ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE

FACULTATEA DE ADMINISTRAȚIE ȘI MANAGEMENT PUBLIC

ANALIZA STRATEGICĂ A ORAȘULUI SIBIU

Profesor coordonator: Drd Iuliana Leca

Echipa:

Manole Ana Maria

Ivan Claudia

Iacob Andreea

Ionescu Diana

Anul II, Grupa 213

BUCUREȘTI

2015

1

CUPRINSI. DIRECȚIILE DE ACȚIUNE..................................................................................................................3

II. VIZIUNE..........................................................................................................................................4

SCOPUL ȘI VIZIUNEA STRATEGIEI ORAȘULUI SIBIU INDENTIFICATĂ ÎN ”STRATEGIA DE DEZVOLTARE A ORAȘULUI SIBIU PENTRU PERIOADA 2010-2020”...........................................................................4

SCOPUL SI VIZIUNEA STRATEGIEI ORAȘULUI SIBIU ELABORATĂ DE CĂTRE ECHIPĂ............................5

III. ANALIZA STRATEGICĂ A ORAȘULUI SIBIU.......................................................................................6

1. PREZENTAREA GENERALĂ A ORAȘULUI..........................................................................................6

2.PROCESUL DE ELABORARE A STRATEGIEI........................................................................................7

3. ANALIZA PESTLE A ORAȘULUI.........................................................................................................7

4. ANALIZA SWOT A ORAȘULUI SIBIU.................................................................................................9

IV. BIBLIOGRAFIE...............................................................................................................................16

2

I. DIRECȚIILE DE ACȚIUNE1) Sibiu - oraș accesibil

a) Realizarea unor reţele de infrastructuri tehnice moderne, în conformitate cu nevoile comunităţilor locale până în anul 2020

b) Crearea în următorii doi ani, a unor drumuri judeţene care să asigure o suprafaţă de rulare corespunzătoare pentru desfăşurarea unui trafic de călători şi de marfă în condiţii de siguranţă

c) Construirea unor tronsoane noi pentru a facilita traficul în și din orașul Sibiu în perioada imediat următoare.

2) Sibiu- oraș turistica) Crearea unor programe de verificare și monitorizare a condiţiilor igienico-sanitare de

funcţionare a unităţilor de cazare şi alimentaţie publică din oraș până în anul 2020.b) Organizarea de evenimente turistice la nivel local pentru ca orașul să fie atractiv din

punct de vedere turistic pe întreaga perioada a anului 2015.c) Organizarea de cursuri, seminarii și/sau dezbateri pentru pregătirea a cel puțin 50 de

angajați din domeniul turismului3) Sibiu – oraș ecologic

a) Diminuarea emisiilor de de substanţe poluante prin creşterea eficienţei energetice si prin evitarea traficului inutil pana in anul 2020

b) Construirea de noi instalaţii de sortare şi de compostare ,închiderea şi reabilitarea depozitelor de deşeuri municipale precum si achiziţia unor bunuri utilizate în gestiunea deşeurilor, in termen de 3 ani.

c) Ocrotirea valorilor de patrimoniu natural cu atributele lor ecologice, ştiinţifice, peisagistice și protejarea speciilor de plante sau animale rare

DEZVOLTAREA DIRECȚIEI DE ACȚIUNE PRIVIND ORAȘUL TURISTIC

Obiective generale Activități Rezultate ImpactCrearea unor programe de verificare și

monitorizare a condiţiilor igienico-

sanitare de funcţionare a

unităţilor de cazare şi alimentaţie publică

din oraș până în anul 2020.

- Inspecții periodice ale Protecției

consumatorilor în unitățile de cazare dar și în locurile publice precum baruri, cafenele,

restaurante- Inspecția spațiilor

verzi

- Spațiile publice cu nereguli vor fi

inchise- Restul spațiilor

publice vor fi îmbunătățite și chiar

modernizate

- Scaderea riscului de imbolnăviri la 0

- Scăderea numărului de reclamații

- Calitatea locurilor de cazare va crește și

astfel numărul vizitatorilor va fi

îmbunătățit

Organizarea de evenimente turistice la nivel local pentru

ca orașul să fie atractiv din punct de

vedere turistic pe întreaga perioada a

- Crearea de oferte turistice atrăgătoare

- Organizarea de târguri de 1 iunie, Paști, Crăciun etc

-Crearea de campanii care să atraga turiști

- Atragerea mai multor turiști atât

români cât și străini

- Creșterea economiei la nivel local

3

anului 2015.Organizarea de

cursuri, seminarii și/sau dezbateri

pentru pregătirea a cel puțin 50 de

angajați din domeniul turismului

- Cursuri de perfecționare în concordanță cu

standardele Uniunii Europene

-Seminarii susținute de alte instituții in

domeniu din Europa

- produce efecte și îmbunătățiri de lungă

durată- angajați conferă

încredere mai mare turiștilor,în special

celor străini

-Oferirea unei prestații turistice de

calitate

II. VIZIUNESCOPUL ȘI VIZIUNEA STRATEGIEI ORAȘULUI SIBIU INDENTIFICATĂ ÎN ”STRATEGIA DE DEZVOLTARE A ORAȘULUI SIBIU PENTRU PERIOADA 2010-2020”

Obiectivul principal al strategiei îl reprezintă atingerea unei dezvoltări durabile a orașului care să ducă la creşterea nivelului de trai al populaţiei. O modalitate de îndeplinire a acestui obiectiv este dezvoltarea prioritară în orașul Sibiu a sectoarelor de activitate aflate în competenţa C.J.S., în concordanţă cu principiile dezvoltării durabile, pentru creşterea calităţii vieţii şi gestionarea raţională a resurselor.

Orașul Sibiu îşi va îmbunătăţi serviciile şi va creşte calitatea acestora prin eficientizarea activităţii din aparatul propriu şi din instituţiile subordonate, ţinând seama de standardele europene, prin utilizarea eficientă a resurselor (umane, financiare, materiale) de care dispune pentru soluţionarea problemelor identificate la nivelul orașului şi pentru atragerea de fonduri pentru dezvoltarea economico-socială a orașului, conform competenţelor sale legale.

Strategia de dezvoltare a orașului Sibiu vizează prefigurarea reperelor strategice de dezvoltare a comunităţii pe o perioadă de 10 ani.

În ceea ce priveşte scopul pe termen scurt al strategiei, acesta este de a pune la dispoziţia Consiliului Judeţean, a Consiliilor Locale şi a celorlalte instituţii din judeţ un instrument de lucru care să faciliteze dezvoltarea, promovarea şi implementarea unor proiecte ce vor contribui la dezvoltarea economico-socială a orașului Sibiu.

Scopul pe termen mediu al strategiei este de a contribui la transformarea orașului într-o zonă cu un caracter distinct, atractiv din punct de vedere turistic şi cultural şi cu o economie viabilă, capabil să ofere locuitorilor condiţii de trai mai bune, într-un mediu curat şi protejat, orientând activităţile tuturor factorilor interesaţi de progresul economic şi social al orașului, și al localităţilor rurale din Sibiu, în direcţia ce trebuie urmată pentru susţinerea dezvoltării durabile viitoare.

În viziunea Strategiei, orașul Sibiu va deveni principalul factor catalizator al dezvoltării durabile, ţintind ca acesta să ocupe unul din primele două locuri în regiune şi să fie în primele 10 orașe din ţară, conform principalilor indicatori economico-sociali (creşterea reală a PIB, valoare PIB/locuitor, rata şomajului, câştigul salarial mediu net lunar – lei/salariat ş.a. – a se

4

vedea Proiecţia principalilor indicatori economico – sociali în profil teritorial până în 2012, publicată în iunie 2009 de către Comisia Naţională de Prognoză).

Experienţa internaţională a arătat că proiectele şi programele operaţionale funcţionează cel mai bine atunci când există o coordonare la nivel strategic. Astfel, Strategia trebuie să reflecte o atitudine realistă şi responsabilă, orientată către comunitate, către cetăţean.

SCOPUL SI VIZIUNEA STRATEGIEI ORAȘULUI SIBIU ELABORATĂ DE CĂTRE ECHIPĂ

Sibiul dorește să îmbunătățească serviciile prin creșterea calității acestora, ținând seama de standardele europene. De asemenea, orașul își propune să fie o destinație turistică atractivă și un centru cultural capabil să ofere locuitorilor condiții de trai mai bune, într-un mediu curat și protejat.

Sibiul urmărește să îmbunătățească calitatea vieții locuitorilor, pe baza principiilor dezvoltării durabile și totodată să devină principalul factor al dezvoltării durabile, aspirând la primele două locuri din regiune și la primele zece orașe, din țară.

Scopul pe termen scurt al strategiei este de a crea o comunitate de afaceri dinamică și implicată și de a face din orașul Sibiu un loc plăcut în care să trăiești, cu autorități locale responsabile și deschise.

Pe termen mediu, orașul vrea să înlocuiască echipamentele vechi cu unele mai performante în domeniul educației, sănătații și industriei, în primul rând, dar și în domeniul economiei și al serviciilor publice.

Bazându-ne pe experiența internațională care a arătat că fără o coordonare bună la nivel strategic, proiectele operaționale nu funcționează, viziunea își propune să reflecte o atitudine realistă şi responsabilă, orientată către comunitate și către cetăţean.

SLOGANUL orașului Sibiu propus de echipa noastră este: ” Sibiul un oraș cu un mediu de viață de calitate, deschis și atractiv, susținut de o economie competitivă și dinamică ! ”

III. ANALIZA STRATEGICĂ A ORAȘULUI SIBIU

1. PREZENTAREA GENERALĂ A ORAȘULUI

Aşezat în centrul ţării, unde se întâlnesc drumurile ce au legat teritoriile istorice româneşti , Sibiul este o punte de legatură şi de circulaţie a valorilor materiale şi spirituale , care au produs o cultură şi o civilizaţie înfloritoare. Sibiu s-a dezvoltat ca aşezare pe ruinele anticei Cedonia , primii colonişti au întemeiat pe malul Cibinului o nouă aşezare numită Villa Hermanni.

Sibiul a fost un puternic centru economic în această parte a Europei timp de sute de ani . Primul document care menţionează exisţenta unei bresle, breasla tăbăcarilor, datează din 1367. Breslele au avut atât rol economic, cât şi social si militar, fiecare breaslă trebuia sa pazească o anumită

5

porţiune de zid , un turn sau un bastion , astfel multe turnuri au primit în timp numele breslei care îl avea în grijă.

Este aşezat în depresiunea Cibinului , în apropierea munţilor Făgăraşului ( circa 20 km) , Cibinului şi Lotrului . Municipiul nu are în perimetrul sau accidente geomorfologice care sa provoace elemente de pantă. Cadrul biogeografic al judeţului Sibiu este deosebit de complex, din punct de vedere al biodiversiţatii deoarece dispune de o mare varietate de ecosisteme, habitate şi specii sălbatice , inestimabile prin unicitatea lor.

Printre cele mai importante parcuri şi zone se numară : Parcul Sub Arinii , Grădina Zoologică, Parcul Natural Dumbrava Sibiului şi zona de agremenent Păltiniş.

Supravegherea calităţii aerului ambiental, prin măsurători medii zilnice, în cele 3 puncte fixe în care au fost amplasate aparate de prelevare , încadrează municipiul între zonele urbane cu poluare redusă .

Agricultura are o pondere mai puţin semnificativă în viaţa economică a oraşului , dezvoltarea producţiei agricole înregistrând în ultimii ani o tendinţă negativă. Datorită reliefului preponderenţa în agricultura municipiului o deţine producţia animalieră , iar dintre produsele agricole grâu, orz, legume şi fructe, preponderenţa revine sectorului privat.

Oraşul Sibiu este considerat unul dintre cele mai frumoase şi mai bine conservate oraşe istorice din România şi Europa, cu un patrimoniu arhitectural care se întinde pe 101 ha . Oferta turistică este bogată, neegalată însa de infrastructură . Cetatea medievală a Sibiului, ramasă intactă după 2 războaie mondiale si neatinsă de regimul comunist, păstrează încă spiritul şi atmosfera secolelor de mult trecute.

La recensământul din 2011 au fost înregistraţi 147.245 locuitori. Dintre aceştia 25% aveau peste 50 de ani, iar 18% absolviseră o instituţie de învăţământ preuniversitar . Din punct de vedere etnic a fost înregistrată următoarea structură a populaţiei:

88,96% Romani 1,47% Maghiari 1,06% Germani (Saşi) 0,39% Rromi

2.PROCESUL DE ELABORARE A STRATEGIEI

Strategia de dezvoltare a judeţului Sibiu pentru perioada 2010-2012 şi direcţiile de dezvoltare ale judeţului pentru perioada 2014-2020 a fost elaborată de către Serviciul Strategii şi Programe sub directa coordonare a conducerii Consiliului Judeţean Sibiu, cu sprijinul celorlalte servicii şi instiţutii din cadrul acestuia şi al reprezentanţilor următoarelor organizaţii, dintre care amintim:

Academia Forţelor Terestre „Nicolae Bălcescu” Sibiu Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Agenţia pentru Protecţia Mediului Sibiu Asociaţia Judeţeană de Turism Sibiu Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură Sibiu Centrul Meteorologic Regional Transilvania-Sud Centrele Şcolare pentru Educaţie Direcţia de Sănătate Publică Sibiu Direcţia de Sănătate Publică Sibiu

6

Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Sibiu Direcţia Judeţeană pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional Sibiu Direcţia Silvică Sibiu Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Sibiu Primăria Municipiului Sibiu Spitalul Clinic Judeţean Sibiu Sucursala de Distribuţie a Energiei Electrice Sibiu Serviciul Salvamont Sibiu

Durata Planului Strategic este de 6 ani, mai precis din anul 2014-2020, cuprinzând 300 de pagini împărţite in 5 capitole, acestea la rândul lor fiind structurate pe mai multe subcapitole. Strategia mai cuprinde şi 10 anexe individuale. Analiza strategică a oraşului este efectuată pe domenii precum Turism, Sănătate, Educaţie,Agricultură, Sport, Economie,Protecţia Mediului ş.a.

Toate domeniile sunt formulate detaliat, cuprinzând informaţii atât despre ce trebuie îmbunătăţit cât şi despre punctele forte. Explicaţiile sunt credibile oferind exemple care să demonstreze că s-a facut ceva sau se va face ceva în următorii ani.

Spre exemplu în domeniul sănătăţii au colaborat cu Serviciul Strategii şi Programe pentru conceperea unui chestionar în a cunoaşte opinia cetăţenilor judeţului despre infrastructura de sănătate. De asemenea în domeniul educaţiei s-au folosit date furnizate de Inspectoratul Şcolar Judeţean Sibiu din Rapoartele privind starea învăţământului din judeţul Sibiu pentru perioada 2006-2009. Au mai colaborat cu o firmă specializată care a elaborat „Masterplanul în domeniul culturii” deoarece în subordinea Sibiului funcţionează şapte instituţii de cultură şi era necesar să se realizeze un document programatic atât pentru dezvoltarea strategică a culturii din judeţ cât şi pentru instituţiile de cultură din subordine.

3. ANALIZA PESTLE A ORAȘULUI

Factori de influenţa Descrierea impactului pe care il au factorii asupra Sibiului

Economică

(în analiza SWOT a judeţului Sibiu: existenţa unor resurse naturale înca neexploatate la cote maxime) – resurse naturale bogate

Resursele naturale constituie un avantaj , întrucât acestea fiind neexploatate pot aduce un aport la veniturile populaţiei cât şi în industrie.

Dezvoltarea infrastructurii naţionale de transport care străbate Sibiul de către Ministerul Transporturilor

Această oportunitate are un impact pozitiv asupra Sibiului deoarece ajută la fluidizarea traficului şi de asemenea ajută la un acces mai bun către oraş.

7

Migrarea investitorilor înspre ţări cu fiscalitate redusă

Pentru ca investitorii să nu mai părăsească ţara , s-ar putea aplica o armonizare fiscală , adică o anulare a diferenţelor dintre bazele de impozitare si reducerea ecartului1 constant între ratele de impozitare.

A mediului

Lipsa suportului financiar de întreţinere a aparaturii de gestionare a aerului

Sibiul ar putea accesa finanţări UE sau PNDR2 pentru a întreţine aparatura de gestionare a aerului sau orice alte probleme pe care oraşul le-ar putea întâmpina.

Catastrofe naturale ( în special inundaţii , alunecări de teren)

In condiţiile agravării efectelor catastrofelor naturale este posibil ca Sibiul să fie obligat să acorde o importanţă mult mai mare activităţilor de prevenire. Mai ales datorită faptului că, la ora actuală autoritaţile publice încă acordă avize de construcţie în zonele inundabile.

Programe de finanţare ale UE pentru proiecte care promovează utilizarea energiilor regenerabile

Această oportunitate stabileşte un cadru comun de utilizare a energiilor din surse regenerabile , în vederea emisiilor de gaze cu efect de seră şi promovării unui transport mai curat.In acest scop , se pot constitui planuri locale de acţiune , precum şi modaliţati de utilizare a biocombustibililor .

SocialiDorinţa angajaţilor de a se perfecţiona profesional

Faptul că angajaţii doresc să se perfecţioneze profesional denotă că ei caută modalitaţi de rezolvare a problemelor cu care se confruntă , doresc ca munca lor sa îi provoace , iar sarcinile de lucru sa îi stimuleze către autoperfecţionare. De unde rezultă că forţa de muncă poate creşte semnificativ, înlăturându-se astfel problemele cu recrutarea de personal specializat.

Resurse bugetare alocate foarte mici

Există riscul ca resursele să nu ajungă daca nu se mai fac rectificari bugetare.

Numărul insuficient de specialişti în zonele rurale în vederea înfiinţării / furnizării de servicii sociale

Datorită acestui factor, persoanele adulte din zona rurală pot avea o dezvoltare personală precară, iar copii nu au parte de consiliere socială.

4. ANALIZA SWOT A ORAȘULUI SIBIU

Strategia de dezvoltare a judeţului Sibiu, a fost constituită cu ajutorul mai multeor grupuri de lucru, pentru diferite domenii de activitate de importanţă majoră la nivelul judeţului Sibiu. Din aceste grupuri au făcut parte specialişti din diferite instituţii, ONG-uri şi agenţi economici cu atribuţii, responsabilităţi sau interese în domeniile abordate. Pornind de la obiectivul principal al acestui proiect, prin experienţa şi informaţiile participanţilor la aceste grupuri de lucru, s-au conturat analizele SWOT prin care se prezintă o imagine cuprinzătoare a judeţului Sibiu.

Analiza SWOT este prezentată pe șapte domenii, fiecare cu subdomeniile aferente după cum urmează:

1 Potrivit Dicţionarului Juridic, ecart = analiza datelor prognozate şi cele efective. Acesta permite formularea unor concluzii asupra realiţatii previziunilor şi realizărilor , aşa cum sunt cele privind controlul costurilor , al preţurilor , al forţei de muncă etc.2 Programul Naţional de Dezvoltare Rurală.

8

1) Activitate economică şi turisma. Industria, serviciile şi comerţulb. Agricultură şi silvicultură c. Silvicultură, vânătoare şi pescuituld. Dezvoltare ruralăe. Turism

2) Educaţie şi cercetare ştiinţificăa. Centrul şcolar pentru Educaţie Incluzivă Dumbrăvenib. Centrul şcolar pentru Educaţie Incluzivă Mediaşc. Centrul şcolar pentru Educaţie Incluzivă nr. 1 Sibiud. Centrul şcolar pentru Educaţie Incluzivă nr. 2 Sibiue. Centrul şcolar pentru Educaţie Incluzivă Turnu-Roşuf. Centrul Judeţean pentru Resurse şi Asistenţă Educaţională

3) Sănătate4) Cultură, culte, sport şi tineret5) Infrastructura generală şi serviciile publice

a. Infrastructură de transportb. Infrastructură tehnico-edilitară şi transport

i. Alimentare cu gaze naturaleii. Alimentare cu energie electrică

c. Infrastructură de apă şi apă uzatăd. Siguranţa publică şi evidenţa persoanelor

i. Autoritatea Teritorială de Ordine Publicăii. Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Cpt. Dumitru Croitoru”

iii. Direcţia Judeţeană pentru Evidenţa Persoanelor Sibiuiv. Salvamont

6) Asistenţa socială7) Protecţia mediului

a. Apăb. Aerc. Sold. Biodiversitatee. Gestionarea deşeurilorf. Resurse naturaleg. Zgomoth. Riscul de mediu

I. ACTIVITATEA ECONOMICĂ ŞI TURISM

Puncte tari Puncte slabe- Poziţie avantajoasă în centrul ţării- Mediu economic bine dezvoltat- Forţă de muncă numeroasă şi calificată- Municipiile Mediaş şi Sibiu, poli puternici ai dezvoltării economice- Aeroportul Sibiu- Colaborare bună cu mediul extern şi parteneriate regionale

- Şomaj în creştere-Impozite şi taxe ridicate care împiedică dezvoltarea afacerilor-Existenţa unor asociaţii neviabile, care să funcţioneze practic, conform unei strategii, care să aibă personal specializat care să promoveze obiectivele asociaţiei-Existenţa unor zone cu deficit de vegetaţie

9

- Calitatea superioară a brânzei şi raselor de animale a dat posibilitatea creării unui brand renumit în ţară şi în străinătate- Înfiinţarea Camerei Agricole a Judeţului Sibiu prin reorganizarea Oficiului Judeţean de Consultanţă Agricolă- Varietatea ecosistemelor, habitatelor şi speciilor de plante şi animale sălbatice aflate sub regim de ocrotire- Grad de antropizare scăzut, pondere ridicată a habitatelor naturale şi seminaturale- Două monumente UNESCO- Interes internaţional pentru anumite zone din judeţul Sibiu

forestieră pe teritoriile ocoalelor silvice Sibiu, Mediaş şi Agnita- Evaluări vechi, neactualizate privind gradele de sărăcie a Unităţilor Administrativ Teritoriale- Sărăcia din anumite localităţi

Oportunităţi Ameninţări-Existenţa unor resurse naturale încă neexploatate la cote maxime-Promovarea regiunii şi judeţului de către investitori în mediul extern-Existenţa teraselor viticole şi pomicole în Podişul Mediaşului şi Podişul Secaşelor, ce pot fi valorificate pentru dreptul de a cultiva-Accesarea fondurilor Uniunii Europene pentruproiecte ce vizează protecţia fondului forestier-Existenţa, de plăţi compensatorii, prin programecomunitare şi naţionale-Posibilitatea asigurării serviciilor de consultanţăagricolă şi de afaceri

-Mediul politic instabil la nivel naţional-Migrare a investitorilor înspre ţări cu fiscalitate redusă-Dispariţia speciilor de animale sălbatice caurmare a vânatului în mod excesiv şi practicăriibraconajului?-Depopularea şi populaţia îmbătrânită din zonelor rurale-Distrugerea mediului natural prin reglementarea şi controlul limitat al activităţii umane şi prin lipsa infrastructurii tehnice (canalizare / staţii de epurare)

În analiza SWOT a acestui domeniu am identificat câteva elemente care nu sunt formulate corespunzător sau nu sunt distribuite unde trebuie. Spre exemplu primul punct tare şi anume „Poziţie avantajoasă în centrul ţării”, consider că este mai degrabă o oportunitate.

De-a lungul acestui capitol am ales sa diferenţiez greşelile prin îngroşarea acestora acolo unde este cazul !!

II. EDUCAŢIE ŞI CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ

Puncte tari Puncte slabe-Reţeaua unităţilor de învăţământ este dezvoltată, cuprinzând toate treptele de învăţământ: preşcolar, primar, gimnazial, liceal,profesional, şcoli de arte şi meserii şi superior-Existenţa unor metode alternative deînvăţământ: Step by step, Waldorf pentru copiiicu cerinţe educative speciale- Intensă activitate de documentare şi cercetare ştiinţifică desfăşurată de centrele universitare sibiene- Dotarea centrelor/cabinetelor

- Modificările legislative permanente care creează dezorientare şi nesiguranţă în domeniul educaţiei- Necesitatea conştientizării importanţei formăriiprofesionale continue a adulţilor în raport cuschimbările inerente de pe piaţa muncii.- · Imposibilitatea continuării studiilor liceale şiprofesionale pentru copiii cu deficienţe de auz determinând plecarea lor spre alte oraşe dincauza lipsei unui liceu pentru aceştia

10

psihopedagogice, a centrelor/cabinetelor logopedice şi a centrelor de documentare şi informare

- Lipsa unei comunicări mai strânse între personalul şcolii, comunitate şi familie în rezolvarea problemelor elevilor

Oportunităţi Ameninţări- Organizarea unei Burse a Locurilor de Muncăpentru viitorii absolvenţi- Înfiinţarea unor ateliere protejate pentru tinerii din şcolile speciale- Existenţa unui interes sporit pentru formareaprofesională continuă a adulţilor- Încheierea unor protocoale de colaborare între Consiliile Locale şi Centrul Judeţean deResurse şi Asistenţă Educaţională Sibiu pentru o mai bună monitorizare a cazurilor sociale

- Inexistenţa unui sprijin şi dificultăţi întâmpinate în găsirea unui loc de muncă pentru copilul care iese din sistem după împlinirea vârstei legale- Existenţa în şcolile speciale a unui număr mare de copiii cu comportament delincvent carinfluenţează negativ procesul de învăţământ alcopiilor din centu- Existenţa în cadrul şcolilor speciale a uneitendinţe de creştere a numărului copiilor autişti

Această analiză SWOT are puncte tari si slabe bine formulate însă oportunităţile şi ameninţările consider că nu au nici o legătură cu mediul extern. În opinia mea, oprtunităţile reprezintă în această analiză nişte obiective pe care Sibiul le are , iar ameninţările sunt mai de grabă puncte slabe deoarece au legătură cu mediul intern.

III. SĂNĂTATE

Puncte tari Puncte slabe-Infrastructura fizică existentă în sistemul deSănătate-Resurse umane specializate şi bine pregătite

-Infrastructurile medicale vechi, nu mai sunt adaptate standardelor actuale de funcţionare.-Dubla administrare a sistemului de sănătate public duce la neimplicarea la nivel managerial a părţilor interesate-Lipsa planificării teritoriale strategice, lipsa unui mecanism eficient de alocare a resurselor financiare în sistemul sanitar, ceea ce conduce lacreşterea dezechilibrelor teritoriale-Furnizorii privaţi de servicii medico – farmaceutice nu ţin cont de nevoile locale, ci mai degrabă oferă servicii în care ei sunt specializaţi, preferând de regulă zonele urbane.

Oportunităţi Ameninţări- Proiect european al Forumului European pentru Sănătate care asigură sprijinirea unui spital din municipiul Sibiu în vederea reabilitării şi dotării cu aparatură medicală.-Strategia naţională de sănătate mintală legiferată conform cerinţelor Uniunii Europene.-· Posibilitatea realizării parteneriatelor reale public – privat, parteneriate dintre ONG - uri, autorităţi publice şi alte părţi interesate în vederea oferirii de servicii de calitate

-Investiţii în structurile existente care asigură servicii medicale necorelate integral cu politicile europene sau cu tendinţele demografice care relevă schimbări în structura populaţiei în perioada următoare (1992 – 2025).-Revendicarea şi/sau retrocedarea unor clădiri în care funcţionează unităţi sanitare.-Creşterea presiunii exercitate de populaţia vârstnică asupra serviciilor medicale şi asupra sistemului de asigurări sociale de sănătate

11

IV. CULTURĂ, CULTE, SPORT ȘI TINERET

Puncte tari Puncte slabe- Densitate mare a monumentelor istorice de valoare recunoscută la nivel naţional dar şi internaţional-Cele mai valoroase situri din judeţul Sibiu recunoscute la nivel mondial sunt centrel istorice ale localităţilor Biertan şi Valea Viilor, fiind incluse pe lista patrimoniului mondial UNESCO-Diversitatea cultural-religioasă a patrimoniului cultural material ce include monumente aparţinând tuturor cultelor religioase (ortodox, evanghelic, grecocatolic, luteran, reformat, mozaic) dar şi în proprietatea statului şi a unor persoane fizice şi juridice-Fiecare localitate rurală este înzestrată cu cămincultural iar localităţile reşedinţă de comună au biblioteci comunale- Structuri aflate în subordinea Consiliului Judeţean Sibiu (Teatru pentru copii şi tineret „GONG”, revista „Transilvania”, Filarmonica de Stat, Centru Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale „Cindrelul – Junii” Sibiu, Şcoala Populară de Arte şi Meserii „Ilie Micu”, Biblioteca „ASTRA”, Complexul Muzeul Naţional „ASTRA”) care au un impact pozitiv semnificativ asupra publicului consumator de cultură

-Starea de degradare fizică a unor monument istorice-Degradarea continuă a faţadelor clădirilor din centrele istorice protejate prin intervenţia neautorizată a proprietarilor şi nerespectarea reglementărilor legale în domeniu protecţiei monumentelor istorice-Slaba dezvoltare a turismului cultural în pofida potenţialului patrimonial foarte valoros- Infrastructura culturală locală (în mediul rural şimic urban) depăşită fizic şi moral, în multe cazuri improprie desfăşurării evenimentelor culturale, lipsită de dotări adecvate (echipamente specifice)

Oportunități Amenințări-Integrarea României în Uniunea Europeană contribuie la îmbogăţirea patrimoniului cultural european prin fiecare contribuţie locală, judeţeană şi regională-Dezvoltarea turismului cultural şi agroturismului poate conduce la promovarea patrimoniului cultural imaterial rural la nivel european-Cooperarea şi parteneriatul în organizarea evenimentelor cultural zonale şi regionale în vederea întăririi identităţii regionale- Implicarea specialiştilor Bibliotecii ASTRA, aCentrului de Creaţie Populară şi a Şcolii Populare de Arte şi Meserii „Ilie Micu” în salvarea, conservarea şi promovarea patrimoniului cultural imaterial.-

- Slaba capacitate de accesare a fondurilor destinate programelor culturale (atât a celor de la nivel naţional dar şi cele europene)-Pierderea identităţii locale şi zonale prinintensificarea fenomenului migraţiei şi depopulării satelor şi a localităţilor mici urbane-O puternică competiţie pentru accesarea fondurilor pentru reabilitarea infrastructurii rutiere şi a reţelelor de apă şi canalizare în defavoarea reabilitării infrastructurii culturale (cămine culturale, bibliotecile publice locale, centre culturale, muzee locale sau regionale).-Degradarea peisajului cultural şi natural prin amplasarea şi localizarea unor investiţii poluatoare

V. INFRASTRUCTURĂ GENERALĂ ȘI SERVICIILE PUBLICE

Puncte tari Puncte slabe-Potenţial de racordare la noile infrastructuri rutiere ce vor fi construite (autostrăzi, drumuri expres)- Capacitatea drumurilor locale de a prelua pe

-Densitatea drumurilor publice din judeţul Sibiu (29,44 km/100km2) este sub densitatea medie lanivel naţional (32,9 km/100km2) şi aproapeegală cu densitatea medie a drumurilor publice

12

termen scurt şi mediu creşterile estimate de trafic-99% din populaţia municipiului Sibiu are alimentare cu gaze- Resursele cantitative de apă sunt suficiente- Existenţa unui organism judeţean cu rol consultativ, care are scopul de a proteja interesele comunităţii şi asigurarea climatului de ordine şi siguranţă publică- Realizarea unor informări periodice către consiliul judeţean, prin consilierii judeţeni care au calitatea de membri în A.T.O.P., în legătură cu problemele întâmpinate, pentru care se solicită sprijin.- Experienţă şi tradiţie de înalt nivel formată în îndeplinirea misiunilor pe timpul manifestărilor prilejuite de Sibiu Capitală Culturală Europeană 2007

din Regiunea Centru (29,6 km/100km2)-Nivelul scăzut al surselor de finanţare-Număr scăzut de personal în aparatul de specialitate al CJ Sibiu-50% pierderi în procesul de alimentare cu apă lanivelul judeţului- Inexistenţa unei legi în care să fie prevăzute, în mod imperativ, sarcini şi responsabilităţi pentru toate instituţiile care fac parte din A.T.O.P.- Numărul crescut de minori implicaţi în comiterea de infracţiuni.

Oportunități Amenințări- Îmbunătăţirea infrastructurii rutiere locale de transport dintre polii economici şi coridoarele pan-europene-Fonduri UE pentru energie alternativă- Relaţii foarte bune cu instituţii administrativedinStrăinătate- Creşterea importanţei deservirii cetăţenilor prinoferirea de servicii de calitate şi într-un timp scurt-Transparenţa în relaţia cu mass media creează posibilitatea comunicării cu beneficiarii prestaţiei profesionale şi transmiterii către aceştia a mesajelor esenţiale

-Întârzieri în implementarea proiectelor privind reabilitarea şi modernizarea infrastructurii rutiere din judeţ-Se observă o scădere a consumului de gaze naturale începând din 2006- Lipsa fondurilor pentru cofinanţarea proiectelor- Reprofilarea infractorilor de drept comun către infracţiuni din sfera crimei organizate (trafic şi consum de droguri, trafic de persoane, fals de monedă, trafic de autoturisme furate etc.).- Pierderea specialiştilor

VI. ASISTENȚĂ SOCIALĂ

Puncte tari Puncte slabe- Centrele dispun de servicii acreditate- Gestionarea problemelor care apar sunt rezolvatenu numai cu angajaţii ci şi cu sprijinul voluntarilor, al bisericii şi altor instituţii ale statului- Egalitatea de şanse şi nediscriminarea beneficiarilor- Îmbunătăţirea continuă a serviciilor oferite în scopul asigurării unei vieţi sănătoase, active şi sigure a tuturor beneficiarilor· Încercarea personalului de a oferi beneficiarilordin centre căldura sufletească şi un mod de trai cât mai apropiat de viaţa trăită într-o familie normală.

- Resurse financiare insuficiente- Lipsa de formare continuă a personalului- Conflictele între beneficiari- Nevoia de investiţii în clădirile centrelor – a spaţiilor care necesită adaptări şi reamenajăr

Oportunități Amenințări- Dorinţa angajaţilor de a se perfecţiona profesional- Oportunităţi de instruire a personalului din centre în colaborare cu specialişti din ţară şi din

- Resursele bugetare alocate sunt foarte mici şi există riscul să nu ajungă dacă nu se mai fac rectificări bugetare- Numărul insuficient de specialişti în zonel

13

străinătate;- Potenţialii finanţatori dispuşi să investească în reabilitarea clădirilor acolo unde este cazul- · Implicarea crescută a comunităţilor locale prin furnizarea de servicii de prevenire

rurale, în vederea înfiinţării/furnizării de servicii sociale- Blocarea posturilor vacante în sistemul bugetarşi interzicerea efectuării unor cheltuieli materialenecesare desfăşurării activităţii- Există probleme cu recrutarea de personalspecializat.

VII. PROTECȚIA MEDIULUI

Puncte tari Puncte slabe- Sunt 4 staţii de monitorizare automată a aerului-Există un autolaborator mobil pentru supravegherea poluării atmosferice- · Nu există probleme semnificative din punct devedere al poluării rezultate din industria zootehnică- Se fac lucrări de împădurire a zonelor cu risc de alunecări de teren

- Traficul auto ridicat- Suprafeţe reduse de spaţii verzi în mediul urban- Sunt identificate 14 zone în care apele subterane prezintă grad ridicat de poluare cu nitraţi- Peste 50% din analizele efectuate arată că apadin sistemul centralizat nu este corespunzătoarecalitativ- Nu există unităţi specializate de decontaminare în caz de poluare accidentală- Lipsa procedurilor de monitorizare a speciilor şihabitatelor de interes comunitar

Oportunități Amenințări- Disponibilitatea Regiei Naţionale a Pădurilor de a reîmpăduri terenurile- Implicarea ONG-urilor în problemele de mediu- Fonduri U.E.

- Lipsa suportului financiar de întreţinere al aparaturii de monitorizare a aerului- Acordarea de către autorităţile publice a avizelor de construcţie în zonele inundabile-Neconcordanţe legislative şi transpunerea incompletă a prevederilor directivelor UE

14

IV. BIBLIOGRAFIE1) Consiliul Județean Sibiu - http://www.cjsibiu.ro/2) Strategia de dezvoltare a orașuliu Sibiu și direcțiile de dezvoltare -

http://www.cjsibiu.ro/wp-content/uploads/2014/07/Strategia-22_04.pdf3) Anexa a 3 a Strategiei - Analiza SWOT pe domenii -

http://86.34.142.147/portal/sibiu/cjsibiu/portal.nsf/D8607FCEA7E5A7E4C2257418004571C8/$FILE/Anexa%203%2022_04.pdf

4) http://www.sibiu.ro/ 5) Masterplan pentru domeniul turismului în judeţul sibiu

15