proiect final strategii

Upload: papuc-simona

Post on 07-Jul-2015

347 views

Category:

Documents


1 download

TRANSCRIPT

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRASOV MASTER STRATEGII SI TEHNICI FINANCIAR - CONTABILE

STRATEGII FINANCIAREStudiu de caz: SC ELECTROMAGNETICA S.A.

Brasov, 2009

INTRODUCERE

Viaa modern nu poate fi conceput fr energie electric. Astfel, cea mai mare parte a descoperirilor din ultimul secol nu ar fi fost realizate dac nu ar fi existat energia electric. Aceasta e folosit pretutindeni. Presupunnd c, brusc, am fi lipsii de energie, iat ce s-ar ntmpla: lipsa luminii electrice, cderea sistemelor informatice, probleme imense cu transporturile (tramvaie, trenuri, avioane, masini cu sistem de aprindere etc.), cele care vor rmne, vor putea fi folosite doar n timpul zilei la capacitate maxim (lipsa luminii pentru faruri), un gol imens n domeniul comunicrii (telefoane de orice fel, aparate radio, TV, internet). i toate acestea doar la o privire fugar asupra importanei energiei. Asistam de o vreme la miscari majore in principalele industrii ale Europei unite in trei privinte: reducerea costurilor, politica de personal (cu programele de recrutare, training si motivare aferente) si comunicarea corporatista (impreuna cu beneficiile si riscurile pe care aceasta le comporta, mai ales in tarile de curand unite cu Europa). Suntem, indiferent de natii, confruntati cam cu aceleasi probleme in marile companii din Europa. Nu as spune cu tarie ca doar noi trecem prin asta. Si America, si Asia au confruntari similare, dar din motive care tin de nevoi politice rezolvate cu mult inainte si de organizarea ierarhica inerenta mentalitatii, respectiv, se pare ca aceste doua continente sunt inaintea Europei in ceea ce priveste reducerea costurilor in principalele categorii de consum dintr-o companie mare. In multe industrii ne sufla in ceafa producatorii americani si asiatici, pentru ca au reusit reduceri importante de costuri. In Romania, ANRE a deschis pas cu pas piata energiei electrice. In primii pasi a fost nevoie de stimularea aparitiei actotilor pietei libere. In principal producatorii de energie electrica si comerciantii (adica furnizorii de energie electrica (FEE)). Reglementarile au fost publice. Poate usor permisive la inceput. Viteza de reactie a agentilor economici a fost foarte diferita. Cum necum au aparut primii furnizori, treptat piata s-a consolidat. Acum este destul de aglomerata si mult mai consolidata ca acum cativa ani. Unul din evenimentele cele mai importante care a consolidat piata libera a energiei electrice l-a constituit intrarea pe piata libera a FEE agentilor economici rezultati prin divizarea ELECTRICA Bucuresti. Acesti agenti economici au fost privatizati, si-au divizat afacerea in distributia energiei electrice (monopol natural reglementat si supravegheat de ANRE) si operatori independenti pe piata furnizarii energiei electrice. Baietii destepti este o sintagma de presa asociata primilor investitori in domeniul furnizarii energiei electrice. Cu toate acestea este foarte important de stiut ca furnizorii care opereaza pe piata libera pot cumpara energie electrica pe plan intern numai la preturi mai mari decat cele pe care producatorii le-au negociat cu ANRE pentru piata reglementata a consumatorilor captivi. FEE respecta miraculosul indemn: cumpara scump si vinde ieftin secretul sta in referinte si timpi diferiti ai cumpararii si ai vanzarii, in efectul de scara etc. Oricum niciun baiat destept nu poate avea de exemplu numai energie electrica foarte ieftina produsa de hidrocentrale pentru ca cu ea n-ar putea sustine o curba de sarcina 24 de ore din 24 (mai ales daca vorbim de puteri foarte mari).

2

Traim intr-o lume in care totul de la uscatorul de par la Internet functioneaza cu electricitate.

Capitol 1. PREZENAREA FIRMEI S.C. ELECTROMAGNETICA S.A. SI A POZITIEI PE PIATA 1.1. Elemente privind piata energiei electriceUE a inceput procesul de liberalizare al pietelor de electricitate n anul 1996 prin Directiva 96/92/CE i a celei de gaze naturale prin Directiva 98/30/CE din 1998. Romnia a optat pentru modelul de piata descentralizata de energie electrica, in care participanii sunt liberi sa incheie tranzactii de vnzarecumparare a energiei electrice. Piaa de energie electric se compune din dou seciuni: piaa angro, n care energia electric este cumprat n vederea revnzrii iar tranzaciile se desfoar ntre productori i furnizori; piaa cu amnuntul, n care energia electric este cumprat n vederea consumului propriu iar tranzaciile se desfoar ntre furnizori i consumatorii de energie. Deschiderea pieei de energie electric a nceput n anul 2000, iar din anul 2005 toti consumatorii, cu exceptia celor casnici au devenit eligibili, ceea ce corespunde unui grad de deschidere a pietei de energie electric de 83,5%. Liberalizarea integrala a pietei de energie electrica, inclusiv pentru consumatorii casnici are loc la data de 01.07.2007. Operatorul pieei angro de energie electric, SC Opcom SA, pune n funciune n anul 2007 Piaa Centralizata pentru Contracte Bilaterale de Energie Electric cu Negociere Continu (Forward), ca prim pas n dezvoltarea de produse financiare asociate energiei. Acest model de pia este adoptat de toate rile europene dezvoltate. In anul 2007, Romania este singura tara din regiune organizatoare a unei piete pentru ziua urmatoare si a unei piete functionale de echilibrare. Astfel, pe lnga tranzactionarea prin contracte, participantii la piata angro de energie electrica au posibilitatea participarii voluntare la o piata fizica de energie organizata pe termen scurt, cu o zi inaintea zilei de dispecerizare (Piata pentru Ziua Urmatoare), operata de SC Opcom SA. Sustinerea productiei de energie electrica din surse regenerabile se realizeaza prin Certificatele Verzi tranzactionate pe Piata concurentiala de Certificate Verzi, si cote obligatorii pentru furnizori. Fiecare furnizor este obligat sa achizitioneze anual o cantitate de Certificate Verzi, proportionala cu cantitatea de energie electrica vanduta consumatorilor de catre respectivul furnizor. Companiile de pe piaa secundar Rasdaq au evoluat, anul trecut, aproape la fel ca societile de pe piaa principal, adic negativ. Cele mai lichide zece aciuni de pe Rasdaq au 3

nregistrat o scdere medie de 68%, deprecierea variind ntre -10% (Argus Constana) i -96% (Imotrust Arad). De fapt, doar trei companii au sczut mai puin dect media, Remarul 16 Februarie (-47,4%), Simcor Oradea (-34,5%) i Argus. Restul au cobort mai mult i dect media pieei secundare, concretizat prin indicele Rasdaq-C, care a pierdut aproximativ 55%. Electromagnetica Bucureti (simbol ELMA) este unul dintre titlurile vedet de pe Rasdaq, cu o lichiditate peste medie (un free float de circa 40%) i o capitalizare care o situeaz ntre companiile de pe piaa principal. Pe parcursul anului trecut, cotaia ELMA a sczut cu aproape 84%, scdere nregistrat n totalitate n a doua parte a anului. La finele lui 2008, titlul ELMA valora 0,35 lei, rezultnd o capitalizare de circa 121 milioane lei, valoare cu care a nchis i sptmna trecut. 1.2. Prezentare societate SC ELECTROMAGNETICA S.A. De la producia de electronice, la componente auto i energie electric. Diversificarea afacerii ajut Electromagnetica s treac mai uor peste perioada de criz, dup un an n care aciunile au sczut indiferent de performanele companiilor. Electromagnetica a fost fondata in 1938, sub denumirea Standard Electrica Romana, producand primele aparate telefonice si centrale telefonice din Romania. In 1948 societatea isi completeaza obiectul de activitate cu fabricarea aparatelor de masura si a contoarelor electrice, iar de-a lungul timpului a continuat acest proces de extindere a portofoliului de produse. In prezent, principalul obiect de activitate al companiei este producia de aparatur i instrumente de msur, verificare i control, produsele fiind echipamente electrice i electronice destinate furnizrii i distribuiei energiei electrice n reeaua de joas tensiune. Dincolo de exprimarea formala a codului CAEN, Electromagnetica si-a diversificat in ultimii ani foarte mult domeniile de activitate. In principal a ramas in sectorul echipamentelor electrice, cele mai semnificative grupe de produse realizate fiind: subansamble auto, contoare electrice, relee, echipamente de distributie energie electrica, redresoare, aparate si instrumente de masura si control. La acestea se poate adauga sectia de matriterie, unde se produc subansamble din mase platice (piese injectate); de asemenea Electromagnetica a ramas furnizorul principal pentru sistemele de comunicatie militare (sistemele de voce si date Delta). Totusi, echipamentele electrice si subansamblele auto detin cea mai mare pondere in vanzari, compania a livrat componente pentru marci auto cunoscute, cum ar fi Ferrari, Fiat, Alfa Romeo, precum si pentru Dacia Logan. n ultimii ani, ns, compania s-a implicat din ce n ce mai mult n producia i furnizarea energiei electrice, aceast activitate deinnd un procentaj majoritar, circa 70%, din cifra de afaceri a societii. Electromagnetica produce, n principal, energie electric n microcentrale, achiziionate n 2006 de la Hidroeletrica, dar furnizeaz i energie obinut de la productori termo. Restul veniturilor provin din producia destinat industriei auto, (subansamble injectate din mase plastice destinate modelului Dacia-Logan, subansamble auto electrice), din producia de contoare electronice i a nchirierilor de imobile.

4

Principalii actionari

34,00%

66%

Fig.1. Principalele produse SC Electromagnetica S.A.Principalii be ne ficiar i 3,90% 33,10% 20,50%

Produse

Servicii

20% 2% 4,50% 12%

Ec hipamente pentru distribuirea si masurarea energiei elec trice Subansamble mase plas tice si metalice Ec hipamente militare Subansamble auto Ec hipamente destinate inf rastrcturii de cale f erata Ex port A ltele

Fig.1. Principalii beneficiari SC Electromagnetica S.A.

Societatea este cotata la bursa electronica RASDAQ si detine in acelasi timp titluri de participare in intreprinderi asociate, care confera posibilitatea unei influente semnificative, avind in vedere procentul detinut in capitalul social al acestora. S.C. Electromagnetica S.A. este o firma privata care are un capital social de 33.801.935,20 lei corespunzator unui numar de 338.019.352 actiuni la o valoare nominala de 0,10 lei/actiune. In cursul anului 2008 nu au fost emise actiuni. Actiunile sunt nominative cu o valoare nominala de 0.10 lei/actiune. Societatea nu detine obligatiuni, actiuni rascumparabile sau alte titluri de portofoliu. Mentionam ca actiunile SC Electromagnetica SA sunt tranzactionate pe piata RASDAQ categoria I. Structura actionariatului este urmatoarea:

5

Str uctur a actionar iat la 31.12.2008 SIF OLTENIA 10.11% 40.76% PA S A LTI A CTIONA RI

49.13%

Fig.3. Structura actionariatului la 31.12.2008

S.C.ELECTROMAGNETICA SA detine titluri de participare in intreprinderi asociate, care confera posibilitatea unei influente semnificative, avand in vedere procentul detinut in capitalul social al acestora. Titlurile de participare au fost inregistrate la costul istoric. Societatile in cadrul carora S.C.ELECTROMAGNETICA SA detine titluri de participare, sunt: S.C ELECTROMAGNETICA GOLDSTAR 1.060 parti sociale, respectiv 40% din capitalul social; S.C.ELECTROMAGNETICA PRESTSERV SRL 295 parti sociale, respectiv 98,333% din capitalul social ; SC ELECTROMAGNETICA FIRE SRL 760 parti sociale respectiv 95% din capitalul social. S.C.Electromagnetica a achizionat in anul 2004, 2005 si in anul 2006, 32703 actiuni ale S.C.PROCETEL SA si la 31.12.2008 detine 85,7 % din capitalul social al acestei societati In anul 2008 SC Electromagnetica SA a preluat prin fuziune prin absortie patrimoniul SC EMCOM SRL. La 31.12.2008 societatea avea angajamente acordate sub forma de acorduri, credite bancare si scrisori de garantie precum si angajamente primite dupa cum urmeaza: 1. Acorduri de garantare (contracte de credit) incheiate cu BCR si BancPost in valoare de 35.901.049 lei, necesare pentru garantarea unor scrisori de garantii (participari la licitatii, buna executie, etc.) conform clauzelor contractuale . La 31.12.2008 valoarea angajamentelor acordate (in baza acordurilor respectieve erau de 30.582.721 lei). 2. Contracte de credit (tip revolving) in valoare de 9.435.000 lei , incheiate cu BCR si BancPost pentru finantarea activitatii societatii, si cu BRD pentru descoperire de card. Acestea se angajeaza de societate numai in situatii de descoperiri de disponibilitati banesti. 1.3. Structura organizatorica SC ELECTROMAGNETICA S.A. Structura Resurselor Umane TOTAL 709 din care: Conducere Cercetare - proiectare Productie Uzina electrica Radauti Persoane 5 69 366 22 6

Calitate Marketing & Vanzari Financiar Administrativ AltiiTabel 1. Structura resurselor umane la 31.12.2008

28 47 32 83 57

1.4. Finantarea activitatii de productie Piata de capital nu reprezinta doar un loc de intalnire a cumparatorilor si vanzatorilor de actiuni; prin piata de capital societatile comerciale dinamice pot obtine bani pentru dezvoltarea afacerilor si finantarea unor proiecte de investitii, avand astfel la dispozitie o alternativa mai flexibila la finantarea prin credite bancare. Mecanismul de finantare prin Bursa este simplu: compania ofera spre vanzare actiuni sau obligatiuni pentru atragerea sumelor necesare. Suplimentar avantajelor pe care le are o companie cotata (vizibilitate sporita in randul partenerilor actuali si potentiali, publicitate gratuita, cresterea increderii partenerilor de afaceri) aceasta poate beneficia si de avantaje in atragerea de finantari. In cursul anului 2008, finantarea activitatilor de productie, de lucrari executate, servicii prestate sau activitatile de investitii s-a efectuat numai din surse proprii, iar in cursul anului 2008 a fost rambursata si suma de 4 milioane lei din creditul pentru investitii de 14 milioane lei contractat in 2006, diferenta de 10 milioane lei fiind rambursata in cursul anului 2007. 1.5. Diagnosticul financiar al firmei SC ELECTROMAGNETICA S.A. Situaiile financiare au fost ntocmite n conformitate cu Ordinul Ministerului de Finane nr.1752/2005, cu modificrile ulterioare i Legea contabilitii 82/1991 republicat, cu modificrile ulterioare. Situaiile financiare cuprind: bilan, cont de profit si pierdere, situaia modificrilor n capitalurile proprii, situaia fluxurilor de trezorerie i note la situaiile financiare. Sursele de informaii sunt bilanurile contabile i conturile de profit i pierdere ale societii din anii 2007 si 2008 i rapoartele de gestiune respective. Datele financiare din ultimii ani arat o evoluie bun pentru ELMA. Cifra de afaceri a crescut de la 57 milioane lei n 2004, pn la 110 milioane lei n 2005, 205 milioane lei n 2006 i 280 milioane lei n 2007. Anul trecut cifra de afaceri a depit valoarea nregistrat n 2007, situndu-se la peste 375 milioane lei. Profitul net a fost, de asemenea, n urcare constant, de la 0,7 milioane lei n 2004, pn la 15,3 milioane lei n 2007, marja de profit urcnd pn la 5,5%, de la 1,2%. Profitul net nregistrat in 2008 s-a ridicat la aproape 22.7 milioane lei. Din analiza comparativa a datelor din bilantul societatii la 31.12.2008 rezulta urmatoarele: 1. Activele totale ale societatii au crescut cu 10,3% din care 4% la active imobilizate si 40,3% la active circulante totale . La cresterea activelor circulante totale cu suma de 16.110,8 mii lei (Rd.35 bilant) contributia esentiala a avut-o cresterea stocurilor (+18,790,7 mii lei), crestere datorata urmatoarelor cauze: - cresterea stocurilor destinate continuarii programului de investitii in anul 2009 cu peste 5.162 mii lei (conducte pentru aductiune, precum si echipamentele de automatizare fabricate si ramase in custodie la furnizorul intern si extern); - produse fabricate si destinate pietii externe si interne, care se vor valorifica in 2009; 7

2. Capitalul propriu al societatii a crescut cu 10,1%, in principal, pe seama profitului net (8,8%) realizat in anul 2008, precum si inregistrarea primei de fuziune (1,3%) prin fuziunea cu EMCOM SRL. etc. 3. Datoriile de platit intr-o perioada de pana la un an au crescut cu 25,2%, dar sunt aferente cresterii cifrei de afaceri. Deci sunt datorii curente. 4. Datoriile peste un an au scazut cu 73,9% prin rambursarea inainte de termen, a creditului angajat in trim.IV 2006 pentru achizitia celor 10 microhidrocentrale de la Hidroelectrica SA. 5. Valoarea investitiilor efectuate in cursul anului 2008 reprezinta 15.453,2 mii lei, adica 4.196 mii euro, din care 44,1% pentru investitii MHC si diferenta pentru investitii din incinta societatii (reabilitari si modernizari drumuri, cladiri etc). 6. La sfarsitul anului 2008 activul net al societatii reprezenta 238.339,6 mii lei in timp ce capitalizarea bursiera din data de 23.12.2008 a fost de numai 118.306,8 mii lei (cca 50%), situatie total necorelata cu rezultatele economice financiare ale societatii. Din analiza datelor din Contul de profit si pierdere rezulta urmatoarele: Specificatie Venituri 1. Activitate totala, din care: An 2008 375.096,2 An 2007 282.060,9 2008/2007 33,0 % 1.1.Activitate exploatare An 2008 372.885,6 An 2007 281.087,3 2008/2007 32,7% 1.2.Activitati financiare An 2008 2.210,5 An 2007 973,6 2008/2007 127,0% 1.3.Activitati extraordinare An 2008 An 2007 2008/2007 x Cheltuieli 352.321,4 264.219,4 33,3% 346.826,6 262.923,2 31,9% 679,4 1.296,2 - 47,6% 4.815,4 x Profit brut 22.774,8 17.841,5 27,6 % 26.059,1 18.164,1 43,5% 1.531,1 (322,6) x (4.815,4) x -mii lei Rata profit 6,07% 6,32% x 6,99% 6,46% x 69,3% (33,1)% x x x x

Tabel 2. Contul de profit si pierdere la 31.12.2008

Veniturile totale au crescut fata de anul trecut cu 33% iar cheltuielile totale cu 33,3% (inclusiv cheltuielile extraordinare in suma de 4.815,4 mii lei, care reprezinta 1,37%). Din analiza comparativa a veniturilor obtinute de societate se desprind cateva concluzii si tendinte: a crescut ponderea exportului in total productie executata de la 24,2% la 27,3%; a crescut ponderea echipamentelor de siguranta circulatiei pe CFR de la 7,0% la 9,5%; a scazut ponderea productiei destinata pietei auto de la 34,9% la 28,5%; a scazut ponderea fabricatiei de echipamente destinate pietei de distributie a energiei electrice cu 2,4%; a crescut ponderea productiei de energiei electrica regenerabila cu 2,2% chiar in conditiile in care activitatile de la MHC s-au oprit din cauza inundatiilor sau pentru modernizarea a doua MHC-uri.; 8

s-a stabilizat fabricatia de matrite pentru export(cca 5% din totalul productiei); a crescut cu peste 5 % activitatea de furnizare a energiei electrice atat prin cresterea numarului de clienti dar si prin practicarea unor preturi si servicii de management de calitate, competitive. De precizat ca, pe ultimul trimestru al anului 2008 s-a constatat o scadere a cifrei de afaceri fata de trim.IV 2007 cu 7,7% localizata in special in lunile noiembrie si decembrie (-15% si respectiv -12%) ca urmare a reducerii activitatilor din industria auto (interna si externa). Cheltuielile totale au fost depasite fata de anul trecut cu 33,3% depasire aferenta cresterii cifrei de afaceri, exceptand aparitia unor cheltuieli noi, respectiv cheltuielile extraordinare aparute ca urmare a inundatiilor din luna iulie 2008 ( au afectat atat productia de energie electrica din bazinul raului Suceava cat si programul de investitii de la cele 2 microhidrocentrale electrice). Din analiza comparativa a structurii cheltuielilor s-au constatat urmatoarele tendinte: cresterea cheltuielilor cu personalul incepand cu luna august, cu peste 22% (mai mult la personalul cu salarii mai mici), crestere care s-a incadrat in cresterea productivitatii anuale a muncii (+32,5%); cresterea cheltuielilor cu achizitionarea energiei electrice cu 40,7% ca urmare a cresterii cifrei de afaceri cu 41,9%; cresterea cheltuielilor cu ajustarea valorii imobilizarilor corporale cu 28,7% atat pe seama cresterii amortizmentelor (s-au efectuat si pus in functiune investitii) cat si pe seama constituirii de provizioane aferente unor litigii la terenurile societatii. Profitul total a crescut, fata de anul 2007, cu 4.933,3 mii lei din care: 7.895,0 mii lei la activitatea de baza a societatii ; 1.853,7 mii lei (1.531,1 + 322,6) la activitatea financiara ; (4.815,4) mii lei, pierderi inregistrate ca urmare a inundatiilor din iulie 2008. Pe total societate profitul s-a redus cu cheltuielile extraordinare in suma de 4.815,4 mii lei ca urmare a inundatiilor inregistrate in luna iulie 2008 la microhidrocentralele din bazinul raului Suceava.

Capitolul 2. ANALIZA FUNDAMENTALA A SOCIETATII S.C. ELECTROMAGNETICA S.A. SI A PIETEI DE CAPITAL2.1. Perspectivele sectorialeLiberalizarea pietei de energie a ramas si la acest moment un lucru facut doar pe hartie, pentru ca in realitate niciun casnic nu si-a exercitat dreptul dobandit de un an si jumatate de a-si negocia singur contractele de furnizare pentru utilitati. Realitatea este ca niciun trader nu poate veni cu o oferta de pret mai buna decat cea a filialelor Electrica, foste sau actuale, motiv care ingheata practic acest proces de liberalizare. Tendintele pentru anul viitor tin cont de criza internationala ale carei efecte au inceput sa fie resimtite pe plan local d-abia in ultimele luni. Consumul de energie electrica precum si produsele dependente de aceasta vor intra pe o panta descendenta, preturile ar trebui in mod logic sa urmeze si ele aceeasi dinamica, sunt posibile disponibilizari de personal, in conditiile in care regula zilei este reducerea costurilor, iar fuziunile si achizitiile vor fi o raritate. 9

"Este un an absolut atipic pentru ca am ajuns sa ne facem prognozele in conditii de instabilitate totala. In martie cred ca se vor clarifica lucrurile. Noi luam in calcul o evolutie a consumului de energie intre o crestere maxima de 2% si o scadere de cel mult 10%. Teoretic, daca cererea scade, ar trebui sa vedem si o scadere a preturilor. Proiectiile financiare tin acum de arta, nu de stiinta. In ceea ce priveste forta de munca, este cel putin prudential sa-ti reprimi orice tendinta de crestere a costurilor", spune Eugen Scheuan, preedinte i director general Electromagnetica. Reducerea activitatii agentilor economici duce la scaderea consumului de energie la nivel national, la diminuarea activitatii de furnizare a energiei electrice, la imposibilitatea prognozarii vanzarilor si a estimarii pretului de achizitie si de vanzare a energiei electrice. In plus, strategia de dezvoltare pentru 2009 nu este definitivata, din cauza posibilei aparitii a gigantului energetic de stat. In ceea ce priveste privatizarile de pe piata energiei, cele mai atractive active au fost scoase din "vitrina" si incorporate in viitoarea companie integrata de stat pe care Guvernul intentioneaza sa o puna pe picioare. Complexurile energetice Turceni si Rovinari vor face parte din aceasta structura impreuna cu Hidroelectrica si tot ce a ramas neprivatizat din Electrica. Anul 2009 va fi un an in care se va pune un impact major asupra proiectelor pe energie regenerabila si vom vedea punerea in functiune a doua parcuri eoliene. Avand in vedere ca doar marii jucatori sunt implicati serios in aceste proiecte, nu ma astept sa existe probleme majore in dezvoltarea acestora, pentru ca nu vor exista probleme de finantare. Anul 2009 este mai riscant decat 2008 prin simplul fapt ca nici macar consumatorii de energie nu stiu ce se va intampla cu activitatea lor anul viitor. De aici vine si dificultatea de a face anumite estimari privind consumul la nivel de piata. Totusi compania merge pe un scenariu de scadere de 3-5%, nu mai mult. In acest context, preturile vor stationa sau vor scadea usor. Este posibil sa vedem firme care ies din afacerile cu energie. Blocajul pe piata fuziunilor si achizitiilor a fost semnalat si de oamenii de afaceri, Dinu Patriciu, CEO-ul grupului petrolier Rompetrol, spunand de curand ca nimeni nu mai poate sa calculeze azi valoarea unei intreprinderi. Acestea ar fi estimarile prudente in ceea ce priveste anul 2009 pentru piata locala a energiei. Statul intervine insa pentru a stabiliza consumul. Astfel prin intermediul programului "Electrificare 2007-2009" se are in vedere racordarea la reteaua electrica a peste 70.000 de gospodarii neelectificate (67.738 este cifra exacta), care sunt distribuite in 82 de localitati total neelectrificate care cuprind 2669 de gospodarii. Exista 20.000 de gospodarii amplasate in 890 de localitati rurale partial electrificate si 18.822 de gospodarii in 93 de localitati urbane care necesita extindere. Racordarea la reteaua electrica de distributie a acestor localitati izolate este o cerinta minimala pentru asigurarea unor conditii de viata normale. Avand in vedere incheierea negocierilor de aderare a Romaniei la Uniunea Europeana si intrarea intr-o noua etapa, se impune respectarea angajamentelor asumate de Romania pentru asigurarea dezvoltarii economice si sociale a regiunilor izolate. Pe langa toate acestea, dependente semnificative ale activitatii de vanzare, in ceea ce priveste societatea Electromagnetica S.A. sunt posibile, in principal, la urmatoarele grupe de produse sau activitati: productia de subansamble injectate din mase plastice depinde de evolutia vanzarii modelului auto Dacia-Logan, de dezvoltarea unor noi modele auto la Dacia-Renault si la firma Ford Craiova; 10

productia de subansamble auto electrice depinde de calitatea serviciilor de proiectare si executie matrite, de nivelul de dotare cu echipament tehnologic, precum si de evolutia vanzarilor auto; productia de relee CFR depinde de dezvoltarea infrastructurii de cale si realizarea coridoarelor europene si paneuropene, precum si de finantarea bugetara alocata in acest sens ; productia de contoare electronice depinde de optiunea sucursalelor Electrica SA privatizate, care de regula importa aceste produse din tara de origine, precum si de decizia societatii Electrica SA de inlocuire a contoarelor cu disc existente, cu contoare electronice inteligente; productia de matrite a depins de orientarea fabricantilor de subansamble auto europeni catre piata furnizorilor din Asia precum si de flexibilitatea adaptarii productiei la cerintele clientilor; activitatea de furnizare a energiei electrice depinde de politicile si orientarile strategice dispuse la nivelul economiei nationale, de nivelul de hidraulicitate al apelor, de calitatea serviciilor oferite clientilor precum si de forma si termenele de plata precum si de mentinerea sau scaderea productiei la clientii societatii; activitatea de productie a energiei electrice depinde de capacitatea societatii Electromagnetica de a investi in domeniul echipamentelor si constructiilor hidroenergetice, de politica guvernamentala privind finantarea suplimentara a productiei de energie electrica regenerabila (certificate verzi). Pe parcursul anului, au existat in permanenta, riscuri diverse dar acestea, cu unele exceptii, (de modificare a cursurilor valutare) au fost previzibile si gestionate corespunzator de conducerea societatii, cu exceptia ultimilor 3 luni generate de criza economica.Totusi, pe parcursul anului 2009 se vor mentine unele riscuri precum: volatilitatea preturilor de la energia primara (variatii de pret la petrol, uraniu, gaze naturale, metale, etc); riscuri de calamitati naturale, care partial au fost asigurate (cladiri, utilaje) sau de inundatii la microhidrocentrale care nu au fost asigurate ( firmele de asigurari nu au raspuns la cererea societatii); riscuri de lipsa temporara a disponibilitatilor banesti, care se vor asigura prin contractari de credite pentru descoperiri temporare de cont sau prin cresterea operativitatii incasarilor; riscuri ale cursurilor de schimb valutar, la import si export care au fost in general preantampinate prin instrumente financiare specifice, sau au fost acoperite din alte venituri financiare realizate in 2008; in ultimile 2 luni ale anului au aparut riscuri noi, de reducerea pietelor, cu implicatii negative in marimea stocurilor si lichiditatilor, care se vor accentua in 2009, de cresterea cursurilor de schimb si volatilitatea acestora , de schimbari in politicile fiscale si de impredictibilitatea pietelor in general, si a pietei de capital, in special.

2.2. Concurenta, piata, furnizorii, particularitati ale pieteiMinistrul economiei crede ca toate unitatile de productie din Romania mai au o sansa, fiind in posesia statului: Cred ca pastrarea acestor companii in posesia statului si incercarea noastra de a crea o companie energetica nationala, acel campion de care vorbeste toata lumea (este vorba despre aducerea laolalta a tuturor companiilor de stat din piata de energie pentru a forma o companie de stat mai puternica, ce ar urma sa fie listata la bursa, dupa modelul cehilor de 11

la CEZ - n.red.) este una dintre putinele cai prin care statul mai poate avea controlul asupra unei piete esentiale pentru viitorul Romaniei, spune Varujan Vosganian intr-o discutie cu BUSINESS Magazin. Conform proiectului ministerial, compania energetica integrata va avea o valoare cuprinsa intre 20 si 24 de miliarde de euro si o profitabilitate ridicata, care va creste progresiv. Ministrul considera ca, odata ce aceasta companie va fi formata, statul va putea pompa in ea banii necesari pentru a deveni competitiva, fiind vorba de sume de ordinul miliardelor de euro, atat pentru indeplinirea normelor de mediu (in special in cazul complexurilor energetice si al unitatilor Termoelectrica), dar si pentru retehnologizare. Vor fi bani, considera Varujan Vosganian, care va lasa in minister (daca nu va mai fi ministru in continuare) planul de afaceri al noii companii pentru primii cinci ani de functionare. Astfel, Romania va deveni un furnizor de prima mana de energie electrica in sud-estul Europei. Declaratiile presedintelui au venit in contextul in care el a pledat pentru crearea unei piete de energie in sud-estul Europei, care sa functioneze dupa regulile transparentei si liberei competitii, cu atat mai mult cu cat orice dezechilibru in aceasta zona inseamna si un dezechilibru in UE. Basescu a adus in discutie si nevoia solidaritatii dintre statele din sud-estul Europei, cu accent pe Balcanii de Vest. Expertul in probleme energetice, Jean Constantinescu, spune ca Romania poate deveni o piata din care sa se aprovizioneze cu resurse sud-estul Europei, dar nu in foarte scurt timp. Potrivit acestuia, "cele mai mari obstacole ale Romaniei de a deveni un furnizor de prima mana in Balcani tin de faptul ca Bursa de Energie de la Bucuresti (OPCOM) nu poate, din lipsa reglementarilor, sa tranzactioneze toate produsele existente pe o bursa de energie". "De asemenea, nu exista in Romania o piata en-gros a gazului natural. In plan extern, nu avem reguli de piata cu partenerii din Est, care nu sunt neaparat din Rusia. Toate relatiile care exista in prezent se rezuma simplist la cateva contracte pe termen lung", a mai spus Constantinescu.

In ceea ce priveste furnizorii pe piata energiei electrice, in Romania functioneaza 45 de furnizori de energie electrica.Cu privire la cotele de piata detinute de societate mentionam urmatoarele: a. Productie: la contoare electronice monofazate si monotarife cota a reprezentat cca 30%, principalul concurent fiind AEM Timisoara; la sisteme de masura si telegestiune pentru abonatii casnici, suntem printre producatorii principali de pe piata interna; la relee CFR detinem o cota de 100% pentru relee SCB si inductori de locomotiva; b. Furnizare energie electrica: in 2008 cota de piata detinuta de societate a reprezentat 2,7 % (statul este cel mai mare furnizor de energie electric cu 53% din cota de pia. Statul are participaii i n unele firme private din domeniu, ceea ce face ca acest cot s ajung la dou treimi din total) c. Productie de energie electrica regenerabila: in 2008 cota de piata de 8% din domeniul microhidrocentralelor ( cu o putere mai mica de 10MWh) (pe primele trei locuri se situeaz Hidroelectrica - cel mai mare de pe pia cu o cot de 37% n 2005 i 31,7% , Complexele energetice Rovinari i Turceni cu 11,4% din

12

pia i Electrocentrale Bucureti. Pe urmtoarele poziii la productori se situeaz Nuclearelectrica, Termoelectrica, Regia de ap grea, Electrocentrale Galai.). Principalele surse de aprovizionare sunt: 18% din import (Europa, Africa, Asia), iar restul din tara. In general sursele de aprovizionare sunt sigure (intrucat sunt acceptati cel putin 2 furnizori pe fiecare sortiment), dar preturile de aprovizionare depind in cea mai mare parte, de marimea loturilor de aprovizionare, de oscilatiile acestora la bursa (in special materialele energofage), variatia cursurilor de schimb valutar, etc. Contracte importante incheiate de S.C.Electromagnetica S.A in anul 2008: Beneficiar Electroaparataj LCT Thales Rail Signaling Solutions Coral International Company ISAF SIEMENS SRL FDEE Muntenia SDEE Brasov SDEE Covasna Remar 16 Februarie SDEE Tg.Mures SDEE Alba Iulia SDEE SibiuTabel 2. Clienti nou - contractati in 2008

Contract nr. 6035 2762 2228 313 2642 3468 3738 3836 3935 4058 6110 6111

Pentru perioada urmatorilor 3 ani, ELECTROMAGNETICA si-a propus ca obiective strategice: 1)cresterea profitului brut in proportie de 25% anual. 2)amplificarea cifrei de afaceri cu un procent de 20 % anual. 3)cresterea profitabilitatii capitalului social la 30%in urmatorii ani. 4)cresterea productivitatii muncii prin adoptarea unor tehnologii performante, cu o cota de 15% anual . 5)amplificarea posibilitatilor de prestare a servicilor pe piata externa prin onorarea contractelor incheiate diverse companii. 6)crearea a cel putin 10 noi locuri de munca in cadrul departamentului de marketing in curs de realizare, in primul an si angajarea unui personal specializat (20)in cei 2 ani ramasi.. 7)achizitionarea de noi hidrocentrale si astfel marirea domeniului de activitate. Aceste obiective sunt exprimate cifric in tabelul de mai jos: INDICATORI CIFRA DE AFACERI PROFIT NR SALARIATI PRODUCTIVITATEA MUNCII 2009 295760210.4 16859595.2 765 346021.5 2010 354912252.4 21074494.01 775 397924.7 13

Tabel 3. Perspectivele societatii in perioada 2009-2010

Prin realizarea acestor obiective compania doreste sa obtina o eficienta economica la un nivel cat mai ridicat,eficacitate,calitate si performanta la standarde cat mai inalte dar si un progres la nivelul domeniului de activitate in care opereaza. 2.3. Pozitia companiei pe piata Analiza SWOT reprezinta baza strategiei de dezvoltare si, la recomandarea Comunitatii Europene, trebuie sa fie realizata pentru orice proiect de dezvoltare. Vom incerca sa stabilim punctele tari si slabe ale orasului precum si oportunitatile de azi si de maine, dar si ce s-ar intampla daca nu am urmari planul de dezvoltare propus de prezenta strategie. De la bun inceput trebuie spus ca, fara o strategie, nu te poti nici dezvolta, nici atrage investitori si nici fonduri europene, toti vor sa stie ce vrei sa faci maine.

Puncte forte - Finantarea activitatilor de productie, de lucrari executate, servicii prestate sau activitatile de investitii sa efectuat numai din surse proprii; - Situatia economica pozitiva in sensul ca firma a inregistrat profit in perioada investigata ceea ce asigura cresterea economica a firmei - Lichiditatea curenta si imediata in limitele normale (asigurarea capacitatii de plata a intreprinderii) - Intrarea in afaceri imobiliare a dus la o crestere a Oportunitati veniturilor si a deschis noi - Dezvoltarea zonei oportunitati (cresterea adiacente sediului central profitului firmei la nivel (care se global). afla relativ aproape - de centrul civic si intr-o Integrarea in managementul zona populata) a duce la o general al firmei ar sistemului crestere a valorii imobilizarilor si, deci, a activului net; - Intrarea pe piata furnizarii de energie electrica poate deschide noi oportunitati. - Scaderea pretului energiei electrice; - Atragerea de noi clienti POZITIV abordarea sectorului IMMuri.

Puncte slabe - Structura nefavorabila a personalului (conservatorismul unei parti a personalului, lipsa unor elemente motivationale insuficient de atractive); - Lichiditatea redusa a actiunilorI la bursa (greutati in obtinerea de INTERNI avantaj concurential pe piata); Amenintari - Slaba specializare a personaluiui din subordine la - Volatilitatea preturilor de (dezvoltarea departamentului de energia primara (variatii de marketing) pret la petrol, uraniu, gaze naturale, metale, etc); - Existenta datoriilor mari pe termen lung;calamitati naturale, - Riscuri de care partial au fost asigurate - (cladiri, utilaje) sau de inundatii Dependente semnificative ale activitatii de vanzare. care nu la microhidrocentrale au fost asigurate ( firmele de asigurari nu au raspuns la cererea societatii) - Riscuri de lipsa temporara a disponibilitatilor banesti; - Riscuri ale cursurilor de schimb valutar, la import si export;NEGATIV - Riscuri de reducerea pietelor, cu implicatii negative in FACTOR

14

lichiditatilor, de schimbari in politicile fiscale si de impredictibilitatea pietelor in general, si a pietei de capital, in special.FACTOR I EXTERNI

POZITIV

NEGATI V

Fig. 3. Analiza SWOT la societatea S.C. ELECTROMAGNETICA S.A.

2.4. Stiri, zvonuriCompaniile producatoare si furnizoare de electricitate se confrunta, in ultima perioada, cu tot mai multe cereri venite din partea clientilor pentru reducerea cantitatilor livrate, in medie, cu 10%, dar si a preturilor cu pana la 20%, potrivit datelor centralizate de Business Standard, pe baza informatiilor din piata. De exemplu, cea mai mare societate din portofoliul statului, Electrica, a aplicat deja reduceri de preturi pentru energia livrata, pentru care consumatorii i-au cerut deja livrari mai mici cu aproximativ 15%. Trebuie s fii nebun s te mai iei dup analiza fundamental n perioad de criz, spunea un investitor de pe un forum bursier la nceputul anului. Cel puin parial, avea dreptate. Este dificil s iei o decizie cu risc sczut pe baza rezultatelor financiare, n condiiile n care evoluia cotaiilor de anul trecut a fost n contradicie flagrant cu indicatorii fundamentali ai companiilor. Dar, n absena analizelor, att fundamentale, ct i tehnice, investiia n aciuni listate la burs nu mai are nici un sens, fiind doar un joc de noroc. n cazul n care piaa de capital este preferat biletelor de 6 din 49, evoluia financiar a companiilor rmne foarte important (cel puin n cazul n care nu tranzacionai exclusiv pe baza analizei tehnice n piaa forex sau n cea a instrumentelor derivate). Stirile au fost intotdeauna cele care au determinat si influentat comportamentul consumatorului. Stirile, zvonurile constituie cel mai important instrument de pe piata. In ceea ce priveste Electromagnetica, societatea a aparut in foarte multe publicatii care au lansat tot felul de zvonuri si de noutati despre organizatie. Cea mai noua stiri se refera la Consiliul de Administratie al Electromagnetica (ELMA) va care a propus salariatilor societatii, care controleaza compania, sa aloce intregul profit obtinut anul trecut, de aproape 19 mil. lei, pentru investitiile din acest an. De altfel, in ultimii ani Electromagnetica a preferat sa nu acorde dividende si sa se finanteze din surse proprii, ceea ce a facut ca firma sa aiba un grad redus de indatorare. La finele lui 2008, datoriile totale ale producatorului de aparate si energie electrica se cifrau la 41,4 mil. lei, iar totalul creantelor insumau 23,8 mil. lei. Astazi, titlurile Electromagnetica au facut obiectul unor tranzactii importante, in valoare de 319.000 de lei, in urma carora acestea castigau 8,9%. Stirea ca asociatii societatii, Vlad Florea, directorul comercial al producatorului de electricitate Electromagnetica Bucuresti (ELMA), si Belu Dimitrie, fostul sef de sindicat, recent pensionat, cei mai mari actionari persoane fizice ai companiei, participatiile acestora valorand pe piata 3,4 mil. euro (12, mil. lei) s-au retras din actionariat au dus la scaderea credibilitatii 15

societatii. Dimitrie Belu, fostul sef de sindicat al producatorului de echipamente electrice Electromagnetica (ELMA), a vandut in 20.01.2009 peste 1 milion de titluri ale producatorului de aparatura si instrumente de masura, valoarea totala a celor doua tranzactii ridicandu-se la 323.000 de lei (circa 75.000 de euro). Transferurile celor doua pachete, reprezentand 0,3% din companie, s-au realizat la preturi de 0,2949 lei/actiune si 0,335 lei pe titlu, peste nivelul mediu de tranzactionare din sedinta de miercuri, de 0,295 lei/actiune. Cu doua ore inainte de inchiderea sedintei titlurile Electromagnetica se tranzactionau la un pret de 0,295 lei/actiune, in crestere cu 1,7% fata de nivelul de referinta. La acest nivel, capitalizarea companiei se ridica la 99,7 mil. lei (23,1 mil. euro). Dimitrie Belu, fostul sef de sindicat al producatorului de echipamente electrice Electromagnetica (ELMA), a mai vandut si pe data de 25.01.2009 un pachet de 500.000 de titluri Electromagnetica, pentru 150.000 de lei (35.000 de euro). Tranzactia s-a efectuat la un pret de 0,3 lei pe actiune. Ultima tranzactie cu titlurile Electromagnetica s-a perfectat la un pret de 0,3 lei/actiune, capitalizarea societatii ridicandu-se la 101,4 mil. lei (23,6 mil. euro). Faptul ca Electromagnetica Bucuresti (ELMA) a inregistrat anul trecut un profit net de 18,9 mil. lei (5,1 mil. euro), in crestere cu 24,2% fata de cel realizat in 2007, de 15,2 mil. lei (4,6 mil. euro) au dus la majorarea afacerilor intreprinderii cu 32,2% anul trecut, ajungand la 370 mil. lei (peste 100 mil. euro). Totusi, in ultimul trimestru al anului afacerile s-au redus cu 7,7%, iar compania a inregistrat in aceasta perioada o pierdere de 0,9 mil. lei, comparativ cu un castig de 6 mil. lei (1,7 mil. euro) in intervalul septembrie-decembrie din 2007. Actionarii companiei Electromagnetica Bucuresti vor discuta pe 27 noiembrie 2008 propunerea conducerii de rascumparare a titlurilor proprii pana la o detinere de 10%. In cadrul adunarii generale se va discuta si aprobarea fuziunii prin absorbtie a societatii Emcom SRL, conform proiectului intocmit de administratori, precum si vanzarea unor terenuri situate pe strada Petre Ispirescu din Bucuresti. Actionarii principali ai companiei sunt Asociatia Salariatilor, cu 35,25%, si SIF Oltenia, cu 10,11% din totalul actiunilor, potrivit datelor afisate la Bursa de Valori.

2.5. Indicatori financiariCompania a anunat c estimeaz o cifr de afaceri de 100 milioane euro, adic o cretere de peste 30%. La sfritul anului trecut, Electromagnetica a finalizat i fuziunea prin absorbie cu EMCOM, la care era asociat unic. Operaiunea a fost aprobat de Adunarea General a Acionarilor n noiembrie 2008. Acionarii au respins ns cererea de rscumprare a titlurilor proprii din piaa de capital. Intenia conducerii ELMA prevedea achiziionarea unui pachet de maximum 10% din capitalul social, msur care ar fi putut avea ca efect susinerea cotaiei. n urma scderii puternice din 2008 i a deprecierii aciunii, indicatorul PER (raportul dintre preul aciunii i profitul obinut de societate), calculat cu ultimele date disponibile, a cobort la 4,7, conform analitilor Broker Cluj, ceea ce arat o companie puternic subevaluat. Eugen Scheuan, preedinte i director general al Electromagnetica, spune c diversificarea activitii a adus un punct de stabilitate societii, care este acum prezent pe mai multe segmente de pia. Optimismul efului ELMA cu privire la stabilitatea companiei n acest an este justificat de prezena unor rezerve de capital n valoare de peste 34 milioane lei, conform raportului din septembrie 2008, ceea ce nseamn aproape 30% din capitalizare. Riscurile legate de expunerea fa de industria auto i de scderea cererii din cauza crizei economice ar putea fi eliminate prin majorarea produciei de energie electric din resurse regenerabile. Evoluia aciunii ELMA va depinde, ns, i de starea general a pieei. 16

Diversificarea activitii, rezultat din experiena acumulat n ultimii ani n ceea ce privete proiectarea i dezvoltarea de produse complexe, este punct de stabilitate pentru societate, prin prezena pe mai multe segmente de pia. Eugen Scheuan, preedinte i director general Electromagnetica.

Fig.4. Cotatia Electromagnetica in perioada 2008-2009

In ceea ce priveste piata valorilor mobiliare emise de catre societate, mentionam: actiunile societatii se tranzactioneaza pe piata Rasdaq si au avut tendinta de crestere in prima parte a anului 2008 pana la valoarea de 0,955 lei/actiune (06.06.2008) dupa care au prezentat o scadere continua tranzactionarea ajungand la valoarea de 0,35 lei/actiune (23.12.2008). Numarul total de actiuni a prezentat o usoara crestere fata de anul 2007 (108,1%) in conditiile in care valoarea totala a tranzactiilor a scazut la mai putin de jumatate (44,75%). incepand cu anul 2004 societatea nu a mai acordat dividende actionarilor intrucat aceasta a avut programe de investitii importante de realizat. In schimb, in anul 2006, prin incorporarea rezervelor, s-a dublat numarul de actiuni, iar in 2007 s-au emis actiuni suplimentare din splitarea actiunilor existente; nu au existat activitati, din partea societatii, pentru achizitionarea propriilor actiuni.; societatea detine actiuni sau parti sociale la urmatoarele societati: Nr.crt. Denumirea societatii Total actiuni sau parti sociale 1. Procetel SA * 38.162 2. EMGS SRL 2.650 3. Electromagnetica Prest Serv SRL 300 din care ELMA 32.703 1.060 295 % 85,7 40 98,33 Val.nominala lei/actiune 2,5 111,3 100 17

4.

FIRE Electromagnetica SRL 800

760Tabel 4. Societati afiliate

95

100

* SC Procetel SA este societate de tip inchisa (nu se tranzactioneaza actiuni pe piata).

Capitol III. POLITICA CAPITALULUI DE LUCRU3.1. Politica de dimensionare si finantare a activelor curente a) Stocurile Principalele probleme care se pun in fata agentilor economici sunt cind? si cu cit? trebuie sa se aprovizioneze o intreprindere astfel incit costul sa fie cit mai mic, iar productia sa se desfasoare in conditii bune. Optiunile pentru constituirea si marimea stocurilor sunt influentate de raspunsul la intrebarea ce avantaje si ce pierderi se inregistreaza daca se stocheaza mai mult sau mai putin, pentru perioade mai lungi sau mai scurte de timp? Electromagnetica fiind o companie din domeniul energiei electrice, stocurile sale de materii prime si produse finite sunt foarte scazute. Singurele stocuri detinute sunt cele destinate continuarii programului de investitii in anul 2009 (conducte pentru aductiune, echipamentele de automatizare fabricate si ramase in custodie la furnizorul intern si extern, produse fabricate si destinate pietii externe si interne, care se vor valorifica in 2009). In aceste conditii, viteza medie de rotatie a stocurilor este de 8 zile (9 zile in 2007).INDICATORI DE ACTIVITATE VITEZA DE ROTATIE A STOCURILOR Costul vanzarilor/Stocul mediu (pt. productie) NUMARUL DE ZILE DE STOCARE Stoc mediu/costul vanzarilor *365 Tabel 7. Viteza de rotaie a stocurilor 2007 8,90 8 zile 2008 8,20 15,7 zile

Uneori este imposibil si neeconomic sa se aprovizioneze materii prime si materiale in momentul cind sunt cerute in productie. Pe de alta parte, unitatea beneficiara se poate gasi in alta localitate decit unitatea de la care se aprovizioneaza, si in acest caz este imposibil ca materia prima sa soseasca in intreprindere chiar in momentul cind este necesar sa fie consumata in procesul de productie. Aceste considerente economice fac necesara constituirea unui stoc care reprezinta un volum de materiale provizoriu neutilizat. O metoda de dimensionare a stocurilor este metoda CANBAN (denumita si metoda stocului zero sau metoda de productie in flux continuu). Ideea de baza a sistemului consta ca intreprinderea trebuie sa detina un stoc minimal, insa pentru aceasta furnizorii sai ar trebui sa poata livra la timp piesele care ii sunt necesare intreprinderii. Un furnizor, fabric i livreaz clientului su, numai produsele care i-au fost comandate anterior de ctre client prin intermediul unui sistem fizic de informare materializat pe baza unor etichete (carduri Kanban) care mbuntesc circulaia informailor ntre client i furnizor. b) Sursele de finantare a activelor curente 18

In vederea asigurarii continuitatii productiei si a ritmicitatii vinzarilor, este necesara innoirea permanenta a stocurilor si creantelor. Astfel, apare o nevoie permanenta de capital. In acest context, se pune problema existentei unor surse permanente pentru finantarea nevoilor permanente. Pentru cunoasterea situatiei patrimoniale la un moment dat, cea mai simpla expresie este redata de Activul Net Contabil (ANC) care reflecta marimea patrimoniului format numai pe seama surselor proprii si nu este impovarat cu datorii: Partea din surse financiare ce asigura finantarea permanenta a activelor curente reprezinta fondul de rulment care se formeaza din capitaluri proprii si din imprumuturi pe termen mediu si lung. Fondul de rulment se determina in doua variante: Capital permanent Active imobilizate; Active curente Resuse de trezorerie. In baza primei metode se apreciaza modalitatea de finantare a investitiilor in active curente, iar a doua metoda caracterizeaza posibilitatea aprecierii echilibrului financiar pe termen scurt privind nevoile si resursele de finantare. Cel mai important pentru determinarea nevoii de finanare pe termen scurt este fondul de rulment net:mii lei Bilanul 31.12.2008 Active imobilizate Necorporalr Corporale Imobilizari financiare Active circulante Stocuri Creante Investitii pe termen scurt Casa si conturi la banci Active totale Datorii curente Datorii peste 1 an Provizioane mprumuturi pe termen lung Capital propriu Pasive totale 31.12.2008 220.601,90 254,80 219.456,30 890,80 57.823,80 24.353,50 23.820,00 1.984,90 7.665,40 278.425,70 40.086,10 1.392,70 521,40 0,00 236.425,50 278.425,70

degajata de etajul superior al bilantului pentru a acoperi nevoi de finantare din partea de jos a bilantului. Deoarece fondul de rulment este pozitiv, capitalurile permanente finanteaza o parte din activele circulante, dupa finantarea integrala a imobilizarilor nete. Aceasta situatie pune in evidenta FRF ca expresie a realizarii echilibrului financiar pe termen lung si a contributiei acestuia la infaptuirea echilibrului financiar pe termen scurt (intreprinderea poate sa faca fata fara dificultate riscurilor diverse pe termen scurt). 19

Fondul de rulment net 15.823,60 In aceasta modalitate de calcul, FRF pozitiv exprima acea parte a capitalurilor permanente Fondul de rulment permanent 15.823,60

O alta sursa de finantare este necesarul fondului de rulment (NFR), care reprezinta necesarul de finantare generat de activitatea intreprinderii in fiecare stadiu al ciclului de exploatare, fiind dependent de decalajul intre incasari si cheltuieli. Necesarul fondului de rulment apare ca diferenta intre activele si pasivele de exploatare conform datelor din bilant. Necesarului permanent de finantare ii corespund capitaluri permanente, iar nevoilor temporare le corespund creditele pe termen scurt.

mii lei Stocuri Creante Datorii curente Necesarul de fond de rulment 31.12.2008 24.353,50 23.820,00 40.086,10 8.087,40

NFR este de asemenea pozitiv, ceea ce inseamna ca activele realizabile sunt superioare datoriilor curente si, deci, exista o insuficienta de resurse la acest nivel al bilantului, care trebuie acoperita prin excedentul de fond de rulment sau prin credite bancare pe termen scurt c) Ciclul de conversie al numerarului Managementul ciclului fluxului de numerar este problemea cheie a managementului capitalului de lucru. In analizarea acestei sistuatii, este util sa se faca diferenta intre doi factori, si anume:ciclul operational si ciclul de plati, care se combina pentru a determina ciclul de conversie a numerarului. Pe scurt, ciclul operational ia in considerare 2 factori ai lichiditatii: perioada de conversie a stocurilor (perioada medie de timp necesara pentru transformarea materiilor prime in produse finite si vanzarea acestora) si perioada de conversie a efectelor comerciale de primit (perioada medie de timp necesara pentru tranformarea efectelor comerciale de primit ale firmei in numerar; aceasta perioada este egala cu DSO-Days Sales Outstanding sau perioada medie de colectare). Ciclul de plati ia in considerare perioada de intarziere a platilor (perioada medie de timp scurs intre moementul achizitionarii materiilor prime sau a angajarii fortei de munca si momentul platilor datorate pentru aceste materii prime sau forta de munca angajata. Viteza medie de rotatie a creantelor comerciale este de 18 zile, in timp ce viteza medie e rotatie a datoriilor comerciale este de 16 zile. Ambele valori sunt in scadere fata de anul anterior: 21 zile pentru viteza medie de rotatie a creantelor comerciale in 2007, si 53 zile pentru viteza medie de rotatie a datoriilor comerciale in acelasi an.PERIOADA DE STOCURILOR CONVERSIE A(Volumul mediu afaceri)*365 al stocurilor/Cifra de 2007 7 zile 21 zile 53 zile 2008 24 zile 18 zile 16 zile

PERIOADA DE CONVERSIE A EFECTELOR DE INCASAT PERIOADA DE CONVERSIE A

(Volumul mediu al efectelor de incasat/Cifra de afaceri )*365 (Volumul mediu al efectelor de platit/Costul

20

EFECTELOR DE PLATIT CICLU DE CONVERSIE NUMERAR

bunurilor vandute )*365 -24 zile 18 zile

Tabel 8. Viteza de rotatie a debitelor si a creditelor

Ca urmare a acestor evolutii, ciclul de conversie a numerarului a crescut de la -24 zile la 18 zile, ceea ce denota o corelare slaba a incasarii creantelor cu achitarea datoriilor. Interesul firmei este acela de scurtare a duratei medii de conversie a numerarului. Astfel, de exemplu, scurtarea duratei medii de conversie a numerarului se poate realiza, conform relaiei de mai sus, prin creterea duratei medii de ntrziere a plilor. Totui, aciunile deliberate de ntrziere a plilor pot genera relaii ncordate cu furnizorii, ceea ce poate duce la dereglarea viitoare a ntregului ciclu operaional al firmei. 3.2. Politica de finantare

Programul de activitate al societatii pe anul 2009 al societatii SC Electromagnetica cuprinde urmatoarele activitati: 1. Echipamente electrice destinate retelei de joasa tensiune: mentinerea comercializarii contoarelor electronice monofazate pe piata interna, in conditii de concurenta tot mai accentuate; finalizarea livrarilor de echipamente si a lucrarilor de montaj, contractate in anul 2008, avand la baza sistemul de telecitire si gestiune energie electrica ENERGSys, pentru abonatii casnici; identificarea si penetrarea pe noi piete interne si externe, pentru comercializarea sistemului ENERGSys. 2 . Productia de energie electrica: finalizarea si punerea in functiune a investitiilor de la MHC Erheste si Brodina 1 (trim.I a.c.); inceperea activitatii de constructii montaj de la MHC Brodinoara de Jos, centrala nou construita pentru care s-a achizitionat terenul in februarie 2009 si urmeaza sa se obtina avizul de mediu in cursul trim.I 2009; cresterea productiei de energie electrica in cadrul Uzinei Hidroelectrica Radauti prin: a) continuarea programului investitional de reabilitare demarat in 2007, pentru MHC Bilca 2, MHC Tibeni; b) initierea unui program investitional complex de modernizare si retehnologizare a MHCrilor din bazinul raului Brodina (Ehreste si Brodina 1) si dezvoltarea de obiective hidroenergetice noi, respectiv Brodina de Sus. 3. Furnizare energie electrica: fiabilizarea activitatii prin furnizare energie la consumatorii mici si mijlocii; cresterea numarului de consumatori mici si mijlocii eligibili in anul 2009 ; satisfacerea cerintelor consumatorilor prin activitate de management energetic la acestia (Centru Management Energetic); implementarea de sisteme de masura si telegestiune martor la consumatorii industriali, pentru managementul consumurilor si diminuarea dezechilibrelor. 21

4. Comunicatii: consolidarea pe piata a sistemului de avertizare si alarmare a populatiei la dezastre si a sistemului de radiodifuziune containerizat. 5. Managementul activelor fixe: incheierea activitatii de reabilitare a constructiilor (a cailor de acces, cladiri, drumuri, parcari, etc); infiintarea departamentului de activitati imobiliare si initiere a studiilor de fezabilitate; 6. Dezvoltarea capacitatii de asamblare electronica pentru cresterea productiei destinata exportului; 7. Mentinerea pozitiilor de piata existente in toate directiile de activitate ale societatii; 8. Finalizarea cercetarii sistemului de telegestiune pentru consumatorii industriali de energie electrica; 9. Imbunatatirea activitatii de contractare a capacitatilor de productie existente la sectia Matriterie; 10. Perfectionarea activitatii de management al riscurilor (de curs valutar, de incasare a creantelor, de riscuri profesionale ale administratorilor si directorilor executivi, de preturi de aprovizionare sau de vanzare, etc.) 11. Derularea programului de investitii la termen cu asigurarea fluxurilor de numerar corespunzatoare; 12. Perfectionarea activitatii de urmarire a fluxurilor de numerar. 13. Omologarea si introducerea in fabricatie a contorului electronic, monofazat, multitarif si afisare LCD. Pe anul 2008 societatea a realizat un profit net in suma de 18.965,6 mii lei pentru care propune urmatoarea repartizare: 1. majorarea rezervelor legale cu suma de 1.110,8 mii lei conform Legii nr.31/1990 si Legii 571/2003; 2. diferenta in suma de 17.854,8 mii lei, propunem Adunarii generale sa ramana la dispozitia societatii pentru surse proprii de finantare a urmatoarelor obiective: 2.1. finalizarea programului de investitii in suma de 4.900 mii euro la MHC Ehreste si Brodina 1 si continuarea investitiei la MHC Brodinoara de Jos . De mentionat ca pentru activitatea de constructii montaj s-au solicitat oferte de la 6 furnizori (peste 2.000 mii euro), iar terenul aferent MHC Brodinoara de Jos a fost achizitionat in luna februarie 2009. 2.2. finantarea echipamentelor de telegestiune (cca 3500 mii euro), in cazul mentinerii clauzelor contractuale din contractele anterioare (livrare marfa pe credit furnizor cu plata in anii 2 si 3); 2.3. finantarea temporara, a deficitului de numerar datorita accentuarii crizei de lichiditati. Tinand cont de necesitatiile pietei si de planurile pe care si le-a prognozat pentru 2009 am considerat utila determinarea a noi modalitati de crestere a capacitatii de productie a intreprinderii. Obiectivul general al investitiei: modernizarea si cresterea capacitatii de productie contribuind astfel la cresterea economica. Obiectivul specific al investitiei: modernizarea si cresterea calitatii serviciilor oferite de SC Electromagnetica prin investitii in tehnologia de ultima generatie. Astfel, prin achizitia de echipamente performante se are in vedere atingerea urmatoarelor obiective:

22

pozitia pe piata: in urma implementarii investitiei se urmareste cresterea cotei de piata a societatii prin atragerea de noi clienti (amplificarea posibilitatilor de prestare a servicilor pe piata externa prin onorarea contractelor incheiate diverse companii). profitabilitatea: cresterea profitului cu 15% - 25% pe an intre 2009 -2010, urmand un trend crescator si in ceilalti ani; cresterea productivitatii muncii prin adoptarea unor tehnologii performante, cu o cota de 15% anual . dezvoltarea performantelor manageriale: crearea a cel putin 10 noi locuri de munca in cadrul departamentului de productie in curs de realizare, in primul an si angajarea unui personal specializat (20)in cei 2 ani ramasi. eficienta: reducerea timpului de prelucrare a serviciilor prin reorganizarea tuturor proceselor interne pe baza unui sistem informatic, reducerea cheltuielilor conexe. Prin realizarea acestor obiective compania doreste sa obtina o eficienta economica la un nivel cat mai ridicat,eficacitate,calitate si performanta la standarde cat mai inalte dar si un progres la nivelul domeniului de activitate in care opereaza. Pentru o dezvoltare socio - economica durabila si pentru integrare europeana, societatea are nevoie de un sistem de instruire si educatie care sa utilizeze la maxim oprtunitatiile oferite de tehnologiile digitale de utima generatie. Necesitatea lucrarilor propuse este argumentata in primul rand de calitatea slaba a infrastructurii (dotarea cu echipamente performante, investitii in hidrocentrale) ceea ce impiedica cresterea numarului de clienti. La momentul actual, SC Electromagnetica dispune de imobilizari corporale in valoare de numai 219.456,3 lei care isi onoreaza comenzile cei 750 angajati ai societatii. Lipsa resurselor impiedica cooptarea alor persoane in procesul de munca si implicit neonorarea multor comenzi pe care le au de la clientii. Eficienta procesului de munca si decizional este scazuta datorita timpului pierdut cu activitati pentru care sunt nevoiti sa apeleze la serviciile altor firme. Prin exploatarea rezultatelor se va crea un sistem de management de cunostinte care va produce plus-valoare economica si vor constitui elemente in cadrul societatii bazate pe cunoastere. La nivel national, antreprenorii sunt nevoiti sa apeleze la resurse energetice, la optimizare pentru ca aceasta arie de piata este una foarte activa, iar riscul de falimentare este unul crescut. De aceea, pentru a rezista in piata, din cauza concurentei foarte mari si pentru a se diferentia pe piata, societatile se intreapta de cele mai multe ori spre acei furnizori la care raportul pret/calitate este cel mai optim. In prezent, multe firme romanesti au intrat intr-o faza de tranzitie, dupa ce au atins o masa critica. Practic, au de ales intre a disparea sau a implementa o organizatie mai moderna si eficienta. Prinsi in valtoarea activitatilor zilnice, multi antreprenori au nevoie de o reducere a costurilor, de o optimizare a activitatii. Numarul de clienti companii romanesti a crescut in portofoliul firmei Electromagnetica cu peste 20% in acest an, iar problema cel mai des intalnita in randul acestora a fost reducerea costurilor. Societatea detine in 2008 cota de piata de 8% din domeniul microhidrocentralelor ( cu o putere mai mica de 10MWh) (pe primele trei locuri se situeaz Hidroelectrica - cel mai mare de pe pia cu o cot de 37% n 2005 i 31,7%, Complexele energetice Rovinari i Turceni cu 11,4% din pia i Electrocentrale Bucureti. Pe urmtoarele poziii la productori se situeaz Nuclearelectrica, Termoelectrica, Regia de ap grea, Electrocentrale Galai.). Societatea are nevoie de o retehnologizare pentru a putea face faza concurentei, mai ales in conditiile economiei actuale, unde fiecare societate urmareste reducerea costurilor. Societatile se vor intrepta acum spre acei furnizori care le ofera preturi reduse, acum ei vor putea ales. In acest context, societatile romanesti precum si institutiile publice, trebuiesc educate sa colaboreze cu societatiile de furnizare a energiei electrice in vedere depasirii impasului financiar 23

si concretizarii tuturor necesitatiilor identificate. Lipsa dotariilor necesare sustinerii financiare precum si a unui sistem informatic adecvat reclama necesitatea investiilor pentru a surpavietui pe piata. Scenarii tehnico economice privind realizarea proiectului Scenariu. Crearea unei cetrale eoliene Noile cerinte n domeniul dezvoltarii durabile au determinat statele lumii sa si puna problema metodelor de producere a energiei si sa creasca cota de energie produsa pe baza energiilor regenerabile. Protocolul de la Kyoto angajeaza statele semnatare sa reduca emisiile de gaze cu efect de sera. Acest acord a determinat adoptarea unor politici nationale de dezvoltare a eolienelor si a altor surse ce nu degaja bioxid ce carbon. Trei factori au determinat ca solutia eolienelor sa devina mai competitiva: noile cunostinte si dezvoltarea electronicii de putere; ameliorarea performantelor aerodinamice n conceperea turbilor eoliene; finantarea nationala pentru implantarea de noi eoliene.

n prezent, pe plan mondial, ponderea energiilor regenerabile n producerea energiei electrice, este scazuta. S poate spune ca potentialul diferitelor filiere de energii regenerabile, este sub-exploatat. Totusi, ameliorarile tehnologice au favorizat instalarea de generatoare eoliene , ntr-un ritm permanent crescator n ultimii ani, cu o evolutie exponentiala, avand o rata de crestere de 25% n 2003.

24

Filiera eoliana este destul de dezvoltata n Europa, detinand pozitia de lider n topul energiilor regenerabile. Acest tip de energie regenerabila asigura necesarul de energie electrica pentru 10 milioane de locuitori. Dealtfel, 90 % din producatorii de eoliene de medie si mare putere, se afla n Europa.

25

Costurile si eficienta unui proiect eolian trebuie sa tina seama atat de pretul eolienei, cat de cele ale instalarii si ntretinerii acesteia, precum si de cel al vanzarii energiei. O eoliana este scumpa. Trebuiesc realizate nca progrese economice pentru a se putea asigura resursele dezvoltarii eolienelor. Se estimeaza ca instalarea unui kW eolian, costa aproximativ 1000 Euro. Progresele tehnologice si productia n crestere de eoliene din ultimii ani permit reducerea constanta a pretului estimat. Pretul unui kWh depinde de pretul instalarii eolienei, ca si de cantitatea de energie produsa anual. Acest pret variaza n functie de locatie si scade pe masura dezvoltarii tehnologie. Ponderea energiei electrice produse in Romania din resurse regenerabile trebuie sa ajunga, pana in 2010, la 33%, fata de consumul national brut de energie electrica, potrivit ultimului numar al buletinului de informare europeana al Guvernului, EU-RO Newsletter, informeaza NewsIn. Valoarea este echivalenta cu un total de 21,4 TWh, iar pentru fiecare an, incepand din 2005 si pana in 2010 inclusiv, sunt stabilite prin lege, cote obligatorii de energie din surse regenerabile, pe care furnizorii de energie electrica trebuie sa le ofere consumatorilor. Romania are o Strategie de valorificare a resurselor regenerabile, aprobata prin hotarare de Guvern in anul 2003, iar sistemul romanesc de promovare a energiei regenerabile consta in combinarea cotelor obligatorii si a certificatelor verzi. Sistemul de cote obligatorii este mecanismul de promovare a producerii de energie electrica din surse regenerabile prin achizitia de catre furnizori a unor cote obligatorii de energie 26

electrica produsa din aceste surse, in scopul vanzarii catre consumatori. Certificatul verde este un document ce atesta o cantitate de 1 MWh de energie provenita din surse regenerabile livrata in retea. Sistemul de promovare a energiei din surse regenerabile vizeaza energia electrica produsa din energie eoliana, energie solara, energie geotermala, biomasa, energia valurilor, hidrogen produs din surse regenerabile, precum si energia electrica produsa in centrale hidroelectrice cu o putere instalata mai mica sau egala cu 10 MW, puse in functiune sau modernizate incepand cu anul 2004. Cea mai mare parte a energiei regenerabile din Romania este produsa in acest moment in domeniul hidroenergetic. Una dintre solutiile care ar putea fi dezvoltate in Romania pentru promovarea folosirii resurselor regenerabile de energie ar fi corelarea investitiilor din turism care folosesc fonduri europene cu utilizarea de instalatii de energie regenerabila. Spre exemplu, in Mangalia, mai multi operatori au construit panouri solare, cu care asigura, cel putin in timpul verii, o mare parte din apa calda necesara. Obiectivul strategic propus in Cartea Alba a Comisiei Europene pentru o Strategie Comunitara consta in dublarea, pana in anul 2010, a aportului surselor regenerabile de energie al tarilor din Uniunea Europeana, care trebuie sa ajunga treptat, de la 6 % in anul 1995, la 12 % in consumul total de resurse primare. Statele UE au luat o serie de masuri pentru incurajarea cetatenilor si a companiilor sa investeasca in energii regenerabile. De exemplu, in Marea Britanie se acorda subventii pentru cetateni si pentru companii, astfel incat acestia sa instaleze panouri solare, iar energia este utilizata pentru activitatile domestice. Energia solara este utilizata si subventionata partial in Spania, Grecia si Suedia. In Germania, energia eoliana este una dintre principalele surse de energie regenerabila. si cele 10 state noi mebre UE au adoptat diferite forme de promovare a utilizarii energiei regenerabile. Energia produsa din surse regenerabile nu este poluanta si este inepuizabila, pe termen mediu si lung, iar costurile sale sunt mult reduse, in conditiile in care pretul produselor petroliere creste. Sursele regenerabile de energie asigura totodata cresterea sigurantei in alimentarea cu energie si limitarea importului de resurse energetice. Publicul va fi informat de centrala eoliana prin multiple canale de comunicare: Siet-uri ale administratiilor publice site-ul comunei, etc.; Publicatii, articole in presa de specialitate; Pliante, ilustrate si vederi, cataloage, fluturasi; Ghiduri locale si nationale; Puncte de informare in centrul oraselor si principalele porti de intrare in tara (aeroport, gara, vama); Panouri informative electronice/computerizate in statii de tramvai/autobuz, benzinarii, piete, mall-uri etc. Energia eoliana este considerata ca una din optiunile cele mai durabile dintre variantele viitorului, resursele vantului fiind imense. Se estimeaza ca energia eoliana recuperabila la nivel mondial se situeaza la aproximativ 53 000 TWh (TerraWattora), ceea ce reprezinta de 4 ori mai mult decat consumul mondial actual de electricitate. INFORMATII FINANCIARE 27

Tipuri de instalari O eoliana ocupa o suprafata mica pe sol. Acesta este un foarte mare avantaj, deoarece perturba putin locatia unde este instalata, permitand mentinerea activitatilor industriale sau agricole din apropiere. Se pot ntalni eoliene numite individuale, instalate n locatii izolate. Eoliana nu este racordata la retea, nu este conectata cu alte eoliene. n caz contrar, eolienele sunt grupate sub forma unor ferme eoliene. Instalarile se pot face pe sol, sau, din ce n ce mai mult, n largul marilor, sub forma unor ferme eoliene offshore, n cazul carora prezenta vantului este mai regulata. Acest tip de instalare reduce dezavantajul sonor si amelioreaza estetica.

Imagine a unei ferme eoliene

Ferma eoliana offshore de la Middelgrunden

n prezent, eolienele cu ax orizontal cu rotorul de tip elice, prezinta cel mai ridicat interes pentru producerea de energie electrica la scara industriala. Cost pentru proiect ar fi 500.000 euro (in functie de puterea centralei), cost ce ar cuprinde: achizitionarea terenului, echipamentelor necesare, pregatire profesionala; consultanta. La o investitie initiala de 500000 (cost initial ce cuprinde : cladire, teren -2000 mp, echipamente, materiale etc), raportul privind rezultatele financiare:

28

Previziunea activitatii societatii

a) Previziunea veniturilor Veniturile au fost previzionate avnd n vedere accentuarea competiiei pe pia i riscul pe care-l reprezinta creterea ponderii produselor externe. Fluxul de venituri a fost obinut pornind de la nivelul vzarilor cantitative ce se estimeaza raportatate la pretul mediu exprimat in euro. Din analiza cifrei de afaceri, se observa ca societatea reuseste sa-si mentina cifra de affaceri castigata pe piata si chiar sa o creasca prin marirea portofoliului de clienti. Firma incepe sa se bazeze pe veniturile din productie proprie, principala sursa de venit constituind-o insa tot veniturile din vanzarea marfurilor. Important este faptul ca veniturile din exploatare, si mai ales cifra de afaceri urmeaza un trend ascendent, dispunand de un potential care sa-i permita sa-si consolideze pozitia pe piata si sa-si amplifice in continuare veniturile. Cresterea productiei vandute este datorata si de calitatea produselor. Imbunatatirea calitatii produselor reprezinta principalul obiectiv al societatii in vederea cresterii eficientei activitatii economico-financiare. Cresterea atat a cifrei de afaceri cat si a productiei exercitiului este favorabila intreprinderii care poate sa asigure astfel o productivitate a muncii superioare, sa creeze conditii optime pentru introducerea progresului tehnic, pe baza mecanizarii si automatizarii executarii operatiilor si perfectionarii proceselor tehnologice. Veniturile previzionate n condiiile de mai sus sunt urmatoarele: - eur Prognoza vanzari INDICATORI Total vanzari (kWh) energie Pret euro /kWh energie Vanzari energie Cost direct/kWh energie Cost direct vanzari energie 0,01 43200 43200 0,01 45360 45360 0,01 47628 47628 0,04 172800 172800 0,04 181440 181440 0,04 190512 190512 2008 4320000 4320000 2009 4536000 4536000 2010 4762800 4762800

Fig.20.Previziunea veniturilor 2008-2012 * O previziune detaliata a veniturilor obtinute de intreprindere poatefi observata in anexa nr.1. la prezentul plan de afaceri.

6.2.2. Previziunea cheltuielilor

Cheltuielile pe elemente de cheltuieli au fost calculate n principal pornind de la pondera acestora in cheltuielile totale pe anul 2007 dup eliminarea factorilor aleatori considerandu-se ca acetia nu vor mai aciona n perioada explicit. Asa cum se vede din anexa nr. 2, cheltuielile urmeaza si ele un trend crescator. Se observa o crestere a cheltuielor cu 14.11% in anul 2008 fata de anul 2007 pe seama cresterii cheltuielilor cu materii prime si cheltuielile cu amortizarea si cu 25.34% in anul 2009 fata de 2008, fapt datorat cresterii semnificative a cheltuielilor cu materiile prime, amortizarea utilajelor achizitionate precum si cresteriile salariale datorita angajarii de noi persoane. Cresc de asemenea cheltuielile cu energia si apa pe seama utilizarii lor in procesul de productie. Societatea si-a stabilit drept obiectiv creearea unui numar de 9 de noi locuri de munca. Cheltuielile cu personalul cresc intr-o pondere redusa in 2008 urmand ca in 2009 in urma achizitionarii de utilaje si echipamente sa creasca aceste cheltuieli pe seama angajarii de noi persoane. Astfel in 2009 cheltuielile cu salariile cresc cu 10.43% (prin angajarea unui numar de 3 persoane, in anul 2008 s-a procedat la angajarea de asemenea unui numar de 3 persoane, urmand ca in 2010 sa se angajeze restul de 3 persoane necesare), In ceea ce priveste cheltuielile cu amortizarea acestea au crescut semnificativ in anul 2009 cu 148.05% datorita amortizarii echipamentelor achizitionate, urmata de aceeasi crestere si in anul 2010, in anii 2011, 2012 acestea inregistrand o scadere datorita amortizarii integrale a unora dintre utilaje si echipamente. Avnd in vedere intenia conducerii societii de a reduce numrul colaboratorilor prin angajarea unor salariai permaneni, au fost reduse cheltuielile cu terii. S-a eliminat chiria pe care societatea o platea avnd in vedere mutarea in sediul propriu incepand cu luna decembrie 2010 i s-a majorat corespunztor amortizarea. S-au marit insa cheltuielile cu publicitatea pentru a sustine intreprinderea si pentru a sporii veniturile acesteia. S-a avut in vedere mentinerea la acelasi nivel a veniturilor financiare, datorita imposibilitatii de a realiza o previziune justa a cursului de schimb. Fluxul de cheltuieli proiectat: Personal minim necesar administrator personal necalificat tesa Total salarii/luna Total salarii cu taxe/luna Total salarii cu taxe/ an Nr 1 8 2 Curs Euro 1 - 4.10 Sal/luna Salarii/luna 350 350 190 1520 240 480 2350 4437 53244

Prognoza vanzari INDICATORI Total vanzari (kWh) energie Pret euro /kWh

2008 4320000 4320000

2009 4536000 4536000

2010 4762800 4762800

30

energie Vanzari energie Cost direct/kWh energie Cost direct vanzari energie

0,04 172800 172800 0,01 43200 43200

0,04 181440 181440 0,01 45360 45360

0,04 190512 190512 0,01 47628 47628

Prognoza fluxului mijloacelor banesti INDICATORI Sold initial Plata obligatiilor dobanda spre plata impozit spre plata dividende spre plata Dobanda primita din investitii Salarii si contributii sociale Incasari de la debitori Plati la creditori, din care : * centrala 500 kW * echipamente, materiale etc Alte cheltuieli 10% Cheltuieli cu marketing si publicitate Dividende intermediare Prognoza balantei la sfarsit de perioada

Total pe an, 500000 350 7753 5000 250 53244 172800 500000 450000 50000 17280 518 5000 83904

Prognoza profit si pierdere Indicatori

2008

2009

2010

Total vanzari Alte venituri Total venituri Cost direct vanzari Cheltuieli salarii si taxe Cheltuieli cu marketing si publicitate Cheltuieli cu dobanzile bancare Dividende Alte cheltuieli 10 % Total cheltuieli

172800 250 173050 43200 53244 518 350 10000 17280 124592

181440 850 182290 45360 55906 544 368 11000 18144 131322

190512 1460 191972 47628 58702 572 386 12000 19051 138338 31

Venit inainte de impozitare Impozit profit Profit net

48458 7753 40704

50968 8155 42813

53634 8581 45052

O data stabilita valoarea investitiei necesare, am incercat sa determinam fuxurile de numerar ce se vor degaja. Cash flow-urile generate de investitie se cunosc cu o anumita probabilitate de aparitie. Astfel, un prim pas in analiza mediului incert il reprezinta construirea scenarilor de evolutie economica (probabilitatea de apartie a riscurilor). Avand in vedere cele stabilite, cash-flow-urile pentru fiecare dintre scenarii se preconizeaza a avea urmatoarea structura : Scenarii pesimiste Scenarii optimiste Indicatori/timp Scenariu Scenarii Scenarii Scenarii Scenarii normal pesimiste pesimiste optimiste optimiste Probabilitate (p) 80% 35% 50% 65% 15% Investitia (cost) -2.050.003 -2.050.003 -2.050.003 -2.050.003 -2.050.003 2011 162.935 163.406 238.605 384.514 380.892 2012 142.042 253.537 283.137 491.419 465.221 2013 283.906 283.906 338.395 570.904 536.805 2014 216.195 321.463 405.893 667.936 624.020 2015 252.926 377.717 507.821 814.522 755.947Situatia fluxului de trezorerie potrivit scenariilor propuse

Calculul pentru fiecare dintre scenarii este prezentat in anexa numarul 1 si s-a urmarit aceasi metodologie ca si in cazul scenariului normal. Indicatori de performanta financiara Tinand cont de scenariile propuse am procedat la calculul indicatorilor de performanta financiara, valoarea actuala neta, rata interna de rentabilitate etc. pentru perioada 2011 2015. Speranta de valoarea actual net E(VAN) Estimarea CF-urilor se realizeaz n cteva variante (stri prognozate pentru evoluia viitoare a economiei), iar fiecrei variante se asociaz cte o probabilitate de apariie. Se determin sperana cash flowurilor, ca medie ponderat cu probabilitile de apariie E(CFt), nsoit de un risc. E(CFi) = CFi * pi unde, CFi = valoarea actual a cash-flow-urilor viitoare (CFz) pi = probabilitati de aparitie a riscurilor. i = 1, 2,n ani de via economic a investiiei. VAN n mediu cert este nlocuit n mediu aleator cu sperana matematic a acesteia E(VAN), creia i se asociaz riscul corespunztor. E(CF)i E(VAN) = -I0 + (1+ra) I0 = cheltuielile iniiale de investiii; ra = rata de actualizare (in cazul nostru rata dobanzii) 32

Rata interna de rentabilitate si termen de recuperare Indicatorul pleaca de la premisa reinvestirii constante a CF-urilor anuale obtinute din exploatarea investitiei la nivelul ratei interne de rentabilitate astfel incat valoarea actualizata neta a proiectului sa fie egala cu o (este acea rata de actualizare pentru care E(VAN) = 0). Intrucat investitia are o durata de exploatare mai mare de 3 ani, vom determina RIR prin metoda interpolarii liniare. Termenul de recuperare (Tr) exprima intervalul de timp (numarul de ani) necesar recuperarii capitalului investit prin intrarile nete de trezorerie medii anuale actualizate.Scenarii pesimiste Ani 2011 2012 2013 2014 2015

Scenarii pesimiste162.935 142.042 283.906 216.195 252.926

Scenarii pesimiste163.406 253.537 283.906 321.463 377.717

Scenariu normal 238.605 283.137 338.395 405.893 507.821

Scenarii optimiste

Scenarii optimiste384.514 491.419 570.904 667.936 814.522

Scenarii optimiste380.892 465.221 536.805 624.020 755.947

Speranta de CF 613.910 733.145 947.298 1.016.175 1.231.283

Investitia initiala = 2.050.003 lei rata de actualizare = 14% E(VAN) RIR

ra = 14,00% -> E(VAN) = 933193 ra = 29,44% -> E(VAN) = 0

= 933.193 (>0) Tr fara actualizare = 2,74 ani = 29,44% (>ra) Tr cu actualizare = 3,5 ani Tabel 18. Determinarea sperantei de VAN si RIR in mediu aleator

Investitorii prefera utilizarea combinata a criteriului duratei de recuperare a capitalului investiti si al unui indicator banzat pe actualizare, repsctiv E(VAN) sau RIR. Se poate observa ca speranta de VAN este pozitiv ceea ce denota faptul ca proiectul se accepta. RIR-ul de asemena este superior dobnzii ncasabile de pe piaa de capital insemnand realizarea unei importante conditii pentru acceptarea proiectului. Termenul de recuperare al investitiei este de maxim 3.5 ani daca utilizam varianta cu actualizare. Acesta este cu mult mai mic decat decat durata de viata a investitiei. Aceasta inseamna ca dupa 3.5 ani investitorii nu numai isi recupereaza investitia dar incep sa consume si din beneficiile acesteia. Analiza riscului Pentru a inlatura probabilitate ca CF-urile prognozate sa nu fie verosimile vom studia in continuare riscul de CF si riscul de proiect. - riscul de cash - flow CF = [CFi - E(CF)] * pi

Ani 2011 2012 2013 2014 2015

Riscul de CF 588.654 714.166 899.359 984.383 1.195.507

Risc de proiect

- riscul de proiect

p =

CFi

1.289.315

(1 + ra)*

33

Tabel 19. Riscul de CF si de proiect

Se poate observa ca atat riscul de cash- flow cat si riscul de proiect sunt inlaturate. Valorile obtinute sunt suficient de mari pentru a inlatura orice risc ca fluxurile de numerar viitoare sa nu fie pozitive sau ca proeictul sa nu fie rentabil. Conform indicatorilor financiari prezentati mai mult, putem spune ca investitia este oportuna sa fie realizata si finantarea proiectului este justificata.

34