proiect didactic avangarda

3
PROIECT DIDACTIC Clasa: a XII-a B Disciplina: Limba şi literatura română Tipul lecției: predare/ dobândire de noi cunoştințe Subiectul: Lirica experimentalistă .Antiarta - Avangardismul Profesor: Roatis Cristina Desfăsurarea lecţiei 1)Moment organizatoric: Profesorul salută elevii,notează absenţele si se ocupă de organizarea clasei,asigurând o atmosferă potrivită desfăsurării lecŃiei si pregătirea celor necesare pentru lecţie. 2) Verificarea temei scrise : Profesorul trece printre bănci pentru a vedea dacă toţi elevii au scris si,acolo unde este cazul,face observaţii privind modul de rezolvare a temei ori aspectul caietelor.Se va trece apoi la verificarea calitativă a temei(conţinutul acesteia) –culegerea si consemnarea unor date/informaţii suplimentare despre avangardismul românesc. 3)Reactualizarea cunostinţelor anterior însusite : Se realizează oral,recurgându-se la evaluarea frontală si apoi la cea individuală.Se verifică însusirea informaţiilor despre avangardism,cuprinse în manual si lecturate în ora precedentă. 4)Anunţarea temei si a obiectivelor: „Astăzi vom explica titlul acestei unităţi de învăţare(Lirica experimentalistă. Antiarta),vom încerca să deslusim împreună semnificaţiile sintagmei „avangardă literară”,vom aminti principalii reprezentanţi si vom menţiona trăsăturile mai importante ale avangardismului românesc.În final,pentru o mai bună înţelegere vom alege spre exemplificare o creaţie avangardistă evaluând astfel si cunosţinţele dobândite. 5)Dirijarea învăţării: Profesorul scrie data si titlul pe tablă,iar elevii în caiete si apoi explică titlul unităţii de învăţare: „Lirica experimentalistă.Antiarta” Lirica experimentalistă se referă la acele creaţii ale poeţilor avangardisti care îsi propun să aducă ceva nou,inedit în literatura română,sub forma unui experiment,acesta fiind principalul mijloc de cunoastere,de creaţie. Antiarta se referă la faptul că aceste creaţii lirice nu respectă principiile academice ale artei/literaturii,asa cum au procedat predecesorii avangardistilor (romanticii-M.Eminescu, simbolistii Al.Macedonski,G.Bacovia,modernistii-T.Arghezi,L.Blaga,I.Barbu) care s-au încadrat în anumite tipare specifice curentului literar căruia aparţin. Termenul de avangardă este dat curentelor literar-artistice apărute în special la începutul sec. al XX-lea,care au încercat să spargă

Upload: ioana-pop

Post on 12-Dec-2015

234 views

Category:

Documents


4 download

DESCRIPTION

proiect didactic

TRANSCRIPT

Page 1: Proiect Didactic Avangarda

PROIECT DIDACTIC

Clasa: a XII-a BDisciplina: Limba şi literatura românăTipul lecției: predare/ dobândire de noi cunoştințeSubiectul: Lirica experimentalistă .Antiarta - AvangardismulProfesor: Roatis Cristina

Desfăsurarea lecţiei1)Moment organizatoric: Profesorul salută elevii,notează absenţele si se ocupă de organizarea clasei,asigurând o atmosferă potrivită desfăsurării lecŃiei si pregătirea celor necesare pentru lecţie.

2) Verificarea temei scrise : Profesorul trece printre bănci pentru a vedea dacă toţi elevii au scris si,acolo unde este cazul,face observaţii privind modul de rezolvare a temei ori aspectul caietelor.Se va trece apoi la verificarea calitativă a temei(conţinutul acesteia) –culegerea si consemnarea unor date/informaţii suplimentare despre avangardismul românesc.3)Reactualizarea cunostinţelor anterior însusite : Se realizează oral,recurgându-se la evaluarea frontală si apoi la cea individuală.Se verifică însusirea informaţiilor despre avangardism,cuprinse în manual si lecturate în ora precedentă.4)Anunţarea temei si a obiectivelor: „Astăzi vom explica titlul acestei unităţi de învăţare(Lirica experimentalistă. Antiarta),vom încerca să deslusim împreună semnificaţiile sintagmei „avangardă literară”,vom aminti principalii reprezentanţi si vom menţiona trăsăturile mai importante ale avangardismului românesc.În final,pentru o mai bună înţelegere vom alege spre exemplificare o creaţie avangardistă evaluând astfel si cunosţinţele dobândite.5)Dirijarea învăţării: Profesorul scrie data si titlul pe tablă,iar elevii în caiete si apoi explică titlul unităţii de învăţare: „Lirica experimentalistă.Antiarta” Lirica experimentalistă se referă la acele creaţii ale poeţilor avangardisti care îsi propun să aducă ceva nou,inedit în literatura română,sub forma unui experiment,acesta fiind principalul mijloc de cunoastere,de creaţie.

Antiarta se referă la faptul că aceste creaţii lirice nu respectă principiile academice ale artei/literaturii,asa cum au procedat predecesorii avangardistilor (romanticii-M.Eminescu, simbolistii Al.Macedonski,G.Bacovia,modernistii-T.Arghezi,L.Blaga,I.Barbu) care s-au încadrat în anumite tipare specifice curentului literar căruia aparţin.

Termenul de avangardă este dat curentelor literar-artistice apărute în special la începutul sec. al XX-lea,care au încercat să spargă canoanele artei tradiŃionale,recurgând la forme îndrăzneţe, uneori excentrice.Curente literare avangardiste: expresionismul,dadaismul, suprarealismul.O descriere a fenomenului artistic avangardist ar putea să plece chiar de la metafora militară prin care este desemnat: trupă de soc ce îsi propune să dinamiteze tradiţia literară si artistică preexistentă.Avangarda capătă astfel un caracter anticipativ si radical inovator.Precursorul avangardismului românesc este considerat însă Urmuz,ale cărui scrieri suprarealist-absurde circulau pe cale orală în cercurile literaţilor români,înainte de primul război mondial („Pîlnia si Stamate”,”SchiŃe fantastice”,”Pagini bizare”). Urmuz devine promotorul unor modele noi de fraze pe o structură aparent incoerentă,ilogică,constituindu-se într-un adevărat „manifest estetic al scriiturii experimentale”.Miscarea avangardistă însă este marcată îndeosebi de curentul numit dadaism-denumire din limba franceză „dada”-căluţ de lemn(în limbajul copiilor)si la figurat: idee fixă, înclinaţie.Ori de câte ori se pronunţă termenul de dadaism,categoriile descriptive sunt: negaţie, nonconformism, revoltă, ruptură, distrugere, dezarticularea logicii si a semanticii.Numele curentului se leagă de Tristan Tzara(1896-1963),Ion Vinea. Ei scot revista „Simbol”(1912) în care militează pentru arta modernă si revista „Chemarea”(1915) unde publică versuri Tristan Tzara. Publicatii de avangardă:„Contimporanul”,„Integral”,”Unu”,„75 H.P.”, „Punct”,”Urmuz”,”Alge”.

Page 2: Proiect Didactic Avangarda

La revista „Contimporanul” ,care are un rol deosebit în miscarea de avangardă(milita pt.o artă care să reprezinte formele „pure”,imgine,fără corespondenŃe în natură), vor publica : I.Barbu si poeŃi avangardisti ca :Urmuz,T.Tzara, Ilarie Voronca.Un alt curent de avangardă care s-a manifestat si în literatura română a fost suprarealismul, întemeiat de Andre Breton în Franţa,care proclama o libertate totală de expresie. Miscarea se opune spiritului lui Rimbaud,Mallarme.Se glorifică psihanaliza, cultivarea lumii a halucinaţiilor,iar imaginea suprarealistă se creează prin asocierea unor realităţi incompatibile.Expresionismul care se manifestă în poezie,proză,dramaturgie,pictură,sculptură, arhitectură,muzică a luat nastere în Germania după 1910.Are la bază exprimarea lumii subiective a autorului prin idei absolute.In literatura română,expresionismul se îmbină cu o viziune arhaic-folclorică si ortodoxistă,identificându-se în creaţiile scriitorilor L.Blaga, V.Voiculescu, A.Philippide.Printre scriitorii de avangardă menţionăm pe Urmuz, T.Tzara, I.Vinea, Ilarie Voronca, G.Bogza, Sasa Pană, Gellu Naum, Virgil Carianopol.Trăsături tipologice ale avangardei:Spiritul negator Se manifestă sub forma negaŃiei,care variază în intensitate,de la contestarea amuzantă până la disperarea sinucigasă. Constituie un moto al gândirii si al imaginaţiei scriitorului avangardist.Spiritul ludic Prezintă o alternativă a spiritului negator.Destructurarea textului poetic(renunţarea la structura clasică a formei poeziilor)-prozodic(versul alb,renunţarea la structura pe strofe),-sintactic(modificarea statutului deţinut de elementele de relaţie);-stilistico-retoric(renunţarea la diferenţele dintre planul figurat si cel nonfigurat,centrarea discursului nu pe figuri de stil, ci pe imagine, pe expresivitate)Concluzie:Discursul poetic cunoaste forme noi de exprimare,spărgând regulile tradiţionale; noi asocieri de termeni, refuzul metaforei tradiţionale,schimbarea sintezei,introducerea unui limbaj familiar,evident,determinând un alt discurs poetic,propunând o direcţie bazată pe noi formule de expresie.6)Asigurarea feed-back-ului: Se realizează prin verificarea modului de rezolvare a unor fise de muncă independentă, concepute diferenţiat, pe mai multe sarcini de lucru, în perechi.7)Evaluarea finală: Profesorul face aprecieri privind participarea calitativă si cantitativă a elevilor la lecţie,acordă note si le motivează.8)Tema pentru acasă:• Extageţi,din surse proprii,informaţii bibliografice despre cât mai mulţi scriitori avangardisti.• În funcţie de trăsăturile tipologice ale avangardei, analizaţi o creaţie poetică avangardistă la alegere. / Elaboraţi o creaţie poetică avangardistă.