statoric pentru o& inerea c7mpului înv7rtitor. 0urentul:electric indus în spiră se va opune sc(im&ării flu!ului magnetic din înfă urare" astfel înc7t amplitudinea c7mpului magnetic se deplasează pe;suprafa a polului cre7nd c7mpul magnetic înv7rtitor.:

  Motorul sincron trifazat

  Motorul sincron trifazat este o ma ină electrică la care tura ia rotorului; :este egală cu tura ia c7mpului magnetic înv7rtitor indiferent de încărcarea:motorului. Motoarele sincrone se folosesc la ac ionări electrice de puteri:mari i foarte mari.;

  Statorul motorului sincron este asemănător cu statorul motorului deinduc ie este format dintr-o armătură feromagnetică statorică i o: ; înfă urare trifazată statorică$. %otorul motorului sincron este format dintr-;o armătură feromagnetică rotorică i o înfă urare rotorică de curent; ;continuu. Pot e!ista două tipuri constructive de rotoare: cu poli îneca i i cu: ;poli aparen i. %otorul cu poli îneca i are armătura feromagnetică crestată: :spre e!terior i în crestătură este plasată înfă urarea rotorică. 'cest tip de; ;motor are uzual o perec(e de poli i func ionează la tura ii mari. %otorul cu; : :poli aparen i are armătura feromagentică su& forma unui &utuc poligonal pe:care sunt plasate miezurile polilor rotorici i &o&ine polare concentrate. 5n;unele situa ii în locul &o&inelor polare concentrate se pot folosi magne i: :permanen i. Motorul sincron cu poli aparen i are un număr mare de poli i: : ;

func ionează la tura ii mai reduse. 'ccesul la înfă urarea rotorică se face: : ;printr-un sistem inel-perie asemănător motorului de induc ie. Motoarele:sincrone cu poli aparen i pot avea cuplu c(iar i în lipsa curentului de: ;e!cita ie" motorul reactiv fiind cel ce func ionează pe &aza acestui cuplu": :fără înfă urare de e!cita ie i fără magne i permanen i.; : ; : :

 

/

Page 11: Proiect Fizica Pentru Motoare Electrice

7/21/2019 Proiect Fizica Pentru Motoare Electrice

http://slidepdf.com/reader/full/proiect-fizica-pentru-motoare-electrice 11/15

  5nfă urarea rotorică de e!cita ie$ a motorului parcursă de curent; :continuu creează un c7mp magnetic fi! fa ă de rotor. 'cest c7mp Ase lipe teB: ;de c7mpul magnetic înv7rtitor statoric i rotorul se rote te sincron cu; ;acesta. 8atorită iner iei" c7mpul magnetic rotoric nu are timp să se lipească:de c7mpul magnetic înv7rtitor i motorul sincron nu poate porni prin;conectare directă la re ea. 1!istă trei metode principale de pornire a:

motoarelor sincrone:*pornirea în asincron - pe tălpile polare rotorice este prevăzută o colivie

asemănătoare coliviei motorului de induc ie i motorul porne te pe acela i: ; ; ;principiu ca al motorului de induc ie.:

*pornirea la frecven ă varia&ilă - este posi&ilă doar atunci c7nd este:disponi&ilă o sursă de tensiune cu frecven ă varia&ilă sau un convertor cu:frecven ă varia&ilă. 0re terea frecven ei se face lent" astfel înc7t c7mpul: ; :

 înv7rtitor să ai&ă viteze suficient de mici la început pentru a putea permiterotorului să se AlipeascăB de c7mpul magnetic înv7rtitor.

*pornirea cu motor au!iliar - necesită un motor au!iliar ce antrenează

motorul sincron conectat la re ea. 07nd motorul a#unge la o tura ie apropiată: :de tura ia de sincronism motorul au!iliar este decuplat" motorul sincron se:mai accelerează pu in p7nă a#unge la tura ia de sincronism i continuă să se: : ;

rotească sincron cu c7mpul magnetic înv7rtitor.

  Motorul sincron monofazat

  1ste realizat uzual ca motor sincron reactiv cu sau fără magne i:permanen i pe rotor. 'semănător motoarelor de induc ie monofazate": :motoarele sincrone monofazate necesită un c7mp magnetic înv7rtitor cepoate fi o& inut fie folosind o: fază auxiliară i condensator fie folosind;spiră în scurtcircuit pe polii statorici. Se folosesc în general în ac ionări:electrice de puteri mici precum sistemele de înregistrare i redare a;

sunetului i imaginii.;

 

11

Page 12: Proiect Fizica Pentru Motoare Electrice

7/21/2019 Proiect Fizica Pentru Motoare Electrice

http://slidepdf.com/reader/full/proiect-fizica-pentru-motoare-electrice 12/15

  Motorul pas cu pas

  Motorul pas cu pas este un tip de motor sincron cu poli aparen i pe:am&ele armături. ,a apari ia unui semnal de comandă pe unul din polii statorici:rotorul se va deplasa p7nă c7nd polii săi se vor alinia în dreptul polilor opu i;statorici. %otirea acestui tip de rotor se va face practic din pol în pol" de

unde i denumirea sa de motor pas cu pas. 0omanda motorului se face;electronic i se pot o& ine deplasări ale motorului &ine cunoscute în func ie; : :de programul de comandă. Motoarele pas cu pas se folosesc acolo unde estenecesară precizie ridicată (ard disc" copiatoare$.

 

0urentul alternativ îşi sc(im&ă de regulă direcţia de 3/ sau 6/ de ori pesecundă . Unele motoare care funcţionează cu curent alternativ au un rotoralimentat cu curent prin intermediul unui cumutator " la fel ca şi în cazulmotoarelor cu curent continuu . 5nsă la ma#oritatea motoarelor cu curentalternativ " rotorul nu este conectat " motorul funcţion7nd în acest caz pe&aza unui principiu numit inducţie . 0urentul alternativ care circulă prin

flu!urile statorului produc un c7mp magnetic " ca şi cel produs de rotirea unuimagnet permanent . 'cest c7mp mo&il produce un c7mp în flu!urile rotorului "magnetiz7ndu-l . 'stfel " el se roteşte " din cauza respingerii polilor săi decătre campul magnetic care îl încon#oară .

  Motorul cu meavolţi

  Unul dintre generatoarele prin inducţie des folosite este cel inventat în anul ?= de Can de Draaff. 9 curea confecţionată dintr-un materializolant transmite energia unei sfere metalice" care a#unge în cele din urmă lac7teva milioane de volţi. Deneratorul electric de tip Can de Draaff esteutilizat pentru a testa materiale izolante care tre&uie să reziste la tensiunimari. 8e asemenea" acest tip de generator este utilizat în cercetarea

nucleară" tensiunea înaltă fiind folosită pentru accelerarea vitezeiparticulelor de su& atomi.  0u toate că generatoarele prin frecare şi inducţie generează otensiune foarte înaltă" ele nu pot genera curent continuu. 'ceastă nevoie afost satisfăcută doar la sf7rşitul anilor ?;/" c7nd omul de ştiinţă italian'lessandro Colta a inventat prima &aterie" invenţie care a condus lautilizarea electricităţii pentru iluminat la sfarsitul secolului E4E. 0(iar dacă&ateria este o sursă convena&ilă de electricitate utilizată în multiple scopuri"ea se uzează şi tre&uie să fie sc(im&ată. 'şadar" &ateria nu este o sursăpotrivită pentru a genera curent electric unei întregi comunităţi.1!perienţele de la începutul secolului al E4E-lea au dus la dezvoltareageneratoarelor moderne.

   

Page 13: Proiect Fizica Pentru Motoare Electrice

7/21/2019 Proiect Fizica Pentru Motoare Electrice

http://slidepdf.com/reader/full/proiect-fizica-pentru-motoare-electrice 13/15

  Sfaturi practice pentru întreţinerea şi funcţionareamotoarelor electrice

!eriile "i colectorul sunt părţile cele mai pretenţioase dinconstrucţia "i întreţinerea motoarelor de curent continuu# !entru ocomutaţie bună a motoarelor electrice trebuie respectate anumite criterii

constructive "i de calitate$- izolaţia dintre lamele tre&uie să fie mai mică dec7t înălţimea lamelelorpentru ca periile din căr&une să alunece numai pe lamelele din cupru c(iar şidupă o perioadă mai îndelungată de funcţionare<

- suprafaţa e!terioară tre&uie să fie şlefuită şi perfect centrată pe a!ul derotire" pentru ca periile să facă contact electric &un şi să alunece uşor" fără #oc care să producă sc7ntei la colector sau să înrăutăţească comutaţia<

- nu este permis să se înlocuiască periile uzate sau defecte dec7t cu alteleoriginale sau de acelaşi tip indicat de întreprinderea constructoare" pentrucă tipurile de perii respective au fost studiate" e!perimentate şi adaptate deconstructor condiţiilor respective de funcţionare<

-periile tre&uie să reziste la temperaturi de lucru de // F 3/@0<

-port-periile au rolul de a ţine şi a păstra periile pe colector într-o anumităpoziţie" astfel înc7t să se o&ţină tensiunea ma!imă la &orne. Port-periilediferă după modul în care g(idează şi apasă periile. Pozitţia şi forţa deapăsare a periilor tre&uie sta&ilită pentru ca periile să facă contact electric&un şi să alunece uşor. 

1%

Page 14: Proiect Fizica Pentru Motoare Electrice

7/21/2019 Proiect Fizica Pentru Motoare Electrice

http://slidepdf.com/reader/full/proiect-fizica-pentru-motoare-electrice 14/15

  &xistă mai mulţi factori care influenţează comutaţia' iar ace"tiasunt clasificaţi în mai multe cateorii$

- electromagnetic: tensiunea electromotoare< parametrii secţiei< rezistenţade contact<

- mecanici: viteza de rotaţie< presiunea periei pe colector< prelungireasuprafeţelor de contact< modul de aşezare a periilor pe colector<- de alta natură: materialul periilor şi al colectorului< uzura şi stareasuprafeţei de contact< mediul în care lucrează maşina.

 

mbunătăţirea comutaţiei se poate realiza numai prin respectareaurmătoarelor condiţii$

- asigurarea presiunii între perie şi colector<- folosirea unor perii adecvate cu rezistenţa transversală mărită<

- asigurarea calităţii corespunzătoare a materialului periilor.

 

n timpul funcţionării' îmbunătăţirea comutaţiei se poate realizaprin$

- decalarea periilor din a!a neutră<

- întreţinerea corespunzătoare a suprafeţelor de contact<

- asigurarea întreţinerii periodice a maşinilor datorită fenomenului mecanicde uzură dintre perii şi suprafeţele colectorului.

  +

Page 15: Proiect Fizica Pentru Motoare Electrice

7/21/2019 Proiect Fizica Pentru Motoare Electrice

http://slidepdf.com/reader/full/proiect-fizica-pentru-motoare-electrice 15/15

  *+*,./0*&

  < ===*co46onentein'ustriale*ro>roG articole>Motoare?electrice?Inor4atii*Cultura?!enerala?*@t4l

  < ===*reerat*clo6otel*ro>Motoare?electrice?10505*@t4l

  < ro*=ii6e'ia*or&>=ii>Motor?electric

  < ===*inor4atii6roesionale.ro>6ro'uctie>ser,ice>intretinerea?

4otoarelor?electrice

  < Manual

 

3