proiect eficienta investitiilor

29
1 CAPITOLUL I DATE GENERALE 1.1 Denumirea societăț ii ș i date de identificare SA AGROTRESTIANA DOROHOI a fost înfiin ț ată în anul 1991, în baza legii L36/1991, CUI 3201866 ș i are sediul în Dorohoi, str. Sf. Ioan Românul nr. 136. Contabilitatea, ca instrument de cunoaștere a gestiunii ș i control al patrimoniului ș i al rezultatelor obț inute, a fost ț inută la zi în mod corect. Nu s- au efectuat compensări între conturi. 1.2 Scurt istoric al societăț ii Societatea este persoană juridică română, având forma juridică de societate agricolă în baza legii L36/1991 ș i î ș i desfășoară activitatea în conformitate cu legile române ș i cu propriul statut. Durata societă ț ii este nelimitată, cu începere de la data la care a fost înregistrată la Oficiul Registrului Comerț ului, pe lângă Camera de Comer ț ș i Industrie. Societatea este o întreprindere de grup deoarece dreptul de posesiune asupra patrimoniului societăț ii apar ț ine celor doi asociaț i. Pentru a exprima mărimea firmei se pot utiliza numeroș i parametri, cel mai frecvent folosit fiind numărul de salariaț i. Avantajele sale rezidă în uș urin ț a obț inerii informa ț iilor necesare ș i comparabilitatea sa indiferent de țară sau ramură implicată. În funcț ie de acest criteriu, în România, ca ș i în Uniunea Europeană firmele se clasifică în patru categorii: microîntreprinderi, întreprinderi mici, întreprinderi mijlocii ș i întreprinderi mari. SA AGROTRESTIANA DOROHOI este, din acest punct de vedere, o întreprindere mic ă înregistrând un număr de 25 de angaja ț i. 1.3 Personalul SC AGROTRESTIANA DOROHOI are o structură organizatorică de tip ierarhic fiind condusă de un manager general care are în subordine directorul tehnic, directorul economic şi directorul comercial. În subordinea directorului tehnic se află secţiile de producţie şi atelierele de

Upload: morarasu-cosmin-valentin

Post on 22-Jan-2016

96 views

Category:

Documents


1 download

DESCRIPTION

proiect Eficienta investitiilor

TRANSCRIPT

Page 1: proiect Eficienta  investitiilor

1

CAPITOLUL I DATE GENERALE

1.1 Denumirea societății și date de identificare

SA AGROTRESTIANA DOROHOI a fost înființată în anul 1991, în baza legii

L36/1991, CUI 3201866 și are sediul în Dorohoi, str. Sf. Ioan Românul nr. 136.

Contabilitatea, ca instrument de cunoaștere a gestiunii și control al patrimoniului și al

rezultatelor obținute, a fost ținută la zi în mod corect. Nu s-au efectuat compensări între conturi.

1.2 Scurt istoric al societății

Societatea este persoană juridică română, având forma juridică de societate agricolă în

baza legii L36/1991 și își desfășoară activitatea în conformitate cu legile române și cu propriul

statut. Durata societății este nelimitată, cu începere de la data la care a fost înregistrată la Oficiul

Registrului Comerțului, pe lângă Camera de Comerț și Industrie.

Societatea este o întreprindere de grup deoarece dreptul de posesiune asupra

patrimoniului societății aparține celor doi asociați.

Pentru a exprima mărimea firmei se pot utiliza numeroși parametri, cel mai frecvent

folosit fiind numărul de salariați. Avantajele sale rezidă în ușurința obținerii informațiilor

necesare și comparabilitatea sa indiferent de țară sau ramură implicată.

În funcție de acest criteriu, în România, ca și în Uniunea Europeană firmele se clasifică

în patru categorii: microîntreprinderi, întreprinderi mici, întreprinderi mijlocii și întreprinderi

mari. SA AGROTRESTIANA DOROHOI este, din acest punct de vedere, o întreprindere mică

înregistrând un număr de 25 de angajați.

1.3 Personalul

SC AGROTRESTIANA DOROHOI are o structură organizatorică de tip ierarhic fiind

condusă de un manager general care are în subordine directorul tehnic, directorul economic şi

directorul comercial. În subordinea directorului tehnic se află secţiile de producţie şi atelierele de

Page 2: proiect Eficienta  investitiilor

2

întreţinere, secţiile de producţie sunt conduse de către un şef de secţie acesta având in subordine

maiştri şi atelierele de întreţinere. Departamentul economic include un şef contabil , un

economist, un contabil principal şi o casieră.

Sectorul comercial este organizat în două compartimente de bază :

o departamentul vânzări distribuţie

o departamentul transport.

-Director general- Rumega Vlad

-Director economic- Rumega Florin

-Director tehnic- Pojoga Florin

-Director comercial- Bejinariu Cătălin

1.4. Domeniul și obiectele de activitate

Societatea SA AGROTRESTIANA DOROHOI are ca domeniu de activitate agricultura,

iar principalul obiect de activitate este cultivarea cerealelor, plantelor leguminoase și a plantelor

producătoare de semințe oleaginoase.

Page 3: proiect Eficienta  investitiilor

3

CAPITOLUL II REALIZAREA INVESTIŢIEI

2.1. Situaţia financiară a societăţii pe ultimii 3 ani

2.1.1 Cifra de afaceri Cifra de afaceri (CA) reprezintă totalul vânzărilor realizate (facturate) pe parcursul unui

exercițiu fiscal. Cifra nu include TVA-ul facturat.

Cifra de afaceri cuprinde suma totală a veniturilor din operațiunile comerciale efectuate

de firmă, respectiv vânzarea de mărfuri și produse într-o perioadă de timp determinată. În

cuantumul cifrei de afaceri nu se includ veniturile financiare și veniturile exceptionale. În

termeni corecți, cifra de afaceri reprezintă suma veniturilor aferente bunurilor livrate, lucrărilor

executate, serviciilor prestate, precum și a altor venituri din exploatare,mai puțin

rabaturile,remizele și alte reduceri acordate clienților. Notiunea de cifră de afaceri poate fi

abordată pe mai multe categorii:cifra de afaceri totală, cifra de afaceri medie, cifra de afaceri

marginală și cifra de afaceri critică, fiecare dintre acestea evidențiind câte un aspect referitor la

activitatea firmei.

Cifra de afaceri totală(CA) reprezintă volumul total al afacerilor unei firme, evaluate la

prețurile pieței, respectiv încasările totale.Ea cuprinde totalitatea veniturilor din vânzarea

mărfurilor și produselor, executarea lucrărilor și prestarea serviciilor într-o perioadă de timp.

Cifra de afaceri critică (Ca min) reprezintă acel nivel al încasărilor la care se asigură

acoperirea cheltuielior, pragul de la care firma începe să obțină profit. Cifra de afaceri minimă va

fi egală cu suma cheltuielilor fixe și a celor variabile.

CAmin = Cf + Cv, unde:

Cf - cheltuieli fixe totale

Cv - cheltuieli variabile

Cel mai adesea mărimea cifrei de afaceri totale se determină prin însumarea veniturilor

provenite din activitatea de bază a întreprinderilor(VB) cu veniturile provenite din alte

activități(VA):

CA = VB + VA, unde:

Page 4: proiect Eficienta  investitiilor

4

VB-reflectă cifra de afaceri din activitatea de bază a

întreprinderii și se referă la vânzarea produselor rezultate

din activitatea de bază a întreprinderii;

VA-reflectă cifra de afaceri cu caracter industrial

sau neindustrial.

O contribuție majoră la modificarea cifrei de afaceri totale revine veniturilor din

activitatea de bază a fiecărei întreprinderi. Astfel, în cadrul analizei se poate calcula și ponderea

veniturilor din activitatea de bază și din alte activități față de cifra de afaceri totală a

întreprinderii.

O judecată pertinentă, în măsură să evidențieze situatia reală a societății necesită

corelarea cifrei de afaceri cu elementele esențiale într-o economie de piață. Aceste elemente care

influențează justa apreciere a cifrei de afaceri sunt:

rata inflației;

politica de prețuri;

poziția firmei pe piață.

Cifra de afaceri este adeseori un detaliu important al unui plan de afaceri fiind estimata în

baza unor previziuni. Ea poate deveni la un moment dat un barometru al previziunilor şi o

coordonată importantă a strategiei de marketing.

Table nr. 5 Evoluţia cifrei de afaceri

Anul Cifra de afaceri (ron)

2010 109.322.972

2011 155.496.444

2012 131.927.727

Page 5: proiect Eficienta  investitiilor

5

2.1.2. Venituri totale

Venitul reprezintă afluxul global de avantaje economice în cursul perioadei de gestiune

rezultat în procesul activității ordinare a întreprinderii, sub formă de majorare a activelor sau

micșorare a datoriilor, care conduc la creșterea capitalului propriu cu excepția sporurilor pe

seama aporturilor proprietarilor întreprinderilor.

Venitul cuprinde numai afluxul global de avantaje economice obținute sau acre urmează

să fie obținute de întreprindere în conturile ei. În componența veniturilor nu se includ sumele

încasate în numele terțelor persoane de exemplu cum sunt taxa pe valoare adăugată, accizele,

încasările globale obținute de întreprindere din însărcinarea organizațiilor terțe, din vânzarea

mărfurilor sau a produselor acestora deoarece acestea constituie sume nu un avantaj economic al

întreprinderii și nu influențează capitalul propriu al acesteia.

În funcție de sursele de intrare veniturile se subdivizează în două grupe:

a) venituri din activitatea operațională

b) venituri din activitatea neoperațională

Veniturile din avtivitatea operațională cuprind sumele rezultate din activitatea de bază a

întreprinderii. Acestea cuprind:

2007

109322972

2008

155496444

2009

131927727

0

20000000

40000000

60000000

80000000

100000000

120000000

140000000

160000000

ron

1 2 3

anul

Evoluţia cifrei de afaceri

Page 6: proiect Eficienta  investitiilor

6

o venituri din vânzări (încasările din vânzarea produselor, a mărfurilor,

prestarea serviciilor);

o alte venituri operaționale - sumele primite sau de primit din ieșirea

(vânzarea sau schimbul) activelor curente, cu excepția produselor finite și

a mărfurilor, arenda curentă, precum și sub formă de amenzi, penalități,

despăgubiri, recuperări de daune materiale rezultate de modificări a

medotelor de evaluare a cativelor curente.

Veniturile din activitatea neoperațională cuprind sumele primite sau de primit din alte

feluri de activități ale întreprinderii:

o venituri din activitatea de investiții în a căror componeță intră sumele

rezultate din ieșirea și reevaluarea activelor pe termen lung ale întreprinderii

(sumele încasate din vânzarea activelor nemateriale, terenurilor, mijloacelor fixe,

dividendele calculate, dobânzile, sumele diferențelor din reevaluarea activelor pe

termen lung);

o venituri din activitatea financiară care cuprind sumele rezultate de

transmiterea în folosința altor persoane fizice și juridice pe un termen mai mare

de un an a actelor materiale și nemateriale pe termen lung, valoarea activelor

intrate cu titlu gratuit, venituri sub formă de diferențe de curs valutar;

o venituri excepționale care se referă la sumele primite de la organele de

stat, companiile de asigurări, persoanele juridice și fizice sub formă de recuperare

a pierderilor din calamități, perturbări politice sau evenimente excepționale.

2.1.3. Cheltuieli totale

Cheltuielile reprezintă sumele sau valorile plătite sau de plătit de către întreprindere

pentru: consumurile de materii prime și materiale pentru lucrările executate și serviciile prestate,

pentru plata personalului și a aștor obligații contractuale sau legale, pentru deprecierea activelor.

Analiza cheltuielilor presupune identificarea efectului fiecărui tip de cheltuială asupra

rezultatului obținut.

Page 7: proiect Eficienta  investitiilor

7

Efectul fiecărui tip de cheltuială se analizează printr-un număr de metode dintre care:

- metoda indicatorului costul unitar

- metoda direct costing

- metoda costurilor marginale

- metoda analizei structurale a cheltuielilor

- metoda analizei factoriale a cheltuielilor

Tipologia cheltuielilor

Pentru analiză cheltuielile de producție se împart astfel:

1) în funcție de dependența lor în raport cu cifra de afaceri:

a) cheltuieli fixe – nu își modifică volumul în mod direct și semnificativ într-

un ciclu de producție

b) cheltuieli variabile – își modifică volumul pe măsură ce producția crește

2) după modul de includere în costuri:

a) cheltuieli directe – se pot identifica pe obiecte de calculație

b) cheltuieli indirecte – nu se pot identifica pe obiecte de calculație (se

colectează și se trec în contabilitate la sfaârșitul ciclului financiar)

3) după modul de înregistrare în contabilitate

a) chletuieli efective – se înregsitrează

b) cheltuieli ascunse – nu se înregistrează în contabilitate dar afectează

rezultatul final

4) după modul de formare:

a) cheltuieli de exploatare – sunt aferente îndeplinirii obiectului de activitate

b) cheltuieli financiare – reprezentate de diferențele negative de curs valutar

sau de nerentabilitatea unor plasamente ale firmei

c) cheltuieli excepționale – cuprind toate penalitățile înregistrate de firmă.

Page 8: proiect Eficienta  investitiilor

8

Cheltuieli de exploatare

Cheltuielile de exploatare reprezintă cheltuielile aferente opera țiunile legate de activitatea

principală sau de exploatare care se identifică cu obiectul de activitate al întreprinderii,

operațiuni considerate curente sau obișnuite.

În această categorie putem avea: cheltuieli privind stocurile, cheltuieli cu servicii

executate de terți, cheltuieli cu personalul, cheltuieli nu alte impozite, taxe și vărsăminte

asimilate, cheltuieli cu materii prime, auxiliare și consumabile, alte cheltuieli de exploatare.

Anul Cheltuieli de exploatare (ron)

2010 117.102.165

2011 161.506.170

2012 132.015.435

Cheltuieli financiare

Cheltuielile financiare cuprind pierderi din creanțe legate de participații, pierderi din

vânzarea titlurilor de plasament, diferențe de curs valutar, dobânzi curente aferente

împrumuturilor primite, sconturile acordate clienților, alte cheltuieli financiare.

Anul Cheltuieli financiare (ron)

2010 7.058.082

2011 13.750.057

2012 17.012.177

Cheltuieli excepționale

Cheltuielile excepționale reprezintă acele cheltuieli care nu sunt legate de activitatea

nirmală, curentă a întrerpinderii și cuprind: despăgubiri, amenzi, penalități, lipsuri la inventar,

donații și subvenții acordate, pierderi din debitori diverși sau alte cheltuieli excepționale.

Page 9: proiect Eficienta  investitiilor

9

Cheltuieli totale

Cheltuielile totale reprezintă suma tuturor cheltuielilor efectuate de întreprindere.

Anul Cheltuieli totale (ron)

2010 124.160.247

2011 175.256.227

2012 149.027.642

2.1.4 Rezultatul brut şi net

2.1.4.1. Rezultatul din exploatare

Rezultatul exploatării se determină ca diferenţă între veniturile

din exploatare şi cheltuielile de exploatare, la nivelul unui an calendaristic. În categoria

veniturilor din exploatare şi cheltuielilor de exploatare se includ

toate acele elemente de venituri şi cheltuieli astfel cum sunt stabilite pe baza

Standardelor Internaţionale de Contabilitate.

RE=VE-ChE=149.988.744-132.015.435=17.973.309 RON

2.1.4.2. Rezultatul financiar

Diferența dintre veniturile financiare și cheltuielile financiare într-un exercițiu împreună

cu rezultatul din exploatare formează rezultatul curent al exercițiului.

RF=VF-ChF=658.950-17.012.177=-16.353.227 RON

2.1.4.3. Rezultatul curent

Rezultatul din exploatare +/- Rezultatul financiar sau Total venituri din exploatare +

Total venituri financiare – Total cheltuieli din exploatare – Total cheltuieli financiare.

Page 10: proiect Eficienta  investitiilor

10

Alte informaţii cuprinse în contul de profit şi pierdere se referă la : venituri excepţionale ,

grupate în venituri din operaţiuni de gestiune, venituri din operaţii de capital, venituri din anulări

de provizioane pentru activitatea excepţională, cât şi cheltuieli excepţionale constând din

cheltuieli din operaţii de gestiune, cheltuieli din operaţii de capital, cheltuieli cu amortizări

excepţionale şi constituirea de provizioane pentru activitatea excepţională.

RC= Rezultatul din exploatare +/- Rezultatul financiar

=17.973.309-16.353.227

=1.620.082 RON

2.1.4.4. Rezultatul excepțional

Diferența dintre veniturile excepționale și cheltuielile excepționale, ca urmare a unor

operații efectuate de unitatea patrimonială, care nu sunt legate de activitatea normală, curentă a

acesteia. Ca sold intermediar de gestiune, se calculează în mod independent de celelalte solduri

de gestiune, astfel: Venituri excepționale (cont 77) + Venituri excepționale din provizioane (cont

787) - Cheltuieli excepționale (cont 67) - Cheltuieli excepționale privind amortizările și

provizioanele (cont 687) = Rezultatul excepțional(+/-) Mărimea rezultatului excepțional

constituie o informație importantă, în special pentru investitorii potențiali care pot evalua

incidența evenimentelor excepționale asupra întreprinderii.

R excepțional= V excepțional – Ch Excepționale = 0 (Nu avem cht. exceptionale).

2.1.4.5. Rezultatul brut al exercițiului

RBE=Rezultatul curent +/- Rezultatul excepţional

=1.620.082+0=1.620.082 RON

Page 11: proiect Eficienta  investitiilor

11

2.1.4.6. Rezultatul net al exercițiului

Profit rămas de repartizat pentru dividende și repartizare. Partea din profitul neimpozabil

obținut de către agentul economic și care revine întreprinzătorului (acționar sau asociat). Ca sold

intermediar de gestiune, exprimă rezultatul degajat de întreaga activitate a întreprinderii, în

cursul unui exercițiu. Reprezintă variația situației nete a întreprinderii între deschiderea și

închiderea exercițiului ca urmare a activității economice. Se determină pe baza relației:

Rezultatul curent (+/-) Rezultatul excepțional(+/-) - Cheltuieli cu impozitul pe profit (cont 691) =

Rezultatul net al exercițiului. (+/-) Rezultatul net al exercitiului este rezultatul care urmează să

fie supus deciziei de repartizare de către adunarea generală a acționarilor sau asociaților, după

caz.

Impozit pe profit=16% din RBE

=259.213,12 RON

RNE=RBE-Imp.pe Profit

=1.620.082-259.213,12

=1.360.868,88 RON

2.2. Descrierea investiţiei

SC AGROTRESTIANA DOROHOI a realizat in perioada 2010- 2012 investitii masive

in tehnologizarea producţiei şi în îmbunătăţirea suprafeţelor funciare pentru realizarea de

producţii mari la hectar şi pentru a reduce costul pe tona de cereale produse.

Astfel societatea devine competitivă la nivel naţional, chiar şi la nivel European odata cu

sporirea producţiei şi mărirea constanta a suprafeţelor lucrate.

Societatea are un grad de îndatorare mare datorită investiţiilor, dar acestea se vor

amortiza în timp deoarece societatea aplică o strategie pe termen mediu şi lung în care să

îmbunătăţească calitatea produselor, costul dar şi cantitatea la hectar obţinută.

A investit şi în capacităţile de depozitare deoarece preţurile în perioada recoltării sunt

foarte mici şi nu renteaza vânzarea întregii producţii iar silozurile de aprovizionare aduc un plus

de valoare producţiei.

Page 12: proiect Eficienta  investitiilor

12

Investiţia specifică

Acest indicator se calculează ca raport între efortul investiţional I şi efectul obţinut sub

forma capacităţii de producţie, adică, în cazul variantelor de investiţie:

Qi

ItIs

qi

ItIs `,

, unde:

Is- investiţia specifică

It- investiţia totală

Qi,qi- producţia în unităţi de fizice şi valorice

Durata de recuperare

Acesta este un indicator sintetic de eficienţă economică a investiţiei care reprezintă

termenul (perioada) în care fondurile de investiţii consumate vor fi recuperate din profitul

rezultat al producţiei marfă vândută şi exprimă corelaţia dintre efortul I de capital investit şi

efectul obţinut sub forma profitului P asimilat.

Pr

ItDr

,unde

Dr- durata de recuperare It- investiţia totală

Pr- profit.

Coeficientul de eficienţă economică a investiţiei

Acest indicator de eficienţă economică reprezintă inversul termenului de recuperare a

investiţiilor, adică raportul dintre profitul anual obţinut în urma realizării investiţiei şi efortul de

capital investit.

Coeficientul de eficienţă economică reflectă câţi lei profit anual se vor obţine la un leu

capital investit şi se calculează conform formulei:

Page 13: proiect Eficienta  investitiilor

13

Ite

Pr

2.3. Calculul eficienţei investiţiei

Nr. crt

INDICATOR U.M VARIANTE

I II

1. Investiţia totală lei 542045 768020

2. Capacitatea de producţie

tone 48400 57300

3. Cheltuieli anuale de producţie

Lei/tonă 3,20 3,00

4. Venitul anual din

producţia de bază

lei 254600 378500

5. Durata de funcţionare ani 12 12

A. Investiţia specifică (SI)

SI=ItI/qhI=542045/48400

SI=11,19 lei/tonă

SII=ItII/qhII=768020/57300

SII=13,40 lei/tonă

S´I=ItI/QhI=542045/254600

S´I=2,12 lei investiţie la 1 leu venit

S´II=ItII/QhII=786020/378500

S´II=2,07 lei investiţie la 1 leu investit

B. Termenul de recuperare (TI):

TI=ItI/PhI=542045/99720

TI=5,4 ani

Page 14: proiect Eficienta  investitiilor

14

PhI=QhI-ChI=254600-3,2×48400=99720

TII=ItII/PhII=768020/236600

TII=3,2 ani

PhII=QhII-ChII=378500-3×57300=236600

C. Coeficientul de eficienţă economică (e):

eI=PhI/ItI=99720/542045

eI=0,18 lei profit la 1 leu investit

eII=PhII/ItII=236600/768020

eII=0,30 lei profit la 1 leu investit

D. Cheltuieli recalculate (K):

KI=ItI+D×ChI=542045+12×154880

KI=2400605

KII=ItII+D×ChII=768020+12×171900

KII=2830820

E. Cheltuieli specific recalculate (k):

kI=KI/(D×qhI)=2400605/(12×48400)

kI=4,13 lei/tonă

kII=KII/(D×qhII)=2830820/(12×57300)

kII=4,11 lei/tonă

k´I=KI/(D×QhI)=2400605/(12×254600)

k´I=0,78 lei efort total la 1 leu producţie

k´II=KII/(D×QhII)=2830820/(12×378500)

Page 15: proiect Eficienta  investitiilor

15

k´II=0,62 lei efort total la 1 leu producţie

F. Randamentul economic al investiţiei (R):

RI=[(D×PhI)/ItI]-1=[(12×99720)/542045]-1

RI=1,20 lei profit la 1 leu investit

RII=[(D×PhII)/ItII]-1=[(12×236600)/768020]-1

RII=2,69 lei profit la 1 leu investit

Venitul net actualizat

Evidenţiază profitul total actualizat obţinut pe toată durata de funcţionare a obiectivului şi

se calculează cu formula:

h

Dd

h

Dd

h

hhhha

xCIa

xVVAN1

1

1

1

1 1

VAN = 1152087552 – (800000 + 1016547840) = 134739712

Valoarea VAN indică o eficienţă ridicată având valoarea mult mai mare decât 0.

Page 16: proiect Eficienta  investitiilor

16

CAPITOLUL III METODOLOGIA B.I.R.D. DE EVALUARE A EFICIENTEI

ECONOMICE A INVESTITIILOR DE CAPITAL

3.1. Analiza economica a investitiei

Este o analiză de impact care studiază influienţele la nivel macro sau mezo economic ale

proiectului respectiv, profitabilitatea sa naţională. Direcţiile de analiză principale se referă la:

misiunea agentului economic sau al obiectivului proiectului, ce va produce şi pentru cine,

punctele forte şi punctel slabe,caracterizarea mediului economico-social oportunităţi şi pericole

(analiză SWOT).

Analiza economică sumară este recomandată pe tot parcursul pregătiri proiectului, dar

evaluarea economica de mare rafinament este analiza finală care încheie stadiul de formulare a

proiectului.

Analiza economică este neutră faţă de sursele de finanţare a proiectului precum şi de

distribuţia veniturilor sale în societate. Drept consecinţă, taxele impozitele, orice alte obligaţii

faţă de stat sunt considerate părţi din beneficiul proiectului transferate societăţii. La fel şi

dobânzile, comisioanele etc aferente împrumuturilor pentru proiect sunt privite ca părţi din

veniturile proiectului care sunt cedate finanţatorului ş i deci, nu se scad din beneficiile

proiectului. În schimb, subvenţiile de care beneficiază proiectul se consideră costuri

reprezentând cheltuială pe care o face societatea pentru proiect.

Preţurile cu care se operează în analiza economică sunt preţurile umbră (shadow price)

cel mai adesea însă se lucrează cu “preţuri corectate” numite de unii specialişti şi preţuri

contabile, prin care se urmareşte reflectarea cât mai reală a valorii parametrilor. La stabilrea

acestor preţuri de referinţă se au în vedere două elemente; gradul de raritate (abundentă sau

penurie) al resurselor, de pildă, existenţa şomajului sau lipsa de forţă de muncă calificată, opţiuni

ale politicii guvernamentale cu privire la stimularea sau inhibarea domeniului în care se face

proiectul. În practică, de cele mai multe ori se operează cu preţurile pieţei mondiale, însă nu sunt

recomandate în toate cazurile.

Page 17: proiect Eficienta  investitiilor

17

Analiza economica trebuie să pună în evidenţă modul cum proiectul răspunde unor

obiective strategice din domeniul respectiv. Fiecare obiectiv vizat trebuie să fie explicitat prin

unul sau mai mulţi indicatori-criteriu la nivelul proiectului. Ierarhizarea criteriilor în procesul de

analiză trebuie să fie conformă cu ordinea de prioritate macroeconomică a obiectivelor ce le

cuantifică.

Proiecţia fluxului de numerar (cash flow, flux de trezorerie) în analiza economică

cuprinde componentele de recuperare şi recompensare a eforturilor facute care se confundă cu

beneficiul total al proiectului.

Venitul national sau produsul intern net (PIB = Vn + S + A; VN = PIB − A) este

indicatorul al prosperităţii naţionale care reflectă atât dotarea cu resurse a unei ţări, cât şi gradul

în care sunt satisfacute nevoile de bază ale colectivităţii. La nivel de proiect se regăseşte ca

valoare adaugata neta (VAB = P + S + A; VAN = VAB − A). Valoarea adaugată netă are doua

componente majore: salarii şi surplus social- format din elemente de natura venirului net.

Analiza proiectului trebuie să se facă prin prisma ambelor componente şi nu numai a venitului

net. Componenta salarii la nivel macroeconomic este foarte importantǎ. Un volum mai mare de

salarii presupune mai mulţi angajaţi şi/sau venituri mai mari pe angajat. Aceasta înseamnǎ o

putere de cumpǎrare mai mare, un grad de ocupare a forţei de muncă sporit, în ultimă instanţă o

bunǎstare naţionalǎ mai mare. Deci, un volum al componentei salarii mai mare constituie

premisa unui consum prezent sporit.

Surplusul social este acea parte a valorii adăugate orientatǎ spre dezvoltare, rezerve, ce

conduc la bunastarea firmei. Este formată din profit net, dividende, taxe, dobânzi, fonduri de

chirii, alocaţii pentru dezvoltare (profit reinvestit). Deci, prin canalele specifice de distribuţie şi

redistribuire surplusul social este orientat, o parte spre consumul prezent şi cea mai mare parte

spre investiţii (economii). De aceea, un surplus social mai mare este o condiţie de bază pentru o

funcţionare normală a mecanismului statului, o sursă pentru dezvoltarea economico-socială a

ţării si chiar o premiza a unui consum privat prezent mai mare. Analiza trebuie sa trateze cele

doua componente cu aceeaşi atenţie, în funcţie de priorităţile strategice se poate acţiona prin

mecanisme specifice pentru stimularea sau inhibarea uneia sau alteia din componente. In general

însǎ, analiza economică nu ia în calcul modul cum este distribuită sau redistribuită valoarea

adugată generată.

Page 18: proiect Eficienta  investitiilor

18

Avantajul incontestabil al valorii adăugate este acela că reflectă legǎtura directă cu

obiectivul de creştere a venitului naţional privit ca beneficiu naţional.

Dezavantajul său ar fi că nu poate să reflecte întregul spectru al obiectivelor politicii

economice a unui stat şi de aceea se impune încadrarea sa într-un sistem de indicatori – criteriu.

În legatură cu valoarea adaugată netă trebuie să avem în vedere, mai ales în cazul proiectelor cu

participare străină, ca o parte uneori destul de importantă este expatriată în afara graniţelo r ţării.

Astfel de plăţi repatriate sunt: salariile muncitorilor, specialiştilor straini, dobânzi la împrumturi

externe, dividende către acţionarii expatriaţi,etc. De multe ori un proiect transnaţional se bucură

de privilegii fiscale din parte guvernului ţării respective dar, în final este posibil ca să contribuie

nesemnificativ la bunastarea socială. Mai este proiectul respectiv interesant pentru statul

repsectiv?, sau valoarea adugată netă naţională nu este indicatorul cel mai indicat? Considerăm

că valoarea adaugată naţională netă trebuie să fie un indicator de bază în analiza proiectelor de

acest gen. Trebuie să se urmarească ceea ce proiectul aduce concret pentru economia naţională

deci, prin scăderea elementelor de valoare adaugată repatriate: salarii, dobânzi, dividende, chirii,

drepturi de autor, s.a.În schimb subvenţiile guvernamentale au regim de costuri reprezentând

cheltuielile pe care societatea le face pentru proiect. Utilizarea criteriului valoare adaugată are in

vedere valoare absolută – testul eficienţei absolute, cât şi forma relativă, prin raportare la un

parametru de efort: capital, devize, forța de muncă,etc.

Page 19: proiect Eficienta  investitiilor

19

Analiza economică Nr. crt. Indicatori 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Total 1 Investiții 542045 768020

-

2 Cheltuieli de exploatare 1000 1000 1000 1000 1000 1000 1000 1000 1000 1000 - 3 Venituri anuale 0 5000 5000 5000 5000 5000 5000 5000 5000 5000 - 4 Cheltuieli totale 543045 769020 1000 1000 1000 1000 1000 1000 1000 1000 -

5 Flux de numerar -543045 -764020 4000 4000 4000 4000 4000 4000 4000 4000 -

1275065 6 Factorul de actualizare(a=15%) 0,869565 0,756144 0,657516 0,571753 0,497177 0,432328 0,375937 0,326902 0,284262 0,247185 - 7 Cheltuieli totale actualizate(a=15%) 472213 581489,6 657,5162 571,7532 497,1767 432,3276 375,937 326,9018 284,2624 247,1847 1057096 8 Venituri totale actualizate(a=15%) 0 3780,718 3287,581 2858,766 2485,884 2161,638 1879,685 1634,509 1421,312 1235,924 20746,02

9 Cash Flow actualizat (a=15%) -472213 -577709 2630,065 2287,013 1988,707 1729,31 1503,748 1307,607 1137,05 988,7388 -

1036350 10 Factorul de actualizare (a=20%) 0,833333 0,694444 0,578704 0,482253 0,401878 0,334898 0,279082 0,232568 0,193807 0,161506 - 11 Cheltuieli totale actualizate(a=20%) 452537,5 534041,7 578,7037 482,2531 401,8776 334,898 279,0816 232,568 193,8067 161,5056 989243,9 12 Venituri totale actualizate(a=20%) 0 3472,222 2893,519 2411,265 2009,388 1674,49 1395,408 1162,84 969,0335 807,5279 16795,69 13 Cash Flow actualizat(a=20%) -452538 -530569 2314,815 1929,012 1607,51 1339,592 1116,327 930,2722 775,2268 646,0223 -972448 14 Factorul de actualizare (a=25%) 0,8 0,64 0,512 0,4096 0,32768 0,262144 0,209715 0,167772 0,134218 0,107374 - 15 Cheltuieli totale actualizate(a=25%) 434436 492172,8 512 409,6 327,68 262,144 209,7152 167,7722 134,2177 107,3742 928739,3 16 Venituri totale actualizate(a=25%) 0 3200 2560 2048 1638,4 1310,72 1048,576 838,8608 671,0886 536,8709 13852,52 17 Cash Flow actualizat (a=25%) -434436 -488973 2048 1638,4 1310,72 1048,576 838,8608 671,0886 536,8709 429,4967 -914887

Page 20: proiect Eficienta  investitiilor

20

În cazul analizat s-a determinat valoarea lui VNA+ (venit net actualizat) egal cu 1036350

Ron pentru o rată de actualizare a min=15%.

Valoarea lui VNA- se găsește, prin încercări succesive de modificări a ratei de actualizare

din 5 în 5 procente, prima valoare găsită negativă, reprezentând VNA- egal cu -914887 Ron,

aferent lui a max egal cu 20%.

În aceste condiții rata internă a rentabilității economice se mai numeşte şi rată de

discount, la care societatea obţine profit, veniturile actualizate fiind egale cu costurile

actualizate.Acest indicator exprimă procentual capacitatea investiţiei de a obţine profit, dar şi

capacitatea firmei de recuperare a cheltuielilor cu investiţia şi producţia. Acest indicator se

calculeaza cu ajutorul formulei :

)()(

)()(

minmax

maxminmaxmin

aVANaVAN

aVANxaaaRIR

25,0/914887/1036350

1036350*%)15%20(%15

//*min)max(minRe

VNAVNA

VNAaaaRi

Concluzie

Se constată că la nivelul economic național proiectul se caracterizează prin eficiență

ridicată 25 % prin comparație cu rata dobânzilor de pe piața bancară ( rata dobânzii=16%).

3.2. Analiza financiarǎ a investiţiei

Studiază avantajele economico-financiare oferite de proiect pentru agentul economic

declanşator. Analiza financiară sau analiza profitabilităţii comerciale se face din punct de vedere

al entităţii financiare, a agentului economic declanşator de acţiuni investiţionale sau la cererea

altei entităţi finanţatoare. Ca atare, în analiza financiară se va ţine cont de sursa de provenienţă a

capitalului şi bineînţeles de distribuţia veniturilor proiectului. Prin analiza financiară se stabileşte

rentabilitatea financiară - câştigul, aferent la capitalul cu care agentul economic participă la

finanţarea proiectului. Implicit deci, se evidenţiază structura stimulentelor asociate proiectului.

Page 21: proiect Eficienta  investitiilor

21

Fiind făcută prin prisma unei entităţi, de obicei beneficiarul de proiect, se consideră

costuri tot ce acesta plǎteşte pentru implementarea şi exploatarea proiectului: cheltuieli de

investiţii, de exploatare, inclusiv taxe, impozite cǎtre stat,dobânzi bancare, chirii, dividende etc.

Dimpotrivă, subsidiile se trec la capitolul venituri. Atunci când se primesc creditele se trec la

capitolul venituri iar la rambursare ratele se trec la capitolul cheltuieli. Ca atare putem afirma cǎ

analiza profitabilităţii comerciale, spre deosebire de analiza economică, operează cu profitul net

(câştigul net) al beneficiarului de proiect, ceea ce practic îi rămâne lui la dispoziţie, dupa ce s-a

achitat de toate datoriile faţă de terţi. Ca atare, finalitatea acestei analize constă în proiecţia

situaţiei financiare a agentului economic, în urma implementării proiectului respectiv.

Aplicarea practică a acestei concepții metodologice presupune lămurirea următoarelor

probleme:

Cu ce efecte se operează în analiză? Este cunoscut faptul că, din punct de vedere al eforturilor nu

se ridică probleme deosebite în procesul de analiză deoarece acestea sunt directe şi imediate, deci

relativ uşor de cuantificat, din punct de vedere al efectelor, care au o paletă foarte largă de

manifestare (aşa cum s-a arătat anterior) analistul întâmpină dificultăţi uneori insurmontabile.

Orice proiect generează atât efecte directe, dar şi indirecte care, de regulǎ nu sunt incluse în

criteriul de bază sau în indicatori adiţionali. Aceste efecte indirecte pot să se regăsească la nivelul

proiectului respectiv dar necuantificabile în mărimi economice (efecte ecologice, socio-

profesionale etc) sau să se manifeste în alte proiecte contingentate tehnic sau economic.

Stabilirea sferei de cuprindere a efectelor este o atribuţie a analistului şi depinde de o

serie de factori printre care şi competenţa sa profesională.

Recomandarea este că, pe cât posibil să se aibă în vedere şi aceste aspecte, mai ales în

ceea ce priveşte impactul proiectului asupra mediului ambiant, a sănătăţii,demnităţii şi pregătirii

profesionale a individului, justiţiei şi egalităţii sociale,etc,într-un cuvânt tot ce înseamna

schimbări în viaţa comunitaţii.

Aplicarea tehnicii complexului industrial este calea cea mai sigură de a

lărgi sfera de cuprindere a efectelor.

Încadrarea proiectului în coordonatele strategice la nivel macroeconomic este realizabilă

prin folosirea obligatorie a unor ”parametrii naţionali”. Aceştia sunt mărimi limită ce trebuie

respectate, în condiţiile date de piaţă, în orice afacere. Ca atare mărimea lor nu depinde de

voinţa factorilor de decizie la nivel de proiect. Astfel de parametrii sunt: rata socială a

Page 22: proiect Eficienta  investitiilor

22

discountului - rata de actualizare, rata socială a investiţiei, salariul umbră, cursul umbră de

schimb valutar, etc. Determinarea, dar şi folosirea acestor parametrii este foarte dificilă mai ales

în ţările subdezvoltate. De aceea se recomandă în mod expres utilizarea cel puţin a ratei de

actualizare unice pe economie şi a ratei ajustate (nu a ratei umbra) de schimb valutar.

Cu ce preţuri se operează? Pentru analiza financiară se folosesc preţurile curente de piaţă, iar

pentru analiza economică se recomandă preţurile “umbră”-preţuri curăţate de influienţe interne

,conjucturale de natură fiscală, politică etc.Dacă problema stabilirii preţurilor curente este

simplă, iarăşi în ţările cu o economie subdezvoltată, instabilă, în formare, problema preţurilor

umbră este dificilă, atât din punct de vedere conceptual, cât şi practic-aplicativ.

Conceptual - datorită caracterului instabil, difuz al sistemului economic naţional cadru în

care nu poate fi descris şi delimitat exact, iar cunoştinţele despre influenţa factorilor socio-

economici ce intercondiţionează funcţionarea sistemului sunt limitate. Din punct de vedere al

aplicaţiei practice limitele sunt date de imposibilitatea de a realiza un model logic de simulare

care să conducă la rezultate credibile. Preţurile umbră sunt fixate pentru a reflecta o realitate a

sistemului economic, ţinând cont de restricţii obiective specifice. Dacă condiţiile de evoluţie,

restricţiile se schimbă intempestiv, chiar într-un anumit domeniu, implicit se impune corecţia şi a

preţurilor umbră din acel domeniu şi ca o reacţie în lanţ şi în celelalte domenii. Devine nerealist

să susţii două sisteme de preţuri într-o astfel de economie.De aceea se poate face un compromis

prin folosirea unor preţuri de piaţă corectate în loc de preţuri umbră. În fond preţurile de piaţă

reflectă o realitate economică a mediului economico-social în care evolueazǎ proiectul.

Abaterile, în plus sau minus, de la o stare normală au o motivaţie socio-economică, sau

sunt efectul politicii guvernului care foloseste preţul ca instrument de distribuire a veniturilor în

societate sau de stimulare sau inhibare a activităţii într-un domeniu sau altul de activitate.

Totodată, utilizarea preţurilor curente reduce riscul ”manipulǎrii” eficienţei proiectului în funcţie

de anumite interese obscure sau tendința “pesimistă” foarte des întâlnită în evaluarea unor

parametri ai proiectului.

Page 23: proiect Eficienta  investitiilor

23

Nr.crt. Indicator 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Total

1 Investiții 542045 768020 - - - - - - - - -

2 Ch.expl.dep. 1246 1578 1000 1000 3000 3000 3000 1000 1000 1000

3 Venituri anuale 0 6840 5000 5000 5000 5000 5000 5000 5000 5000

4 Ch. Totale 282716 255901 105901 105901 105901 105901 105901 105901 105901 105901

5 Flux de numerar -282716 -65901 84099 84099 84099 84099 84099 84099 84099 84099 324175

6 Factor act.(a=15%) 0,8695 0,7561 0,6575 0,5717 0,4911 0,4323 0,6759 0,3269 0,2842 0,2471

7 Ch.tot.actualizate 245822 193487 69630 60544 52008 45781 71578 34619 30097 26168 829734

8 Venituri totale 0 143659 124925 108623 93309 82137 128421 62111 53998 46949 844132

9 C.F. actulizat(a=15%) -245822 -49828 55295 40079 41301 36356 56843 27492 23901 20781 6398

10 Fact.act.(a=20%) 0,8333 0,6944 0,5787 0,4833 0,4018 0,3349 0,279 0,2325 0,1938 0,1615

11 Ch.tot.actualizate 235587 177698 61285 51182 42551 35466 29546 24621 20524 17103 1695563

12 Venituri 0 131936 109953 91827 76342 63631 53010 44175 36822 30685 638381

Actualizate

13 C.F.actualizat(a=20%) -235587 -45762 48668 40645 33791 28165 23464 19554 16298 13582 -57182

Page 24: proiect Eficienta  investitiilor

24

19,0/57182/6398

6398*%)15%20(%15

//*min)max(minRe

VNAVNA

VNAaaaRi

Se poate constata că la nivelul agentului economic, proiectul se caracterizează printr-o

eficiență mai redusă față de analiza economică 19%<25%, dar totuși superioară ratei dobânzilor

pe piața bancară. În consecință, proiectul de investiții al firmei S.C.AGROTRESTIANA

DOROHOI este eficient, aspect ce încurajează activitatea de extindere a firmei în zonele

respective.

Page 25: proiect Eficienta  investitiilor

25

CAPITOLUL IV EVALUAREA RISCULUI ŞI INCERTITUDINII

4.1 Analiza de senzitivitate

Analiză de senzitivitate are ca scop evidenţierea modificărilor pe care le suferă criteriul

sau criteriile de eficienţă adoptate (valoare adaugată, profit net, rata de rentabilitate internǎ) ca

urmare a modificărilor conjuncturale suferite de unii parametri cheie ai proiectului.

Se recomandă ca analiza să se facă în raport cu acele variabile cruciale pentru agentul

economic declanşator cum ar fi: rata inflaţiei, rata de schimb valutar, indicele preţurilor la

materii prime, produse ş.a., durata de execuţie etc.

Un proiect este riscant dacă se constată că eficienţa sa suferă modificari semnificative în

raport de modificǎrile previzionate la variabilele luate în calcul. În această situaţie se fac

recomandări de măsuri de contracarare a efectelor negative.

Vom face o trecere în revistă succintă a unor astfel de măsuri:

Atenuarea incertitudinii, în cazul cheltuielilor de investiţii, este posibilă prin corectarea

fiecarui capitol de cheltuieli cu o cota de “neprevăzute”, care au ca destinaţie:

a) rezerve pentru modificari fizice (modificarea cantităţilor de resurse, apariţia de noi

capitole de cheltuieli, etc);

b) rezerve pentru modificări de preţuri care pot fi generate de:

- fluctuaţia relativă a preţurilor în perioada analizată,

- efectul inflaţiei.

Existenţa acestor “neprevăzute” poate avea însa un efect demobilizator în procesul de

evaluare a costurilor proiectului de investiţii, prin reducerea interesului specialiştilor în stabilirea

exactă a mărimii fiecărei categorii de costuri. De aceea se impune ca, pentru fiecare capitol, să se

dea explicaţii clare cu privire la destinaţie şi modul de calcul a rezervei.

Pentru perioada de viaţă a proiectului, efectul inflaţiei poate fi luat în calcul prin

includerea unei cote estimate în rata de actualizare folosită la calculele de eficienţă.

Dacă proiectul aparţine unui domeniu dinamic, se pot prevedea, pe durata sa de viaţă

cheltuieli de înlocuire a unor componente tehnice, fapt ce se va reflecta în proiecţia fluxului de

trezorerie.

Page 26: proiect Eficienta  investitiilor

26

De asemenea, se recomandă evaluarea valorii reziduale, ca venit în ultimul an de viaţă a

proiectului. Stabilirea ei trebuie să se facă în funcţie de specificul fiecărei categorii de cheltuieli:

echipamente de lucru, clădiri, terenuri, ş.a.

4.2 Analiza de probabilitate

Analiza de probabilitate studiază frecvenţa de apariţie a unui fenomen perturbator şi

impactul sǎu asupra eficienţei proiectului.

Cum abordǎm un astfel de studiu de eficienţă? Specialiştii recomandă o abordare integratoare în

evaluare proiectului astfel ca, o singură baza de date să servească atât analizei economice cât şi

celei financiare, cu mici corectii bineînţeles. Să vedem daca este posibil? Parametrii cantitativi ai

proiectului (cosumurile exprimate în unităţi fizice; kwh, tone, metri cubi/patrati, ore-om, ore-

maşina, productie fizică,etc) sunt aceiaşi,indiferent de tipul analizei. Deci, preţurile, tarifele cu

care se va opera sunt cele care pot să facă diferenţierea între tipurile de analiză. Aşa cum am

arătat însă, preţurile pieţei, folosite în analiza profitabilităţii comerciale, pot fi corectate relativ

uşor pentru a fi folosite şi în analiza profitabilităţii naţionale.

Pentru profitabilitatea naţională, criteriul economic de baza este “valoarea adaugată”, iar

pentru profitabilitatea comercială “profitul net “al agentului economic. Dar el se poate obţine

prin eliminarea succesivă a componentelor care nu ţin de natura profitului net sau care sunt

deductibile din acesta: salarii, taxe, impozite, chirii ş.a.

Este posibil ca prin această translatare, un proiect, atractiv din punct de vedere economic

să devină ineficient din punct de vedere financiar. Se pune în discuţie însăşi existenţa sa sau, se

propune susţinerea lui prin subsidii guvernamentale.

Construirea bazei de date trebuie să ţină cont de numeroase constrângeri.

De aceea se poate utiliza un set de documente model, eventual asistate pe calculator, a

căror proiecţie să permită utilizarea lor pe cele doua tipuri de analiză.

O informaţie astfel ordonata poate rezista rigorilor specifice unei evaluări profesioniste.

Prima întrebare pe care trebuie să şi-o pună agentul economic declanşator se va referi la

costul proiectului. Trebuie să se facă deosebire între costul global al proiectului şi cele două

componente ale sale specifice: cheltuieli de investiţii şi cheltuieli curente sau de exploatare.

Page 27: proiect Eficienta  investitiilor

27

Structurarea costului proiectului şi a celor două componente ale sale, trebuie făcută astfel

încât să servească scopurilor analizei. De exemplu; tabloul cheltuielilor de investiţii trebuie să

permită evidenţierea pe baza criteriilor de structură importante pentru agentul economic astfel:

sursa de finanţare, destinaţia concretă, eşalonarea lor în timp pe durata de execuţie proiectată.

Cheluielile de exploatare trebuie sa fie eşalonate pe durata de exploatare defalcate după: natură,

destinaţie, legătură cu producţia, etc.

Amortizǎrile (deprecierile) constituie capitol distinct cu un regim special de cheltuieli,

fiind evaluate separat concomitent cu estimarea valorii reziduale.

Urmează apoi estimarea necesarului de forţă de munca structurată pe criteriul legăturii cu

activitatea de exploatare, pe nivel de calificare etc.

Veniturile din exploatare ale proiectului sunt detaliate conform nomenclatorului de

productie, alte venituri, cu specificarea desfacerii: la intern sau la export, incluzând u-se şi

subsidiile, valoarea reziduală, venituri din alte operaţiuni. La evaluarea veniturilo r se ţine cont de

gradul de încǎrcare a capacităţii proiectate, pe diferitele subperioade: rodaj, atingere a

parametrilor proiectaţi.

Datele astfel obţinute permit tragerea unor concluzii pertinente asupra fezabilităţii

proiectului. Urmează apoi un set de date care servesc la fundamentarea surselor de finanţare a

proiectului (structura capitalului si obligatiile financiare).

Analiza financiară integrală şi analiza valorii adăugate sunt tablourile finale care arată

eficienţa proietului la nivel micro şi macro-economic.

Un astfel de tablou este specific analizei economice punând în evidenţă cash-flow-ul

respectiv, venitul net actualizat (VNA) generat de proiect şi calculat ca diferenţă între veniturile

brute şi costurile proiectului. Costurile de producţie, se subînţelege că, nu includ amortizarea,

precum şi obligaţiile faţă de stat, bănci. Deci cash flow-ul apare diferenţă între veniturile brute şi

contravaloarea bunurilor şi serviciilor prestate de terţi, precum şi remunerarea forţei de muncǎ,

cuprinzând deci, elementele de natura profitului, amortizarea, dobânzi, dividende, taxe impozite,

câştiguri reinvestite, producţia pentru consumul propriu al proprietarului.

Deducem deci că, fluxul net de trezorerie (cash flow-ul) nu este identic cu rezultatul

contabil deoarece include amortismentele.Trebuie sa fie privit ca un surplus monetar generat de

proiect şi care trebuie să fie pozitiv şi cât mai mare. Pe practicieni mai puţin îi interesează

conţinutul său economic şi mai mult metodologia sa de calcul.

Page 28: proiect Eficienta  investitiilor

28

CAPITOLUL V CONCLUZII

Activitatea desfăşurată de societate are un trend ascendent, se adaptează în permanenţă la

cerinţele pieţei şi a legislaţiei interne şi a U.E., realizează indicatori economici şi financiari

pozitivi, care îi permite să desfăşoare în bune condiţii activitatea de producţie cât şi activitatea de

investiţii pentru modernizarea şi reînnoirea capitalurilor, asigurând achitarea la termene a

datoriilor pe termen scurt, mediu şi lung şi obţinerea de profit.

Propuneri pentru eficientizarea activităţii

Pentru creşterea eficienţei activităţii firmei, rolul echipei manageriale este hotărâtor.

Pentru aceasta firma are nevoie de personal calificat care să facă faţă tuturor schimbărilor ce

intervin pe piaţă şi să acţioneze în conformitate cu acestea.

Obiectivele care trebuie urmărite sunt:

Previzionarea situaţiei financiare a firmei

Analiza ratelor financiare cel puţin o dată la 6 luni, odată cu întocmirea unui bilanţ,

reprezintă punctul de plecare pentru planificarea acţiunilor viitoare şi compararea valorilor

obţinute de firmă cu realizările altor firme cu acelaşi ob iect de activitate, pentru a şti care este

poziţia societăţii în raport cu firmele concurente.

Principalele lucrări de previziune care trebuie întocmite în cadrul firmei:

bugetele–prin care se planifică veniturile, cheltuielile şi rezultatele; ele sunt un

excelent instrument de planificare financiară pe termen scurt, permiţând permanent

compararea indicatorilor planificaţi cu cei obţinuti;

planurile financiare, pe termen mediu şi lung, care au caracter strategic, orientează

activitatea firmei pe termen mai lung şi fundamentează deciziile de finanţare;

studiile de fezabilitate şi planurile de afaceri–lucrări complexe conţinând

importante analize şi previziuni financiare;

fluxurile de numerar (cash-flow-urile) lucrări de planificare a încasărilor şi plăţilor

efective, întocmite pe perioade scurte (1- 6 luni).

Page 29: proiect Eficienta  investitiilor

29

Îmbunătăţirea capacităţii firmei de a-şi onora obligaţiile de plată în viitor

Pentru îmbunătăţirea lichidităţii firmei trebuie să se urmărească:

creşterea şi diversificarea portofoliului de clienţi;

încheierea de contracte ferme care să prevadă data limită de plată a facturilor şi

penalităţile ce se vor aplica în cazul neachitării;

scăderea datoriilor către furnizori, de preferinţă prin operaţiuni de compensare;

prioritate la plata datoriilor către bugetul de stat pentru evitarea penalităţilor;

reducerea împrumuturilor bancare pentru evitarea cheltuielilor financiare (cu

dobânzile).