proiect finanţat de comisia europeană prin programul ... · pdf file3 impresii ale elevilor...

22
Proiect finanţat de Comisia Europeană prin programul Socrates 2005-2008 R E V I S T Ă D E I N F O R M A R E Liceul Teoretic “Alexandru Marghiloman” Buzău Nr. 2/2008 Titlu proiect: “Dinamismul artistic şi cultural – o cale către integrare ” Parteneri: IES RONDA, Lleida, Spania Kuninkaantien Lukio –Espoo, Finlanda Liceul Teoretic “Alexandru Marghiloman” –Buzău , România 07-PM-R-288-BZ-ES 2007-2008

Upload: vuhanh

Post on 06-Feb-2018

257 views

Category:

Documents


13 download

TRANSCRIPT

Page 1: Proiect finanţat de Comisia Europeană prin programul ... · PDF file3 Impresii ale elevilor participanţi la proiectul Comenius Com hem viscut el projecte Comenius Catalina, Cristina,

Proiect finanţat de Comisia Europeană prin programul Socrates 2005-2008

R E V I S T Ă D E I N F O R M A R E

Liceul Teoretic “Alexandru Marghiloman” Buzău

Nr. 2/2008

Titlu proiect: “Dinamismul artistic şi cultural – o cale către integrare ”

Parteneri: IES RONDA, Lleida, Spania

Kuninkaantien Lukio –Espoo, Finlanda Liceul Teoretic “Alexandru Marghiloman” –Buzău , România

07-PM-R-288-BZ-ES 2007-2008

Page 2: Proiect finanţat de Comisia Europeană prin programul ... · PDF file3 Impresii ale elevilor participanţi la proiectul Comenius Com hem viscut el projecte Comenius Catalina, Cristina,

2

REDACŢIE Profesori

• Stoica Valeria • Draghia Emese • Dinu Camelia

DIN SUMAR Vulcanii noroioşi

Tabăra de sculptură

Muzeul chihlimbarului

Râul Buzău

Să ne cunoaştem

oraşul

EUROPASS

Page 3: Proiect finanţat de Comisia Europeană prin programul ... · PDF file3 Impresii ale elevilor participanţi la proiectul Comenius Com hem viscut el projecte Comenius Catalina, Cristina,

3

Impresii ale elevilor participanţi la proiectul Comenius

Com hem viscut el projecte Comenius

Catalina, Cristina, Marta, Jordi, Cèlia, Alba (IES Ronda, Lleida)

Durant aquests dos últims anys hem tingut l’oportunitat de formar part d’un projecte

Europeu Comenius. Aquest projecte pretén ser un espai on diferents instituts europeus es troben i

realitzen un intercanvi cultural amb una durada de tres anys.

Nosaltres, tots i totes les alumnes que hem tingut l’oportunitat de formar part d’aquest

projecte, el valorem molt positivament. Se’ns ha donat la possibilitat de conèixer noves cultures

que fins ara ens eren força desconegudes. Tot i que sabíem les realitats d’aquests països (Romania i

Finlàndia) gràcies als mitjans de comunicació, el contacte directe sempre aporta una visió més

directa i íntima de la realitat.

A part d’aprendre a conviure amb noves cultures, hem vist com aquest intercanvi cultural es

feia des d’un respecte absolut a les cultures de tots els que hi han participat. I per nosaltres, com a

catalans que som, això és molt important. Per altra banda, hem de dir que tot i que l’intercanvi era

cultural, i cadascú li tocava representat la seva pròpia cultura, tots hem fet ús de l’anglès com a

llengua de comunicació oral, i sovint també escrita. Això ens ha fet donar compte de la importància

d’una llengua internacional que permeti una comunicació entre tots, per un millor contacte i una

millor coneixença, que acaba derivant en un respecte mutu.

Sincerament, aquest projecte ens ha permès realitzar una experiència única que tardarem

força temps en oblidar. El fet de conviure amb gent d’altres realitats culturals, geogràfiques i

socials ens ha fet mirar més enllà de la porta de casa nostra, i veure que darrera de cada frontera, hi

ha tot un seguit de gent disposada a conviure amb tu.

Per tot això, i moltes coses més, felicitem a tothom que ha fet possible aquest projecte, i els

hi donem les gràcies per haver-nos-hi deixa’t formar part.

How we lived Comenius project

Catalina, Cristina, Marta, Jordi, Cèlia, Alba (IES Ronda, Lleida)

During the lasts two years we had the opportunity to be part of a European project called

Comenius. This project pretends to be a space in which different European high-schools can meet

and organize cultural exchanges along 3 years.

We, all the pupils who had the opportunity of taking part in this project, evaluate it as a

really positive experience. We had the possibility of knowing cultures that, at the moment, were

Page 4: Proiect finanţat de Comisia Europeană prin programul ... · PDF file3 Impresii ale elevilor participanţi la proiectul Comenius Com hem viscut el projecte Comenius Catalina, Cristina,

4

rather unknown for us. Even though we had some information about the two other countries

(Romania and Finland) and their realities due to the mass media and the books, the direct contact

always gives you a deeper and intimate vision.

Besides the fact that we learned how to live together with other cultures, we realized that

this experience started with an absolute respect to all the cultures that were part of the project. And

for us, as Catalans that we are, this is really important. On the other hand, we must say that,

although the exchange was a cultural one and that everyone had to represent its own culture, we all

used English as a communication language, both in an oral and written way. This made us to be

conscious of the importance of a common international language that allows us a better

communication, to get a real contact and a better knowledge of each other, which in the end turns

into a mutual respect.

Sincerely, this project let us carry out a unique experience that it will be difficult to forget.

Living together with people from other cultural, geographical and social realities made us see more

far away than our house door, and see that there are plenty of people who are ready to know you.

Due to all that, and due to other things we sure forget know, we warmly congratulate

everybody that made this project possible, and we thank them to let us participate on it.

Catalonia – a trip to remember

We were all very pleased to get to travel to Catalonia. Especially when just before our

departure the weather was typical to Finland, slush all over. Knowing the weather of Spain, which

was somewhere round 20 °C, travelling there didn’t sound like a bad idea.

It was a great experience. One reason for that could be that our hosts greeted us with

warmth and joy. Thanks to our little trip we got new friends, with whom we’re still keeping in

touch, and it was great to learn something about the Catalonian culture. We had a wonderful time

there visiting new places and hanging out with our new friends.

One unforgettable experience was when we climbed about 240 stairs to the tower of Seu

Vella, but the climbing was worth it because the view was dazzling.

All in all, the trip was magnificant and we were lucky to be the ones who took part in it.

Serena Säälehto, Jesse Eloranta, Paavo Kolttola

Page 5: Proiect finanţat de Comisia Europeană prin programul ... · PDF file3 Impresii ale elevilor participanţi la proiectul Comenius Com hem viscut el projecte Comenius Catalina, Cristina,

5

Hello Suomi!

We should all know that this trip to Finland was my first going abroad, so you can imagine

how impressed i was. First of all that everything was different comparing to Romania. Their level if

civilisation is so up that we can easily realize why this country has such a low procent of

infractionality.

On my short visit there, i could notice that there are people so quiet, and even if they r

students, they don’t lose their energy by running aut in the school… or doing another activity

unusefull. They prefer staying in some special classes where they can navigate on the internet or

doing their homeworks, but they also can stay there and speak with eachother without any noise or

disturbing the others.

They learned t olive in complet harmony with the nature and they respect the invornment.

They r all keeping some traditional things in their houses.Some important thing in their lives

is the sauna.. i guess everyone has a sauna at home.They r actually happy to teach the others about

their culture, and that means they really love their country.

And another important thing is that Every family has a pet and they all give their love tot hat little

pet, and hei s like a part of their families.

Finland is a great country, with a lot of oportunities, and i hope this is not my last visit here.

I hope to go there so for another trip.

Neacsu Sorin , cls X D Liceul Teoretic „Al. Marghiloman” Buzau

Finland

In the beginning of november i had one special chance to go for five days in Finland.It was

an extraordinary experience for me… if i’m not speaking about all the emotions i felt before going

there.It was my first trip abroad and… something pretty scarying and full of adrenaline…it was my

first time traveling with an airplane.

Time was passing so slowly, i was so anxious about the time of leaving. I begun preparing

my bag long time before going and, as usually happens in this kind of situations, i wasn’t ready on

time…

Finally the moment we all waited came…

Traveling by plane was a great thing for us, but the most exciting thing was when we

actually arrived there4, on that finnish land.

Page 6: Proiect finanţat de Comisia Europeană prin programul ... · PDF file3 Impresii ale elevilor participanţi la proiectul Comenius Com hem viscut el projecte Comenius Catalina, Cristina,

6

I was surprised in a very nice way from the beginning. Even if Mary, the girl i was supposed

to stay with, seemed a little shy at first, the fact that i stayed with her was really such a pleasant

thing, something i will never forget.

That warmth that i felt when i first arrived in her home and the atmosphere that was there,

her family was acting so nice and they made me forget that i was between strangers, that i wasn’t in

my house.

There were a lot of funny moments too, i remember me being used to talk in romanian

language… it was hard for me to realize that i have to speak english, so when i was speaking

romain they all looked so weird at me, like „what is she trying to say?” I can’t describe Mary’s face

in those moments.

I was so impresed by the aspect of their school, by the way of students’ thinking. There no

one knew what is cheating or skipping class. From this point of view they r so conscious.

When they have any break… it’s like they r still in classes, they r so quiet, not like us…

No one was running in the school, they weren’t screaming or anything like that.

What was really shocking for met hat in their school… there were no rules about the way of

dressing or the way they dye or have their hair done.

In their laboratories you could fiind any kind of new machineries.And the acces on the

Internet is unlimited. Another thing that impressed me was that they were so careful about the way

they were acting with all the things close to them, they were trying to keep the invironment so clean

and quiet. And this thing is not happening only in school, aut, in the city…. Everyone is so careful,

those places are so clean and clear.

I could speak hours and hours about their way of living, of acting, of their atitude, their

honesty and correctness, about their interest of education… but as yu know the space is limitated so

i should resume only in speaking about some aspects of what it’s called one echilibrated society

named finnish society.

Petroiu Daniela cls X D Liceul teoretic „ Alexandru Marghiloman”

Remmembers from Spain

The visit to Spain was something new and interesting for us, because it gave to us the

possibility to discover new things and people. The trip there was a opportunity to discover a

country in Europe, the style of life of the people there and also the mentality of Europeans there.

We had discovered that a new country can mean a new life. Everything that we seen there

was kind of new and brought us a new perspective of the world. The trip had shown us the beauty

of a Mediterranean country, and the thinking of its people.

Page 7: Proiect finanţat de Comisia Europeană prin programul ... · PDF file3 Impresii ale elevilor participanţi la proiectul Comenius Com hem viscut el projecte Comenius Catalina, Cristina,

7

Inside school we had discover the children and teachers as they were at classes and we learn

from there a new kind of relationship between ages. For us was an interesting thing to see the

students being so friendly with their teachers, and had made us thinking a lot at this. Also we had

taken part of some classes and that allowed us to see how the classes take part there. We had

discover how easy the classes are made but also made us thinking if it’s better in their way or in our

way. At this question we can answer for ourselves, because we are used in our way and we see

thinks different than them.

Everybody that had surrounded us were kind to us and had tried to make us feel good, enjoy

the visit and also they tried to show us the beauty of them country. The families where we had

stayed were so kind and friendly that made us feeling like home and the sitting there, far a way

from home, surrounded by new people, wasn’t so difficult, it was really nice. The families had

shown us their kindness and the tradition in the country and in the family.

The visit there had permitted us also to discover some of the old places there, and the

history of the city. That thing had shown us that every country, whenever it is has it’s own bad

things in the past, and even if it’s a well known country it has a kind of dark past, a past that isn’t so

great and beautiful.

In the end we had to remember the great things that we had discover in this trip, the people

we now know, the things we learnt, the views we seen… the most important thing it’s that we had

the chances to see and discover a country near Mediterranean Sea, the people that shown us the

beauty of their country and the kindness of their people. We will remember the trip because of it’s

beauty and because of the thinks we had seen and learnt, things that will stay in our memory for a

long time from now.

Boaca Andra Georgiana, Roman Laura

Cls XII A, Liceul Teoretic “Al. Marghiloman” , BUZAU

Page 8: Proiect finanţat de Comisia Europeană prin programul ... · PDF file3 Impresii ale elevilor participanţi la proiectul Comenius Com hem viscut el projecte Comenius Catalina, Cristina,

8

COMENIUS PROJECT

Titlul proiectului : ”The artistic and cultural dynamization at the educational centres: a tool for the integration”

Dupa vizita din Buzau la Liceul Teoretic :Al Marghiloman” in perioada 12 – 16 martie 2008 a oaspetilor spanioli din IES Ronda, Lleida , Spania si finlandezi din Kuninkaantien Lukio, Espoo, Finlanda a urmat efectuarea task-urilor de lucru pentru primavara 2008.

Pentru elevii buzoieni aceasta consta in finalizarea piesei de teatru pe tema HOLOCAUSTULUI, ”Evreii buzoieni si suferintele lor” autor eleva Mirela Panait cls X D, Lic Teoretic ”Al Marghiloman” a carei punere in scena a solicitat munca a inca 12 elevi printre care: Neacsu Sorin, Mirela Panait, Simona Sararu, Daniela Petroiu, Bratosin Anatolie, Vilau Alexandru, Oprea Ionut,

Platica Alexandru, Cocolin Valentin, si a cadrelor didactice Dinu Camelia, Draghia Emese, Stoica Valeria. Piesa sensibilizeaza elevii asupra actiunilor antisemite ale anilor 1933 si contureaza sentimente impotriva discriminarii de orice fel fiind un puternic manifest.

Cu aceasta ocazie elevii au redescoperit Sinagoga din Buzau -monument de inestimabila valoare artistica ramasa in ruina care ar putea fi un minunat si atractiv muzeu in patrimoniul cultural buzoian.

Actiunile proiectului pot fi vizionate si pe adresa web: http://www.marghiloman.ro/comenius/index.html

Anul dialogului intercultural aduce la Buzau la Biblioteca judeteana: V. Voiculescu” o expozitie de pictura a celor 3 tari partenere, intitulata ” APA-UN MIRACOL”unde prin intermediul culorii, pensulei si creionului elevii si-au exprimat viziunile artistice legate de miracolul apei.

Page 9: Proiect finanţat de Comisia Europeană prin programul ... · PDF file3 Impresii ale elevilor participanţi la proiectul Comenius Com hem viscut el projecte Comenius Catalina, Cristina,

9

Liceul Teoretic “Al Marghiloman” Buzau, str Cartier Dorobanti2, cod 120114 Tel: +40 714902 Fax: +40 714902 promotor EUROPASS prof Dinu Camelia- Liceul teoretic “Al Marghiloman

“PAS LA PAS CU

EUROPASS” Ce este Europass?

• - Un portofoliu personal de documente pe care cetatenii

il pot folosi voluntary pentru a-si face cunoscute calificarile si competentele in europa, in vederea

facilitarii accesului pe piata muncii sau al accesului la programe de educatie si formare.

• Europass nu este un instrument de validare sau recunoastere a competentelor si calificarilor ci ofera o

platforma comuna de prezentare a acestora care faciliteaza recunoasterea lor la nivel European

DE CE?

• Mobilitatea crescuta a beneficiarilor in educatie si afiortei de munca

• Profesionalizarea si specializarea fortei de munca

• Diferente la nivelul sistemelor nationale de evaluare si certificare a competentelor

• Lipsa unui cadru comun de facilitare a recunoasterii competentelor

Pentru cine?

• Orice persoana care doreste sa studieze, sa urmeze un program de formare sau sa lucreze intr-o alta tara

europeana, indifferent de varsta, nivel de pregatire sau profil disciplinar

• Ex: obtinerea unei burse de formare, participarea la un stagiu de voluntariat, cautarea unui loc de munca,

participarea la cursuri de formare/ specializare in cadrul unei firme sau intreprinderi

Obiective

• Sprijinireaactivitatilor de mobilitate in europa

• Dezvoltarea si eficientizarea instrumentelor EUROPASS

• Oferirea unor servicii de calitate cetatenilor, firmelor si institutiilor(informare, asistenta).

PORTOFOLIUL EUROPASS • Curriculum Vitae Europass

• Pasaport Lingvistic Europass

• Supliment Europass la Certificatul professional

• Suplimentul Europass la Diploma

• Documentul de mobilitate europass, MOBILIPASS

Mai multe informatii promotor EUROPASS prof Dinu Camelia

Tel mob: 0745050089, 0238 416040

http://www.europass-ro.ro http://europass.cedefop.europa.eu/europass/

Page 10: Proiect finanţat de Comisia Europeană prin programul ... · PDF file3 Impresii ale elevilor participanţi la proiectul Comenius Com hem viscut el projecte Comenius Catalina, Cristina,

10

Vulcanii noroioşi Vulcanii Noroioşi, situaţi la 30 km de Buzău, sunt

rezervaţie geologică şi botanică, una din puţinele din Europa.

Rezervaţia, aflată în apropierea Carpaţilor Orientali, este

împărţită în două sectoare: Pâclele Mari şi Pâclele Mici.

Vulcanii sunt formaţi de gaze aflate la 3000

de m adâncime, care împing pământul cleios

combinat cu apă, în drumul lor spre suprafaţă.

Nămolul care ajunge la suprafaţă se usucă şi

formează structuri conice care arată ca nişte vulcani

în miniatură cu cratere de 5-6 m. Nămolul este rece

din cauză că gazele devin reci la contactul cu

pământul.

Peisajul este foarte asemănător cu peisajul

clasic al zonelor vulcanice. Solul este steril şi se pot

vedea peste tot urme de "lavă" veche şi cratere. În

zonele active gazele ajung la suprafaţă sub forme de

bule.

Fenomenul natural impresionează turiştii prin

peisajul ciudat, aproape selenar - rezultat al

activităţii acestor vulcani noroioşi, numiţi de

populaţia din zonă "fierbători".

Prof. Draghia Emese

Page 11: Proiect finanţat de Comisia Europeană prin programul ... · PDF file3 Impresii ale elevilor participanţi la proiectul Comenius Com hem viscut el projecte Comenius Catalina, Cristina,

11

Tabăra de sculptură de la Măgura

TABĂRA DE SCULPTURĂ de la Măgura, începută în

1970, constituie un excepţional muzeu în aer liber, situată pe o

suprafaţă de câteva hectare în zona adiacentă Mânăstirii Ciolanu.

Aici, timp de 16 ani absolvenţi ai facultăţii de arte plastice au

făcut ucenicie, sculptând pietrele puse la dispoziţie de cioplitori

din Ciuta. Pe pajistea care se întinde pe câteva hectare se află 256 de lucrări din piatră de Măgura.

Lucrările lor au rămas în poiană, alcătuind un peisaj rar

întâlnit şi o atmosferă plină de încântare.

Locul este frecventat de mulţi oameni care vin aici la picnic în

week-end sau ca să admire statuile care s-au înfrăţit cu pădurea şi

muntele.

Page 12: Proiect finanţat de Comisia Europeană prin programul ... · PDF file3 Impresii ale elevilor participanţi la proiectul Comenius Com hem viscut el projecte Comenius Catalina, Cristina,

12

Muzeul chihlimbarului

Chihlimbarul (sau ambra) este o răşină fosilă divers colorată

(mai ales în nuanţe de galben), provenită din mai multe specii de

pini; vârsta sa este estimată la 50-60 milioane de ani. În structura sa

se găsesc adesea fosile animale sau vegetale. Prin tradiţie, este considerat a avea proprietăţi

terpautice speciale, dar este şi un material foarte apreciat pentru bijuterii.

Muzeul chihlimbarului a fost construit de

locuitorii din Colţi în anul 1973 şi a fost inaugurat la

14 iunie 1980. Clădirea este asemănătoare unei case

ţărăneşti cu trei nivele: demisol, parter şi etaj. Sunt

amenajate numai parterul şi etajul. Este singurul

muzeu de acest gen din ţara noastră. Fosta mină de

chihlimbar se află chiar lângă muzeu.

Tradiţia exploatării chihlimbarului din zona

Colţi datează încă din tipuri îndepărtate, când

localnicii săpau cu mijloace rudimentare în munţii din apropiere pentru a aduna cât mai multe

pietre, pe care le foloseau în scopul comercializării.

La muzeul din Colţi există un cercel ce păstrează o furnică, care după părerea specialiştilor

a trăit acum 30 de milioane de ani. Chihlimbarul de la Colţi are culoarea neagră, negru-verde, verde

închis, roşu-rubiniu şi se numeşte romanit.

Page 13: Proiect finanţat de Comisia Europeană prin programul ... · PDF file3 Impresii ale elevilor participanţi la proiectul Comenius Com hem viscut el projecte Comenius Catalina, Cristina,

13

Râul Buzău

Buzăul este cea mai importantă apă curgătoare care străbate judeţul Buzău. Izvorăşte din

Carpaţii de Curbură din Munţii Ciucaş şi se varsă în Siret. În sectorul montan, dinamica râului este

deosebit de mare, mai ales la viituri. În sectorul

subcarpatic, afluenţii mai importanţi sunt:

Pănătău, Sărăţel şi Nişcov. În sectorul de

câmpie, Buzăul primeşte un număr redus de

afluenţi şi de o importanţă minoră. Pe cursul

Buzăului sunt două amenajări hidroenergetice:

barajul Siriu, cu centrala hidroelectrică

Nehoiaşu şi barajul Cândeşti, cu amenajarea

hidroenergetică Cândeşti-Verneşti-Simileasca.

Date geografice:

Zonă de izvorâre : Munţii Ciucaş

Emisar: Siret

Punct de vărsare: Şendreni

Diferenţă de altitudine: 547m.

Date hidrologice:

Bazin de recepţie: 5505 km².

Lungimea cursului de apă: 325 km.

Debit mediu: 25,2 m³/s.

Debit maxim înregistrat: 67,9m³/s.

Debit minim înregistrat: 13,6m³/s.

Judeţe traversate : Braşov, Covasna, Buzău, Brăila

Principalele localitati traversate: Vama Buzăului, Întorsura Buzăului, Sita Buzăului, Siriu, Nehoiu, Pătârlagele, Măgura, Berca, Verneşti, Mărăcineni, Buzău.

Informaţii adunate de:

Toader Beatrice

Clasa a IX-a A

Page 14: Proiect finanţat de Comisia Europeană prin programul ... · PDF file3 Impresii ale elevilor participanţi la proiectul Comenius Com hem viscut el projecte Comenius Catalina, Cristina,

14

Să ne cunoaştem oraşul

În cadrul proiectului educativ “SUNT UN BUN CETATEAN EUROPEAN”, elevii clasei a

IX-a au vizitat oraşul Buzău şi au realizat o broşură, poze şi un film cu principalele obiective din

oraşul nostru.

Nicio plimbare nu poate să înceapă fără a studia istoria locului. Municipiul Buzău este un

reşedinţa şi cel mai mare oraş al judeţului Buzău, România. Are o populaţie de 134.227 locuitori.

Atestat încă din anul 375 d.Hr, Buzău a fost un important târg şi sediu episcopal ortodox în Evul

Mediu. După ce a fost distrus în repetate rânduri în secolele XVII-XVIII, Buzăul şi-a revenit treptat

pentru a deveni azi un oraş modern şi important din sud-estul României.

Prima menţionare documentară a Buzăului ca târg şi punct de vamă într-un document intern

este cel emis la 30 ianuarie 1431 de domnitorul Dan al II-lea privind acordarea unor privilegii de

comerţ braşovenilor, la trecerea lor prin târgurile Munteniei, între care şi Buzăul, la fel ca în timpul

domnitorului Mircea cel Bătrân. Actul sugerează că oraşul avea titulatura de târg cel puţin dinainte

de domnia lui Mircea cel Bătrân.

În anul 1500 a fost înfiinţată Episcopia Buzăului, oraşul devenind reşedinţă episcopală.

În 1507, Buzăul figurează (sub numele de Boza) pe o hartă, realizată de Nicolaus Germanus.

La acea vreme, oraşul era al patrulea ca mărime din Ţara Românească, şi important partener

comercial al Braşovului.

În anul 1571 a fost construită mănăstirea Banului, ctitorie a lui Andronic Cantacuzino.

Mănăstirea este denumită a "Banului", după numele dregătoriei ctitorului, din 1618.

Din 1575 datează cea mai veche atestare a Bazarului - al doilea din Ţara Românească - piaţă

permanentă cu dughene, prăvălii, pivniţe, magazii. Oraşul era la acea vreme compus din patru părţi

principale: episcopia, mănăstirea Banului, târgul vechi şi oraşul, ultimul aflat între mănăstire şi

episcopie.

Sfârşitul Evului Mediu a adus oraşului un val de distrugeri, Buzăul fiind complet sau parţial

devastat de războaie repetate şi invazii militare străine, dar şi de catastrofe naturale. Casa Vergu-

Mănăilă, cea mai veche clădire din Buzău, care datează din anii 1780 este singura clădire din oraş

din vremea distrugerilor Buzăului (secolele al XVII-lea – al XVIII-lea)

Între 1850-1880 au fost construite clădirile de pe Strada Târgului (Cuza Vodă) înlocuind

construcţiile mai vechi, de la care au fost folosite fundaţiile şi pivniţele. Casele sunt construite în

stilul caselor negustoreşti din sud-estul Europei, cu prăvălie la parter, şi camere de locuit la etaj.

În 1872 se dă în exploatare calea ferată Bucureşti - Buzău - Brăila - Galaţi iar în 1881 calea

ferată Buzău - Mărăşeşti, prima linie ferată proiectată şi construită de ingineri români.

Page 15: Proiect finanţat de Comisia Europeană prin programul ... · PDF file3 Impresii ale elevilor participanţi la proiectul Comenius Com hem viscut el projecte Comenius Catalina, Cristina,

15

Palatul Comunal, opera arhitecţilor Al. Săvulescu şi Kafşinski, şi care astăzi este simbolul

oraşului este inaugurat în 1903. Construcţie a început în 1899, din iniţiativa primarului Nicu

Constantinescu. Acelaşi primar, figură importantă în istoria oraşului, a iniţiat şi alte proiecte

urbanistice importante, cum ar fi clădirea tribunalului şi Parcul Crâng.

Este inaugurat noul local al Spitalului "Maria Minculeasa" (Gârlaşi) în 1907, iar în 1908

este inaugurată calea ferată Buzău-Nehoiaşu.

În perioada interbelică oraşul trece printr-o puternică dezvoltare industrială: inaugurarea

morii "Zangopol" (1923), fabrica "Metalurgica şi Turnătorie S.A." (1928), Piaţa Centrală (1934-

1935).

După înfiinţarea judeţului Buzău în 1968 se construieşte în primul rând pe două platforme:

zona industrială Buzău-Sud (50 întreprinderi şi secţii) şi zona industrială Buzău-Nord (32

întreprinderi şi secţii).

În secolul al XIX-lea se deschid mai multe şcoli în oraş, prima fiind Şcoala de zugravi de

subţire şi iconari de pe lângă Episcopie (1831), condusă de Nicolae Teodorescu, şi la care a învăţat

pictorul Gheorghe Tattarescu. Un an mai târziu se deschide prima şcoală în limba română - Şcoala

Naţională (Preparandie), avându-l ca director pe Dionisie Romano. La această şcoală se înfiinţează

în 1840 prima Bibliotecă şcolară românească pentru învăţători având funcţie şi de bibliotecă

publică.

În 1836 a luat fiinţă Seminarul - prima şcoală secundară din Buzău - iar în 1838 este

inaugurată clădirea acestuia. În 1838 a luat fiinţă Şcoala Normală a judeţului. Colegiul Naţional "B.

P. Hasdeu" a luat fiinţă în 1867, clădirea fiind construită pe un teren care a aparţinut mănăstirii

Banului, şi a purtat numele de Gimnaziul Tudor Vladimirescu până în 1875, când a primit numele

Alexandru Hâjdeu. Din 1932 el primeşte numele "Bogdan Petriceicu Hasdeu", azi, Colegiul

Naţional "B.P.Hasdeu".

În 1868 apare prima librărie la Buzău, a lui Al. Georgescu, iar în 1873 ia fiinţă noua

tipografie "Alexandru Georgescu", prima tipografie laică, deschizând drumul publicisticii buzoiene.

În 1873 Basil Iorgulescu înfiinţează Biblioteca Gimnaziului "Tudor Vladimirescu"

(Colegiul Naţional "B.P.Hasdeu") iar în 1893 Biblioteca Publică "Carol I" în noul local al

gimnaziului. Se constituie în 1895 prima colecţie publică de piese arheologice, antropologice şi

istorice într-o sală a Gimnaziului "Tudor Vladimirescu" ("B.P.Hasdeu") - în fapt primul muzeu la

Buzău.

În secolul XX se înfiinţează noi şcoli liceale, cea mai importantă fiind Şcoala secundară de

fete gr II. (Colegiul "Mihail Eminescu" - 1919)

În 1992 se înfiinţează „Colegiul Universitar Economic Buzău”, care aparţine de structura

„Academiei de Studii Economice Bucureşti”, prima instituţie de învăţământ superior din oraş.

Page 16: Proiect finanţat de Comisia Europeană prin programul ... · PDF file3 Impresii ale elevilor participanţi la proiectul Comenius Com hem viscut el projecte Comenius Catalina, Cristina,

16

În anul 1973 se înfiinţează Liceul Mecanic Nr.1 Buzau, institutie de învăţământ

preuniversitar care a purtat următoarele denumiri: între 1 septembrie 1973 – 31 august 1984, Liceul

Mecanic Nr.1 Buzau; 1 septembrie 1984 – 31 august 1985, Grupul Scolar I.U.T. Buzau; 1

septembrie 1985 – 31 decembrie 1990, Liceul Industrial Nr. 1 Buzau; 4 ianuarie 190 – 31 august

200, Grupul Scolar Constructii de Masini Buzau; 1 septembrie 2000 si în prezent, Liceul Teoretic

„Alexandru Marghiloman” Buzau.

Primul teatru din Buzău, teatrul "George Ciprian" s-a înfiinţat în 1996, prin eforturile lui

Paul Ioachim, care a fost şi director al teatrului, până la moartea sa în 2002.

Printre locurile vizitate se remarcă Muzeul Judeţean de Istorie, Teatrul George Ciprian,

Biblioteca Judeţeană « V. Voiculescu ».

O zonă impresionantă din oraş o reprezintă zona centrală, care, împreună cu zona

financiară, ne arată un aspect în continuă modernizare şi schimbare.

Page 17: Proiect finanţat de Comisia Europeană prin programul ... · PDF file3 Impresii ale elevilor participanţi la proiectul Comenius Com hem viscut el projecte Comenius Catalina, Cristina,

17

Nu trebuie să uităm nici de zonele de agrement ale oraşului – Parcul Crâng, Parcul

Tineretului, care îi atrag pe oamenii aflaţi în căutarea zonelor verzi, copiii în căutarea locurilor de

joacă, de plimbare în aer liber sau diferite distracţii.

Au contribuit elevii: Gorban Lucian, Ifrim Daniel, Ispas Mădălin, Mândruţă Cosmin, Muşat

Edwin, Neicu Mihai, Pătraşcu Bogdan, Răileanu Andrei

Clasa a IX-a A

Page 18: Proiect finanţat de Comisia Europeană prin programul ... · PDF file3 Impresii ale elevilor participanţi la proiectul Comenius Com hem viscut el projecte Comenius Catalina, Cristina,

18

Parcul Crâng este cel mai mare şi mai important din oraşul Buzau. Localizare. Parcul este situat la marginea vestică a oraşului şi ocupă o suprafaţă de aproximativ 10 hectare. Această suprafaţă reprezintă o parte dintr-o pădure de 189 ha, numită pădurea Crâng, un rest din Codrii Vlăsiei. Pădurea este formată în special din plante foioase, cu puţine conifere, şi este cunoscută în primul rând pentru stejari şi teii bătrâni care o compun. În zona parcului au fost plantate şi unele exemplare din specii de copaci provenind din alte regiuni. Amenajări. În parc se află un lac artificial, denumit Heleşteul. Lacul a fost amenajat la construcţia parcului, pentru plimbări cu barca. Apa este adusă din râul Buzău printr-un canal care ocoleşte oraşul. Pe lac există trei insule de dimensiuni aproximativ egale, pe una dintre ele fiind legată de mal printr-un pod, celelalte două fiind accesibile doar cu barca.

În 1976, în parc a fost construit un obelisc, pentru aniversarea a 1.600 de ani de la prima atestare documentară a Buzăului. Obeliscul Buzău 1600, proiectat de sculptorul Gheorghe Coman, are 26,8 metri înălţime şi o fundaţie adâncă de 14 metri

Printre atracţiile Crângului se numără discoteci, locuri de joacă pentru copii, un colţ al jucătorilor de şah şi table, precum şi plimbări cu barca pe lac.

Prima atestare a acestei păduri cu numele de "Crâng" datează de pe 23 octombrie 1568, când Alexandru II Mircea, domn al Ţării Româneşti a

dat crângul târgului episcopiei Buzăului.

Heleşteul Restaurantul Crâng construit în 1897

Prof. Valeria Stoica

Page 19: Proiect finanţat de Comisia Europeană prin programul ... · PDF file3 Impresii ale elevilor participanţi la proiectul Comenius Com hem viscut el projecte Comenius Catalina, Cristina,

19

De ce o campanie antidrog adresata tinerilor?

Pentru ca 6,3% dintre consumatorii de droguri ilicite

din România sunt sub 18 ani.

Pentru ca numarul utilizatorilor de droguri

care au vârsta mai mica de 18 ani a crescut foarte

mult în ultimii ani, iar vârsta la care începe consumul a

scazut la 12-13 ani.

Pentru ca în licee, numarul consumatorilor

de marijuana si amfetamine s-a dublat fata de

anul 1999, iar consumul de ecstasy s-a triplat fata de acelasi

an de referinta

Pentru ca prevalenta consumului de produse

din tutun a crescut cu 11% fata de 1999 iar cea de

alcool de la 85,5% în 1999 la 88% în 2003.

Pentru ca a crescut îngrijorator numarul

tinerilor care apeleaza

la droguri injectabile – 24.000 de utilizatori de droguri injectabile.

Pentru ca, pe termen mediu si lung, cresterea numarului de consumatori de droguri

are efecte grave asupra sanatatii publice, prin cresterea incidentei HIV/SIDA, a hepatitei A, B si C,

tuberculozei.

(sursa: Agentia Nationala Antidrog)

Prof. Valeria Stoica

Page 20: Proiect finanţat de Comisia Europeană prin programul ... · PDF file3 Impresii ale elevilor participanţi la proiectul Comenius Com hem viscut el projecte Comenius Catalina, Cristina,

20

Succesiunea Anotimpurilor

Primavara,

Primavara,iata-ma pe mine iara Inlantuit,ametit de-al tau parfum fara-a mea voie, Nu ma respecti fara sa-ntrebi de-a mea nevoie : Pot sa te deranjez, marite om Sa te inalt brusc din al tau lenes,dulce somn ? Din gheata si zapezi linistitor despartite de-al sobei hotar arzator Se zvarcoleste al tau crud fir de iarba si-a ta raza. Miezul cald al plapumei ce-mi mangaia obrajii L-alunga cearsaful si-mi umpli dar, cupa cu nectar amar. Ochii-mi slabesc la a ta lumina si-n freamatul de viata de acasa, Nervos imi caut iarasi constiinta si fluturii,copiii tai, imi rad in fata. Dragalasii ! Te rog nu mai zburda atat de tare, veselia ta ma doare. Sunt bolnav de tot ce misca si nu cunosc de ce mi-ai smuls, Cuibul meu marunt de visuri, tocmai tu, Asupritoare-a nimiciei odihnitoare !

Vara

Cineva zambeste-anume de farmeca un zeu cu mare nume Divinul ii aduce-n dar buchet bogat de raze luminate Craiasa mistuirii ceresti, deserticul sarut in lume si-l imparte. Soarele-o admira in tacere caci visul fiecaruia-i desparte Gandul o alina prin efemera ratacire pe cand el simte eterna nemurire Induiosat,singur timpul o poarta-n amintire De mii si mii de ani renaste nestemata cu a ei noua sclipire. Biata faptura ajunge a se vrea-n nestire, Ciudat simptom pentru aceasta nesimtire E-o fierbinteala ce frange umbra racoroasa, Greutatea calmului o apasa Cand prin apele ce seaca ea cauta o alta nemurire. In zadar incerci corona fermecata, Al tau extaz ce poarta suflarea ca pe-o iute sageata, Moare odata si inca odata. Nu te-ntrista, cerul ti s-a potrivit mereu asa, Ca tu departe fiind de viata sa dai glas incantator

Pamantului, al suflarii ocrotitor.

Page 21: Proiect finanţat de Comisia Europeană prin programul ... · PDF file3 Impresii ale elevilor participanţi la proiectul Comenius Com hem viscut el projecte Comenius Catalina, Cristina,

21

Toamna, Bucle aurii, seve dulci din fructe coapte, Ce veste trista pot raspandi ale ei blande soapte ? Si parca totusi o aud eu cateodata, Cum plange, si-un oftat amar imi spune despre firea-i suparata. De ce deodata te-ai intunecat la fata ? Pentru ce doare ca n-ai fost nicicand copila ci doar soata A Pamantului ce din brate obosite rod bogat a stors pe data Fara sa m-asculti pe geam mereu apar iuti picaturi de apa. Spune-mi, doamna, cu ce daruri te-ntorci astazi la copii, Micii peri,pruni si gutui, Toti asteapata un suras Insa devreme dimineta un chin in al tau zambet le-amaraste si lor fata. Te rog eu, fii ca la-nceput Cu zambet cald, cu lacrimi rare si duioase, Primeste-l iar pe Sfantul Soare Si adu iarasi blanda veselie in ale noastre case.

Iarna Undeva, necunoscut adanc se cuibareste-n cer, Moarta mandra si-a construit un nou castel. Figura-i palida si rece adaposteste fiinta-nnobilata Mereu, ea poarta-un sal impodobit de-o stea uitata. Nu stii,tu, niciodata cand apare Cand se-apropie parca dispare. Te adanceste cand taios si rece iti sopteste,in disperare. Nu stiu de mai exista cineva caci tot se pierde in uitare Si ochii-mi ce nu disting nicio culoare, Vad doar a ei involburata, incordata miscare. Are nemernica putere de a fi seducatoare Sfidezi privirea ei nimicitoare Si-n dans cu ea te prinzi prin noiane uriase Zbori repede fara sa simti. Ajungi apoi in umlia-ti incapere Din cap pana-n picioare te taie-o manioasa durere. Din inclestat devii din ce in ce mai moale, Apoi te-ncrezi ca simti mahnire mare. Si iarasi vrei ca ea sa poarte Prin poala rochiei catifelate, A ta privire muta si mainile-ti in spasm infiorate.

Panait Mirela Clasa a X-a D

Page 22: Proiect finanţat de Comisia Europeană prin programul ... · PDF file3 Impresii ale elevilor participanţi la proiectul Comenius Com hem viscut el projecte Comenius Catalina, Cristina,

22