proiect etica si transparenta snspa

ETICA SI TRANSPARENTA IN ADMINISTRATIA PUBLICA

ACCESUL LA INFORMATIILE DE INTERES PUBLIC

Prof. : Victor Alistar Student: Pirnog Cristian Catalin Anul III

Scoala Nationala de Studii Politice si AdministrativeBucuresti

1


CUPRINS:

1. CONSIDERATII GENERALE2. CE REPREZINTA INFORMATIILE DE INTERES PUBLIC3. INFORMATII DE INTERES PUBLIC OBLIGATORIU DE

TRANSMIS4. INFORMATII EXCEPTATE DE LA ACCESUL

PUBLICULUI5. SOLICITAREA SI COMUNICAREA INFORMATIILOR DE

INTERES PUBLIC6. REFUZUL TRANSMITERII INFORMATIILOR DE

INTERES PUBLIC/CAI DE ATAC7. CONTROVERSE8. CONCLUZII

2


1. CONSIDERATII GENERALE

O data cu introducerea Legii nr. 544/2001, dreptul cetatenilor stipulat in Constitutie in ceea ce priveste accesul la informatiile publice a inceput sa prinda forma nu numai in teorie, ci si in realitate.

Astfel, pentru ca Romania este inca o tara in plin proces de democratizare, accesul cetatenilor la informatiile de interes public ii pot ajuta in crearea unei pareri critice cu privire la societatea in care traiesc si asupra autoritatilor ce ii guverneaza.

De asemenea, comunitatea este incurajata sa participe activ la chestiunile de interes public, astfel contribuind la diminuarea riscului coruptiei si cresterea increderii in institutiile si autoritatiile publice.

2. CE REPREZINTA INFORMATIILE DE INTERES PUBLIC

Prin informatie de interes public se intelege orice informatie care priveste activitatile sau rezulta din activitatile unei autoritati publice sau institutii publice, indiferent de suportul ori de forma sau de modul de exprimare a informatiei. Prin informatie cu privire la datele personale se intelege orice informatie privind o persoana fizica identificata sau identificabila.

Prin autoritate sau institutie publica se intelege orice autoritate ori institutie publica ce utilizeaza sau administreaza resurse financiare publice, orice regie autonoma, companie nationala, precum si orice

3


societate comerciala aflata sub autoritatea unei autoritati publice centrale ori locale si la care statul roman sau, dupa caz, o unitate administrativ-teritoriala este actionar unic ori majoritar.

3. INFORMATII DE INTERES PUBLIC OBLIGATORIU DE TRANSMIS

Fiecare autoritate sau institutie publica are obligatia sa comunice din oficiu urmatoarele informatii de interes public:

actele normative care reglementeaza organizarea si functionarea autoritatii sau institutiei publice

structura organizatorica, atributiile departamentelor, programul de functionare, programul de audiente al autoritatii sau institutiei publice;

numele si prenumele persoanelor din conducerea autoritatii sau a institutiei publice si ale functionarului responsabil cu difuzarea informatiilor publice;

coordonatele de contact ale autoritatii sau institutiei publice, respectiv: denumirea, sediul, numerele de telefon, fax, adresa de e-mail si adresa paginii de Internet;

sursele financiare, bugetul si bilantul contabil; programele si strategiile proprii; lista cuprinzand documentele de interes public; lista cuprinzand categoriile de documente produse si/sau

gestionate, potrivit legii; modalitatile de contestare a deciziei autoritatii sau a institutiei

publice in situatia in care persoana se considera vatamata in privinta dreptului de acces la informatiile de interes public solicitate. Autoritatile si institutiile publice au obligatia sa publice si sa actualizeze anual un buletin informativ care va cuprinde informatiile prevazute mai sus. Asigurarea de catre autoritatile si institutiile publice a accesului la informatiile de interes public se face din oficiu sau la cerere, prin

4


intermediul compartimentului pentru relatii publice sau al persoanei desemnate in acest scop.

Informatiile de interes public care se comunica din oficiu, conform legii, vor fi prezentate intr-o forma accesibila si concisa care sa faciliteze contactul persoanei interesate cu autoritatea sau institutia publica.

Accesul la informatii se realizeaza prin afisare la sediul autoritatii sau al institutiei publice ori prin publicare in Monitorul Oficial al Romaniei sau in mijloacele de informare in masa, in publicatii proprii, precum si in pagina de Internet proprie si prin consultarea lor la sediul autoritatii sau al institutiei publice, in spatii special destinate acestui scop.

4. INFORMATII EXCEPTATE DE LA ACCESUL PUBLICULUI

Sunt exceptate de la accesul liber al cetatenilor urmatoarele informatii:

informatiile din domeniul apararii nationale, sigurantei si ordinii publice, daca fac parte din categoriile informatiilor clasificate, potrivit legii;

informatiile privind deliberarile autoritatilor, precum si cele care privesc interesele economice si politice ale Romaniei, daca fac parte din categoria informatiilor clasificate, potrivit legii;

informatiile privind activitatile comerciale sau financiare, daca publicitatea acestora aduce atingere principiului concurentei loiale, potrivit legii;

informatiile cu privire la datele personale, potrivit legii; informatiile privind procedura in timpul anchetei penale sau

disciplinare, daca se pericliteaza rezultatul anchetei, se dezvaluie surse confidentiale ori se pun in pericol viata, integritatea corporala, sanatatea unei persoane in urma anchetei efectuate sau in curs de desfasurare;

5


informatiile privind procedurile judiciare, daca publicitatea acestora aduce atingere asigurarii unui proces echitabil ori interesului legitim al oricareia dintre partile implicate in proces;

informatiile a caror publicare prejudiciaza masurile de protectie a tinerilor. Informatiile care favorizeaza sau ascund incalcarea legii de catre o autoritate sau o institutie publica nu pot fi incluse in categoria informatiilor clasificate si constituie informatii de interes public.

Informatiile cu privire la datele personale ale cetateanului pot deveni informatii de interes public numai in masura in care afecteaza capacitatea de exercitare a unei functii publice.

Informatiile publice de interes personal nu pot fi transferate intre autoritatile publice decat in temeiul unei obligatii legale ori cu acordul prealabil in scris al persoanei care are acces la acele informatii. Principalele obiective ale protecţiei informaţiilor clasificate sunt:

protejarea informaţiilor clasificate împotriva acţiunilor de spionaj,

compromitere sau acces neautorizat, alterării sau modificării

conţinutului acestora, precum şi împotriva sabotajelor ori

distrugerilor neautorizate;

realizarea securităţii sistemelor informatice şi de transmitere a

informatiilor clasificate.

Oficiul Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat

(ORNISS) a fost înfiinţat prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului

nr. 153 din 7 noiembrie 2002, publicată în Monitorul Oficial al

României nr. 826 din 15 noiembrie 2002, aprobată prin Legea nr.

101/24.03.2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea

I, nr. 207 din 31.03.2003.

6


În ceea ce priveşte baza legală a informaţiilor clasificate,este în

vigoare legea numărul 182|2002.

Scopul acestei legi este protecţia informaţiilor clasificate şi a

surselor confidenţiale ce asigură acest tip de informatţii.

5. SOLICITAREA SI COMUNICAREA INFORMATIILOR DE INTERES PUBLIC

Orice persoana are dreptul sa solicite si sa obtina de la autoritatile si institutiile publice informatiile de interes public. Autoritatile si institutiile publice sunt obligate sa asigure persoanelor, la cererea acestora, informatiile de interes public solicitate in scris sau verbal.

Solicitarea in scris a informatiilor de interes public cuprinde urmatoarele elemente:

autoritatea sau institutia publica la care se adreseaza cererea; informatia solicitata, astfel incat sa permita autoritatii sau

institutiei publice identificarea informatiei de interes public; numele, prenumele si semnatura solicitantului, precum si adresa la

care se solicita primirea raspunsului.Informatiile de interes public pot fi solicitate si comunicate si in

format electronic. Informatiile de interes public solicitate in scris, in format electronic, pot fi comunicate prin e-mail sau inregistrate pe discheta. Autoritatile si institutiile publice au obligatia sa raspunda in scris la solicitarea informatiilor de interes public in termen de 10 zile lucratoare sau, dupa caz, in cel mult 30 de zile lucratoare de la inregistrarea solicitarii, in functie de dificultatea, complexitatea, volumul lucrarilor documentare si de urgenta solicitarii. In cazul in care durata necesara pentru identificarea si difuzarea informatiei solicitate depaseste

7


10 zile lucratoare, raspunsul va fi comunicat solicitantului in maximum 30 de zile lucratoare, cu conditia instiintarii acestuia in scris despre acest fapt in termen de 10 zile. Refuzul comunicarii informatiilor solicitate se motiveaza si se comunica in termen de 5 zile lucratoare de la primirea petitiilor.

Solicitarea si obtinerea informatiilor de interes public se pot realiza, daca sunt intrunite conditiile tehnice necesare, si in format electronic.

Pentru informatiile solicitate verbal functionarii din cadrul compartimentelor de informare si relatii publice au obligatia sa precizeze conditiile si formele in care are loc accesul la informatiile de interes public si pot furniza pe loc informatiile solicitate. In cazul in care informatiile solicitate nu sunt disponibile pe loc, persoana este indrumata sa solicite in scris informatia de interes public, urmand ca cererea sa ii fie rezolvata in termenele prevazute mai sus. Informatiile de interes public solicitate verbal se comunica in cadrul unui program minim stabilit de conducerea autoritatii sau institutiei publice, care va fi afisat la sediul acesteia si care se va desfasura in mod obligatoriu in timpul functionarii institutiei, incluzand si o zi pe saptamana, dupa programul de functionare.

Daca in urma informatiilor primite petentul solicita informatii noi privind documentele aflate in posesia autoritatii sau a institutiei publice, aceasta solicitare va fi tratata ca o noua petitie.

6. REFUZUL TRANSMITERII INFORMATIILOR DE INTERES PUBLIC/CAI DE ATAC

Refuzul explicit sau tacit al angajatului al unei autoritati ori institutii publice, responsabil cu informarea publica, constituie abatere si atrage raspunderea disciplinara a celui vinovat.

Impotriva refuzului se poate depune reclamatie la conducatorul autoritatii sau al institutiei publice respective in termen de 30 de zile de la luarea la cunostinta de catre persoana lezata.

8


Daca dupa cercetarea administrativa reclamatia se dovedeste intemeiata, raspunsul se transmite persoanei lezate in termen de 15 zile de la depunerea reclamatiei si va contine atat informatiile de interes public solicitate initial, cat si mentionarea sanctiunilor disciplinare luate impotriva celui vinovat.

In cazul in care o persoana se considera vatamata in dreptul sau de acces la informatiile de interes public, aceasta poate face plangere la sectia de contencios administrativ a tribunalului in a carei raza teritoriala domiciliaza sau in a carei raza teritoriala se afla sediul autoritatii ori al institutiei publice. Plangerea se face in termen de 30 de zile de la data expirarii termenului prevazut pentru comunicarea raspunsului. Instanta poate obliga autoritatea sau institutia publica sa furnizeze informatiile de interes public solicitate si sa plateasca daune morale si/sau patrimoniale.

7. CONTROVERSE

In ciuda oportunitatilor deschise de aprobarea Legii nr. 544/2001, exista inca lacune in legislatie ce permit interpretarea acesteia in defavoarea liberului acces la informatiile de interes public.

Spre exemplu, Legea nr. 182/2002 ingradeste accesul la informatiile ce sunt considerate a fi clasificate si, deci, interzise publicului.

Astfel, aceasta permite administratiei, institutiilor si autoritatilor de stat, serviciilor secrete, armatei si industriei militare sa se sustraga in totalitate de la controlul public, sub argumentul protectiei informatiilor secrete de stat si de serviciu.

Consecintele acestei legi sunt destul de grave sub gandindu-ne la lipsa de transparenta institutionala, a lipsei de responsabilitate si a mentinerii coruptiei.

9


8. CONCLUZII

Dintotdeauna informaţia a reprezentat puterea. Cel care o deţinea avea

posibilitatea controlării celorlalţi. Odată cu evoluţia statelor, dar în

special în perioada de după al Doilea Război Mondial, s-au făcut

eforturi de mărire a transparenţei în autorităţile publice. Este deja

acceptat ca un fapt, ideea că cetăţeanul poate solicita orice informaţie

şi este normal să ne revolte când acest lucru ne este refuzat. Adoptarea

legii 544 pe 2001 a însemnat un pas important în ţara noastră,

aducându-ne şi mai aproape de un stat modern care promovează

valorile europene. Am putea adăuga că odată garantarea dreptului de

informare, s-a asigurat şi o bază legală în ceea ce priveşte educaţia

tinerilor.Dar aşa cum precizează ecuaţia comunicării este nevoie pe

lângă emiţător, receptor şi mesaj şi de un canal comun prin care să fie

transmis mesajul. Desigur, ultimele reglementări în ceea ce priveşte

accesul la informaţiile publice sunt de mare ajutor, dar acestea nu sunt

suficiente pentru ca cetăţenii să înţeleagă pe deplin procesele şi

mecanismele de legiferare. Aceasta se poate asigura doar prin educare

şi auto-educare.

10


Bibliografie

1. Legea 544 pe anul 2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public

2. Legea 52 pe anul 2003 privind transparenţa decizională în administaţia publică

3. Legea 109 pe 2007 privind reutiliyarea informaţiilor din instituţiile publice

4. Constitutia Romaniei

11

proiect etica si transparenta snspa

Documents