UNIVERSITATEA CRETIN "DIMITRIE CANTEMIR"FACULTATEA DE FINANE, BNCI I CONTABILITATE BRAOV

LUCRARE LA MANAGEMENTUL RISCURILOR FINANCIARE, BANCARE I N ASIGURRI

Masterand:DUMITRIU ALINAConductor tiinific:Confereniar univ. dr. DANI ADRIANA ELENA

BRAOV2014UNIVERSITATEA CRETIN "DIMITRIE CANTEMIR"FACULTATEA DE FINANE, BNCI I CONTABILITATE BRAOVPROGRAMUL DE STUDII DE MASTER: MANAGEMENT FINANCIAR-BANCAR

RISCUL DE CREDITARE

Masterand: DUMITRIU ALINAConductor tiinific:Confereniar univ. dr. DANI ADRIANA ELENA

BRAOV

2014

C U P R I N S

I N T R O D U C E R E8GESTIUNEA RISCURILOR BANCARE91.1CADRUL GENERAL DE MANAGEMENT AL RISCURILOR BANCARE92 RISCUL DE CREDITARE143 STUDIU DE CAZ REALIZAT LA BANCA TRANSILVANIA I S.C STIROM S.A213.1 PREZENTARE BNCII TRANSILVANIA21 3.1.1 Istoric213.1.2 Principalele etape i evoluia sa n cadrul sistemului bancar romnesc213.1.3 Structura capitalului i a acionariatului243.2 PREZENTAREA SOCIETII S.C STIROM S.A253.2.1 Prezentarea firmei25CONCLUZII I PROPUNERI37B I B L I O G R A F I E38A N E X E391.3Anexa 1 - BILAN CONTABIL PRESCURTAT391.4Anexa 2 - CONTUL DE PROFIT I PIEDERE411.5Anexa 3 - SITUAIA ACTIVELOR IMOBILIZATE45

LISTA TABELELORTabelul 1.1 Denumirea tabeluluiError! Bookmark not defined.Tabelul 2.1 Denumirea tabeluluiError! Bookmark not defined.Tabelul 2.2 Denumirea tabeluluiError! Bookmark not defined.

LISTA FIGURILOR Figura 1.1 Denumirea figurii 1.1Error! Bookmark not defined.Figura 1.2 Denumirea figurii 1.2Error! Bookmark not defined.Figura 2.1 Denumirea figurii 2.1Error! Bookmark not defined.Figura 2.2 Denumirea figurii 2.2Error! Bookmark not defined.

REFERAT SISTEME INFORMATICE DE BUSINESS INTELLIGENCE

iii

I N T R O D U C E R E

n general, riscul (industrial, comercial, bancar) poate fi definit ca fiind o ntmplare a crei producere are o consecin nefavorabil. Riscul reprezint posibilitatea a nerealizare a ctigului scontat sau de apariie a unei pierderi n tranzaciile economice, ca urmare a producerii unor evenimente sau fenomene cu impact asupra afacerilor societii comerciale. Piaa financiar este extrem de volatil[footnoteRef:1] datorit influenei unui numr mare de factori obiectivi i subiectivi, iar n lupta lor pentru maximizarea profitulu instituiile de credit se confrunt frecvent cu tot felul de riscuri. [1: Tudorache Dumitru Management financiar bancar, Cartea Universitar, 2004]

Riscurile reprezint consecinele patrimoniale ale neexecutrii sau executrii tardive sau necorespunztoare a unei obligaii stipulat ntr-un contract comercial pentru care creditorul prejudiciat nu poate trage la rspundere pe debitor. Este important de tiut c riscul este generat de un numr mare de operaiuni i proceduri, din acest motiv, n domeniul financiar, riscul trebuie s fie considerat ca un complex de rsicuri, n sensul c producerea unui risc poate conduce la cauzarea altor riscuri. Este obligatoriu ca trategia unei bnci care se respect s includ programe i proceduri privind managementul riscurilor bancare n vederea minimizrii probabilitii ca riscurile s afecteze expunerea potenial a bncii. Cele trei obiective ale managementului bancar sunt: maximizarea profitabilitii, minimizarea expunerii la risc i respectarea reglementrilor bancare. Sarcina managementului bancar const n stabilirea obiectivului central pentru fiecare perioad. Cel mai persistent risc cu care se confrunt bncile este riscul de credit riscul conform cruia clienii bncii nu pot s i onoreze obligaiile fa de banc. Riscul de credit poate aprea din operaiunile de creditare ale prsoanelor fizice, societilor comerciale, bncilor i guvernelor, din derularea unor tranzacii pe pia care nu sunt onorate la scaden. n literatura juridic, se pune mult accent asupra necesitii delimitrii situaiilor de risc de cele care intr n domeniul rspunderii contractuale. Riscul poate avea o influen considerabil asupra unei instituii de credit att o influen care se resimte n pierderile directe nregistrate, ct i o influen a cror efecte se resimt asupra clienilor, personalului, partenerilor de afaceri i chiar asupra autoritii bncii. GESTIUNEA RISCURILOR BANCARE CADRUL GENERAL DE MANAGEMENT AL RISCURILOR BANCARE Riscurile au fcut dintotdeauna obiectul studiilor societilor bancare. n prezent gestiunea riscurilor urmrete msurarea i controlul acestora. n acest scop trebuie fcut un inventar al riscurilor bancare. Astfel, n funcie de fiecare risc se caut i se aplic msuri adecvate, care s permit meninerea acestuia n cadrul unor limite acceptabile. Este dificil s se elimine riscurile asociate activitii bancare, deoarece acestea sunt strns legate de performanele bncii. Pentru gestiunea riscurilor bancare este necesar n primul rnd definirea individual a acestora. Odat definite, ele pot fi msurate, urmrite i controlate.Se pot individualiza urmtoarele riscuri:1. riscul de credit numit i risc de contrapartid sau risc de insolvabilitate a clientului este cel mai important risc cu care se confrunt banca. El const n probabilitatea de a pierde din nerespectarea de ctre clientul debitor a clauzelor contractuale. Pierderea poate sa fie total sau parial. Acest risc crete odat cu numrul de clieni, cu volumul creditului acordat i cu nivelul ratei dobnzii. n gestiunea acestui risc, bncile urmresc ntocmirea i analizarea unui dosar de creditare, stabilesc reguli de diviziune a riscului i caut s-i diversifice portofoliul de credite.2. riscul de lichiditate reprezint riscul de a nu putea onora cererilor de plat i de retragere ale clienilor. Problema lichiditii se poate pune pe mai multe niveluri. n varianta cea mai acceptabil lichiditatea este legat de imposibilitatea de a face rost de resurse la un cost normal. n varianta extrem ea poate duce chiar la falimentul bncii. Gestiunea acestui risc se bazeaz pe crearea de rezerve uor lichidabile, la care banca s poat apela n caz de nevoie i pe o corect previzionare a nevoilor de finanare n ceea ce privete amploarea i regularitatea acestora.3. riscul de dobnd reprezint riscul de depreciere a rezultatelor bncii n urma variaiei ratelor dobnzii. Acesta este un risc important n activitatea bancar, deoarece veniturile i cheltuielile sunt n cea mai mare parte rezultatul unor dobnzi ncasate sau pltite de ctre banc. Pentru a se proteja de astfel de posibile pierderi, bncile utilizeaz rate de dobanda variabile si urmaresc o echilibrare a activului bilantier cu pasivul, din punct de vedere al ratei dobanzii. Astfel, in cazul unei modificari de rata a dobanzii de piata, clauzele contractuale sa-i permita bancii modificarea dobanzilor, iar eventualele pierderi sa se compenseze cu castiguri.4. riscul valutar acesta este asemanator cu riscul de dobanda, insa pierderile bancii sant determinate de variatia ratei de schimb. El se poate intalnii in mare masura si la societatile nebancare cu activitate internationala. In cazul bancii riscul valutar este cu atat mai mare cu cat bilantul sau cuprinde mai multe valori exprimate in monede straine. Mai mult chiar, riscul se poate extinde si in afara bilantului prin angajamentele extrabilantiere acceptate sau acordate de banca. Gestiunea sa urmareste mentinerea unui echilibru intre active si pasive, respectiv intre angajamente primite si acordate de banca, astfel incat pierderile datorate modificarii cursului de schimb sa se compenseze cu castiguri din partea cealalta a bilantului. Este bine ca acest echilibru sa se realizeze pentru fiecare deviza in parte.5. riscul de piata este rezultatul activitatii bancii pe pietele de capital si presupune eventuale pierderi inregistrate in urma evolutiei nefavorabile a angajamentelor asupra diferitelor active nelichidate. El creste odata cu instabilitatea parametrilor de piata (rata a dobanzii, indici bursieri, curs valutar), instabilitate ce se exprima prin notiunea de volatilitate a pietei. Pentru a controla acest risc, banca trebuie sa aleaga o structura adecvata a portofoliului de active, care sa permita mentinerea valorii acestui portofoliu cat mai constanta.6. riscul de solvabilitate numit si risc de faliment, reprezinta riscul bancii de a nu dispune de fonduri proprii suficiente pentru a acoperii eventualele pierderi. Acest risc poate fi rezultatul unor fonduri proprii insuficiente, dar si al asumarii unor riscuri prea mari. Pentru evitarea lui este necesar sa se gaseasca un optim intre acesti doi factori, optim sintetizat sub notiunea de adecvare a capitalului. Un rol important il joaca, in acest caz, reglementarile prudentiale bancare, care obliga bancile sa detina un minim de fonduri proprii in functie de riscurile asumate. In plus, fiecare banca este libera sa stabileasca daca acest minim ii este suficient sau nu.7. riscul de tara reprezinta posibilitatea de a inregistra pierderi dintr-o relatie cu un partener strain, datorita unor evenimente ce depind, total sau partial, de controlul guvernului strain. Aceste evenimente sunt legate, in general, de factori politici (razboi, revolte pe motive ideologice, revendicari teritoriale), factori sociali (revolte cu substrat etnic sau religios, actiuni sindicale generale) sau factori de natura economica (ca rezultat al aplicarii unor politici economice eronate sau dezavantajoase). In unele cazuri pot fi incluse aici si catastrofe natural care se produc cu o anumita regularitate.8. riscul de produs nou apare in conditiile in care banca ofera pe piata un produs nou, adica o inovatie financiara, si acest produs se dovedeste a fi nerentabil. Se poate, de exemplu, ca cererea sa fie atat de mica incat produsul sa nu-si atinga pragul de rentabilitate. Doua cauze importante pot determina o astfel de situatie: produsul nu este atractiv sau politicile comerciale de promovare a acestuia sunt gresite.9. riscul de frauda - este un risc intern bancii si consta in probabilitatea comiterii unor furturi sau unor actiuni contrare intereselor bancii. Personalul bancii este direct implicat in manifestarea acestui risc. De multe ori, conducerea bancii considera acest risc ca unul minor, prin marimea sumelor ce pot fi furate. El are tendinta, insa sa se accentueze in conditiile in care nu este depistat la timp. Frauda prin computer este relativ noua si consta in efectuarea de transferuri electronice de fonduri in folos propriu. De cele mai multe ori, astfel de pierderi nu sunt raportate de banca din dorinta de a nu le face publice si de a nu crea neincredere asupra sistemului de control al operatiunilor bancare. Coruptia este, de asemenea, generatoare de risc de frauda. Prin coruperea unor persoane cu drept de decizie, se pot face alegeri care sa nu fie in avantajul bancii. Cea mai intalnita situatie poate sa apara la creditarea unor persoane ce prezinta un risc mare de nerambursare sau la supraevaluarea garantiilor. In sfarsit, nerespectarea secretului profesional poate sa creeze mari pierderi bancii sau sa o lipseasca de obtinerea unor castiguri.10. riscul concurential reprezinta probabilitatea ca bancii sa-i scada performantele in conditiile in care i se modifica pozitia pe piata in raport cu celelalte banci. Concurenta este destul de mare avand in vedere ca aceste institutii ofera cam aceleasi produse, diversificarea lor fiind relativa.riscul legal poate sa apara din cel putin doua motive. Primul ar consta in faptul ca un anumit cadru legal national dezavantajeaza bancile sau un anumit tip de banca in raport cu alte institutii financiare. Iar al doilea motiv consta in incertitudinea privind evolutia acestui cadru legal. Mediul bancar prezent este mult diferit de ceea ce exista in urma cu cateva decenii. El este rezultatul mai multor factori care s-au manifestat in ultima perioada. Dintre acestia, trei sunt mai importanti si au dus la schimbarea radicala a peisajului bancar. Acestia sunt: cresterea rolului pietelor financiare dezvoltarea acestor piete, asociata cu cresterea volatilitatii, in special in domeniul valutar, au dus la aparitia de noi oportunitati de plasament, dar si la asumarea de noi riscuri pentru societatile bancare. In acest context s-a accentuat si procesul dezintermedierii, care a obligat bancile sa caute si sa inventeze noi modalitati de actiune pe piata pentru a nu fi marginalizate si a pierde din rolul pe care il joaca pe pietele creditului, in special. dereglementarea cunoscuta ca un proces de eliminare a unor reguli existente in domeniul bancar, a facut sa cresca sfera de activitate a bancilor si odata cu aceasta si spectrul de riscuri pe care si l-au asumat. Un exemplu in acest sens este tendinta de renuntare la vechea delimitare dintre bancile comerciale si cele de investitii, ca rezultat al legii Glass-Steagall, din Statele Unite. cresterea concurentei care face ca bancile, in lupta pentru atragerea si mentinerea clientelei, sa accepte riscuri mai mari. Concurenta este determinata, pe de-o parte de extinderea sferei de activitate a bancilor spre activitati care, pana atunci, apartineau altor institutii financiare sau chiar unor anumite tipuri de banci, cum este cazul intrepatrunderii sferelor de activitate ale bancilor comerciale cu cele ale bancilor de investitii, iar, pe de alta parte, este determinata de procesul de globalizare care face ca bancile, din ce in ce mai mari, sa caute noi teritorii de actiune. Un exemplu in acest sens este si crearea pietei bancare in Uniunea Europeana.

1.2. CADRUL CONTABIL DE ANALIZA A RISCURILOR SI PERFORMANTELOR

Cadrul contabil general este dat de cele doua documente sintetice: bilantul si contul de rezultate. Riscurile bancare au la baza anumite operatiuni si pot fi asociate unora sau mai multor parti de bilant. Astfel riscul de credit este strans legat de operatiunile de creditare a clientelei. Operatiunile cu titluri implica un risc de piata. Riscul de dobanda depinde in mica masura de operatiunile extrabilantiere, avand in vedere ca acestea nu sunt remunerate prin dobanzi ci prin comisioane.Contul de rezultate permite evidentierea facila a veniturilor si cheltuielilor bancare si in baza acestora a rezultatului activitatii.

Contul de rezultate

Venituri din exploatarea bancara- Cheltuieli ale exploatarii bancare

= Venit net bancar (VNB)

+ Alte venituri ale exploatarii- Alte cheltuieli ale exploatarii- Cheltuieli generale ale exploatarii

= Rezultatul brut al exploatarii (RBE)

- Dotari pentru amortismente si provizioane Soldul ajustarilor de valoare si variatiei provizioanelor pentru riscuri generale

= Rezultatul exploatarii

Rezultatul exceptional

- Impozit

= Rezultatul exercitiului

Principalele solduri de gestiune rezultate din activitatea bancara sunt: venitul net bancar indica in ce masura operatiunile bancare si finaciare ale bancii contribuie la formarea rezultatului. El include dobanzile din activitatea de intermediere si comisioanele din serviciile prestate. rezultatul brut al exploatarii numit si excedent brut de exploatare indica rezultatul activitatii curente bancare. El tine cont si de alte cheltuieli de functionare, precum cele cu personalul sau administrative. rezultatul exploatarii tine cont de politica de provizionare a bancii si poate oferii in acest sens o imagine asupra riscurilor asumate de banca. De remarcat aici ca exista si provizioane ce sunt impuse prin reguli prudentiale generale si nu depind, cel putin la nivelul minim, de dorintele bancherilor.2 RISCUL DE CREDITARERiscul de creditare exprim posibilitatea ca debitorii sau emitenii de titluri s nui onoreze obligaiile la scaden, ca urmare a degradrii situaiei financiare a acestora, care poate fi determinat de condiiile afacerii mprumutatului sau de situaia general a economiei. Pentru limitarea pierderilor care decurg din nencasarea la scaden a creditelor i dobnzilor aferente, se impune o gestionare atent a riscului de credit, care se realizeaz a priori i a posteriori. Gestionarea a priori presupune divizarea i limitarea riscurilor, aprecierea calitii de rambursare solicitanilor de credite i constituirea garaniilor, pe cnd gestionarea a posteriori urmrete analiza portofoliului de credite, constituirea de provizioane i constituirea fondului pentru riscuri bancare generale. Acordarea unui credit are la baza o previzionare a unor venituri viitoare satisfacatoare ale debitorului. Ca principiu de baza, banca nu acorda credit daca nu se poate estima ca probabilitatea rambursarii este mai mare decat probabilitatea nerambursarii. Plecand de aici, banca poate supralicita, in sensul ca poate cere ca decalajul dintre cele doua probabilitati sa fie mai mare decat simpla depasire de catre probabilitatea rambursarii. Cat de mare sa fie acest decalaj si cum se stabileste ramane la latitudinea bancii, in cazul gestionarii riscului individual de creditare. La baza evaluarii acestui risc se afla analiza creditului.

2.1 ANALIZA CREDITULUIAnaliza creditului este destul de difereniat n funcie de cele dou mari categorii de clieni, persoane fizice (retail) i persoane juridice (corporate) i dup tipul creditului, termen scurt, termen mijlociu i lung.Procesul de creditare este o activitate complex de informare, evaluare, analiz i luare a deciziei, care incepe cu cunoaterea clientelei sub raport juridic, economic, financiar i managerial, apoi continu cu stabilirea bonitii clientului n vederea determinrii riscurilor semnificative cu care acesta se confrunt, dup care urmeaz analiza solocitrii creditului sub aspectul destinaiei i a capacitii de rambursare a acestuia, plata dobnzilor i a comisioanelor. Activitatea de creditare nseamn pentru banc asumarea unor riscuri aferente creditelor acordate, iar analiza trebuie s dea asigurri c asemenea riscuri se pot accepta n anumite condiii de costuri i garanii sau riscurile sunt prea mari i pot influena semnificativ situaia financiara a bncii i nu se recomand asumarea acestora. 2.1.1 Analiza creditelor pentru persoane fiziceAnaliza de creditarea a pesoanelor fizice se bazeaz pe o fundamentare mai simpl i se poate standardiza, ceea ce ofer posibilitatea unei descentralizri a deciziei de creditare la nivelul sucursalelor i deci de cretere a operativitii, aspect apeciat n mod deosebit de clieni. Documentaia necesar pentru obinerea unui credit de consum se compune din:- cererea de credite (tipizat) prin care se prezint datele de identificare a solicitantului, numrul membrilor de familie aflai n ntreinere, suma creditului, venitul net salarial lunar, informaii despre angajator, alte surse de venituri i dac este cazul giranii cu sursele de venit net lunar; datoriile din credite la alte bnci, alte datorii (administraia financiar etc);- copii de pe actul de identitate al solicitantului i al giranilor; - adeverin de venit (tipizat) de la angajator cu datele de identificare ale acestuia, datele despre angajat - nume, contract de munc, funcia, salariu lunar, venituri suplimentare (sporuri, prime), popriri pe salariu i eventual alte datorii; declaraii notariale ale giranilor prin care se oblig s platesca bncii sumele neachitate de beneficiarul creditului.Analiza creditului incepe cu verificarea informaiilor cuprinse n documentaia de credite prin contactarea telefonic angajatorului sau chiar o vizit la acesta pentru a obine mai multe informaii despre salariat, apoi continu cu consultarea Biroului de credite pentru a se obine informaii despre datoriile i respectarea angajamentelor de ctre client (serviciul datoriei). Analiza se face pe baza unei Fie scoring care include factorii de risc standard evaluai dup o anumit scal n vederea determinrii gradului de risc care trebuie s se situeze peste un anumit prag stabilit de banc. Din practica creditrii persoanelor fizice, elementele de risc cele mai frecvente se refer la furnizarea unor date false de ctre solicitant, transmiterea de date incorecte despre venituri i datorii de ctre angajator, factori care conduc la pierderea capacitii de plat fluctuaia forei de munc, ocuparea temporar a unui post, disponibilizarea unor salariai, concedii de boal pe perioade mai lungi, lipsa de disciplin n achitarea ratelor factori care trebuie analizai cu atenie n vedrea evalurii ct mai bine a riscului de creditare. Analiza se ncheie printr-un referat ntocmit de inspectorul de credite prin care se propune acordarea creditului n suma rezultat din analiz, perioada i ratele de rambursat sau respingerea solicitrii pentru riscuri care afecteaz semnificativ capacitatea de plat a acestuia ori pentru riscul reputaional destul de ridicat. Rambursarea creditului se face n rate egale (principal i dobnd) sau rate descresctoare (principal rat constant i dobnda rat descresctoare) iar dobnda este variabil practicat de banc. Ratele nerambursate la scaden se trec dup 30 de zile la credite restante cu o dobnd majorat fa de cea curent.2.1.2 Analiza creditelor pentru persoane juridiceRiscurile sunt destul de mari pentru banc i necesit o evaluare mai atent a companiilor att sub aspect financiar ct i nonfinanciar.

2.2 ANALIZA FINANCIAR

Analiza financiar prespune cuantificarea riscurilor financiare ale clientului n vederea stabilirii capacitii de rambursare a creditelor si de plat a dobnzilor. Analiza financiar are loc pe baza documentelor contabile de sintez i cuprinde: analiza bilantului contabil; analiza contului de rezultate financiare; stabilirea bonitii clientului, determinarea performanelor financiare ale companiilor.

2.2.1 Analiza bilanului i contului de rezultate financiare Veniturile i cheltuielile sunt generate n principal de trei domenii de activitate: de exploatare privind sectorul industrial, comercial i/sau prestri servicii financiar privind participaiile la capitalurile altor societi i alte aciuni de plasament. Putem spune c ambele formeaz activitatea de plasament a ntreprinderii. Excepional privind amenzile i penalitile pentru cumprturi i pentru vnzri. Cea mai complex analiz financiar este bonitatea clientului care se bazeaz pe urmtorii indicatori de risc : Lichiditatea curentAnaliza lichiditii are ca sop aprecierea capacitii companiei de a face fa datoriilor pe termen scurt prin transformarea activelor circulante n disponbiliti. Calculul lichiditii se face dup formula Active circulanteLichiditate = Pasive circulante SolvabilitateSolvabilitatea reflect capacitatea companiei de a utiliza toate activele pentru plata tuturor datoriilor i se calculeaz dup formula Activ totalSolvabilitate (%) = 100 Datorii totale Gradul de ndatorareGradul de indatorare reflect ct de mult este indatorat compania, indicator foarte important pentru fundamentarea deciziei de creditare i se calculeaza, n dou variante, dup formulaDatorii totale(1) Grad de ndatorare (%) = 100 Pasiv total

Datorii financiare(2) Grad de ndatorare financiar (%) = --------------------------- 100 Capital propriu Rentabilitatea economicaRentabilitatea economic exprim eficiena activitatii de ansamblu a companiei i se determin dupa formula Profit brutRentabilitatea economic (%) = ------------------ 100 Activ total

Profit netRentabilitatea financiar (%) = ---------------------- 100 Capital propriu Viteza de rotaie a activelor circulanteAcest indicator exprim numarul de cicluri efectuate de activele circulante intr-o perioad i se determin dup formulaCifra de afceriViteza de rotaie = ----------------------Active circulanteViteza de rotaie difer foarte mult n funcie de profilul companiei i se determin pe ramuri de activitate. Gradul de recuperare a dobnziiGradul de recuperare a dobnzii reflect capacitatea companiei de a plti dobnda din profit i se calculeaz dup formulaProfit brutGradul de recuperare a dobnzii (%) = ------------------------------ 100 Cheltuieli cu dobnda

2.2.2 Analiza solicitrii de credit . Analiza solicitarii de credit se realizeaza parcurgand urmatoarele etape:a. Identificarea scopului si nivelului creditului acordatUtilizarea creditului trebuie s corespund cu cerinele legislatiei bancare si cu normele de creditare ale bancii. Daca aceasta conditie este indeplinita, se urmareste in continuare dimensionarea creditului in functie de deficitul de resurse care trebuie acoperit. In acest scop se intocmeste un flux de incasari si plati, care sa stabileasca acest deficit si in functie de acesta partea de finantare ce revine bancii. b. Identificarea surselor de rambursare a creditului Principala sursa de rambursare a creditului o reprezinta excedentul de lichiditati aparut in urma procesului economic desfasurat de debitor, dar aceasta este o proiecie. Pentru siguranta banca solicit si o a doua sursa, de rezerva, care consta intr-o garantie real a debitorului (ipoteci imobiliare, gajuri cu sau fr deposedare asupra unor bunuri precum utilajele de producie) care poate fi valorificata de creditor n situaia incapacitii de plat a debitorului.c. Ientificarea garantiilor creditului In cazul existentei unor garantii reale, creditorul trebuie sa le identifice foarte clar, sa le verifice si sa le evalueze cat mai corect. Valoarea garantiei trebuie sa acopere creditul si dobanzile datorate de debitor. In final, aceste garantii fac obiectul unui contract juridic prin care o parte dintre drepturi sunt cedate creditorului. Tot o forma de garantare a creditului este si clauza contractuala. Aceasta poate stabili anumite praguri de incadrare pentru indicatori ai situatiei financiare a debitorului. De exemplu se poate stabili un nivel maxim al indatorarii debitorului, ce nu poate fi depasit prin contractarea de noi credite. Se poate limita, de asemenea, anagajarea acestuia in alte operatiuni sau activitati care ii pot creste expunerea la risc. d Stabilirea nivelului dobnzii i al comisioanelorIn general, dobnda propus este cea practicat de banc pentru tipul de credit solicitat dar aceasta poate fi modificat n funcie de gradul de risc identificat i de garaniile care se pot aduce de mprumutat. Dobnda se negociaz dar nivelul acesteia nu se poate abate prea mult de la dobna standard, cel mai adesea abaterea este de 0,5 1 puncte de dobnda. n ce privete comisioanele, acestea snt n general fixe si se negociaza mai rar.2.2.3 Referatul de analiz a creditelorAnaliza nonfinanciar i analiza financiar se prezint n Referatul de analiz a creditelor care trebuie s ofere factorilor de decizie informaiile necesare pentru apobarea solicitrii de credite n conditii de risc acceptabil pentru banc. Referatul de credite are urmatoarea structura: obiectul creditarii; prezentarea clientului; analiza financiara; analiza nonfinanciara; surse de rambursare; garantii; perioada de creditare; dobnzi si comisioane; concluzii si propuneri de creditare.Referatul se semneaz de conducrea departamantului de analiz credite i de inspectorul de credite i se inainteaza organelor competente pentru aprobare.2.2.4 Contractul de creditContractul de credit i acordul de garanie constituie acte ncheiate ntre banc i mprumutat prin care se materializeaz acordul de voin ntre cele dou pri privind acordarea, garantarea i rambursarea creditului. Aceste contracte se bazeaz pe prevederile Codului Comercial, Codului Civil i Legii Bancare din care rezult c toate operaiunile de credit i garantare ale bncilor trebuie consemnate n documente contractuale prin care s se specifice toi termenii i toate condiiile acestor tranzacii. Contractul de credit este un document tip al bncii, cu clauze juridice, n cadrul cruia se nscriu elementele specifice tranzaciei identificarea mprumutatului, suma creditului, obiectul creditului, perioada de creditare, perioada de graie, perioada de tragere, dobnda (curent i majorat pentru creditele restante), comisioanele, termenul de rambursare, procedurile n cazul nerambursrii la scaden, garaniile i data de inchidere a contractului.

3 STUDIU DE CAZ REALIZAT LA BANCA TRANSILVANIA I S.C STIROM S.A3.1 PREZENTARE BNCII TRANSILVANIA 3.1.1 Istoric Banca Transilvania (BT) este Banca Oamenilor ntreprinztori din Romnia. Banca se claseaz pe poziia a 3-a n topul bncilor din Romnia,n funcie de active, la finalul primului trimestru din 2013. Istoria BT a nceput n Cluj-Napoca, n 1994, la iniiativa unor oameni de afaceri din Cluj. Ideea a fost aceea de a crea o banc local, un brand de Cluj. Spiritul antreprenorial al fondatorilor a determinat consolidarea poziiei Bncii Transilvania, ntr-o prim etap n Cluj i, ulterior, la nivel regional i naional, pentru ca n 2007 s se extind inclusiv n Cipru. Banca i-a orientat la nceput activitatea spre sectorul IMM i, datorit cererii pieei, n scurt timp aceasta a nceput s se dedice i domeniului retail. n anul 1997, Banca Transilvania a devenit prima instituie bancar din Romnia, care a fost cotat la Bursa de Valori Bucureti. Strategia bncii este susinut de acionari puternici: Banca European pentru Reconstrucie i Dezvoltare, care deine 15% din capitalul social, Bank of Cyprus si IFC - Divizia de investiii a Bncii Mondiale.Un momentde referinpentru banc a fost anul 2003, de cnd identitatea de corporatie are un nou concept, conform noii misiuni a bncii. Re-branding-ul a nsemnat modificarea logo-ului bncii, precum i implementarea unui standard nou privind unitile sale.3.1.2 Principalele etape i evoluia sa n cadrul sistemului bancar romnesc Banca Transilvania inseamna un grup financiar puternic, Grupul Financiar BANCA TRANSILVANIA, care ofera servicii integrate - banking, administarea investitiilor, finantarea consumatorilor, leasing, tranzactii mobiliare, factoring, prin intermediul companiilor sale: BT Securities, BT Asset Management S.A.I. S.A., BT Leasing, BT Medical Leasing, BT Finop Leasing IFN SA, BT Direct, Compania de Factoring etc. Echipa Bancii Transilvania este formata din peste 6.000 de angajati, iar media de varsta este de 33 de ani. BT este unul dintre cei mai doriti angajatori din Romania, situandu-se intre primele 20 de companii, conform clasamentului realizat in 2012 de Catalyst Consulting si facut public prin intermediul presei in luna iunie a.c. Banca Transilvania este prezenta in toate centrele economice importante din tara, avand o retea formata din peste 560 sucursale, agentii si puncte de lucru. n prezent Banca Transilvania desfoar o gama variat de operaiuni n Romnia, oferind un pachet complet de servicii: Servicii bancare pentru persoane fizice :

- Servicii bancare pentru Clienti IMM:

3.1.3 Structura capitalului i a acionariatului

3

3.2 PREZENTAREA SOCIETII S.C STIROM S.A

3.2.1 Prezentarea firmei Denumirea i statutul juridic:Societatea comercial STIROM S.A. are sediul n Bucureti, Str. Theodor Pallady, nr. 45, sectorul 3. A fost nfiinat n conformitate cu prevederile legii 15/1990 i HGR 1176/1990 ca unitate cu personalitate juridic sub numele de STIROM, prin preluarea integral a patrimoniului fostei ntreprinderi de Articole de Sticlrie Bucureti fiind aprobat prin Hotrrea Guvernului Romniei . Societatea a fost nmatriculat la Registrul Comerului n data de 26.12.1990. Din 29.12.1995, S.C.STIROM S.A. devine societate cu capital majoritar privat. HCM 651/1966 este actul de natere al celui mai mare productor de sticlrie din Romnia, aprut iniial sub denumirea de FASB (Fabrica de Articole de Sticlrie Bucureti), unitate modern, cu dotarea tehnic la nivelul mondial al momentului. FASB a fost pus n funciune n anul 1970, livrnd pn n 1990 cteva miliarde de articole de sticlrie, att pieei interne ct i la export.S.C. STIROM S.A. continu s rmn i astzi cel mai mare productor intern, avnd o capacitate de producie de peste 450 tone sticlrie / zi. Domeniul i obiectul de activitatenc de la nfiinarea sa, S.C. STIROM S.A. a fost i continu s rmn cea mai mare ntreprindere din Romnia de sticlrie automat. Domeniul de activitate al societii, prevzut n statutul su, const din fabricarea i comercializarea pe piaa intern i la export a articolelor de ambalaj i menaj, tuburi, fiole farmaceutice, lentile i alte articole tehnico-utilitare din sticl calcosodic i borosilicatic.De asemenea, n cadrul societii, se mai desfoar i alte activiti specifice industriei sticlei, att n folosul propriu ct i pentru alte uniti din cadrul sectorului (proiectare i execuie matrie sticlrie, piese de schimb i utilaje specifice, prestaii diverse etc.).Clienii principali ai S.C. STIROM S.A. sunt grupai n industriile alimentar, farmaceutic i de medicamente, chimic i optic.Prin fabricarea i comercializarea articolelor de menaj, S.C. STIROM S.A. satisface i o parte nsemnat a necesitilor alimentaiei publice i a populaiei, adresndu-se, prin preuri de vnzare relativ sczute, n special segmentelor mai puin favorizate financiar.Articolele produse i comercializate se mpart n dou categorii: Sticlrie de ambalaj pentru industria alimentar i a buturilor. Articole de menajSticlria de ambalaj, destinat clienilor industriali, cuprinde urmtoarele tipuri de produse: Butelii realizate din sticl alb, verde, brun i olive green cu capaciti ntre 40 ml i 2000 ml, pentru vinuri, buturi alcoolice, buturi rcoritoare, bere i ape minerale. Borcane pentru industria alimentara din sticl alb cu capaciti ntre 80 ml i 1700 ml. Flacoane cu capaciti ntre 8 ml i 1000 ml, realizate din sticl alb. Alte informaii generaleFabrica este amplasat n Bucureti pe Platforma Industrial Dudeti i are asigurat accesul la cile rutiere i C.F.R.. Terenul de amplasament are o suprafa de 138,595 mp. i constituie proprietatea societii.Concurenii:Referitor la concuren, aceasta se manifest numai n ceea ce privete fabricarea i comercializarea buteliilor, S.C. STIROM S.A. fiind unic productor n Romnia de sticlrie de menaj fabricat automat, precum i de flacoane i fiole farmaceutice.Principalii concureni din exterior, la menaj, sunt productori din Turcia (Paabahce) i din Frana (Luminarc). Produsele acestora beneficiaz de tehnologii mult mai moderne care le asigur o calitate superioar i un mod de ambalare ce adaug valoare produselor i le difereniaz fa de concureni. De asemenea pe pia poate fi identificat o concuren indirect din partea productorilor de articole de menaj pe baza altor materii prime ( plastic, ceramic, metal).Clienii principali ai S.C. STIROM S.A. sunt grupai n industriile alimentar, farmaceutic i de medicamente, chimic i optic. Reeaua de distribuie a societii este foarte vast, iar segmentele de cumprtori sunt diversificate. Printre clienii firmei bucuretene se numr : TUBORG, BRAN UNION, INTER BREW, COCA COLA, PEPSI COLA, fabrici de medicamente, mbuteliatori de vin i alcool ( MURFATLAR, COTNARI, PERFECT RENNAISANCE, STALINSKAIA, SANKT PETERSBURG), reeaua de supermarket (METRO, BILLA) i muli alii.Principalii furnizori ai societii comerciale sunt: Uzina de sod Govora; Mindo Dorohoi; Sticlovai Vleni; Chimopar Harghita .Furnizorii forei de munc se constituie din unitile de nvmnt, oficiile de for de munc, precum i persoanele aflate n cutarea unui loc de munc.3.2.2 Organizarea firmei

ntreprinderea S.C. STIROM S.A. are circa 1650 angajai mprii n diferite compartimente. Structura organizatoric a sistemului de management este ierarhizat n subordonri i atribuii pentru fiecare funcie managerial.Adunarea General a Acionarilor este organul suprem de conducere al societii, care decide asupra activitii acesteia i asigur politica economic i comercial. Aceasta poate fi ordinar sau extraordinar.n cadrul ntreprinderii S.C. STIROM S.A. exist o Comisie de Cenzori (organigrama) care este format din trei membri i mpreun cu acionarii controleaz gestiunea societii comerciale.Mai exist un Consiliu Managerial a crui componen este stabilit prin Contractul de Management.n cazul conducerii manageriale atribuiile preedintelui Consiliului de Administraie sunt preluate de ctre Managerul General. Managerul Tehnic coordoneaz activitatea tehnic, tehnologic i de producie a societii comerciale, prin efii de compartimente i secii care i sunt subordonai. n cadrul organizrii ntreprinderii se ntlnete i un Manager Comercial care desfoar activiti de contractare, livrare produse, marketing, aprovizionare, depozitare, manipulare etc. Managerul Economic asigur i impune respectarea reglementrilor legislaiei de specialitate i urmrete procurarea fondurilor necesare societii comerciale.

S.C. STIROM S.A. ORGANIGRAMADUNAREA GENERAL A ACIONARILOR

CONSILIUL MANAGERIALCOMISIA DE CENZORI

MANAGER GENERAL

MANAGERTEHNICMANAGER COMERCIALMANAGERECONOMIC

Cabinet medicalComp. TehnicComp. CFUComp. Contabilitate

Comp. JuridicSeciiComp. TransporturiComp. Financiar

Comp. CFIComp. AutoutilitareComp. DesfacerePrescurtri:Comp.- compartimentAC-asigurarea calitiiCTC control tehnic de calitatePS-personal salarizareONM organizarea i normarea muncii

Comp. AdministrativComp. Mecano EnergeticComp. Export

Comp. Protecia MunciiComp. Proiectare ProduseComp. Aprovizionare

Comp. Informaional

Comp. Marketing

Comp. ONM

Comp. PS

Comp. Metrologie

Comp.LaboratorC FI control financiar In externC FU - ci ferate uzinale

Comp. CTC

Comp. AC

Managementul resurselor umane cuprinde acele activiti prin care se optimizeaz performana oamenilor dintr-o organizaie, precum i relaiile dintre acetia. Domeniile importante ale managementului resurselor umane sunt: recrutarea i selecia, integrarea noilor angajai, evaluarea performanelor angajailor, stimularea material i moral, precum i administrarea relaiilor de munc.Obiectivul principal al departamentului de resurse umane din cadrul ntreprinderii S.C. STIROM S.A. ( compartimentul Personal Salarizare ) este acela de a-i pstra salariaii ct mai mult timp n ntreprindere i de a le satisface trebuinele acestora astfel nct ntreprinderea s obin maximum de eficien. Astfel, managerul n resurse umane de la acest compartiment se ocup de dou aspecte: atragerea, obinerea i reinerea forei de munc n ntreprindere date de: reducerea absenteismului i a fluctuaiei de personal, creterea siguranei muncii; eficacitatea personalului din subordine ( realizarea cu succes a tuturor sarcinilor atribuite de ctre fiecare angajat ).ns toate aceste lucruri pot fi realizate doar prin capacitatea i motivarea personalului. n cadrul ntreprinderii S.C. STIROM S.A., motivarea personalului se face prin: salarizarea corespunztoare muncii depuse; acordarea de bonusuri ( de exemplu: pentru angajaii care vin la munc smbta sau duminica, li se acord pe lng salariul de baz i o remunerare pentru orele suplimentare, costul unei ore de munc suplimentar fiind dublat fa de cel iniial ; totodat, de srbtori angajailor li se acord prime ); promovarea angajailor ; motivare nesalarial ( foarte important pentru angajaii ntreprinderii S.C. STIROM S.A. este crearea unor condiii optime de lucru: programul de lucru flexibil, condiiile de munc , sigurana i sntatea angajailor, protecia la locul de munc, precum i elaborarea contractului colectiv de munc; n ntreprinderea S.C. STIROM S.A. se lucreaz foarte mult n echip, astfel nct relaiile dintre angajai trebuie avute n vedere tot timpul de ctre compartimentul de resurse umane ); evaluarea posturilor nainte de toate acestea, un lucru dificil, costisitor dar, totodat, extrem de important pentru S.C. STIROM S.A. l constituie politica de recrutare i selecie a personalului. Astfel, compartimentul de resurse umane se ocup de cutarea i de gsirea candidailor pentru posturile vacante ale ntreprinderii, astfel nct aceasta s poat selecta cele mai potrivite persoane. Se ine cont de ceea ce cere respectivul post i se caut persoanele calificate pentru acesta. n cadrul acestei ntreprinderi, recrutarea se face mai mult din interior, deoarece ntreprinderea se bazeaz foarte mult pe experiena dobndit n timp de angajaii si i pe vechime. Acesta este i un mod de promovare a propriilor angajai. Nu se exclude ns recrutarea din exterior apelndu-se la instituiile de nvmnt, ageniile de for de munc, i nu n ultimul rnd la referinele oferite de angajaii ntreprinderii. Recrutarea este fcut de ctre cei de de la compartimentul Personal Salarizare. Dup ce s-a fcut selecia angajailor, urmeaz integrarea acestora pe noul post i sprijinul pe care ntreprinderea li-l ofer pentru a se putea adapta ct mai uor i mai repede.

3.2.3 Credit + 100.000 LEI

Limita adiionalPrimeti n plus pn la 100.000 lei, fr garanii materiale

Valoarea credituluiValoarea creditului

Perioada 24 luni

Condiiile de eligibilitate- compania inregistreza o perioada minima de activitate de 18 luni;- cifra de afaceri este una in crestere sau, in cazul in care evolutia acesteia este una negativa, scaderea cifrei de afaceri nu este mai mare de 25%;- firma nu este in interdictie de a emite cecuri bancare;- la creditele contractate compania figureaza in CRB cu serviciul datoriei A sau B in ultimele 6 luni si A la data analizei;- compania nu inregistreza popriri active sau suspendate pe cont si datorii bugetare restante mai vechi de 60 de zile (existand posibilitatea achitarii din credit a datoriilor restante sau curente fata de bugetul de stat).- compania este stabila financiar.

3.2.4 Analiza financiar a societii S.C STIROM S.A n perioada 2011-2013Analiza financiar are loc pe baza documentelor contabile de sintez i cuprinde: analiza bilantului contabil; analiza contului de rezultate financiare; stabilirea bonitii clientului, determinarea performanelor financiare ale companiilor. Lichiditatea curent Active circulante Lichiditate = Pasive circulante

Lichiditatea 2011

Lichiditatea 2012

Lichiditatea 2013

Fig.3.1 Lichiditatea Lichiditatea curentaeste una dintre cele mai importante rate financiare ale unei companii si masoara capacitatea acesteia de a plati datoriile pe termen scurt utilizand activele pe termen scurt din bilant. Se calculeaza ca raport intreactivele circulantesi totaluldatoriilor pe termen scurt. Cu cat valoarea sa este mai mare, cu atat compania are o capacitate mai mare de a-si plati datoriile curente fara sa apeleze la resurse pe termen lung sau la noi imprumuturi. O valoare subunitara inseamna ca firma are nevoie sa se imprumute sau sa vanda o parte din activele imobilizate pentru a-si plati datoriile si a evita falimentul. In general, o lichiditate curenta mai mica decat 1 e un semnal negativ. Valoarea optima pentru acest indicator este in jur de 2, insa ea poate varia in functie de sectorul de activitate. Astfel, exista sectoare unde lichiditatea optima este de 2 sau chiar mai mare, dar si sectoare care functioneaza foarte bine cu 1.5 sau chiar cu 1. Sectoarele unde lichiditatea curenta poate fi ceva mai mica fara ca acest lucru sa aiba un efect negativ asupra activitatii sunt cele care presupun o pondere foarte mare a activelor fixe si o perioada mai indelungata pentru valorificarea produselor (cum ar fi santierele care produc vapoare sau avioane, de exemplu), in a caror situatie datoriile curente sunt platite in general din credite pentru acoperirea capitalului de lucru.

Solvabilitate (%) =

Solvabilitatea2011=

Solvabilitatea2012=

Solvabilitatea2013=

Fig.3.2 Solvabilitatea Solvabilitatea este rezultatul unei activitati eficiente, iar lipsa capacitatii de plata si a lichiditatii pot avea efect temporar, daca intreprinderea se bazeaza pe o solvabilitate globala.

Grad de ndatorare (%) =

Grad de ndatorare2011=%

Grad de ndatorare2012=%

Grad de ndatorare2013=% Fig.3.3 Gradul de ndatorare

Rentabilitatea economic (%) =

Rentabilitatea economic2011=

Rentabilitatea economic2012=

Rentabilitatea economic2013=

Rentabilitatea financiar (%) =

Rentabilitatea financiar2011=

Rentabilitatea financiar2012=

Rentabilitatea financiar2013=

Viteza de rotaie a activelor circulante

Viteza de rotaie =

Viteza de rotaie2011=

Viteza de rotaie2012=

Viteza de rotaie2013=cu ct numrul de rotaii este mai mare, cu att activitatea este mai eficient, deoarece, cu aceli volum de active circulante se poate realiza un volum mai mare de desfacere de mrfuri i un profit mai mare. Gradul de recuperare a dobnziiGradul de recuperare a dobnzii reflect capacitatea companiei de a plti dobnda din profit i se calculeaz dup formula.

Gradul de recuperare a dobnzii (%) =

Gradul de recuperare a dobnzii2011= zile

Gradul de recuperare a dobnzii2012= zile

Gradul de recuperare a dobnzii2013= zile

CONCLUZII I PROPUNERIAnaliznd urmtori indicatorii de lichiditate, solvablitatea-care se afl peste pragul de 100%, n 2011 este de 159%, 2012 de 202% i n 2013 de 217%, gradul de ndatorare care este mediu de 46,83% n 2011, viteza de rotaie fiind de 3,09 rotaii iar gradul de recuperare al investiiei este de 218 zile, constatm c S.C STIROM S.A se va ncadra pentru aprobarea creditului deoarece firma are profit.

B I B L I O G R A F I E

[1] Brsan-Pipu, Nicolae, i Ion Popescu. Managementul riscului. Concepte, metode, aplicaii. Braov: Editura Universitii "Transilvania", 2003.[2] Alexandra Horobe, Managementul riscului n investiiile internaionale, Editura All Beck [3] Suciu, Gheorghe. Analiz economic-financiar. Braov: Editura Infomarket, 2009.[4] www.biblioteca-digital.ase.ro[5] Laura Elly Nagy, Managementul riscului n asigurri, Editura c.h.Beck

A N E X EAnexa 1 - BILAN CONTABIL PRESCURTAT

Denumirea elementuluiNr. rd.Sold la 31.12.2011Sold la 31.12.2012Sold la 31.12.2013

A. ACTIVE IMOBILIZATE

Imobilizri necorporale12271831350537315502001

Imobilizri corporale2868812919755240295153352

Imobilizri financiare362812141872836918263596

ACTIVE IMOBILIZATE TOTAL(rd.1+2+3)493389688129786144128918949

B. ACTIVE CIRCULANTE

Stocuri590771811784562410761828

Creane6340302252313235116117313

Investiii pe termen scurt7---

Casa i conturi la bnci8148483631503725664040

ACTIVE CIRCULANTE-TOTAL (rd.5+6+7+8)9445922424412834732543181

C. CHELTUIELI N AVANS1093939159470166447

D. DATORI I(< 1 an)11405231154357856248254879

E. ACTIVE CIRCULANTE NETE/DATORII CURENTE NETE (rd.9+10-11-18)12446861814428781732709628

F. TOTAL ACTIVE-DATORII CURENTE (rd.4+12)13138027855174035688161628577

G. DATORII (> 1 an)14179645972058226211047413

H. PROVIZIOANE1517409000

I. VENITURI N AVANS (rd.17+18) din care:164801438273108333

Subvenii pentru investiii174801438273108333

Venituri nregistrate n avans18000

J. CAPITAL I REZERVE

Capital (rd.20+21+22) din care:19123589502330637423306374

- Capital subscris vrsat20123589502330637423306374

- Capital subscris nevrsat21

- Patrimoniul regiei22

Prime de capital23

Rezerve din reeveluare24508811496242121258891862

Rezerve 25

- Aciuni proprii26

- Ctiguri legate de capitaluri proprii27

- Pierderi legate de capitaluri proprii28

Profitul sau pierderea reportat() Sold C29

Sold D30

Profitul sau pierderea ex.financiar Sold C3131508455070821349002

Sold D32

- Repartizarea profitului3321383266569114629

CAPITALURI PROPRII - TOTAL (rd.19+23+24+25-26+27-28+29-30+31-32-33)34661771128616809983432609

Patrimoniul public35000

CAPITALURI - TOTAL (rd.34+35)36661771128616809983432609

Anexa 2 - CONTUL DE PROFIT I PIEDERE

Denumirea indicatorilorNr. rd.Sold la 31.12.2011Sold la 31.12.2012Sold la 31.12.2013

1. CIFRA DE AFACERI NET (rd.2+3+4+5)1133668621134749634157647760

Producia vndut25380931994520153120422692

Venituri din vnzarea mrfurilor3798593024022948137225068

Venituri din dobnzi nregistrate de entitile al cror obiect de activitate l constituie leasingul4000

Venituri din subvenii de exploatare aferente cifrei de afaceri nete5000

2.VARIAIA STOCURILOR DE PRODUSE FINITE I A PRODUCIEI N CURS DE EXECUIE000

Sold C6667748562885347324488375

Sold D7000

3. PRODUCIA REALIZAT DE ENTITATE PENTRU SCOPURILE SALE PROPRII I CAPITALIZAT885841703430937164

4. ALTE VENITURI DIN EXPLOATARE93939404637970341636

VENITURI DIN EXPLOATARE - TOTAL (rd.1+6-7+8+9)10200837417168584170182484935

5. CHELTUIELI CU MATERIILE PRIME I MATERIALELE CONSUMABILE11633812417226095789830926

Alte cheltuieli materiale1212380669044811097650

Alte cheltuieli externe (energie, ap)13546364959610336415829

Cheltuieli privind mrfurile14838314624057581137232824

6. CHELTUIELI CU PERSONALUL (rd.16+17) din care:15217152852023653019662525

Salarii i indemnizaii16167811021566504515149419

Cheltuieli cu asigurrile i protecia social17493418345714854513106

7. AJUSTRI DE VALOARE PRIVIND IMOBILIZRILE CORPORALE I NECORPORALE (rd.19-20)18610581664706316091202

Cheltuieli19610581664706316091202

Venituri20000

Ajustri de valoare privind activele circulante (rd.22-23)21358457-42279-12554

Cheltuieli22687790904665168

Venituri2332933394694412722

8. ALTE CHELTUIELI DE EXPLOATARE (rd.25+26+27+28)24134904391701402516070435

Cheltuieli privind prestaiile externe25117502381519036014042769

Cheltuieli cu alte impozite, taxe i vrsminte asimilate269808329783171099207

Cheltuieli cu despgibiri, donaii i active cedate27759369845348928459

Cheltuieli privind dobnzile de refinanare nregistrate de entitile al cror obiect de activitate l constituie leasingul28000

Ajustri privind provizioanele (rd.30-31)2917409000

Cheltuieli3017409000

Venituri31000

CHELTUIELI DE EXPLOATARE - TOTAL (rd.11+12+13+14+15+18+21+24+29)32195758505163381189176388837

PROFITUL SAU PIERDEREA DIN EXPLOATARE:000

Profit (rd.10-32)33507891252029816096098

Pierdere (rd.32-10)34000

9. VENITURI DIN INTERESE DE PARTICIPARE35256500

Din care, venituri obinute de la entitile afiliate36256500

10. VENITURI DIN ALTE INVESTIII I MPRUMUTURI CARE FAC PARTE DIN ACTIVELE IMOBILIZATE37000

Din care, venituri obinute de la entitile afiliate38000

11. VENITURI DIN DOBNZI392445853909047797

Din care, venituri obinute de la entitile afiliate40

Alte venituri financiare4158339316960591543266

VENITURI FINANCIARE - TOTAL (rd.35+37+39+41)42586095412351491591063

12. AJUSTRI DE VALOARE PRIVINV IMOBILIZRILE FINANCIARE I INVESTIIILE DEINUTE CA ACTIVE CIRCULANTE (rd.44-45)43000

Cheltuieli44000

Venituri45000

13. CHELTUIELI PRIVIND DOBNZILE461900693648750505036

Din care, cheltuielile n relaia cu entitile afiliate47000

Alte cheltuieli financiare

48489140710786811454852

CHELTUIELI FINANCIARE - TOTAL (rd.43+46+48)49679210017274311959888

PROFITUL SAU PIERDEREA FINANCIAR():

Profit (rd.42-49)50-931146-492282-368825

Pierdere (rd.49-42)51931146492282368825

14. PROFITUL SAU PIERDEREA CURENT():

Profit (rd.10+42-32-49)52414776647106995727273

Pierdere (rd.32+49-10-42)53-4147766-4710699-5727273

15. VENITURI EXTRAORDINARE54000

16. CHELTUIELI EXTRAORDINARE55

17. PROFITUL SAU PIERDEREA DIN ACTIVITATEA EXTRAORDINAR:

Profit (rd.54-55)56000

Pierdere (rd.55-54)57000

VENITURI TOTALE (rd.10+42+54)58206698371169819319184075998

CHELTUIELI TOTALE (rd.32+49+55)59202550605165108620178348725

PROFITUL SAU PIERDEREA BRUT():

Profit (rd.58-59)60414776647106995727273

Pierdere (rd.59-58)61000

18. IMPOZITUL PE PROFIT629969211139531919640

19. ALTE IMPOZITE NEPREZENTATE LA ELEMENTELE DE MAI SUS63000

20. PROFITUL SAU PIERDEREA NET() A EXERCIIULUI FINANCIAR:

Profit (rd.60-61-62-63)647298611828186710534906

Pierdere (rd.61+62+63-60)65-7298611-8281867-10534906

Anexa 3 - SITUAIA ACTIVELOR IMOBILIZATE

ELEMENTE DE IMOBILIZRINr. rd.Sold la 31.12. 2012Sold la 31.12. 2013

IMOBILIZRI NECORPORALE

Cheltuieli de constituire i cheltuieli de dezvoltare1

Alte imobilizri21316127013161270

Avansuri i imobilizri necorporale n curs34826062576223

TOTAL (rd.1+2+3)41364387615737493

IMOBILIZRI CORPORALE

Terenuri53223420032234200

Construcii64395706844576410

Instalaii tehnice i maini72853344430780581

Alte instalaii, utilaje i mobilier8123773371491

Avansuri i imobilizri corporale n curs9164082289534

TOTAL (rd.5+6+7+8+9)10105012567108252216

IMOBILIZRI FINANCIARE111872836918263596

ACTIVE IMOBILIZATE - TOTAL (rd.4+10+11)12137384812142253305

Chart11.06201120110.94201220120.5620132013

East

Sheet1201120122013East1.060.940.56

Chart1201146.8320110201242.6620120201341.5120132013

West

Sheet1201120122013West46.8342.6641.51Fig.3.3 Grad de ]ndatorarede ndatorare