CLASA: a IV-a OBIECTUL: GeografieSUBIECTUL: Câmpiile RomânieiTIPUL LECŢIEI: predare-învăţare de cunoştinţe

OBIECTIVE DE REFERINŢĂ:- dezvoltarea capacităţii şi aptitudinilor de orientare pe hartă; - sesizarea deosebirilor dintre câmpii şi alte forme de relief;

OBIECTIVE OPERATIONALE:O1- să localizeze, pe harta României, principalele unităţi de relief, orientându-se după culoarea convenţională ;O2- să-şi însuşească noile informaţii privitoare la înfăţişarea, gruparea, alcătuirea, bogăţiile şi localizarea câmpiilor;O3- să identifice, pe harta fizică a României, câmpiile şi râurile care le străbat: Jiu, Olt, Argeş, Ialomiţa, Buzău, Siret (în Câmpia Română) şi Someş, Crişul Repede, Crişul Negru, Crişul Alb, Mureş, Timiş (în Câmpia de Vest) ;O4- să observe peisaje specifice fiecărei forme de relief, prin vizionarea unor slide-uri ;O5- să demonstreze cunoştinţele însuşite prin completarea unei fişe de evaluare;

STRATEGII DIDACTICE

a.METODE ŞI PROCEDEE: - observaţia, conversaţia, explicaţia, jocul didactic, munca independentă, munca în grup, explozia stelară, cadranele;

b.MIJLOACE DE ÎNVĂŢĂMÂNT: -fişe de evaluare (ANEXA 1);

BIBLIOGRAFIE: - MARCELA PENEŞ, IOAN CIORTAN – Manual de geografie pentru clasa a IV-a, Ed. Ana, 2006 - DOINA BENESCU-TĂRCHILĂ – Să cunoaştem geografia României, clasa a IV-a, Editura Carminis, Piteşti, 2005;

- CORNELIA ŞTEFĂNESCU, FLAVIA MĂLUREANU – „Ghid pentru practica pedagogică”, Ed. TERRA, Focşani, 2004;

ETAPELELECŢIEI

DURATA

OB.OP.

ELEMENTE ESENŢIALE DE CONŢINUT STRATEGII DIDACTICE EVALUAREACTIVITATEA ÎNVĂŢĂTORULUI ACTIVITATEA ELEVULUI METODE ŞI

PROCEDEEMIJLOACE DE ÎNV.

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8.1.Momentorganizatoric

1’

Se stabileşte un climat de ordine şi disciplină optim pentru buna desfăşurare a lecţiei.Se cere elevilor să-şi pregătească materialele necesare(cărţi, caiete, instrumente de scris); se descrie comportamentul pe care trebuie să-l dovedească în timpul lecţiei.

Elevii pregătesc materialele necesare în timpul lecţiei şi se conformează regulilor de disci- plină.

-exerciţiu organizatoricfrontal

2.Reactualizarea cunoştinţelor

9’

Voi face verificarea temei din punct de vedere cantitativ şi calitativ, cu aprecieri asupra efectuării acesteia. Voi adresa întregii clase întrebări din lecţia precedentă (Dealurile şi podişurile)„Ce sunt dealurile? Dar podişurile? Ce înălţimi au?În câte grupe se împart? Cum s-au format? Ce bogăţii se găsesc în subsolul şi la suprafaţa acestora? Arătaţi pe hartă unde sunt localizate dealurile şi podişurile despre care am studiat şi denumiţi-le!

Elevii răspund.

Mai mulţi elevi sunt solicitaţi să iasă la hartă.

-conversaţia-exerciţiul-demonstraţia-activitate frontală

3.Dirijarea învăţăriia.Captarea atenţiei

2’

O1 Atunci când am discutat despre relieful României, am stabilit care sunt principalele forme de relief. Să ne amintim care sunt acestea!Cu ce culori sunt reprezentate pe hartă?Care dintre aceste forme de relief le-am studiat până acum?

Munţii, dealurile şi câmpiile.Maro, galben şi verde.

Munţii, dealurile şi podişurile.

-conversaţia

b.Anunţarea subiectului şi a obiectivelor 1’

„Astăzi, copii, vom studia o altă formă de relief, mai joasă decât dealurile şi care se reprezintă pe hartă cu culoarea verde. Ştiţi despre ce este vorba? Voi scrie la tablă titlul lecţiei.

Copiii răspund: „Da. Este vorba despre câmpie.”

-conversaţia

c.Dobândirea noilor cunoştinţe

15’O1O2O3O4O5

Se vizionează un CD în care se prezintă câmpiile din ţara noastră (Câmpia Română şi Câmpia de Vest). Elevii vor fi îndrumaţi să observe în imaginile prezentate amănunte referitoare la aspectul câmpiilor, înălţimea lor, bogăţiile acestora. În timpul vizionării le voi da explicaţiile necesare (referitoare la aşezare, alcătuire, aspect, înălţime, bogăţii) şi voi localiza pe hartă fiecare câmpie, ca şi râurile care le străbat.După vizionare, voi descoperi tabla pe care a fost scrisă în prealabil schema lecţiei. Aceasta va fi citită împreună cu elevii, concomitent cu localizarea la hartă.

CÂMPIILECâmpiile sunt locuri netede , întinse şi joase având o înălţime de 200 – 300 m.Câmpiile României sunt: 1.Câmpia Română (Câmpia Dunării) a)Aşezare şi întindere: -este aşezată în sudul ţării, de-a lungul Dunării şi se întinde de la oraşul Drobeta – Turnu Severin până în partea de sud a Podişului Moldovei; b)Aspect: -în V este mai îngustă şi mai înaltă; -în E este mai lată şi mai joasă; c)Unităţi componente: -în V se află Câmpia Olteniei; -în E se află Câmpia Bărăganului; d)Caracteristici: -este traversată de râurile Jiu, Olt, Argeş, Ialomiţa, Buzău , Siret; -se întâlnesc lacuri cu apă dulce, sărată sau amară; -iarna este geroasă cu vânturi puternice; -vara este foarte călduroasă; e)Alcătuire : -în V sunt soluri nisipoase;

Elevii privesc, observă şi ascultă.

Elevii notează pe caietele speciale, completând schema lecţiei cu informaţiile de la tablă.

-conversaţia-explicaţia-demonstraţia-investigaţia-activitate frontală

-CD cu prezentarea reliefului României. *Se prezintă doar câmpiile. Celelalte forme de relief (munţi, dealuri, podişuri) au fost prezentate în lecţiile anterioare.

f)Bogăţii: -cereale ( grâu , porumb), floarea-soarelui , viţă de vie; -petrol , gaze naturale ( în subsol);2. Câmpia de Vesta )Aşezare : -în partea de vest a ţării;b)Aspect : -este netedă;c)Caracteristici: -este străbătută de râurile Someş, Barcău, Crişul Repede, Crişul Alb, Crişul Negru, Mureş, Timiş; -iarna este mai blândă (S) şi mai aspră (N); -vântul suflă mai des din vest;d)Bogăţii: -cereale ; -petrol, gaze naturale, ape termale;

4.Sistematizarea şi consolidarea cunoştinţelor

8’ O6 Pentru a consolida cunoştinţele acumulate, voi aplica metoda „exploziei stelare”. Elevii sunt împărţiţi în grupe de 5-6 elevi. Se prezintă elevilor cele patru steluţe, de culori diferite, şi se citeşte întrebarea scrisă pe fiecare.

Se aleg patru elevi, care vor fi reprezentanţii grupelor respective şi li se distribuie steluţele prin tragere la sorţi. Se precizează faptul că fiecare grup va formula numai întrebări (din lecţie) care să conţină întrebarea scrisă

Timp de lucru: 5 minute.Se verifică apoi oral care grup a găsit mai multe întrebări şi le-a formulat corect. După ce elevii au formulat întrebările se iniţiază „Jocul întrebărilor” prin care copiii adresează celorlalţi întrebările formulate în grupul lor. Se răspunde la întrebări.

-activitate în grup-explozia stelară-joc didactic-conversaţia

-steluţe de culori diferite ce conţin întrebări diferite;

CE? CARE?

UNDE?

CUM?

pe steluţa lor. 5.Evaluare 7’ O6 Pentru evaluarea însuşirii textului, voi

aplica metoda „Cadranele”. Pentru a realiza această metodă, pagina este împărţită în patru părţi prin trasarea a două drepte perpendiculare. Cadranele se numerotează de la unu până la patru. În fişă vor fi cuprinse patru dintre obiectivele stabilite la începutul orei. (ANEXA 1)

Elevii completează fişa, respectând cerinţele.

-explicaţia-munca independentă

-fişe de evaluare

6.Tema pentru acasă

1’ Le voi da ca temă să deseneze o hartă pe caietul de geografie, cu ajutorul şablonului, care să cuprindă câmpiile prezentate în lecţia curentă, localizate corespunzător.

Elevii notează tema.

7.Aprecieri finale

1’ Se acordă calificative. Se apreciază comportamentul în timpul orei.

Educatoare, ORUNA ANTONETA-ANICA studentă la: Facultatea de Ştiinţe ale Educaţiei, Psihologie şi Educaţie Fizică şi Sport,

Specializarea: Pedagogia învăţământului primar şi preşcolar, Anul III, ID,Universitatea de Vest „Vasile Goldiş”, Arad, Filiala Bistriţa