proiect ec publica 3

8/4/2019 proiect ec publica 3

1/15

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTIFacultatea de Economie

PROIECT ECONOMIE PUBLICAESTE NECESARA REGLEMENTAREA CONCURENTEI?

CUPRINS:

1


2/15

Monopolul. Ineficiena Pareto......................................................................................................3

Alternative la situaia de monopol.......................................................................................3

Oligopolul. Ineficiena Pareto.......................................................................................................4

Forme de cooperare..............................................................................................................4

Modaliti de cooperare.......................................................................................................4

Dificultatea cordonrii.........................................................................................................4

Concurena monopolistic.....5

Reglementarea concurentei...........................................................................................................5

Integrarea orizontal.....................................................................................................................5

Criterii de stabilire a nclcrii concurenei.....5

Integrarea vertical.......................................................................................................................6Criterii de stabilire a nclcrii concurenei.6

Clauze ce restrictioneaza concurenta pe piata relevanta..........................................................7

Studiu de caz..................................................................................................................................8

Bibliografie...................................................................................................................................15

REGLEMENTAREA CONCURENTEI

2


3/15

Existenta unor norme in domeniul concurentei este determinata de faptul ca piata nupoate, in mod natural, sa functioneze normal, fiind necesara interventia externa, care sa-i asigureo evolutie corespunzatoare.

Elementele necesare functionarii corecte a pietelor in Romania sunt prevazute de Legeaconcurentei numarul 21/1996, ce are ca scop protejarea, mentinerea si stimularea concurentei in

folosul consumatorilor.Societile sunt structurate instituional. Acestea au la baz anumite reguli decomportament i organisme (instituii) care vegheaz asupra comportamentelor ndividualepentru ncadrarea lor n limite sociale acceptabile.

Instituiile politice sunt dominante: acestea sunt rezultatul unor raporturi de putere nsocietate. Sistemul economiei de pia este performant atunci cnd forele politice reuesc sorganizeze activitile economice de aa manier astfel nct pieele s funcioneaze eficient. Ofuncionare eficient a pieelor este posibil atunci cnd acestea sunt ct mai aproape deconcurena perfect.

Monopolul. Ineficiena Pareto

Monopolul reflecta inexistena concurenei pe piaa unui bun. Astfel ofertantul areputeri discreionare privind stabilirea condiiilor de funcionare a pieei unui bun. Monopolul (ntoate formele sale) genereaz ineficien Pareto.

Alternative la situaia de monopol: firmele care produc bunuri substituibile n raport cu bunul realizat de monopol. Ex.:

dac o firm deine monopolul ofertei de cafea, orice ofertant de ceai va reprezenta un concurent. orice alt firm, datorit caracterului limitat al veniturilor pe termen scurt; orice cretere

a consumului dintr-un bun va duce la o reducerea consumului din alt bun, indiferent de relaia desubstituibilitate sau complementaritate. Ex.: dac un individ cheltuiete mai mult pentrualimente, va avea mai puin bani pentru achiziionarea bunurilor pentru confortul locativ.

Strategiile firmei monopoliste nu conduc la stri de optimalitate social n sens Pareto.Aici intervine legislatia antitrust care sancioneaz comportamentul de tip monopol i mai puinmonopolul n sine.

Teoria economic consider acceptabil monopolul tehnologic (mbuntireaperformanelor tehnologice se poate regsi n mbuntiri ale bunstrii, pe termen mediu saulung).

Furnizarea unui bun prin intermediul unui monopol de stat ar putea fi o soluie pentruevitarea strategiilor specifice acestora, respectiv pierderea de eficien Pareto; protejat de tutelastatului, monopolul public poate s piard din adaptabilitate i s devin ineficient ceea ce ducela naionalizarea ntreprinderii n cauz.

Soluia monopolului n proprietate mixt este total ineficient Pareto, deoarece strategiile

monopoliste vor beneficia de tutela statului. Majoritatea sistemelor juridice antitrust din riledezvoltate sancioneaz comportamentul de tip monopol.

Oligopolul. Ineficiena Pareto

Ineficiena n sens Pareto a oligopolului se datoreaz n primul rnd instabilitii firmeioligopoliste, precum i instabilitii asociate cu alte cauze ale eecului pieei: cretereaincertitudinii i informaia incomplet.

3


4/15

Firma oligopolist are dou alternative: fie s negocieze cu celelalte firme, fie s adopte o poziie singular de firm recalcitrant. n cazul n care se ajunge la o nelegerecomportamentul firmelor din oligopol devine de tip monopol.

Cooperarea ntre firmele din oligopol evit frngerea cererii, iar firma ctig deoarecevenitul datorat creterii de pre este mai mare dect pierderile de venit datorate diminurii

cantitii vndute.

Forme de cooperare: trustul: firmele sunt integrate orizontal printr-o asociere a capitalurilor; conglomeratul rezultatreprezint un monopol, chiar dac este o structur de tip holding. cartelul: firmele i pstreaz autonomia; coordonarea se poate face pe baza unor acordurinegociate de participani (cu privire la preuri, piee de desfacere, cotele fiecrei firme). Ex.:OPEC (Organizaia rilor Exportatoare de Petrol).supremaia firmei dominante: firma cu cea mai bun poziie pe pia lanseaz o ofert specialdin care celelalte firme deduc care sunt condiiile de cooperare (de regul, prin stabilirea unuipre director).

Modaliti de cooperare: informal (tacit): concuren mai puin aprig, cerere n expansiune i pericol redus alapariiei de noi concureni.formal (acorduri de coordonare).

Dificultatea cordonrii: nontransparena strategiilor de pre: firmele nu fac ntotdeauna publice informaiile privindstabilirea preurilor. Coordonarea va fi dificil deoarece nu se pot determina reaciile de adaptare. vnzrile en-gros: tranzaciile ntre productor i angrositi se desfoar n loturi mari deproduse, la intervale mai mari de timp, pe baza unor contracte cadru de lung durat. Riscul

pierderii unor clieni datorit unor creteri de pre din partea unui furnizor este redus. bunuri complexe i nonfungibile: dac bunul este divizibil i omogen, politica de coordonareeste uor de realizat. concentrarea pieei: cu ct piaa este mai puin concentrat, cu att mai mult vor fi tentatefirmele s adopte strategii de pre mai competitive. legislaia antitrust: sancioneaz practicile de coordonare n cadrul oligopolului. Coordonareaoligopolului nu este o situaie stabil; ineficiena Pareto a oligopolului face posibil i necesarfuncia de reglementare a statului.

Concurena monopolistic

Eficiena n sens Pareto depinde de perioada de timp. Pe termen scurt o firm de pe oastfel de pia poate obine supraprofit valorificndu-i poziia de monopol de marc n raport cu

4


5/15

clientela fidel. Pe termen mediu i lung, pe msur ce intr noi firme pe pia, cererea pentruprodusele firmei se reduce, iar posibilitile de obinere a supraprofitului dispar.

Reglementarea concurentei

Funcia de reglementare a statului este necesar pentru a evita transformarea concureneimonopolistice n concuren de oligopol i, deci apariia strii de monopol coordonat.Potrivit legii numarul 21/1996, sunt interzise intelegerile intre agentii economici sau

practicile concertate care au ca obiect sau pot avea ca efect restrangerea, impiedicarea saudenaturarea concurentei pe piata Romaniei sau pe o parte a acesteia. Intelegerile sunt calificatedrept verticale sau orizontale in functie de pozitia pe piata a partilor la intelegere. Vorbim despreo intelegere orizontala in situatia in care aceasta se incheie intre agenti economici concurenti peo anumita piata. Intelegerile verticale sunt acele intelegeri incheiate intre agentii economici aflatipe pozitii diferite in lantul productie-distributie.

Integrarea orizontal

intereseaz monopolurile, firmele dominante i oligopolurile; legislaia antitrust condamn mai ales tendinele de monopolizare i mai puin existenamonopolului; n domeniul oligopolurilor, legislaia antitrust are n vedere fuziunile.

Criterii de stabilire a nclcrii concurenei:1. Definirea pieei: are drept scop delimitarea pieei care face obiectul analizei, asupra

creia s-ar putea exercita puterea din partea structurii integraioniste. Piaa este definit ca unprodus (sau un grup de produse) vndut de un grup de ofertani, care dac ar aciona concertat arputea s majoreze preurile semnificativ, pentru o perioad important de timp.

Ex.: Departamentul de Justiie al S.U.A. consider o cretere de preuri de 5% pe timp deun an ca fiind suficient pentru a interveni.

2. Concentrarea vnzrilor (gradul de concentrare a pieei). Ultimile reglementri dinlegislaia antitrust utilizeaz indicele Herfindahl-Hirschman.

Ex.: un duopol n care o firm deine 70% din vnzri, iar cealalt 30% are un indice H-Hde 5800 (702 + 302). Fuziunile care conduc la indici sub 1.000 nu sunt periculoase, pe cnd celecu indicele H-H>1.800 tind s devin periculoase.

3. Intrarea pe pia: uurina de a ptrunde pe o anumit pia; referina este dat deinteniile unor noi firme de a ptrunde pe o pia la o cretere semnificativ de pre, ntr-uninterval de doi ani. Gradul de dificultate al ptrunderii depinde de caracteristicile pieei, respectivale bunului tranzacionat.

Ex.: ptrunderea pe piaa microprocesoarelor este foarte dificil necesitnd fonduri uriaepentru cercetare-dezvoltare.

4. Alte caracteristici ale pieei: nivelul de concentrare a achiziiilor, gradul decomplexitate n calitatea bunului oferit, istoria ofertanilor de pe acea pia.

5. Eficiena i reducerea costurilor: eficiena structurii rezultate din fuzionare este unfactor favorizant. Este dificil de verificat sporul de eficien realizat. Sunt avute n vedere n primul rnd: cooperarea n scopul limitrii concurenei, conspiraia, monopolizarea icomportamentul prdtor.

5


6/15

6. Cooperarea i nelegerea secret (conspiraia): forme gradual diferite de coordonarea aciunilor pe piaa unui bun cu scopul restrngerii concurenei i obinerii de supraprofit Suntinterzise: aranjamentele privind fixarea n comun a preurilor, practicile de aderare la cricomune de preuri i orice aciuni care limiteaz eterogenitatea preurilor. n plus, suntsancionate i schimburile de informaii privind preurile dintre competitorii direci.

7. Monopolizarea i comportamentul prdtor: reprezint aciuni corelate de limitare aconcurenei. Comportamentul prdtor este adoptat de firma dominant i are n vedereacapararea pieei prin diminuarea preurilor. O astfel de strategie este util pe termen lung(pentru a putea recupera pierderile provocate de reducerea preurilor). Uneori comportamentulprdtor este folosit pentru acapararea unor firme, iar alte ori pentru prevenirea intrrii altorfirme pe pia.

Instituiile antitrust urmresc anumite scheme specifice de preuri i costuri. Astfel, seconsider c situarea preului firmei sub costul marginal, este un indiciu clar al adoptrii unoratitudini prdalnice.

Integrarea vertical

nu exist o limit natural(o limit peste care s se poat semnala periculozitatea structurilorintegraioniste verticale) a acestui tip de integrare.factori favorizani: starea tehnologiei utilizate, antreprenoriatul, costurile, anumite aranjamentelegale privind impozitarea. apare, de regul, prin fuzionarea dintre dou firme independente care efectuaser tranzacii, unafiind furnizorul celeilalte. Ex.: fuziunea unei exploatri forestiere cu o fabric de cherestea. alte forme de integrare parial: contracte pe termen lung, franchising, vnzri n leasing,licenierea, vnzri exclusive, cerine contractuale, restricii teritoriale, meninerea preurilor derevnzare, limitri informaionale.

Criterii de stabilire a nclcrii concurenei:1.Meninerea preului de revnzare: reprezint o strategie de pre utilizat de productor pentru controla preul pn la consumatorul final; productorul negociaz marja de adaoscomercial a firmelor din canalul de distribuie, astfel nct preul cu care bunul ajunge laconsumator s fie cel calculat. Scopul acestei strategii, este de a evita vnzarea bunului la un presuperior celui al bunurilor competitorilor.

2. Restriciile teritoriale: reprezint o consecin direct a existenei unor dealeriexclusivi pentru bunul productorului; consecinele pot fi negative pentru concurena de peanumite piee locale, atunci cnd dealerii autorizai acioneaz doar n anumite zone; indiviziicare locuiesc n zone pentru care productorul nu are dealeri autorizai nu au acces la beneficiileacelui bun, rezultnd pierderi de eficien n sens Pareto.

3. Alte restricii verticale nonpre: au n vedere n special contractele de vnzricondiionate i aranjamentele de vnzare exclusiv; primele condiioneaz livrarea unui bun decumprarea altui bun (se limiteaz libertatea cumprtorului de a alege pe piaa unui bun).

Vnzrile exclusive sunt incriminate fiind considerate rspunztoare de ridicarea debariere la intrare mpotriva altor dealeri care doresc s revnd bunul unui productor.

Clauze ce restrictioneaza concurenta pe piata relevanta

6


7/15

Regulamentul privind aplicarea art. 5 alin. 2 din Legea concurentei nr. 21/1996 cuprinde,in cazul intelegerilor verticale, clauze ce pot restrictiona concurenta, in special in contextul unoracorduri de tipul distributiei exclusive (exclusivitate teritoriala, exclusivitate de marca, alocareexclusiva a consumatorilor), distributiei selective, cumpararii exclusive, vanzarii exclusive,francizei, intelegerii dintre agentii economici si vanzarii conditionate.

Contractul de franciza reprezinta un exemplu de conventie ce poate contine clauze careingradesc concurenta. In general, contractele de franciza prevad clauze prin care ii obliga pefrancizati sa practice anumite preturi de vanzare, sa cumpere marfuri numai de la anumitifurnizori, sa nu concureze intre ei si sa actioneze doar intr-o anumita zona de exclusivitateteritoriala. Francizorului nu-i este permis sa restranga libertatea francizatului de a-si determinapretul de vanzare. Acesta poate cel mult sa faca o recomandare in legatura cu pretul sau sa fixezeo valoare maxima. Specific contractului de franciza este si dreptul de exclusivitate zonala oferitfrancizatului, in acelasi timp nepermitandu-i-se sa efectueze vanzari active in alt teritoriu decatcel alocat.

O afectare a concurentei survine si in cazul contractului de agentie, cand comitentul isiasuma obligatia de a nu angaja o alta persoana pentru indeplinirea obligatiei pentru care s-acontractat. Astfel, agentul castiga un drept exclusiv de reprezentare a comitentului in detrimentulcelorlalti agenti de pe piata.

Obligatiile directe sau indirecte de nonconcurenta a caror durata este nedeterminata saudepaseste cinci ani pot restrange concurenta pe piata relevanta. O obligatie de nonconcurentacare poate fi reinnoita tacit dupa o perioada de cinci ani este considerata ca fiind asumata pentruo perioada nedeterminata.

Concurenta este afectata si in situatiile in care prin contractul incheiat intre furnizor sicumparator sunt inserate clauze care il obliga pe acesta din urma sa nu fabrice, cumpere, vanda

sau revanda produse sau servicii. Cu toate acestea, astfel de prevederi sunt considerate legitimeatunci cand se refera la produse sau servicii care sunt in concurenta cu cele care fac obiectulcontractului, se limiteaza la spatiile in care cumparatorul a operat pe parcursul contractului sau sedoreste protejarea know-how-lui transferat de catre furnizor cumparatorului.

Vanzarea exclusiva este o obligatie directa sau indirecta care impune furnizorului savanda produsele sau serviciile care fac obiectul intelegerii unui singur cumparator din cadrulunui teritoriu delimitat, in vederea revanzarii sau a unei utilizari specifice. Riscul cel maiimportant, din punct de vedere concurential, in cazul vanzarii exclusive, este inchiderea pieteipentru ceilalti cumparatori.

Este important de mentionat ca oportunitatea intelegerilor verticale trebuie apreciataluandu-se in considerare pozitia pe piata a participantilor. Regulamentul stabileste prezumtia caefectul asupra concurentei este limitat daca nu este depasita cota de 30% din piata relevanta pecare se vand produsele si serviciile vizate de intelegere. In caz contrar, trebuie stabilit, de la cazla caz, daca efectele benefice compenseaza eventualele efecte negative asupra pietei relevante.

7


8/15

Studiu de caz: Amenzi si Autorizari acordate in vederea

reglementarii concurentei

Legislatia in vigoare obliga companiile sa obtina acordul Consiliului Concurentei inainte

de a demara orice actiune de concentrare economica.Firmele care formeaza marile carteluri din Romania lucreaza intr-o complicitate perfecta.Tehnicile lor sunt variate. Ele isi impart pietele, trucheaza licitatiile, fixeaza preturile saustabilesc cat sa produca. Scopul este clar: sa ucida prin orice mijloace concurenta. Pana inprezent niciuna dintre firmele in cauza nu a tradat.

Ca sa sparga aceste intelegeri ilegale, Consiliul Concurentei a lansat anul trecut asa-numita politica de clementa, dar demersul nu a avut niciun efect. Ce presupune aceasta politica?

Daca una dintre companiile implicate intr-un cartel se decide sa dea in vileag ilegalitateasi prezinta dovezi elocvente in acest sens, este iertata de la pedeapsa sau incaseaza o amenda maimica. Constituirea unui cartel este una dintre cele mai grave incalcari a Legii concurentei. In cazca sunt descoperite, firmele participante risca amenzi care pot merge pana la 10a din cifra de

afaceri la nivel mondial.

Ce se intampla in Europa?Politica de clementa in Uniunea Europena este privita altfel decat in Romania. De

exemplu, in Olanda, in numai sase luni, s-au inregistrat 470 de plangeri.In Franta, un caz elocvent este cel in care o firma participanta la cartelul constituit pe

piata acidului monocloracetic a hotarat sa rupa tacerea. Prin urmare, trei companii - Akzo Nobel,Atofina si Hoechst - au primit amenzi in valoare totala de 217 milioane de euro. Denuntatorul,firma Clariant, a scapat basma curata.

Amenzile-record incasate de companiile de pe piata cimentului pot fi depasite. ConsiliulConcurentei a declansat o investigatie care are ca obiect un posibil abuz de putere savarsit de

greii telefoniei mobile, Orange si Vodafone, precum si de Romtelecom, care controleaza piatatelefoniei fixe.Daca se demonstreaza incalcarea Legii concurentei, amenzile pot ajunge la 80-90milioane de euro pentru o singura companie.

Suspecti la ziSuspiciuni de incalcare a Legii concurentei sunt si pe piata bancara. Consiliul

Concurentei verifica daca organzatiile Visa si Master Card si bancile au impus un comisionpentru tranzactiile realizate la punctele de vanzare atunci cand se foloseste ca instrument de platacardul.

De asemenea, cinci banci - BCR, BRD, Bancpost, Raiffeisen si Banca Tiriac - suntbanuite ca au stabilit comisionul de retragere de numerar perceput detinatorilor de carduri careutilizeaza bancomatul altei banci decat pe al celei emitente.

Pe piata tigaretelor este investigata firma Philip Morris care, spune Consiliul Cocurentei,foloseste un sistem de distributie exclusiva a produselor sale pe baza de contracte cu mai multiparteneri-distribuitori.

Realizari

8


9/15

Cele mai mari amenzi RON1. Lafarge 37.723.0002. Carpatcement 31.328.0003. Holcim 29.004.0004. Colgate-Palmolive 10.600.000

5. Wrigley 8.100.0006. Asociatia Armatorilor si Operatorilor Portuari-Fluviali 7.296.0007. Administratia Porturilor Maritime Constanta 2.931.0008. LA-RO Impex 2001 SRL 1.900.0009. Prestige Trading 1.500.00010. Pronto Universal 1.100.000

Momeala - Cum scapa colaboratoriiFirmele care furnizeaza informatii Consiliului Concurentei legate de cartelul din care fac partevor fi scutite de amenzi sau primesc sanctiuni mai mici, in functie de ordinea in care demascaacea intelegere ilegala. Astfel, societatea care aduce primele informatii ce incrimineaza cartelul

are imunitate.Apoi, a doua firma participanta la acelasi cartel care se hotaraste sa colaboreze cu autoritateapentru concurenta are o reducere a amenzii ce poate varia intre 30% si 50%. Daca si al treileamembru al cartelului rupe tacerea, poate primi o reducere de 20%-30%, iar al patrulea pana la20%.

Amenda pentru compania Wrigley

Consiliul Concurentei a decis sanctionarea producatorului de guma de mestecat WrigleyRomania si a 26 de agenti economici distribuitori de produse Wrigley, cu amenzi in valoaretotala de 201 miliarde de lei vechi (circa 5,5 milioane de euro), potrivit presedintelui institutiei,

Mihai Berinde.Consiliul Concurentei a audiat, compania si firmele de distributie in cadrul uneiinvestigatii privind o posibila incalcare a legii concurentei.

Institutia a stabilit ca Wrigley si cei 26 agenti economici, din care 25 fosti si actualidistribuitori, si societatea Rodipet in calitate de partener comercial direct al Wrigley, au incalcatlegea concurentei prin fixarea pretului de revanzare, direct prin clauza contractuala referitoare lapret si indirect prin fixarea nivelului discounturilor acordate in piata in baza unei politici devanzari riguros stabilita, , precum si impartirea pietelor de desfacere si alocarea clientilor.

Astfel, pe prima veriga a lantului de distributie se stabilea, printr-o intelegere verticala,pretul la care cumparau agentii economici de pe cea de-a doua veriga, majoritatea acestora fiindmagazine care se adreseaza consumatorului final.

In cazul societatii Rodipet, care se aprovizioneaza direct de la Wrigley si nu prinintermediul unui distribuitor, intelegerea cu producatorul de guma a avut ca obiect stabilireapretului de vanzare cu amanuntul in chioscurile Rodipet.

Stabilirea pretului de revanzare si alocarea clientilor a eliminat complet concurenta dintredistribuitori.

Prin practicarea preturilor convenite consumatorul final a fost afectat, fiind obligat saplateasca pentru produsele Wrigley un pret care nu s-a format pe baza jocului liber dintre cereresi oferta pe toate verigile lantului de distributie.

9


10/15

Consiliului Concurentei a dispus, de asemenea, interdictia pentru Wrigley de arecomanda pretul de revanzare al produselor sale, chiar la nivel maximal, distribuitorilor sai sauoricarui partener comercial, ca urmare a faptului ca a fost constatata incheierea unor intelegeriavand ca obiect stabilirea pretului de revanzare.

Compania de distributie Interbrands Marketing & Distribution SRL, cea mai mare firma

de profil din Romania, a inaintat anul trecut la Consiliul Concurentei o plangere impotrivaproducatorului de guma de mestecat, dupa ce acesta a depus o cerere de exceptare de laprevederile legii in cazul contractelor de cumparare si distributie a gumei de mestecat incheiatecu o serie de agenti economici.Consiliului Concurentei a apreciat ca Wrigley nu a incalcat legeaconcurentei prin manifestarea abuzului de pozitie dominanta, asa cum a fost sesizat de catreInterbrands, fost distribuitor al acestuia, deoarece investigatia a relevat faptul ca existausuficiente alternative viabile pentru a comercializa produsele concurente Wrigley si pentru a le promova.Cu toate acestea, conventiile incheiate de Wrigley cu anumite magazine, prin careproduselor Wrigley li se asigura exclusivitatea in zona caselor de marcat, chiar daca nu au afectatsemnificativ concurenta pe piata gumei de mestecat in perioada analizata in investigatie, potconstitui bariere suplimentare la intrarea pe piata, in opinia Consiliului.Ca urmare, a fost

recomandat companiei Wrigley sa nu mai incheie astfel de acorduri de exclusivitate pentruzonele de impuls, in special in zona caselor de marcat din orice spatiu comercial.Wrigley este principalul competitor pe piata romaneasca a gumei de mestecat, avand o

cota de peste 90%.In primele 11 luni ale anului valoarea totala a amenzilor aplicate agentilor economici a

fost de 28 de ori mai ridicat decat cel consemnat in perioada similara a anului 2004, totalizand139,8 milioane de lei (1,3 miliarde de lei vechi).

Din aceasta suma, amenzile aplicate in cazul intelegerilor anticoncurentiale reprezintacirca 89%.

Amenzi-record pe piata cimentului

De mai bine de un an, pe adresa Consiliului Concurentei nu a venit decat o plangere. Dars-a dovedit a fi o alarma falsa. Cu toate acestea, in Romania au fost descoperite si sanctionatefirme mari care au format carteluri. Cel mai elocvent exemplu este cartelul cimentului.

Cei trei mari jucatori de pe piata autohtona - Carpatcement, Lafarge si Holcim - au primito amenda totala de aproape 30 de milioane de euro. Consiliul le-a sanctionat pe motiv de fixare apreturilor de vanzare.

La scurt timp dupa anuntarea deciziei prin care le incrimina, companiile, care auproprietari firme din Germania, Franta si, respectiv, Elvetia, au amenintat ca vor da in judecataConsiliul Concurentei. Insa si-au retras plangerea si, mai mult, au achitat amenda in mai putin deo luna.

Allianz-iriac Asigurri, acuzat c ncalc legislaia

Allianz-iriac Asigurri este cea mai mare companie de profil din Romnia, cu o cotde 16% la finele anului 2008.

"ntr-o prim faz au fost demarate procedurile legale n vederea verificrii activitiicompaniei de asigurare de ctre instituiile abilitate, urmnd s facem n continuare toate

10


11/15

demersurile necesare pentru a se pune capt oricror practici constatate a fi contrare legii,anticoncureniale sau abuzive", a spus cordonatorul departamentului Asigurri al societii deavocai Botina i Asociaii, Ovidiu Tibuleac, ntr-un comunicat remis, luni, agenieiMEDIAFAX.

Contactat de MEDIAFAX, directorul de relaii publice al Allianz-iriac Asigurri,

Marius Onofrei, a respins acuzaiile i a afirmat c toate operaiunile desfurate companierespect legislaia.n sesizarea transmis CSA, ASSAI atrage atenia cu privire la unele acte i operaiuni ale

Allianz-iriac Asigurri, care s-ar desfura n afara obiectului unic de activitate al companiei.Consiliul Concurenei a fost informat de ASSAI cu privire la actele i operaiunile

nelegale i anticoncureniale desfurate de Allianz-iriac Asigurri n raporturile derulate cusocietile de service auto independente din Romnia, conform sursei citate.

n sesizarea transmis Grzii Financiare, asociaia a prezentat informaii cu privire laactivitile i operaiunile comerciale ilicite desfurate de asigurtor.

"Solicitm autoritilor s cerceteze de urgen plngerile noastre deoarece credem cAllianz-iriac ncalc n mod constant reglementrile n domeniu, abuznd n relaiile cu

partenerii si contractuali" a declarat directorul general al ASSAI, Cristian Muntean.El a adugat c asociaia deine documente care stau la baza acestor demersuri.ASSAI este o asociaie profesional care reprezint interesele a peste 500 de service-uri

auto din Romnia.Societile reprezentate numr peste 15.000 de angajai i deruleaz anual afaceri de

peste 400 milioane de euro.Allianz-iriac Asigurri a subscris prime de 1,38 miliarde de lei, n cretere cu 12,1 fa

de 2007.

Colgate-Palmolive, amenda pentru abuz de pozitie dominanta

Consiliul Concurentei a mai anchetat o data compania pentru practicile sale, aceasta fiindamendata cu 10,6 milioane de lei in iulie 2005.Consiliul Concurentei a declansat o investigatie referitoare la practicile companiei de

bunuri de larg consum Colgate-Palmolive Romania pe pietele pe care activeaza si care ar puteaafecta mediul concurential.

"Consiliul Concurentei a decis declansarea unei investigatii avind ca obiect evaluareacomportamentului societatii Colgate-Palmolive Romania, in raport cu prevederile art. 6 lit. c) dinLegea concurentei nr. 21/1996, republicata", se arata intr-un comunicat al institutiei.

Articolul 6 litera c) din lege specifica faptul ca este interzisa folosirea in mod abuziv aunei pozitii dominante detinute de catre unul sau mai multi agenti economici pe piataromaneasca ori pe o parte substantiala a acesteia, prin aplicarea, in privinta partenerilorcomerciali, a unor conditii inegale la prestatii echivalente, provocind in acest fel, unora dintre ei,un dezavantaj in pozitia concurentiala.

Aceasta inseamna, ca societatea Colgate-Palmolive ar fi putut impune anumite preturi sauclauze contractuale unora dintre distribuitorii sai, avantajindu-i astfel nejustificat in fata altora,ceea ce ar putea distorsiona mediul concurential de pe piata.

11


12/15

Cartelul de pe piata insulinei amendat de Consiliul Concurentei cu 22,6 milioaneeuro

Consiliul Concurentei a sanctionat companiile Eli Lilly Export Elvetia, A&A Medical,Relad Pharma si Mediplus Exim cu amenda in valoare totala de 83,7 milioane de lei,

echivalentul a 22,6 milioane de euro, pentru incheierea unei intelegeri anticoncurentiale, se arataintr-un comunicat al institutiei. Totodata, Concurenta a constatat ca Ministerul Sanatatii Publicea incalcarea dispozitiilor Legii concurentei prin faptul ca nu a organizat anual licitatii pentrurealizarea Programului National pentru Diabet. Investigatia Consiliului Concurentei a pornit dela o cercetare realizata in anul 2005 de un departament de la Cotroceni.

Autoritatea romana de concurenta a constatat in urma unei investigatii derulate piatainsulinei ca, intre producatorul Eli Lilly Export si distribuitorii A&A Medical, Relad Pharma siMediplus Exim s-a incheiat o intelegere anticoncurentiala avand ca obiect impartireaportofoliului de produse pentru diabet al societatii elvetiene.

Ca urmare, Consiliul Concurentei a decis sanctionarea societatilor implicate cu amenzi invaloare de 3,82 milioane de lei pentru Eli Lilly Export, 4,33 milioane de lei pentru A&A Medical

si 26,31 milioane de lei pentru Relad Pharma. Cea mai mare sanctiune a fost primita de MediplusExim, amendata cu 49,23 milioane de lei.

Amenzi de 22,6 mil. euro in industria pharma

Patru companii de top din piata pharma au fost amendati de Consiliul Concurentei pentrupractici anticoncurentiale desfasurate pe piata insulinei in ultimii ani.

Concurenta a sanctionat cu amenzi in valoare totala de aproximativ 83,7 milioane lei(echivalentul a 22,6 milioane euro) companiile Eli Lilly Export SA, Elvetia, SC A&A MedicalSRL, SC Relad Pharma SRL si SC Mediplus Exim SRL, anunta autoritatea.

In urma finalizarii investigatiei derulate piata insulinei, autoritatea romana de concurenta

a constatat ca, intre producatorul Eli Lilly Export SA, pe de o parte, si distribuitorii SC A&AMedical SRL, SC Relad Pharma SRL si SC Mediplus Exim SRL, pe de alta parte, s-a incheiat ointelegere anticoncurentiala avand ca obiect impartirea portofoliului de produse pentru diabet alsocietatii Eli Lilly Export SA.

Ca urmare, Plenul Consiliul Concurentei a decis sanctionarea partilor implicate cuamenzi in valoare de 3.823.710,36 lei pentru Eli Lilly Export SA, 4,3 milioane de lei pentru SCA&A Medical SRL, 26,3 milioane de lei pentru SC Relad Pharma SRL respectiv 49,2 milioanede lei pentru SC Mediplus Exim SRL.

Totodata, Consiliul Concurentei a constatat incalcarea dispozitiilor Legii concurentei decatre Ministerul Sanatatii Publice, prin faptul ca, in perioada 2004 - 2006, nu a organizat anual,conform legii, licitatii pentru realizarea Programului National pentru Diabet, eliminand astfel

concurenta pe piata insulinei din Romania.Decizia Consiliului Concurentei, care va fi publicata pe site-ul institutiei, poate fi atacatala Curtea de Apel Bucuresti, Sectia Contencios Administrativ si Fiscal, in termen de 30 de zile dela comunicat.

Consiliul Concurentei a autorizat achizitia de catre Mega Image a patru magazineProdas

12


13/15

Consiliul Concurentei a autorizat preluarea de catre lantul de supermarketuri Mega Imagea patru magazine Prodas Holding Supermarket, apartinand Mialan Comimpex, apreciind caefectele asupra mediului concurential nu sunt semnificative, potrivit unui comunicat al autoritatiide concurenta. Compania belgiana Delhaize, operatorul retelei de supermarketuri Mega Image,anunta in data de 7 iulie ca a finalizat procesul de achizitie a supermarketurilor Prodas din

Bucuresti."In urma analizei concentrarii economice notificate s-a constatat ca, desi aceasta conducela suprapuneri pe orizontala ale activitatilor de comert cu amanuntul de produse de consumcurent apartinand Mega Image si Mialan in municipiul Bucuresti, efectele asupra mediuluiconcurential nu sunt semnificative si nu conduc la crearea sau consolidarea unei pozitiidominante a achizitorului pe piata", se arata in comunicatul autoritatii.

La finele anului trecut, reteaua Mega Image numara 40 de magazine, dintre care 37 inBucuresti, iar restul in Constanta si Ploiesti. Cele patru supermarketuri recent achizitionate, careau avut anul trecut venituri de 12,3 milioane de euro, vor fi integrate in reteaua Mega Image.

Mega Image face parte din grupul Delhaize, care desfasoara activitati in Belgia, Grecia,SUA, Indonezia.

Consiliul Concurentei a autorizat preluarea Zapp de catre Cosmote

Consiliul Concurentei a autorizat preluarea Zapp de catre Cosmote, considerand ca nu secreeaza sau se consolideaza o pozitie dominanta in piata de telefonie mobila, a anuntat martiautoritatea. Achizitia, spun oficialii autoritatii, va dinamiza concurenta pe pietele serviciilor decomunicatii electronice mobile, in special pe piata serviciilor de telefonie mobila si a accesului laInternet.

Prin aceasta operatiune, practic, se creeaza premisele dinamizarii concurentei pe pieteleserviciilor de comunicatii electronice mobile, in special pe piata serviciilor de telefonie mobila sia accesului la Internet, rezultatul anticipat fiind cresterea posibilitatilor de alegere ale

consumatorului final. In prezent, nu am identificat probleme care ar putea afecta concurenta, darvom monitoriza evolutia acestor piete si vom colabora in continuare cu ANCOM, iar in 2012 iivom sprijini in reanalizarea alocarii licentelor in banda de 400 MHz a declarat BogdanChiritoiu, presedintele Consiliului Concurentei.

Conform datelor transmise de autoritatea de reglementare in comunicatii electronice(ANCOM), in martie 2012 expira termenul de valabilitate a licentei din banda 450 MHz detinutade Telemobil (operatorul Zapp).

In analiza acestei tranzactii, Consiliul Concurentei a luat in calcul inclusiv informatiile sidatele transmise de catre Autoritatea Nationala pentru Administrare si Reglementare inComunicatii (ANCOM), de partile implicate precum si concurentii acestora, fiind luate inconsiderare si posibilele probleme de concurenta ridicate de furnizorii de servicii de comunicatii

electronice mobile.Orange spune ca se va supune deciziei ConcurenteiLiderul pietei de telefonie mobila din Romania, Orange, a fost primul si singurul operator

care si-a exprimat oficial ingrijorarea legata de acapararea unor resurse de spectru tot mai maride catre grupul Cosmote-Romtelecom. Intrebat saptamana trecuta in cadrul evenimentuluiGlobal Forum 2009, daca Orange va incerca sa conteste operatiunea in cazul unui aviz pozitiv

13


14/15

din partea Concurentei fata de preluarea Zapp, Dorin Odiatiu, directorul de marketing al OrangeRomania, a spus pentru HotNews.ro ca Orange se va supune deciziei autoritatii.

"In cazul in care Consiliul Concurentei da unda verde inseamna ca se considera ca nu esteo problema competitionala si atunci noi trebuie sa acceptam aceasta situatie ca atare. Dinmoment ce Consiliul Concurentei a analizat luni de zile si a considerat ca nu sunt probleme cu

concurenta ce am putea sa mai facem?", a spus Odiatiu.La inceputul lui iulie 2009, Orange avertizase ca grupul Romtelecom-Cosmoteacumuleaza prea multe resurse de spectru.

"Observam ca aceasta miscare de consolidare a facut ca grupul Romtelecom-Cosmote saconcentreze un numar semnificativ de resurse de spectru dintre care amintim ambele licenteCDMA in Romania si licenta 3G. Acumularea acestui numar mare de licente va face ca grupulRomtelecom-Cosmote sa detina pe langa pozitia dominanta pe care o are pe piata de acces fix(bucla locala) si o pozitie similara pe piata de acces mobil. Asteptam ca Autoritatea deReglementare si Consiliul Concurentei sa rezolve cat mai curand atat situatia licentelor CDMAcat si a buclei locale", a precizat, la acea data, Dorin Odiatiu.

Chris Bataillard, CEO Zapp, declara la inceputul lunii septembrie a acestui an pentru

HotNews.ro ca nu crede ca vor exista probleme din partea Consiliului Concurentei "deoareceZapp si Cosmote au o cota cumulata de circa 20% pe piata telefoniei mobile".La randul sau, autoritatea de reglementare (ANCOM) a precizat la scurt timp dupa anuntultranzactiei ca "legislatia de specialitate din domeniul comunicatiilor nu contine o prevedere caresa interzica cumularea licentelor detinute de catre cei doi operatori", decizia privind modul incare este afectat mediul concurential intrand in atributiile Consiliului Concurentei.

Grupul Cosmote a semnat la sfarsitul lunii iunie a acestui an acordul de achizitie alTelemobil (Zapp), urmand sa plateasca circa 61 milioane euro pentru actiunile Zapp siaproximativ 146 milioane euro pentru obligatiile si datoriile acestui operator.

Bibliografie:

***http://www.financiarul.com/articol_324/delimitare--ce-face-concurenta-nu-duce-reglementarea--si-viceversa.html

***http://news.softpedia.com/news/Wrigley-Romania-amendata-cu-5-5-milioane-de-euro-ro-15201.shtml

***http://www.mybank.ro/ultimele-stiri/cartelurile-nu-vor-sa-se-tradeze-usor-v3542.html***http://www.mediafax.ro/economic/allianz-tiriac-asigurari-acuzata-ca-incalca-

legislatia-4448337/***http://business.rol.ro/content/view/20874/3/

***http://economie.hotnews.ro/stiri-telecom-6365524-consiliul-concurentei-autorizat-preluarea-zapp-catre-cosmote.htm***http://economie.hotnews.ro/stiri-companii-5982055-consiliul-concurentei-autorizat-

achizitia-catre-mega-image-patru-magazine-prodas.htm***http://www.biblioteca-digitala.ase.ro/biblioteca/pagina2.asp?id=cap2

14
http://economie.hotnews.ro/stiri-telecom-5879945-arbitrul-telecom-cumularea-licentelor-cosmote-zapp-nu-este-interzisa-legislatia-speciala-dar-accesul-punctele-publice-mobile-atent-monitorizat.htmhttp://economie.hotnews.ro/stiri-telecom-5879945-arbitrul-telecom-cumularea-licentelor-cosmote-zapp-nu-este-interzisa-legislatia-speciala-dar-accesul-punctele-publice-mobile-atent-monitorizat.htmhttp://www.financiarul.com/articol_324/delimitare--ce-face-concurenta-nu-duce-reglementarea--si-viceversa.htmlhttp://www.financiarul.com/articol_324/delimitare--ce-face-concurenta-nu-duce-reglementarea--si-viceversa.htmlhttp://news.softpedia.com/news/Wrigley-Romania-amendata-cu-5-5-milioane-de-euro-ro-15201.shtmlhttp://news.softpedia.com/news/Wrigley-Romania-amendata-cu-5-5-milioane-de-euro-ro-15201.shtmlhttp://www.mybank.ro/ultimele-stiri/cartelurile-nu-vor-sa-se-tradeze-usor-v3542.htmlhttp://www.mediafax.ro/economic/allianz-tiriac-asigurari-acuzata-ca-incalca-legislatia-4448337/http://www.mediafax.ro/economic/allianz-tiriac-asigurari-acuzata-ca-incalca-legislatia-4448337/http://business.rol.ro/content/view/20874/3/http://economie.hotnews.ro/stiri-telecom-6365524-consiliul-concurentei-autorizat-preluarea-zapp-catre-cosmote.htmhttp://economie.hotnews.ro/stiri-telecom-6365524-consiliul-concurentei-autorizat-preluarea-zapp-catre-cosmote.htmhttp://economie.hotnews.ro/stiri-companii-5982055-consiliul-concurentei-autorizat-achizitia-catre-mega-image-patru-magazine-prodas.htmhttp://economie.hotnews.ro/stiri-companii-5982055-consiliul-concurentei-autorizat-achizitia-catre-mega-image-patru-magazine-prodas.htmhttp://www.biblioteca-digitala.ase.ro/biblioteca/pagina2.asp?id=cap2http://www.financiarul.com/articol_324/delimitare--ce-face-concurenta-nu-duce-reglementarea--si-viceversa.htmlhttp://www.financiarul.com/articol_324/delimitare--ce-face-concurenta-nu-duce-reglementarea--si-viceversa.htmlhttp://news.softpedia.com/news/Wrigley-Romania-amendata-cu-5-5-milioane-de-euro-ro-15201.shtmlhttp://news.softpedia.com/news/Wrigley-Romania-amendata-cu-5-5-milioane-de-euro-ro-15201.shtmlhttp://www.mybank.ro/ultimele-stiri/cartelurile-nu-vor-sa-se-tradeze-usor-v3542.htmlhttp://www.mediafax.ro/economic/allianz-tiriac-asigurari-acuzata-ca-incalca-legislatia-4448337/http://www.mediafax.ro/economic/allianz-tiriac-asigurari-acuzata-ca-incalca-legislatia-4448337/http://business.rol.ro/content/view/20874/3/http://economie.hotnews.ro/stiri-telecom-6365524-consiliul-concurentei-autorizat-preluarea-zapp-catre-cosmote.htmhttp://economie.hotnews.ro/stiri-telecom-6365524-consiliul-concurentei-autorizat-preluarea-zapp-catre-cosmote.htmhttp://economie.hotnews.ro/stiri-companii-5982055-consiliul-concurentei-autorizat-achizitia-catre-mega-image-patru-magazine-prodas.htmhttp://economie.hotnews.ro/stiri-companii-5982055-consiliul-concurentei-autorizat-achizitia-catre-mega-image-patru-magazine-prodas.htmhttp://www.biblioteca-digitala.ase.ro/biblioteca/pagina2.asp?id=cap2http://economie.hotnews.ro/stiri-telecom-5879945-arbitrul-telecom-cumularea-licentelor-cosmote-zapp-nu-este-interzisa-legislatia-speciala-dar-accesul-punctele-publice-mobile-atent-monitorizat.htmhttp://economie.hotnews.ro/stiri-telecom-5879945-arbitrul-telecom-cumularea-licentelor-cosmote-zapp-nu-este-interzisa-legislatia-speciala-dar-accesul-punctele-publice-mobile-atent-monitorizat.htm


15/15

15

proiect ec publica 3

Documents