proiect de practica in ministerul sanatatii (1)

7/28/2019 Proiect de Practica in Ministerul Sanatatii (1)

http://slidepdf.com/reader/full/proiect-de-practica-in-ministerul-sanatatii-1 1/53

Academia de Studii Economice, BucureştiManagement - Administraţie Publică

- 2013 -

PRACTICĂ DE SPECIALITATE ÎNADMINISTRAŢIA PUBLICĂ

INSTITUŢIA: MINISTERUL SĂNĂTĂŢII

Coordonator: BURLACU SORIN

Student: TIRBU ANDREEA LARISAȘ

1



Cuprins

Secţiunea I: Prezentarea instituţiei partenere de practică

1.1. Denumirea instituţiei, profil, obiect de activitate profesională;

1.2. Baza legală de înfiinţare;

1.3. Legislaţia pe baza căreia îşi desfăşoară activitatea;

1.4. Obiectivele fundamentale urmărite pe următorii doi ani;

1.5. Minister coordonator (dacă este cazul);

1.6. Contract de management, clauze, părţi contractante (dacă este cazul);

1.7. Modalităţile de organizare a activităţii în cadrul instituţiei analizate ( structura

organizatorică şi prezentarea succintă atribuţiilor fiecărui compartiment).

Secţiunea a II-a: Sistemul de finanţare a instituţiei, surse de finanţare

externă (dacă este cazul)

2.1. Analiza instituţiei din punct de vedere economico-financiar ;

2.2. Modalităţi de finanţare a activităţii desfăşurate; particularităţi ;

2.3. Posibilităţi de obţinere a unor resurse financiare din sponsorizări; conţinutul

acordului de sponsorizare( exemple dacă este cazul) ;

2.4. Nivelul şi structura cheltuielilor şi a veniturilor instituţiei analizate în ultimii doi

ani;

2.5. Fluxurile proceselor de atragere a surselor externe.

Secţiunea a III-a: Sistemul de relaţii publice, comunicare şi transparenţă

decizională şi modul de funcţionare la nivelul instituţiei gazdă

3.1. Prezentarea activităţii de relaţii publice, particularităţi ale organizării;

3.2. Particularităţi ale procesului de comunicare internă şi externă din instituţia

analizată;

3.3. Analiza modului de aplicare a Legii 52/21.01.2003 privind transparenţa

decizională în administraţia publică (Monitorul Oficial 70/3.02.2003) şi a Legii

544/12.01.2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public din Monitorul

Oficial 663/23.10.2001 - Analiza rapoartelor anuale pentru cele doua legi.

2



Sectiunea a IV-a: Analiza datelor statistice cu care operează instituţia

analizată

4.1 Exemple de date statistice cu care operează instituţia analizată;

4.2 Mijloace de tratare a datelor şi informaţiilor;

4.3 Exemple de Indicatori statistici utilizaţi.

Secţiunea a V-a: Programele şi proiectele derulate de către instituţia

analizată

5.1 Exemple de programe sau proiecte în calitate de beneficiar sau partener, cu

prezentarea obiectivelor, rezultatelor aşteptate, perioadei de implementare,

sursei de finanţare;

5.2 Exemple de fişe de proiect şi cereri de finanţare, rapoartele de activitate şi

fişe de pontaj ale experţilor, cererile de rambursare a cheltuielilor depuse.

Secţiunea a VI-a: Acte şi contracte administrative. Circuitul documentelor.

6.1. Prezentarea unor exemple de acte administrative;

6.2. Prezentarea unui circuit al documentelor pentru adoptarea unui act

administrativ etc.

6.3. Prezentarea unui circuit al documentelor pentru obţinerea unui aviz,

autorizaţii;

6.4. Analizarea sistemul de management al documentelor şi utilizarea tehnologiei

informaţiilor şi comunicaţiilor;

6.5. Sistemul de achiziţii publice, exemple de documente justificative, ale

contractelor de achiziţii publice.

Secţiunea a VII-a: Aspecte privind exercitarea controlului în cadrul

instituţiei analizate

7.1. Controlul de legalitate asupra actelor;

7.2. Controlul de specialitate;

7.3. Controlul financiar preventiv;

7.4. Controlul ierarhic;

7.5. Controlul din partea Curţii de Conturi;

3



7.6. Sistemul de asigurare a calităţii ( dacă există);

7.7. Auditul public intern.

Secţiunea a VIII-a: Resursele umane la nivelul instituţiei analizate

8.1. Prezentarea resurselor umane ale instituţiei (pe categorii de vârste, funcţii -

de conducere, de execuţie, vechime etc.);

8.2. Prezentarea normelor reglementare în domeniul resurselor umane;

8.3. Proceduri de selecţie şi recrutare a personalului de gestiune şi de execuţie;

8.4. Modalităţi de promovare şi motivare a salariaţilor instrumente, mijloace etc.

8.5. Proceduri de evaluare şi control a personalului; instrumente, competenţe,

forme, indicatori de performanţă folosiţi sau care ar trebui folosiţi;

8.6. Compartimente specializate în activitatea de personal; prezentarea detaliatăa organizării sale, încadrării cu personal, activităţi ce se derulează aici;

8.7. Aprecierea personală asupra stilului de lucru şi a performanţelor angajaţilor.

Secţiunea a IX-a: Elemente privind strategia instituţiei analizate

9.1. Particularităţi strategice ale instituţiei publice analizate ţinând cont de

specificul domeniului de activitate;

9.2. Identificarea şi caracterizarea factorilor de mediu şi a variabilelor

organizaţionale ce influenţează procesele interne ale instituţiei;

9.3. Prezentarea sistemului de obiective al instituţiei publice analizate pentru

perioada următoare 1-3 ani;

9.4. Modalităţi previzionate de management pentru realizarea obiectivelor

fundamentale şi derivate;

9.5. Surse de finanţare pentru realizarea opţiunilor strategice;

9.6. Exemple de politici publice pe care le iniţiază şi le promovează, metodele

utilizate pentru fundamentarea acestora (dacă este cazul).

Secţiunea a-X-a: Analiza diagnostic globală la nivelul instituţiei

partenere de practică

La acest punct, studentul va analiza datele prezentate la secţiunile anterioare ale

proiectului şi va determina:

4



• Punctele tari şi punctele slabe ale aspectelor descrise;

• Cauzele care au generat aceste punctele tari şi slabe şi efectele care le

generează.

5



Capitolul 1

1.1. Denumirea instituţiei, profil, obiect de activitate profesională

Ministerul Sănătăţii Publice este un organ de specialitate al administraţiei

publice centrale , cu personalitate juridică , î n subordinea Guvernului Romaniei sireprezinta autoritatea centrală î n domeniul asistenţei de sănătate publică.

Ministerul Sănătăţii elaboreaza î n raport cu Programul de guvernare , politici , strategii si programe de acţiune î n domeniul sănătăţii populaţiei , coordoneazăsi controlează implementarea acestora la nivelul naţional, regional si local si r ăspundede realizarea procesului de reformă î n domeniul sanitar . Totodată Ministerul Sănătăţii,organizează , coordonează , indrumă activităţile pentru asigurarea sănătăţii populaţieisi acţionează pentru prevenirea si combaterea practicilor care dăunează sănătăţii.

La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă Ordinul ministruluisănătăţii nr. 287/2012 pentru aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a

Ministerului Sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare. 1.2. Baza legala de infiintare

Ministerul Sanatatii este organizat si functioneaza in baza Hotararii GuvernuluiRomaniei nr.144/2010, cu modificarile si completarile ulterioare si are unnumar amxim de 258 de posturi, la care se adauga posturile demnitarilor si

posturile aferente cabinetului ministrului.

1.3. Legislaţia pe baza căreia îşi desfăşoară activitatea;

2. · ORDIN Nr. 1384 din 4 noiembrie 2010 privind aprobarea modelului-cadru al contractului de management şi a listei indicatorilor de performanţă a activităţii managerului spitalului public

· LEGE Nr. 95 din 14 aprilie 2006 privind reforma în domeniul sănătăţii· ORDIN Nr. 423/191 din 29 martie 2013 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare în anul 2013 a Contractului-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2013 - 2014*)· ORDIN Nr. 422 din 29 martie 2013 privind aprobarea Normelor tehnice de realizare a programelor naţionale de sănătate publică pentru anii 2013 şi 2014· HOTĂRÂRE Nr. 124 din 27 martie 2013 privind aprobarea programelor naţionale de sănătate

pentru anii 2013 şi 2014· HOTĂRÂRE Nr. 1148 din 18 septembrie 2008 *** Republicată privind componenţa, atribuţiile şi modul de organizare şi funcţionare ale Comisiei Naţionale de Acreditare a Spitalelor · HOTĂRÂRE Nr. 117 din 27 martie 2013 pentru aprobarea Contractului-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2013 - 2014· ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ Nr. 71 din 20 noiembrie 2012 privind desemnarea Ministerului Sănătăţii ca unitate de achiziţii publice centralizată

6

http://www.ms.gov.ro/?pag=19&id=12549






































· ORDIN Nr. 1723/950 din 20 decembrie 2011 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare în anul 2012 a Contractului-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2011 - 2012, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.389/2010· LEGE Nr. 194 din 7 noiembrie 2011 privind combaterea operaţiunilor cu produse susceptibile

de a avea efecte psihoactive, altele decât cele prevăzute de acte normative în vigoare· ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ Nr. 77 din 21 septembrie 2011 privind stabilirea unei contribuţii pentru finanţarea unor cheltuieli în domeniul sănătăţii· ORDIN Nr. 1199 din 26 iulie 2011 privind introducerea şi utilizarea clasificării RO DRG v.1· ORDIN Nr. 1144 din 7 iulie 2011 pentru aprobarea Normelor metodologice de organizare şi funcţionare a centrelor de sănătate multifuncţionale· ORDIN Nr. 75 din 30 ianuarie 2009 pentru aprobarea Normelor privind modul de calcul al preţurilor la medicamentele de uz uman· ORDIN Nr. 323 din 18 aprilie 2011 privind aprobarea metodologiei şi a criteriilor minime obligatorii pentru clasificarea spitalelor în funcţie de competenţă· HOTĂRÂRE Nr. 346 din 31 martie 2011 privind desfiinţarea unor unităţi sanitare publice cu

paturi din subordinea autorităţilor administraţiei publice locale· HOTĂRÂRE Nr. 345 din 31 martie 2011 privind aprobarea pentru anul 2011 a Raportului comisiei de selecţie a unităţilor sanitare cu paturi care nu pot încheia contracte cu casele de asigurări de sănătate, precum şi a listei acestor unităţi sanitare· ORDIN Nr. 257 din 28 martie 2011 pentru aprobarea preţurilor la medicamentele de uz uman cuprinse în Catalogul naţional al preţurilor medicamentelor de uz uman autorizate de punere pe piaţă în România· ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ Nr. 32 din 23 martie 2011 pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul sănătăţii· HOTĂRÂRE Nr. 303 din 23 martie 2011 pentru aprobarea Strategiei naţionale de raţionalizare a spitalelor

1.4. Obiectivele fundamentale urmărite pe următorii doi ani;

În activitatea sa, Ministerul Sanatatii urmareste indeplinirea urmatoarelor obiective generale:a) realizarea unui sistem de sanatate modern si performant, adaptat nevoilor populatiei sicompatibil cu cel din statele membre ale Uniunii Europene; b) reorganizarea sistemului de sanatate, cu descentralizare organizationala si decizionala;c) Imbunatatirea permanenta a starii de sanatate a populatiei si accesul echitabil la

servicii de sanatate pentru toate categoriile de populatie, inclusiv pentru cea din mediulrural;d) dezvoltarea sistemului calitatii actului medical si a sigurantei pacientului; e)dezvoltarea unui sistem de alocare a resurselor in sanatate bazat pe criterii detransparenta, calitate si evidente medicale;f) diversificarea si utilizarea de noi metode de finantare a serviciilor spitalicesti care saaiba ca baza performanta si calitatea serviciilor oferite pacientilor;g) dezvoltarea asigurarilor private de sanatate;

7
























































h) definirea unor noi reguli de compensare si de stabilire a pretului la medicamente pentru asigurarea utilizarii in conditii de cost/eficienta a resurselor publice;i) dezvoltarea unor politici sectoriale coerente de formare, dezvoltare si alocare aresurselor umane in sectorul sanitar; j) dezvoltarea sistemului de sanatate publica la nivel national, regional si local in vederea

eficientizarii supravegherii si controlului bolilor transmisibile, netransmisibile siimpactului factorilor de mediu asupra sanatatii populatiei;k) educatia pentru sanatate a populatiei in scopul deprinderii comportamentelor preventive si al imbunatatirii indicatorilor demografici, cresterii calitatii vietii si reduceriinevoilor de ingrijiri medicale;l) perfectionarea managementului sistemului informatic al sistemului de sanatate.

1.5. Minister coordonator – nu este cazul

1.6. Contract de management, clauze, părţi contractante (dacă estecazul);

1.7. Modalităţile de organizare a activităţii în cadrul instituţiei analizate( structura organizatorică şi prezentarea succintă atribuţiilorfiecărui compartiment).

Conducerea Ministerului Sanatatii se exercita de catre ministrul sanatatii.Ministrul sanatatii conduce activitatea ministerului si il reprezinta in raporturile cucelelalte ministere, cu alte autoritati si organizatii, precum si cu persoane fizice sau

juridice din tara ori din strainatate.Ministrul sanatatii este ordonator principal de credite si poate delega prinordin, in limitele si in conditiile prevazute de lege, aceasta calitate.In exercitarea atributiilor sale, ministrul sanatatii emite ordine, instructiuni si

alte acte cu caracter normativ, prevazute de lege.In indeplinirea atributiilor sale, ministrul sanatatii este ajutat de 3 secretari de

stat, de un subsecretar de stat, de un secretar general si de un secretar general adjunct.In cazul in care ministrul nu isi poate exercita atributiile curente, acesta

desemneaza prin ordin un secretar de stat care sa exercite aceste atributii, instiintandu-l pe primul-ministru.

Ministerul Sanatatii este impartit in :

→ Ministru→ Cabinet Ministru→ Secretari de stat→ Secretar General.Secretarii de stat si subsecretarul de stat se subordoneaza ministrului sanatatii si

indeplinesc atributiile stabilite prin ordin al ministrului sanatatii.

8



Secretarul general si secretarul general adjunct sunt inalti functionari publici, suntsubordonati ministrului sanatatii si indeplinesc atributiile prevazute prin lege sau stabilite

prin ordin al ministrului sanatatii, precum si alte sarcini stabilite de acesta.Pe langa ministrul sanatatii functioneaza ca organ consultativ Colegiul ministerului.

Componenta si regulamentul de organizare si functionare ale Colegiului ministerului se

aproba prin ordin al ministrului sanatatii. Presedintele Colegiului ministerului esteministrul sanatatii. Colegiul ministerului se intruneste la cererea ministrului sanatatii, pentru dezbaterea unor probleme privind activitatea ministerului.

In exercitarea atributiilor sale, ministrul sanatatii poate constitui organisme consultativedupa cum urmeaza: comisiile de specialitate, Comisia de strategie terapeutica, Comisia

nationala de transparenta si Comitetul national de vaccinologie.Componenta, atributiile, modul de organizare si functionare ale comisiilor

consultative se stabilesc prin ordin al ministrului sanatatii.Structura organizatorica a Ministerului Sanatatii este prevazuta in anexa nr. 1.

In cadrul structurii organizatorice, prin ordin al ministrului sanatatii, se pot organizaservicii, birouri, compartimente sau colective temporare, stabilindu-se numarul posturilor

de conducere, in conditiile legii, cu respectarea numarului de posturi aprobat. Numarul posturilor de conducere se stabileste in conditiile legii. Numarul maxim de posturi este de 225, exclusiv demnitarii si posturile aferente

cabinetului ministrului.In numarul maxim de posturi prevazut la alin. sunt incluse si posturile aferente

cabinetelor secretarilor de stat.Ministerul Sanatatii functioneaza pe baza regulamentului de organizare si functionare, precum si a regulamentului intern, care se aproba prin ordin al ministrului sanatatii.

Anexa 1

Capitolul 2: Sistemul de finanţare a instituţiei, surse de finanţare externă

2.1. Analiza instituţiei din punct de vedere economico-financiar ;

Anexa 2

2.2. Modalităţi de finanţare a activităţii desfăşurate; particularităţi ;

3. ART. 92

4. (1) Acordarea asistenţei medicale publice de urgenţă, la toate nivelurile ei,este o datorie a statului şi un drept al cetăţeanului. Aceasta va include şimisiunile de salvare aeriană şi navală.

5. (2) Acordarea asistenţei medicale publice de urgenţă nu poate avea un scopcomercial.

6. (3) Asistenţa medicală de urgenţă în prespital va fi organizată astfel încâttimpul maxim de sosire la locul intervenţiei de la apelul de urgenţă să nudepăşească:

9



7. a) 15 minute, pentru echipajele de urgenţă sau de terapie intensivă, înzonele urbane, la cel puţin 90% din cazurile de urgenţă;

8. b) 20 de minute, pentru echipajele de urgenţă sau de terapie intensivă, înzonele rurale, la cel puţin 75% din cazurile de urgenţă.

9. ART. 93

10. (1) Finanţarea acordării asistenţei medicale publice de urgenţă se face de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Sănătăţii Publice şi bugetulMinisterului Administraţiei şi Internelor, din bugetul Fondului naţionalunic de asigurări sociale de sănătate, din bugetul autorităţilor publicelocale, precum şi din alte surse prevăzute prin lege, inclusiv donaţii şisponsorizări.

11. (1^1) Din bugetul Ministerului Sănătăţii Publice, respectiv din fondurilealocate de la bugetul de stat şi din veniturile proprii, se asigură serviciilor

publice de ambulanţă cheltuielile aferente medicamentelor şi materialelor sanitare necesare intervenţiilor de

12. urgenţă, precum şi cheltuielile aferente asigurării mijloacelor de intervenţieoperaţionale din dotare.

13. (2) Donaţiile şi sponsorizările către serviciile publice de urgenţă nu pot fiefectuate în vederea obţinerii unor privilegii care duc la discriminare în

acordarea asistenţei de urgenţă, cum ar fi: asigurarea asistenţei medicale deurgenţă sau a primului ajutor calificat în mod preferenţial donatorului,sponsorului sau altor persoane.

14. (3) Serviciile medicale publice de urgenţă pot achiziţiona echipamente,autospeciale şi alte mijloace de intervenţie direct, în sistem leasing saucontractând credite având ca sursă de finanţare veniturile proprii şi/sau

bugetul de stat, precum şi alte surse prevăzute de lege, inclusiv donaţii şisponsorizări.

15. (4) În cadrul sumelor alocate de la bugetul de stat potrivit alin. (1),Ministerul Sănătăţii Publice va asigura în cadrul programelor de sănătatefonduri pentru spitalele regionale de urgenţă şi spitalele judeţene deurgenţă de grad II, pentru îngrijirea cazurilor critice ale căror costuri nu potfi acoperite din fondurile obţinute pe baza contractelor cu casele deasigurări de sănătate.

10



16. (5) Unităţile şi compartimentele de primire a urgenţelor din cadrulspitalelor cu structuri de urgenţă aprobate potrivit dispoziţiilor legale suntfinanţate din bugetul de stat şi din veniturile proprii ale MinisteruluiSănătăţii Publice cu sumele aferente cheltuielilor de personal, cheltuielilor cu medicamentele, reactivi şi materiale sanitare, cheltuielilor ocazionate deinvestigaţiile paraclinice pentru cazurile rezolvate în aceste structuri, fără afi necesară internarea lor în unitatea sanitară din care face parte respectivulUPU sau CPU şi cheltuielilor aferente altor bunuri şi servicii pentruîntreţinerea şi funcţionarea acestor structuri.

17. (5^1) Pentru unităţile de primire a urgenţelor care au în structură şiSMURD, pe lângă sumele prevăzute la alin. (5) de la bugetul de stat şi dinveniturile proprii ale Ministerului Sănătăţii Publice se alocă şi sume pentruurmătoarele cheltuieli:

18. a) cheltuieli de personal propriu unităţii de primire a urgenţelor care participă la intervenţii SMURD;

19. b) cheltuieli cu medicamente şi materiale sanitare pentru echipajele deterapie intensivă mobilă şi de prim ajutor calificat;

20. c) cheltuieli de transmisii date pentru echipajele de terapie intensivămobilă şi de prim ajutor calificat;

21. d) cheltuieli de întreţinere şi verificare a echipamentelor medicale pentru

echipajele de terapie intensivă mobilă şi de prim ajutor calificat;

22. e) cheltuieli de asigurare a mijloacelor de intervenţie necesare echipajelor de terapie intensivă mobilă şi de prim ajutor calificat;

23. f) cheltuieli de funcţionare şi întreţinere a mijloacelor de intervenţie aechipajelor de prim ajutor calificat care funcţionează în sistemul SMURD,în structura serviciilor publice voluntare pentru situaţii de urgenţă, cuexcepţia cheltuielilor de personal paramedical care deserveşte acesteechipaje. Aceste cheltuieli pot fi cofinanţate şi din bugetul local, în baza

unor protocoale de colaborare încheiate între spitalul în structura căruia seaflă respectiva unitate de primire a urgenţelor care coordonează activitateamedicală din cadrul SMURD, primăria sau consiliul judeţean implicat şiInspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă din judeţul respectiv sau almunicipiului Bucureşti;

11



24. g) cheltuieli cu medicamente şi materiale sanitare, precum şi cheltuieli deîntreţinere şi verificare a echipamentelor medicale pentru autospecialele deintervenţie la accidente colective şi calamităţi, acolo unde este cazul;

25. h) cheltuieli de funcţionare şi întreţinere ale autospecialei/autospecialelor

utilizate în cadrul structurii de coordonare şi intervenţie medicală regionalăa SMURD, dacă astfel de autospecială sau autospeciale există în dotare.

26. (5^2) Detalierea cheltuielilor prevăzute la alin. (5^1) şi modalităţile dedecontare a acestora se stabilesc prin norme aprobate prin ordin comun alministrului sănătăţii publice şi al ministrului internelor şi reformeiadministrative.

27. (6) Cheltuielile ocazionate de activităţile desfăşurate în camera de gardădin cadrul spitalelor sunt cuprinse în structura tarifului pe caz rezolvat.

28. (7) Cheltuielile ocazionate de activitatea desfăşurată în camera de gardădin cadrul spitalelor în trimestrul I al anului 2007 sunt cuprinse în structuratarifelor pe caz rezolvat. Cheltuielile înregistrate în trimestrul I al anului2007 se regularizează pe parcursul anului 2007, în cadrul tarifului pe cazrezolvat.

2.3. Posibilităţi de obţinere a unor resurse financiare din sponsorizări; conţinutul

acordului de sponsorizare( exemple dacă este cazul) ;2.4. Nivelul şi structura cheltuielilor şi a veniturilor instituţiei analizate în ultimii doi

ani;

În perioada mandatului domnului ministru conf. dr. Ritli Ladislau, 17.08.2011 – 7.05.2012, Ministerul Sănătăţii şi-a axat activitatea pe reglementări în domeniul asistenţeimedicale, a profilaxiei, a îmbunătăţirii mecanismelor de finanţare a sistemului,dezvoltarea infrastructurii şi dotării unităţilor sanitare precum şi alte domenii definite încursul consultărilor cu factori profesionali şi politici.

I. Proiecte finalizate

1. Proiecte în domeniul mecanismelor de finanţare ale sistemului sanitar- optimizareamecanismului claw-back – s-au urmărit soluţii de creştere a veniturilor din sectorulsanitar şi reducerea pierderilor financiare, respectiv acumularea de arierate;Noile măsuri prevăd că pentru calcularea contribuţiei trimestriale se au în vedere volumele de vânzăricare depăşesc bugetul aprobat trimestrial pentru medicamentele incluse în programelenaţionale de sănătate, precum şi pentru cele folosite în tratamentul ambulatoriu pe bazăde prescripţie medicală prin farmaciile cu circuit deschis, tratament spitalicesc şi pentrucentrele de dializă. Plata se va face în funcţie de cota de piaţă a fiecărui deţinător de

12



autorizaţie de punere pe piaţă.- înlocuirea medicamentelor originale cu cele generice din cadrul listei medicamentelor compensate sau gratuite (C2 – lista medicamentelor utilizate în cadrul programelor naţionale de sănătate) – această măsură permiţând accesul mai multor pacienţi latratament, fără creşterea bugetelor alocate pentru diferitele programe naţionale;

- revizuirea pachetului de servicii medicale de bază asigurat în cadrul contractului cadru,astfel încât în cazul unor medicamente s-au reglementat condiţiile de prescriere (exclusivconform autorizaţiilor de punere pe piaţă sau restricţionarea unor medicamente în cazulunor afecţiuni pentru care nu există dovezi ştiinţifice clare privind un raport pozitivrisc/beneficiu) şi s-au redus duratele de spitalizare în anumite grupe de boli şi proceduri.

2. Proiecte în domeniul profilaxiei- screeningul cancerului de col uterin la nivel naţional – datorită faptului că reprezintă adoua cauză de mortalitate prin cancer la femeile din România, după cancerul de sân şi prima cauză de mortalitate prin cancer la femeile din grupa de vârstă 25 - 44 de ani,constituind o problemă de sănătate publică cu importante costuri sociale, în cadrul

bugetului pentru 2012 s-au alocat 70 milioane lei pentru acest proiect; începând cu lunamai,screeningul se va desfăşura efectiv în jurul a opt centre universitare mari – estimămcă în acest an se vor realiza aprox. 600.000 de teste pentru grupele ţintă;Totodată, pentrususţinerea din punct de vedere tehnic a programului de screening pentru cancerul de coluterin, Ministerul Sănătăţii implementează, în perioada 1 decembrie 2009-30 noiembrie2012, proiectul „Instruire şi prevenţie pentru o viaţă sănătoasă”, a cărui valoarea estede 16 milioane lei.Obiectivul general al proiectului este creşterea gradului de formare a profesioniştilor dinsistemul sanitar pentru a răspunde noilor priorităţi ale politicilor şi programelor desănătate, urmărind creşterea gradului de adaptabilitate şi formare a lor, prin dobândirea decunoştinţe 2/7necesare pentru asigurarea implementării unor programe de screening

eficient pentru cancerul de col uterin, colon şi sân.- Elaborarea şi coordonarea de programe naţionale de sănătate, în scopul realizăriiobiectivelor politicii de sănătate publică. Principala caracteristică a programelor naţionalede sănătate derulate în perioada 2011-2012 este aceea de asigurare a continuităţiiacţiunilor întreprinse în anii anteriori în scopul prevenirii, tratamentului şi controlului bolilor cu impact major asupra stării de sănătate a populaţiei. În acest scop, s-au continuat programe naţionale de sănătate care au vizat: campaniilor naţionale de imunizare, promovarea donării benevole de sânge, cu recrutarea şi menţinerea donatorilor de sângeşiasigurarea securităţii transfuzionale, desfăşurarea activităţilor specifice cu scop curativ,asigurându-se astfel fondurile necesare realizării procedurilor de cardiologieintervenţională şi de chirurgie cardiovasculară, transplanturilor de organe şi ţesuturi pentru bolnavii cu insuficienţe organice ireversibile sau asigurării accesului la tratamentspecific pentru bolnavii diagnosticaţi cu afecţiuni oncologice, diabet zaharat, tuberculoză,HIV/SIDA, etc.

3. Proiecte în domeniul asistenţei medicale

13



- îmbunătăţirea finanţării reţelei de medicină de familie – faţă de anul precedentfinanţarea a crescut cu 15%, ceea ce s-a reflectat în valoarea punctului acordat pentruserviciile prestate;- extinderea reţelei centrelor de permanenţă – în anul 2012 s-a ajuns la un număr de 195de centre funcţionale (187 fixe şi 8 mobile), iar un număr de 50 de centre sunt în

procedură de înfiinţare, Ministerul Sănătăţii asigurând finanţarea acestora;- s-a finalizat proiectul derulat împreună cu Oxford Policy Management privind Strategia pentru medicină primară pentru perioada 2012-2020. Strategia are ca scop dezvoltareamedicinei primare în general şi în special pentru zonele rurale şi slab deservite. Se are învedere modificarea legislaţiei în ceea ce priveşte stimulentele pentru atragerea şimenţinerea personalului medical în aceste zone, atât din partea autorităţilor guvernamentale cât şi prin implicarea autorităţilor locale, găsirea unor modalităţi de plată pentru performanţă, legislaţie atractivă pentru proprietatea spaţiilor în care se desfăşoarăactivitatea şi posibilitatea de a putea coordona puncte farmaceutice care să permităaccesul mai facil al populaţiei deservite la medicamente. Strategia mai recomandă o evaluare a proporţiilor

alocate plăţii prin capitaţie comparativ cu plata pe servicii şi revizuirea plăţilor peservicii.3/7- dezvoltarea sistemului integrat de urgenţă – s-a continuat dotarea sistemului cuautosanitare şi elicoptere, s-au deschis noi centre SMURD, ajungând ca la ora actualătoate judeţele ţării au o astfel de structură; în acest an se vor deschide 3 centre de operareaeriană SMURD;- dezvoltarea şi stimularea utilizării sistemului de asistenţă medicală prin spitalizarea dezi;- în anul 2012 s-a continuat implementarea Planului naţional de paturi pentru perioada2011-2013, astfel încât România să se apropie de media europeană, prin reducereanumărului de paturi aprobate pentru contractare cu casele de asigurări de sănătate, atât

pentru segmentul spitalelor publice, cât şi pentru segmentul celor private.- elaborarea, împreună cu Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale a programuluiguvernamental - Program de interes naţional "Dezvoltarea reţelei de cămine pentrupersoane vârstnice", pentru asigurarea necesarului financiar de funcţionare a căminelor pentru persoane vârstnice rezultate prin reprofilarea unor unităţi sanitare cu paturi. Aufost reorganizate în cămine pentru bătrâni un număr 64 de unităţi sanitare.

4. Proiecte privind dezvoltarea infrastructurii şi dotării unităţilor sanitare- pentru anul 2012 s-au prevăzut prin transfer de capital achiziţionarea deaparatură medicală şi echipamente de comunicare în urgenţă 77.000 mii lei; pentrureparaţii capitale ale spitalelor 139.500 mii lei iar pentru investiţii în spitale 111.000mii lei;- la capitolul cheltuieli de capital s-au finanţat: Institutul Regional Oncologic Iaşi(102.000 mii lei), studiul de fezabilitate pentru Institutul Regional Oncologic Timişoara(1.000 mii lei), achiziţionarea de ambulanţe şi elicoptere pentru sistemul de urgenţă(70.000 mii lei).4/7- prin programul “Reforma sectorului sanitar – faza a II-a (APL2)”, finanţat prin douăîmprumuturi externe acordate de Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltareşi respectiv Banca Europeană de Investiţii, au fost realizate următoarele investiţii:

14



- Lucrări de reabilitare:-Au continuat lucrările de reabilitare a secţiilor de obstetrică şi neonatologie, începute înanul 2010, la 4 spitale şi au început lucrările de reabilitare la alte 8 spitale.-Au demarat lucrările pentru reorganizarea şi mutarea UPU-SMURD în incinta clădiriiSpitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu Mureş

- Au demarat lucrările pentru reabilitarea secţiilor de producţie vaccin gripal şi de fiolaredin Institutul Cantacuzino.- Achiziţii de echipamente medicale:-S-au achiziţionat simulatoare pentru centrele de instruire a personalului de la SMURD şiServiciul de Ambulanţă (cca. 700 simulatoare pentru centrele de pregătire din 16 judeţe).- S-au achiziţionat echipamente pentru unităţile de primiri urgenţe din spitale (cca. 770echipamente pentru 63 spitale).-S-au achiziţionat echipamente de monitorizare pentru secţiile ATI şi Cardiologie (270monitoare de terapie intensivă şi 21 staţii centrale de monitorizare, distribuite la secţiileATI din 12 spitale şi la secţiile de Cardiologie din 40 spitale).- S-au achiziţionat echipamente pentru maternităţi: 12 tipuri de echipamente medicale

(aproximativ 500 de echipamente), pentru dotarea a 63 de spitale.5. Proiecte pe plan internaţional- semnarea contractului de colaborare în domeniul sanitar cu statul Israel – noiembrie2011;- finalizarea tratativelor privind acordul de colaborare în domeniul sanitar cu RepublicaMoldova;- implicarea activă a României în definirea politicilor europene în domeniul bolilor cronice, protezării auditive, medicinii transfrontaliere, în domeniul e-Health – în perioada preşedinţiei Poloneze şi Daneze a UE;- în cadrul „Programului de Cooperare “Elveţiano - Român” pentru reducerea

disparităţilor economico-sociale din cadrul Uniunii Europene extinse”, MinisterulSănătăţii va beneficia, în perioada 19 decembrie 2011-6 decembrie 2019, de o finanţarenerambursabilă, în valoare de 10 milioane franci elveţieni, pentru dezvoltarea unor programe de pregătire a personalului medical (medici şi asistenţi medicali) din toateunităţile sanitare, în specialităţile urgenţă, terapie intensivă pediatrică şi neonatală, precum şimedicină primară. Programul de pregătire al medicilor de familie va urmări înfiinţareaunor noi centre multifuncţionale, iar în cadrul celui care vizează serviciile de urgenţă vafi inclusă şi colaborarea cu serviciul aerian de salvare elveţian REGA care se va implicaîn dezvoltarea capacităţii de salvare aeriană a echipajelor române.- Implementarea cu succes a proiectelor din cadrul Programului de Cooperare Norvegian:-Creşterea accesului la servicii preventive de calitate pentru copii şi adolescenţii dinRomânia - Conceperea şi derularea Campaniei VIAŢA;- “Centru nou de îngrijire pentru copiii cu tulburări de spectru autist” înfiinţat în cadrulSpitalului de Psihiatrie Titan „Dr. Constantin Gorgos”din Bucureşti;5/7-Parteneriat Norvegiano-Român (NoRo) pentru progres în Bolile Rare prin care a fostînfiinţat un centru nou pentru tratarea copiilor cu boli rare.- s-au implementat toate măsurile cuprinse în scrisorile de intenţie formulate de România,în cadrul acordurilor cu FMI/BM/CE.

15



6. Alte proiecte- înfiinţarea structurii de evaluare a noilor tehnologii medicale – această structură vaanaliza cu metode ştiinţifice noile tehnologii (medicamente, echipamente, servicii) îndomeniul sanitar, contribuind la decizia de achiziţionare a acestora, respectiv de a oferi

acces pe piaţa românească; Această activitate va contribui, pe viitor, la realizarea unui pachet de servicii, având la bază principiile de cost-eficienţă şi de sustenabilitatefinanciară.- înfiinţarea structurii de integritate în cadrul Ministerului Sănătăţii care va supraveghea preventiv dar şi operaţional toate domenii cu risc (achiziţii publice, derulare concursuri, plăţi informale);- realizarea primei bănci de organe;- realizarea registrului de donatori de celule stem şi introducerea acestuia în circuitulinternaţional;- modificarea sistemului de organizare a rezidenţiatului şi introducerea atestatului îndiferite specialităţi medicale: descentralizarea rezidenţiatului, organizarea a două sesiuni

anuale de examen de rezidenţiat, forme noi de instruire de specialitate în domeniul pediatriei şi obţinerea competenţei în diferite subspecialităţi prin noul sistem de atestat;Organizarea în sistem descentralizat a concursului de rezidenţiat a permis, în perspectivaurmătorilor 5 ani, o acoperire mai eficientă cu specialişti a zonelor defavorizate din punctde vedere al asistenţei medicale şi a facilitat prezentarea la concurs a candidaţilor.- lărgirea competenţelor de control ale Ministerului Sănătăţii şi modificarea legislaţiei privind sancţionarea abaterilor;- introducerea unui nou program naţional curativ privind chirurgia epilepsiei;- extinderea programului naţional de boli rare şi cardiologie intervenţională.

2.5. Fluxurile proceselor de atragere a surselor externe.

Unitatea Implementare şi Coordonare Programe implementează 4 proiecte cu finanţareexternă nerambursabilă postaderare, după cum urmează:

A. Aplicarea procesului de descentralizare în sistemul de sănătate

Din 17 iunie 2010, Ministerul Sănătăţii a demarat implementarea proiectului„Aplicarea procesului de descentralizare în sistemul de sănătate” – cod SMIS 11056,utilizând fonduri europene. Durata de derulare a proiectului este de 18 luni de lasemnarea contractului.

Contractul de finanţare a fost încheiat între Ministerul Sănătăţii, în calitate deBeneficiar şi Ministerul Administraţiei şi Internelor, în calitate de Autoritate deManagement pentru Programul Operaţional Dezvoltarea Capacităţii Administrative (PODCA).

Proiectul este finanţat din Fondul Social European în cadrul PO DCA 2007 – 2013,axa prioritară “Îmbunătăţirea calităţii şi eficienţei furnizării serviciilor publice, cu

16



accentul pus pe procesul de descentralizare”, valoarea totală fiind de 4.112.425 lei, dincare 3.495.561,25 lei reprezintă valoarea eligibilă din Instrumente Structurale, iar 616,863,75 lei este cofinanţarea eligibilă a beneficiarului.

Proiectul contribuie la implementarea strategiei Ministerului Sănătăţii de

descentralizare fiscală şi administrativă a sistemului sanitar şi de îmbunătăţire a calităţii şieficienţei furnizării de servicii prin crearea cadrului legislativ secundar şi prin instruirea personalului implicat în procesul de descentralizare.

Ministerul Sănătăţii, prin activităţile proiectului susţine iniţiativa schimbării

mecanismelor decizionale şi de responsabilitate, astfel încât să se asigure o mai corectăaplicare la nevoile de sănătate ale populaţiei, concomitent cu responsabilizarea directă acelor ce iau deciziile în faţa comunităţii.

Un alt punct important al proiectului este reprezentat de activitatea de formare a personalului de conducere din spitale şi din alte instituţii medicale, a personalului cu

atribuţii în domeniul sănătăţii din structurile create la nivelul administraţiei publicelocale, precum şi a personalului din structurile locale deconcentrate in legatura cuatributiile care le vor reveni. Activitatea de instruire va avea drept rezultat oferirea şigarantarea accesului tuturor cetăţenilor la servicii de sănătate de înaltă calitate, redresareaşi dezvoltarea asistenţei medicale, asigurarea resurselor umane profesionalizate.

B. Instruire şi prevenţie pentru o viaţă sănătoasă

La începutul lunii decembrie 2009 a fost demarată implementarea proiectului ID 20596„Instruire şi prevenţie pentru o viaţă sănătoasă” aprobatde către Autoritatea deManagement pentru Programul operaţional Dezvoltarea Resurselor Umane. Acest

proiect se va implementa pe o perioada de 3 ani.Acest proiect a fost aprobat în cadrul Axei prioritara 3 „Creşterea adaptabilităţiilucrătorilor şi a întreprinderilor” – Domeniul major de intervenţie 3.2 „Formare profesională şi sprijin pentru întreprinderi şi angajaţi pentru promovarea adaptabilităţii)

Implementarea proiectului se va realiza de către Ministerul Sănătăţii în parteneriat prinsemnarea unui Acord de Parteneriat, cu reprezentanţii următoarelor instituţii: Institutul

de Sănătate Publică Bucureşti, Colegiul Naţional al Medicilor din România, Universitateade Medicină şi Farmacie „Carol Davila” Bucureşti, Institutul Oncologic „Prof Dr IChiricuţă” Cluj-Napoca şi Institutul Naţional de Cancer din Italia cu sediu în Aviano.

Obiectivul general al proiectului este cresterea gradului de formare a profesionistilor dinsistemul sanitar pentru a raspunde noilor prioritati ale politicilor si programelor desanatate, urmarind cresterea gradului de adaptabilitate si formare a lor, prin dobandirea decunostinte necesare pentru asigurarea implementarii unor programe de screening eficient pentru cancerul de col uterin, colon si san.

Prin implementarea proiectului se vor atinge următoarele rezultate:

17



1. Cresterea nivelului de informare al Aplicantului si a altor decidenti din domeniulsanitar in ceea ce priveste resursele implicate in derularea Programelor de screening pentru cele trei tipuri de cancer;

2. Cresterea coerentei administrative si organizatorice a Programelor de Screening

pentru o mai buna utilizare a fondurilor alocate din bugetul de stat in Politicile siStrategiile de sanatate ale Aplicantului;

3. Cresterea nivelului de constientizare si actualizare a informatiilor detinute deAplicant referitoare la nevoile de instruire pentru personalul medical implicat inProgramele de Screening;

4. Cresterea eficientei (organizarea lor in conditii de maxima eficienta economica) sieficacitatii (transmiterea acelor cunostinte necesare asigurarii nevoilor de instruire pentru participarea la program) cursurilor de instruire pentru tot personalul medical implicat in programele de screening;

5. Cresterea nivelului de instruire si informare a medicilor implicati in derulareaProgramelor de Screening;

6. Cresterea gradului de constientizare de catre comunitatea medicala a importanteiProgramelor de Screening pentru cancerul de san, col uterin si colon, si a importantei pecare o au efectele economice ale diferitelor tipuri de afectiuni oncologice -Crestereagradului de constientizare de catre populatia generala a rolului activ care ii revine inderularea Programelor de Screening -Educarea populatiei in spiritul unei conduite preventive;

7. Cresterea gradului de constientizare a actorilor implicati asupra rezultatelor acestui proiect;

8. Derularea intregului proiect, dar cu precadere a activitatilor de instruire (5) si acelor de informare (6), in conditii de eficacitate si eficienta.

C. Cunoştinţe de utilizare a calculatorului şi informatică medicală pentru creştereaadaptabilităţii asistentelor medicale din spitalele din România

De la 1 august 2010, Ministerul Sănătăţii va derula,pe o perioadă de 3 ani, proiectul “Cunoştinţe de utilizarea calculatorului şi informatică medicală pentru creşterea

adaptabilităţii asistentelor medicale din spitalele din România“.Contractul de finanţare are o valoare totală de 10.635.085.00 lei,din care 1.419.000.00 leireprezintă contribuţia beneficiarului (prin Programul Operaţional Sectorial “DezvoltareaResurselor Umane”, în cadrul Axei Prioritare 3 „Creşterea adaptabilităţii lucrătorilor şi aîntreprinderilor” – Domeniul Major de Intervenţie 3.2 „Formare profesională şi sprijin pentru întreprinderi şi angajaţi pentru promovarea adaptabilităţii” ).

18



Astfel, 4000 de asistente medicale din 400 de spitale din toată ţara, cu sau fără cunoştinţede bază în operarea calculatorelor, vor fi instruite în vederea obţinerii certificatului ECDL(European Computer Driving Licence).

Mai mult, alte 400 de asistente medicale (câte una din fiecare spital), de data asta cu

competenţe de utilizare a computerelor şi cunostinte de informatică medicală, vor fi pregătite în scopul constituirii unei reţele de formatori. Aceasta va avea rolul, şi dupăîncheierea Proiectului, de a monitoriza, în timp real, stadiul procedurilor informatizateutilizate de personalul mediu din spitale şi de a identifica, evalua şi raporta nevoile deinstruire ale acestora pentru creşterea permanentă a adaptabilităţii. Raportările vor sta la baza strategiilor si programelor de instruire elaborate ulterior de Ministerul Sănătăţii.

Cunoştintele de operare a calculatorului reprezintă cerinţe de bază pentru accesul la programele de instruire oferite de furnizorii de echipamente medicale şi tehnologiicomputerizate, iar utilizarea echipamentelor computerizate a devenit o activitate integrată practicii cotidiene a asistentelor din spitale.

C. FORMED- Formare pentru servicii medicale îmbunătăţite

La data de 01 iulie 2010 a început implementarea proiectului ID 57404 FORMED – Formare pentru servicii medicale îmbunătăţite, finanţat prin Programul OperaţionalSectorial Dezvoltare Resurse Umane. Durata de implementare este de 3 ani. Valoaretotală a proiectului este de 17.717 mii lei

Proiectul a fost aprobat în cadrul Axei Prioritare 3„Creşterea adaptabilităţii lucrătorilor şia întreprinderilor” – Domeniul major de intervenţie 3.2„Formare profesională şi sprijin pentru întreprinderi şi angajaţi pentru promovarea adaptabilităţii

Proiectul este derulat de Ministerul Sănătăţii (Partener 1) şi Techniki Ekpedeftiki, KentroEpagelmatikis Katartisis S.A. din Grecia (Partener 2), alături de Patronatul NaţionalRomân, în calitate de aplicant, în regiunile Nord-Est, Centru şi Bucureşti-Ilfov.

Obiectivul general al proiectului constă în îmbunătăţirea competenţelor profesionale ale personalului care asigură asistenţa medicală primară persoanelor accidentate, în vedereaatingerii standardelor profesionale cerute de unităţile medicale şi utilizate în practicaeuropeană.

Obiective specifice:

· îmbunătăţirea competenţelor profesionale a 1100 infirmiere, respectiv 275 din regiunile Nord-Est, 550 din Bucureşti-Ilfov şi 275 din Centru;

· îmbunătăţirea competenţelor profesionale a 400 de brancardieri, din care 100 dinregiunile Nord-Est, 200 din Bucureşti-Ilfov şi 100 din Centru.

19



În ceea ce priveşte rezultatele de impact, acestea se vor concretiza în certificarea CNFPAa minim 770 de angajaţi din domeniul sănătăţii în ocupaţia de infirmier şi a altor 280 încea de brancardier.

Pe lângă îmbunătăţirea şi recunoaşterea competenţelor infirmierelor şi brancardierilor,

proiectul va duce şi la creşterea motivaţiei şi a moralului personalului din domeniulmedical, atât de necesare pentru aceste categorii profesionale.

Pe lângă aceste proiecte, Ministerul Sănătăţii a depus spre aprobare şievaluare 24 de proiecte care se află în diverse faze de evaluare sau de pregătire dupăcum urmează:

A. 9 proiecte pentru care au fost întocmite cereri de finanţare depuse spre evaluaredepuse în cadrul Programului Operaţional Dezvoltarea Capacităţii Administrative

(PODCA):1. Sprijin pentru continuarea procesului de descentralizare;

2. Instruirea si formarea in dezvoltarea si implementarea de proiecte finantate dinfonduri structurale, a personalului din institutiile centrale si locale implicate incoordonarea sistemului sanitar;

3. Dezvoltarea de politici publice care sprijina si promoneaza introducerea planificariimoderne a resurselor umane din domeniul sanitar si a practicilor moderne demanagement a resurselor umane;

4. Instrumente moderne pentru imbunatatirea managementului financiar in cadrulMinisterului Sanatatii si al Directiilor de Sanatate Publica Judetene compatibil cu unsistem integrat de management al activitatilor si documentelor;

5. Buna guvernare prin integritate şi responsabilitate in sistemul de sanatate romanesc;

6. Stabilirea si operationalizarea structurii implicate in activitatea de avizare,autorizare si controlul pe piata in domeniul biocidelor;

7. Elaborarea si implementarea unui sistem integrat de management al activitatii si

documentelor din Ministerul Sanatatii si institutiile subordonate in scopul imbunatatiriieficacitatii organizationale;

8. Program de instruire a personalului implicat in domeniul transplantului;

9. Program de instruire a personalului implicat in domeniul alimentar;

20



B. 10 proiecte pentru care cererile de finanţare aferente se află în perioada deelaborare urmând a fi depuse spre evaluare în cadrul PODCA în perioadaurmătoare:

Imbunatatirea capacitatii administrative a Ministerului Sanatatii in domeniul afacerilor

europene;

1. Stabilirea si operationalizarea structurii in domeniul recuperarii medicale si balneoclimatologiei

2. Asistenta tehnica pentru elaborarea strategiei de reorganizare a sistemului deservicii de asistenta medicala primara in contextul descentralizarii;

3. Asistenta tehnica pentru elaborarea strategiei planului national privind spitalele;4. Monitorizarea calitatii managementului competentelor din domeniul sanatatii

transferate catre autoritatile publice locale in procesul de descentralizare asistemului sanitar;

5. Dezvoltarea unei metodologii unitare de calcul si calcularea costurilor spitalicesti

la nivel de pacient (COSTSPITPAC)6. Program de instruire a personalului din cadrul directiilor de sanatate publica (ex.Managementul deseurilor rezultate din activitatea medicala, apa potabila, apaimbaiere, igiena radiatiilor)

7. Program de instruire a personalului implicat in domeniul produselor cosmetice8. Program de insturire a personalului implicat in domeniul transfuziei sanguine9. Eficientizarea şi îmbunătăţirea calităţii serviciilor adresate bolnavilor cu afecţiuni

nefrologice şi furnizate de reţeaua specializată a MS, prin crearea unui sistemintegrat de management;

C. 5 proiecte aflate la stadiul de idei de proiecte depuse spre aprobare în

cadrul PODCA:Imbunatatirea standardelor de calitate a serviciilor medicale prin implementarea politicii

"fara tutun" in unitatile spitalicesti;

1. Sistem pentru crearea bazei de informatii medicale in sistemul de sanatate dinRomania;

2. Dobandirea si dezvoltarea de cunostinte de limbi straine de circulatie europeana pentru Ministerul Sanatatii si al institutiilor administrative din subordine;

3. Reoganizarea, restructurarea si cresterea capacitatii retelei nationale de sanatate publica la nivel central, regional si local;

4. Instruire si formare profesionala pentru personalul din structurile implicate inimplementarea criteriilor de acreditare a spitalelor descentralizate;

Secţiunea a III-a: Sistemul de relaţii publice, comunicare şi transparenţă

decizională şi modul de funcţionare la nivelul instituţiei gazdă

21



3.1. Prezentarea activităţii de relaţii publice, particularităţi ale organizării;

Sistemul rela ii publice are urmț ătoarele atribu ii:ț

Rela iile publice reprezintă un instrument care presupune modelarea procesului deț comunicare i de îmbunătă ire a imaginii unei instituii cu scopul de a face fa ă exigen elor ș ț ț ț tot mai mari. Acest domeniu de activitate nu î i propune modelarea realită ii, ci redareaș ț

acesteia, precum i adaptarea ei la prezent. Ministerul Sănătă ii î i propune realizareaș ț ș obiectivelor de comunicare stabilite, astfel încât să se poată dezvolta o rela ie deț încredere i în elegere cu mediul institu ional în care Ministerul î i desfă oară activitatea.ș ț ț ș ș

Scopul constă în stabilirea unuor rela ii pozitive cu to i factorii de interes, atât dinț ț medul intern cât i din mediul extern al Ministerului Sănătă ii. Ei, prin intermediulș ț personalului care î i desfă oară activitatea de comunicare i rela ii publice dore te săș ș ș ț ș neutralizeze i să contracareze toate informa iile i atitudinile negative înregistrate.ș ț ș

Una din cele mai importante activită i derulate în domeniul rela iilor publice oț ț reprezintă informarea publicului prin de o parte din activită ile curente desfă urate înț ș domeniul rela iilor publice constau în furnizarea de informa ii celor interesa i, la cerere iț ț ț ș în limitele dispozi iilor legale privind confiden ialitatea informa iilor respective.ț ț ț

De asemenea, personalul care lucrează în acest domeniu de activitate asigurăorganizarea i buna desfă urare a evenimentelor publice care implică participareaș ș Ministerului Sănătă ii .ț

Printre atribu iile Compartimentului Presă suntț :

a) realizează activitatea de relaţii publice la nivelul ministerului (inclusiv relaţiilecu publicul), precum şi, potrivit celor stabilite de conducerea Ministerului Sănătăţii,relaţii cu direcţiile de profil din cadrul Preşedinţiei şi Guvernului României, administraţia publică centrală şi locală, direcţiile de sănătate publică şi celelalte unităţi aflate însubordinea, autoritatea sau coordonarea Ministerului Sănătăţii, şi alte organizaţiiguvernamentale şi neguvernamentale;

b) analizează petiţiile, cereri, scrisori, memorii, redactează răspunsurile care suntde competenţa compartimentului şi redirecţionează petiţiile, memoriile către structurilecompetente din minister pentru formularea răspunsurilor. Toate răspunsurile la petiţiileadresate Ministerului Sănătăţii vor fi expediate către petiţionari de către Compartimentulrelaţii publice, care va realiza clasarea şi arhivarea acestora, în conformitate cu prevederile art. 6 din O.G. nr. 27/2002 privind reglementarea activităţii de soluţionare a

petiţiilor, cu modificările i completările ulterioareș ;c) trimite petiţiile altor autorităţi în competenţa cărora sunt problemele

semnalate.d) analizează lucrările repartizate de Cabinetul ministrului, le redirecţionează

către instituţiile şi structurile abilitate pentru răspuns din cadrul ministerului;

e) primeşte, analizează şi repartizează petiţiile primite prin poşta electronică,instituţiilor şi structurilor abilitate din cadrul ministerului şi asigură expedierea către petiţionari a răspunsurilor formulate;

f)acordă relaţii publicului, telefonic sau direct persoanelor care solicită audienţă;g) centralizează banca de date privind adresele, numărul de telefon/fax şi e-mail

ale tuturor unităţilor aflate în subordinea, autoritatea sau coordonarea MinisteruluiSănătăţii şi ale altor instituţii centrale şi locale, organizaţii guvernamentale şineguvernamentale;

22



h) răspunde la solicitările în baza Legii 544/2001 privind liberul acces lainformaţiile de interes public, cu modificările i completările ulterioare, în termenulș prevăzut de lege.

i) primirea corespondenţelor prin: poştă (adrese, cereri, memorii, scrisori,documente), Compartimentul documente clasificate, poşta rapidă (TNT, DHL,

Cargus etc.) şi curieri, sortarea pe categorii de cereri şi oficiale, analiza şidistribuirea pe structuri, înregistrarea tuturor documentelor la zi în managementuldocumentelor Lotus Notes sau caiet de evidenţă specială;

j) primirea Monitoarelor Oficiale, reviste şi publicaţii şi distribuirea lor la direcţii, pe bază de semnătură;

k) relaţii cu publicul şi informaţii la solicitări directe şi telefonice;l) primirea documentelor pentru situaţii speciale (concursuri,competenţe, înscrieri la

specialităţi, licitaţii, cereri de ofertă etc.) sortarea pe categorii de cereri şi oficiale,analiza şi distribuirea pe direcţii şi compartimente, înregistrarea tuturor documentelor la zi în managementul documentelor Lotus Notes;

m) repartizarea documentelor şi plicurilor destinate demnitarilor, la cabinete,

predarea plicurilor personale destinate salariaţilor din minister, pe bază desemnătură şi distribuirea la cabinete şi direcţii a circularelor,etc.;n) expedierea corespondenţei primite din partea structurilor ministerului, ridicarea

borderourilor şi a chitanţelor pe valoarea expediată şi decontarea lor la DirecţiaGenerală Economică;

o) întocmirea evidenţei zilnice pentru francarea corespondenţei, pe caiet cu regimspecial, întocmirea documentaţiei necesare pentru francarea corespondenţei laDirecţia Generală Economică (eliberare ordin de plată, eliberare chitanţe);

p) ridicarea, la solicitarea structurilor instituţiei, a coletelor pentru MinisterulSănătăţii.

(3) Seful serviciului desemnează o persoană responsabilă cu arhivarea

documentelor serviciului i stabile te prin fi a postului atribu iile i sarcinile acesteia.ș ș ș ț ș

3.2. Particularităţi ale procesului de comunicare internă şi externă din instituţia

analizată;

• Principiile de ra ionalizare a structurii organizatorice sunt :ț

• principiul suprema iei obiectivelor ț

• principiul unită ii de decizie i ac iuneț ș ț

• principiul permanen ei managementului (pt fiecare post de management trebuie săț fie prevăzută o persoană care să poată înlocui titularul sau)

•

principiul interdependen ei minime- definirea obiectivelor, competen elor,ț ț responsabilită ilor trebuie formulată astfel încât să se reducă la minimumț dependen a dintre el. Cu cât dependen a dintre posturi i compartimente este maiț ț ș mare, cu atât sarcinile, competen ele i responsabilită ile sunt mai dispersate,ț ș ț conlucrarea mai confuză i autoritatea mai diluatăș

• principiul definirii armonizate a posturilor i func iilor ș ț

• principiul concordan ei cerin elor postului cu caracteristicile titularuluiț ț

23



• principiul determinării variantei optime (structură organizatori- catrebuieelaborată în mai multe variante)

În 2011 Serviciul de presă a desfă urat următoarele activită i:ș ț

- zilnic, a elaborat rapoarte de monitorizare a presei întocmind revista presei;

- a monitorizat tirile i informa iile apărute pe fluxurile de tiri de presă, care auș ș ț ș fost prezentate conducerii ministerului;- a men inut rela ia cu ziari tii;ț ț ș

- a organizat, periodic, conferin e i declara ii de presă;ț ș ț

- a organizat accesul presei la conferin e i declara ii de presă, precum i laț ș ț ș ac iunile publice derulate de minister;ț

- a elaborat punctaje pentru sus inerea conferin elor de presă, precum i la diferiteț ț ș participări de evenimente ale ministrului,(vizite de lucru, inaugurarea unor obiectivefinan ate prin programele coordonate de minister);ț

- a elaborat punctaje i materiale de suport pentru apari ii publice ale ministrului iș ț ș oficialii ministerului;

- a elaborat punctaje pentru sus inerea conferin elor de presă, precum i la diferiteț ț ș participări de evenimente ale ministrului;- a colaborat cu Departamentul de Comunicare al Guvernului pentru realizarea de

punctaje i comunicate de presă rezultate în urma edin elor de Guvern;ș Ș ț

- a mediat contactele dintre ziari ti i persoanele din conducerea Ministeruluiș ș Sanatatiii care au fost solicitate pentru acordarea de interviuri;- a urmărit redarea în presă a interviurilor i declara iilor făcute de cătreș ț

reprezentan ii institu iei;ț ț

- a anun at, prin mass-media, toate dezbaterile publice care s-au organizat prinț discutarea proiectelor de acte normative elaborate de MS i institu iile subordonate;ș ț

3.3. Analiza modului de aplicare a Legii 52/21.01.2003 privind transparenţa

decizională în administraţia publică (Monitorul Oficial 70/3.02.2003) şi a Legii

544/12.01.2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public din Monitorul

Oficial 663/23.10.2001 - Analiza rapoartelor anuale pentru cele doua legi.

Conform prevederilor Legii nr. 52 / 2003 privind transparenţa decizională înadministraţia publică, autorităţile administraţiei publice centrale şi locale sunt obligate săstabilească regulile procedurale minimale aplicabile pentru asigurarea transparenţeidecizionale în cadrul acestora.

Transparenţa decizională în cadrul administraţiei publice are drept scop sporirea

gradului de responsabilitate a administraţiei publice centrale faţă de cetăţeni ca beneficiari ai deciziei administrative, precum şi stimularea participării active a acestora în procesul de luare a deciziilor administrative şi de elaborare a actelor normative. În bazaarticolului 12 din legea 23/2003 Ministerul întocme te rapoarte anuale care cuprindș urmatoarele lucruri:a) numărul total al recomandărilor primite; b) numărul total al recomandărilor incluse in proiectele de acte normative i în con inutulș ț

deciziilor luate;

24



c) numărul participan ilor la edin ele publice;ț ș ț d) numărul dezbaterilor publice organizate pe marginea proiectelor de acte normative;e) situa ia cazurilor în care autoritatea publică a fost ac ionată în justi ie pentruț ț ț

nerespectarea prevederilor prezentei legi;f) evaluarea proprie a parteneriatului cu cetă enii i asocia iile legal constituite aleț ș ț

acestora;g) numărul edin elor care nu au fost publice si motiva ia restric ionării accesului.ș ț ț ț (2) Raportul anual privind transparen ă decizională va fi facut public in site-ul propriu,ț

prin afi are la sediul propriu intr-un spa iu accesibil publicului sau prin prezentare înș ț

edin a publică.ș ț Serviciul de presă are ca principală atribu ie informarea publicului larg prin intermediaț

mass-media, cu privire la activită ile i programele gestionate.ț ș

În acest scop au fost elaborate i transmise către presă 198 de comunicate iș ș

informa ii de presă. Au fost organizate 24 de conferin e de presă pe diverse subiecte deț ț

interes în ceea ce prive te sănătatea publică i activitatea Ministerului Sănătă ii.ș ș ț

Serviciul de presă a colaborat cu secretariatul general al ministerului sănătă ii pentru aț

lansa invita ii de presă pentru organizarea dezbaterilor publice. În acest sens au fostțtransmise 8 invita ii de presă i anun uriț ș ț

Conform legii 544/2001 Accesul liber i neîngrădit al persoanei la orice informa ii deș ț

interes public, definite astfel prin prezenta lege, constituie unul dintre principiilefundamentale ale rela iilor dintre persoane i autorită ile publice, în conformitate cuț ș ț

Constitu ia României i cu documentele interna ionale ratificate de Parlamentulț ș ț

României.

În acest sens Ministerul Sănătă ii publică pe site-ul lor diferite informa ii cum ar ț ț fi buletine informative, documente de interes public, ghiduri i totodată au loc iș ș dezbateri publice asupra diferitelor probleme, proiecte propuse.

Sectiunea a IV-a: Analiza datelor statistice cu care operează instituţia

analizată

Există un centru special pentru analiza datelor statistice in privin a sănătă iiț ț

numit Centrul Naţional de Statistică şi Informatică în Sănătate Publică(CNSISP)

Conform Ordinului ministrului sănătăţii nr. 1363 din 27/10/2010:

Art. 341. - Conducerea executivă a CNSISP este asigurată de un director.Art. 342. - În subordinea nemijlocită a directorului CNSISP se află:a) Compartimentul pentru studii demografice şi mortalitate;b) Compartimentul pentru administrarea bazei de date;c) Serviciul de metodologie statistică şi sistem informatic;d) Compartimentul standarde şi strategii în informatică;e) Biroul sisteme informatice şi comunicaţii statistice;

25



f) Compartimentul arhivă şi documentare medicală.Art. 343. - CNSISP asigură coordonarea tehnică profesională şi

managementul sistemului de statistică pe plan naţional ale Institutului,exercitând următoarele atribuţii generale:

a) organizarea, coordonarea, îndrumarea profesională şi verificarea din punct de vedere tehnic şi metodologic, pe întregul teritoriu al ţării, asistemului informaţional în domeniul sănătăţii;

b) organizarea şi administrarea bazei naţionale de date privind statisticilede sănătate;

c) colectarea, analizarea şi diseminarea datelor privind starea de sănătate a populaţiei;

d) colectarea şi difuzarea indicatorilor specifici de evaluare a stării desănătate şi a eficienţei reţelei sanitare;

e) participarea la elaborarea sintezei stării de sănătate a populaţiei în baza

datelor centralizate şi analizei acestora;f) elaborarea şi stabilirea metodologiei de culegere, înregistrare şi

prelucrare a datelor;g) efectuarea de analize, studii şi anchete privind starea de sănătate a

populaţiei, sondaje de opinie privind calitatea asistenţei medicale, precum şi prognoze pentru deciziile bazate pe dovezi;

h) coordonarea organizării, împreună cu Ministerul Comunicaţiilor şiSocietăţii Informaţionale, a activităţilor de definire, actualizare şi urmărire astrategiei şi a priorităţilor de informatizare a sistemului sanitar din România;

i) participarea la definirea, selectarea, coordonarea şi realizarea unor proiecte de informatizare în sănătate;j) comunicarea şi transmiterea datelor statistice din domeniul sănătăţii

către organizaţiile internaţionale (OMS, Eurostat, ONU etc.), conform legii;k) organizarea de cursuri de pregătire în domeniul statisticii medicale;l) realizarea evidenţei, întreţinerea şi exploatarea fondului arhivistic al

Ministerului Sănătăţii;m) elaborarea materialelor de sinteză şi periodice privind demografia,

morbiditatea şi mortalitatea, statistică şi economie sanitară, statisticămatematică, utilizarea informaticii în domeniul sănătăţii, pentru unităţile

sanitare şi personalul de specialitate interesat;n) îndeplinirea altor atribuţii din domeniul său de activitate, rezultate din

actele normative în vigoare sau dispuse de conducerea MinisteruluiSănătăţii, în cadrul legii.

Art. 344. - Atribuţiile directorului CNSISP:a) conduce şi organizează activitatea CNSISP;b) supervizează şi evaluează activitatea personalului CNSISP;

26



c) ia decizii referitoare la activitatea desfăşurată de personal;d) informează directorul general al Institutului cu privire la activitatea

desfăşurată;e) asigură colaborarea, în domeniul specific, cu alte structuri din cadrul

Institutului, inclusiv centrele regionale de sănătate publică, precum şi custructurile de profil din direcţiile de sănătate publică judeţene şi amunicipiului Bucureşti, Institutul Naţional de Statistică, Ministerul Sănătăţiişi alte servicii statistice ale ministerelor;

f) asigură relaţiile interinstituţionale specifice (reţele internaţionale despecialitate, proiecte de cercetare);

g) reprezintă Institutul la nivel naţional şi internaţional şi/sau deleagăreprezentanţi din cadrul CNSISP, cu acordul directorului general;

h) coordonează şi îndrumă activitatea direcţiilor de sănătate publică îndomeniile de responsabilitate;

i) participă la elaborarea de norme/reglementări în domeniul deresponsabilitate;

j) participă la lucrări de analiză şi sinteză solicitate de către MinisterulSănătăţii;

k) se deplasează sau deleagă personal în teritoriu, în cadrul atribuţiilor saula solicitarea direcţiilor de sănătate publică, pentru a acorda sprijinmetodologic acestora;

l) coordonează colective de lucru pentru intervenţie operaţională îndomeniul statisticii şi informaticii;

m) participă la conferinţe şi congrese cu lucrări de specialitate;n) răspunde la solicitările conducerii Institutului, în domeniul specific;o) răspunde de îndeplinirea la termen a lucrărilor şi sarcinilor încredinţate,

de calitatea lucrărilor, acţiunilor şi prestaţiilor efectuate;p) îndeplineşte alte sarcini profesionale în domeniul de specialitate

primite de la directorul general.Art. 345. - Pe domeniul de activitate specific, CNSISP colaborează în

mod direct cu Ministerul Sănătăţii, Institutul Naţional de Statistică, direcţiilede sănătate publică judeţene si a municipiului Bucureşti, Şcoala Naţională deSănătate Publică, Management şi Perfecţionare în Domeniul Sanitar

Bucureşti şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate."

Date statistice:

27



ACTIVITATEA DE RECOLTARE ŞI CONSERVARE A SÂNGELUI, ÎNUNITĂŢI CU PROPRIETATE MAJORITAR DE STAT

28



Statistici avort RomaniaCreşterea numărului avorturilor – o tendinţă scoasă în evidenţă de toate

statisticile, indiferent de ideologiile existente în spatele lor – se conjugă şi cualte situaţii care ţin de criza sistemului medical, cum ar fi: mortalitatea

maternă cauzată de avort, mortalitatea infantilă şi mortalitatea prin risc

obstetrical.

Dr Mihai Horga, care a ocupat funcţia de director al Direcţiei de Asistenţă

Familială şi Socială în Ministerul Sănătăţii şi Familiei, în perioada 2000-2003,

a explicat, în lucrarea sa despre avort, intitulată „Contraception and Abortion

in Romania, Backround paper for the strategic assessment of policy,

programme and research issues related to pregnancy in Romania”, cum eposibilă subraportarea. „Rata totală a avortului este cu 70% mai mare

decât rata totală a fertilităţii (2,2 : 1,3). Coeficientul avorturilor

provocate la născuţi vii este egal cu 1,6 avorturi la fiecare născut

viu, în conformitate cu estimările din sondaje din ultimii trei ani.

Aceste estimări sunt de două ori mai mari decât cele înregistrate în

29

http://avort.wikispaces.com/4.2+Statistici+avort+Romania

http://avort.wikispaces.com/4.2+Statistici+avort+Romania



statisticile oficiale, fapt care arată grave disfuncţionalităţi de

raportare din sistemul de raportare medical. Lipsa reglementărilor

clare privind cerinţele de raportare ale unităţilor mediale private pot

explica această situaţie. Un sondaj limitat efectuat de către

Direcţiile de Sănătatea Publică Judeţene, în 2001, au arătat că, în

anul 2000, existau un număr de aproximativ 80 de mii de avorturi

efectuate la cerere, realizate de către clinicile private şi

neînregistrate în statisticile medicale. Dat fiind faptul că nu toate

judeţele au raportat avorturile efectuate în sistemul privat şi că

raportarea unui număr mai mic de avorturi din clinicile private a fost

foarte posibilă, numărul real de avorturi efectuate în sistem privat ar

putea fi chiar mai mare.”

Pornind chiar de la datele oferite de Ministerul Sănătăţii, în 1995, se vede că,

în perioada 1990-1992, rata avortului provocat a avut o valoare medie foarte

ridicată. „Clinicile au fost inundate de femei care solicitau avortul. Ca

o consecinţă, rata avortului provocat legal a atins cel mai ridicat

nivel din lume – aproape 200 la 1000 de femei între 15-44 de ani,

între 1990-1992. Aceasta corespunde unei rate a avortului de

aproape 3 avorturi provocate la fiecare născut viu pentru aceeaşi

perioadă”. (Fragment din volumul „O viziune asupra vieţii”, manuscrisul ed.

a II, revăzut)

Secţiunea a V-a: Programele şi proiectele derulate de către instituţiaanalizată

5.1 Exemple de programe sau proiecte în calitate de beneficiar sau partener, cu prezentarea obiectivelor, rezultatelor aşteptate, perioadei de implementare,sursei de finanţare;

In anul 2007, Programele nationale de sanatate s-au derulat in baza HotărâriiGuvernului nr. 292/2007 pentru aprobarea programelor naţionale de sănătate si

30



a Ordinului comun al ministrului sănătăţii şi al presedintelui Casei Naţionale nr.570/116/ 2007 pentru aprobarea

Normelor tehnice privind implementarea, evaluarea şi finanţarea programelor naţionale de sănătate, responsabilităţile în monitorizarea şi controlul acestora,

detalierea pe subprograme şi activităţi, indicatorii specifici, unităţile sanitare prin care se derulează în anul 2007 In conformitate cu actele normative precizate mai sus, in anul 2007, structura programelor nationale de sanatate afost urmatoarea: Programul naţional de profilaxie; Programul naţional desănătate mintală; Programul naţional de diabet şi alte boli de nutriţie;Programul naţional de transplant de organe, ţesuturi şi celule; Programulnaţional de tratament în străinătate; Programul naţional de asistenţă comunitarăşi acţiuni pentru sănătate; Programul naţional al rezervei Ministerului SănătăţiiPublice; Programul naţional privind evaluarea stării de sănătate a populaţiei înasistenţa medicală primară. Programele naţionale de sănătate au fost elaborateşi derulate în mod distinct sau în comun de către Ministerul Sănătăţii Publice şiCasa Naţională de Asigurări de Sănătate. Resursele financiare pentru finanţarea

programelor naţionale de sănătate au provent de la bugetul de stat, dinveniturile proprii ale Ministerului Sănătăţii Publice şi din transferurile din

bugetul Ministerului Sănătăţii Publice către bugetul Fondului naţional unic deasigurări sociale de sănătate.

1.Profilaxia cecităţii la prematuri prin depistarea precoce si tratamentulretinopatiei de prematuritate si profilaxia ambliopiei la copil

Obiectiv specific:

Prevenirea apariţiei cecitaţii si a tulburărilor de refracţie la copil

Activităţi:

1.Screening pentru depistarea riscului de cecitate, a viciilor de refracţie siambliopiei la populaţia ţintă

2.Tratament specific al retinopatiei de prematuritate

3.Corectarea viciilor de refracţie si aplicarea masurilor specifice pentrutratmentul ambliopiei

4.Monitorizarea postterapeutică a copiilor trataţi

31



5.Formarea profesională a personalului de specialitate pentru activităţilespecifice

6.Cheltuieli complementare aferente programului Organizatiei Mondiale aSanatatii <Prevenirea cecitatii si tulburarilor de vedere> in Romania

7.Coordonarea si monitorizarea activităţilor obiectivului

Indicatori de evaluare

a) Indicatori de rezultat - anual :

- creşterea numărului de prematuri examinaţi pentru depistarea retinopatiei de prematuritate cu 10%;

- creşterea numărului de copii examinaţi pentru depistarea ambliopiei cu 10%;

b) Indicatori fizici:

- număr de prematuri examinaţi pentru depistarea retinopatiei : 1.000

- număr de prematuri testaţi cu risc pentru retinopatia de prematuritate: 500

- număr de prematuri trataţi cu laser: 50

- număr de copii examinaţi pentru depistarea ambliopiei : 500- număr de copii trataţi pentru ambliopie: 200

c) Indicatori de eficienţă:

- cost mediu / prematur testat pentru retinopatie: 30 lei

- cost mediu / prematur tratat cu laser: 10.000 lei

- cost mediu / copil testat pentru ambliopie: 30 lei

- cost mediu / copil tratat pentru ambliopie: 1.225 lei

Sursa de finantare

Buget total: 805 mii lei

32



Buget de stat :- transferuri: 805 mii lei

Unităţi care derulează obiectivul

Institutul pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului "Alfred Rusescu" - institutia

coordonatoare

Autoritatile de sănătate publică Bihor, Braşov, Cluj, Constanţa, Dolj, Iaşi,Mureş, Sibiu, Timiş şi a municipiului Bucureşti

Spitalele propuse de autoritatile de sănătate publică judeţene şi a municipiuluiBucureşti

2. Diagnosticul precoce, prevenţia primară şi secundară, monitorizarea şirecuperarea unor afecţiuni cronice la copil

Obiectiv specific:

Prevenirea apariţiei si complicaţiilor unor boli cronice ale copilului

a. sindromul de detresă respiratorie la nou-născuţi

b. astmul bronşic la copil

c. sindromul de malabsorbţie si diareea cronica la copil

d. mucoviscidoza la copil

e. imunodeficienţele primare umorale la copil

f. hepatita cronica la copil

Activităţi

1.Procurare de medicamente, produse dietetice specifice, reactivi, materialesanitare si consumabile specifice

2.Procurarea de suplimente nutritive cu destinaţie medicală specială

3.Investigaţia paraclinică şi de laborator specifică pentru stabilireadiagnosticului si monitorizarii tratamentului

33



4.Profilaxia si administrarea tratamentului specific necesar in timpul spitalizariisi in ambulator

5.Consilierea specifică

6.Elaborarea, editarea, distribuirea de ghiduri de profilaxie şi tratament specific

7.Realizarea unor baze de date pentru bolnavii cronici (registre naţionale)

8.Managementul central şi regional al afecţiunilor cronice la copil

9.Coordonarea si monitorizarea activităţilor obiectivului

Indicatori de evaluare

a) Indicatori de rezultat - anual :

- reducerea mortalităţii infantile prin sindrom de detresă respiratorie cu 10%

- creşterea numărului de copii cu astm bronşic diagnosticaţi precoce cu 10%

- creşterea numărului de copii cu sindromul de malabsorbţie si diareea cronicala copil diagnosticaţi precoce: cu 10%

- creşterea numărului de copii cu mucoviscidoză diagnosticaţi precoce cu 10%

- creşterea numărului de copii cu imunodeficienţe primare umoralediagnosticaţi precoce cu 10%

- creşterea numărului de copii cu hepatită cronică diagnosticaţi precoce cu 10%

b) Indicatori fizici:

- număr de copii născuţi cu sindrom de detresă respiratorie trataţi cu surfactant:450

- numar de copii decedaţi prin sindrom de detresă respiratorie dupăadministrarea tratamentului cu surfactant : 100

- număr de copii testaţi pentru astm bronşic: 3.600

- număr de copii cu astm bronşic trataţi : 4.500

34



- număr de copii investigaţi pentru diaree cronica / sindrom de malabsorbţie :2.000

- număr de copii cu diaree cronică / sindrom de malabsorbţie trataţi :1.800

- număr de copii testaţi pentru mucoviscidoză: 1.000

- număr de copii cu mucoviscidoză trataţi: 300

- număr de copii testaţi pentru imunodeficienţe primare umorale:1.200

- număr de copii cu imunodeficienţe primare umorale trataţi:100

- număr de copii testaţi pentru hepatită cronică: 3.500

- număr de copii cu hepatită cronică trataţi: 500

c) Indicatori de eficienţă:

- cost mediu / copil cu sindrom de detresa respiratorie tratat cu surfactant:2.111lei

- cost mediu / copil testat pentru astm bronşic 50 lei

- cost mediu / copil cu astm bronşic tratat 273 lei

- cost mediu / copil investigat pentru diaree cronica / sindrom de malabsorbţie :60 lei

- cost mediu / copil cu diaree cronica / sindrom de malabsorbţie tratat 333 lei

- cost mediu / copil testat pentru mucoviscidoză 200 lei

- cost mediu / copil cu mucoviscidoză tratat 2.383 lei

- cost mediu / copil testat pentru imunodeficienţe primare umorale 100 lei

- cost mediu / copil cu imunodeficienţe primare umorale tratat 2.350 lei

- cost mediu / copil testat pentru hepatită cronică 100 lei

- cost mediu / copil cu hepatită cronică tratat 800 lei

35



Sursa de finatare

Buget total: 5.100 mii lei

Buget de stat :- transferuri: 5.100 mii lei

5.2 Exemple de fişe de proiect şi cereri de finanţare, rapoartele de activitate şifişe de pontaj ale experţilor, cererile de rambursare a cheltuielilor depuse.

Secţiunea a VII-a: Aspecte privind exercitarea controlului în cadrul

instituţiei analizate

7.1. Controlul de legalitate asupra actelor;

7.2. Controlul de specialitate;

Pentru nerespectarea normelor legate de igiena si sanatate publica au fost

aplicate :

-11458 avertismente

-3740 amenzi contraventionale insumand 6.616.600 RON

-469 decizii de suspendare a activitatii

-93 retrageri de autorizatii de functionare

-1 decizie de inchidere a unitatilor

S-a dispus scoaterea din consum a 1.800.513 kg si a 204.715 litri produse,

deoarece nu au corespuns normelor in vigoare, constituind risc pentru sanatatea

publica.

7.3. Controlul financiar preventiv;

Controlul financiar preventiv constă în verificarea sistematică a proiectelor deoperaţiuni care fac obiectul acestuia potrivit art. 6 din punctul de vedere al:

a) legalităţii şi regularităţii;

b) încadrării în limitele creditelor bugetare sau creditelor de angajament, după caz,stabilite potrivit legii.

Organizarea controlului financiar preventiv

(1) Ministerul Finanţelor Publice este autoritatea de coordonare şi reglementare acontrolului financiar preventiv pentru toate entităţile publice.

36



(2) Controlul financiar preventiv se organizează şi se exercită de autorităţi competente, înmod unitar, potrivit prevederilor prezentei ordonanţe şi ale actelor normative emise înaplicarea acesteia.

(3) Controlul financiar preventiv se organizează şi se exercită în următoarele forme:

a) controlul financiar preventiv propriu, la toate entităţile publice şi asupra tuturor operaţiunilor cu impact financiar asupra fondurilor publice şi a patrimoniului public;

b) controlul financiar preventiv delegat, la ordonatorii principali de credite ai bugetuluide stat, bugetului asigurărilor sociale de stat, precum şi ai bugetului oricărui fond special,la Fondul naţional şi la agenţiile de implementare a fondurilor comunitare, precum şi laalte entităţi publice cu risc ridicat, prin controlori delegaţi ai Ministerului Finanţelor Publice.

(4) Controlul financiar preventiv se va integra, în mod treptat, în sfera răspunderii

manageriale pe măsură ce controlul managerial va asigura eliminarea riscurilor înadministrarea fondurilor publice. Atingerea acestui nivel va fi evaluată de misiuni deaudit dispuse de ministrul economiei şi finanţelor, în condiţiile legii.

7.4. Controlul ierarhic;

7.5. Controlul din partea Curţii de Conturi;

7.6. Sistemul de asigurare a calităţii ( dacă există);

7.7. Auditul public intern.Auditul public intern este în subordinea directă a ministrului sănătăţii şi are

următoarea structură organizatorică:

a) Compartimentul misiuni de audit public internb) Compartimentul metodologie urmărire recomandări.

Direcţia audit public intern are următoarele atribuţii generale:

a) elaborează norme metodologice specifice entităţii publice în care îşidesfăsoară activitatea, cu avizul UCAAPI, iar în cazul entităţilor publice subordonate,respectiv aflate în coordonarea sau sub autoritatea altei entităţi publice, cu avizul

acesteia; b)elaborează proiectul planului multianual de audit public intern, de regulă pe o perioadă de 3 ani, şi, pe baza acestuia, proiectul planului anual de audit public intern;

c) efectuează activităţi de audit public intern pentru a evalua dacă sistemele demanagement financiar şi control ale entităţii publice sunt transparente şi suntconforme cu normele de legalitate, regularitate, economicitate, eficienţă şi eficacitate;

d)informează UCAAPI despre recomandările neînsuşite de către conducătorulentităţii publice auditate, precum şi despre consecinţele acestora;

37



e) raportează periodic asupra constatărilor, concluziilor şi recomandărilor rezultate din activităţile sale de audit;

f) elaborează raportul anual al activităţii de audit public intern;g)în cazul identificării unor iregularităţi sau posibile prejudicii, raportează

imediat conducatorului entităţii publice şi structurii de control intern abilitate;

h)verifică respectarea normelor, instrucţiunilor, precum şi a Codului privindconduita etică în cadrul compartimentelor de audit intern din entităţile publicesubordonate, aflate în coordonare sau sub autoritate şi poate iniţia măsurile corectivenecesare, în cooperare cu conducătorul entităţii publice în cauză.

i) reprezintă Ministerul Sănătăţii în relaţiile cu terţii în domeniul auditului public intern.

a. Compartimentul misiuni de audit public intern are următoarele atribuţiispecifice:

a) exercită auditul public intern asupra tuturor activităţilor desfasurate într-o entitate publică, inclusiv asupra activităţilor entităţilor subordonate, aflate în coordonaresau sub autoritatea altor entităţi publice;

b) auditează, cel puţin o data la 3 ani, fără a se limita la acestea, următoarele:• activităţile financiare sau cu implicaţii financiare desfăşurate de

entitatea publică din momentul constituirii angajamentelor până lautilizarea fondurilor de către beneficiarii finali, inclusiv a fondurilor provenite din finanţare externă;

• plăţile asumate prin angajamente bugetare şi legale, inclusiv dinfondurile comunitare;

• administrarea patrimoniului, precum şi vânzarea, gajarea,

concesionarea sau închirierea de bunuri din domeniul privat al statuluiori al unităţilor administrativ-teritoriale;• concesionarea sau închirierea de bunuri din domeniul public al statului

ori al unităţilor administrativ-teritoriale;• constituirea veniturilor publice, respectiv modul de autorizare şi

stabilire a titlurilor de creanţă, precum şi a facilităţilor acordate laîncasarea acestora;

• alocarea creditelor bugetare;• sistemul contabil şi fiabilitatea acestuia;• sistemul de luare a deciziilor;•

sistemele de conducere şi control, precum şi riscurile asociate unor astfel de sisteme;• sistemele informatice.

c) consiliază activitatea entităţilor specializate în domeniul auditului dinunităţile aflate în subordinea, în coordonarea sau sub autoritatea ministerului;

d) îndeplineşte alte sarcini stabilite de ministru;e) şeful compartimentului misiuni de audit public intern este înlocuitorul de

drept al directorului Direcţiei audit public intern în absenţa acestuia.

38



b. Compartimentul metodologie urmărirea recomandări are următoarele atribuţiispecifice:

a) verifică, centralizează şi transmite raportări cu privire la progresele

înregistrate în implementarea recomandărilor formulate în misiunile deaudit public intern, către UCAAPI şi Curtea de Conturi; b) asigură coordonarea metodologică a structurilor aflate în subordinea sau

autoritatea ministerului;c) formulează răspunsuri pentru solicitările unităţilor aflate în subordinea,

coordonarea sau autoritatea ministerului, cu acordul conducătoruluiDirectiei audit public intern.

(5) Directorul desemnează o persoană responsabilă cu arhivarea documentelor direc ieiț

i stabile te prin fi a postului atribu iile i sarcinile acesteiaș ș ș ț ș

Secţiunea a VIII-a: Resursele umane la nivelul instituţiei analizate

8.1. Prezentarea resurselor umane ale instituţiei (pe categorii de vârste, funcţii -

de conducere, de execuţie, vechime etc.);

8.2. Prezentarea normelor reglementare în domeniul resurselor umane;

Reforma administratiei publice se inscrie in actiunea Guvernului pentru promovarea unei societati moderne si splidare, deservita de o administratie apropiata decetateni si capabila sa indeplineasca serviciile care i-au fost conferite prin norme de drept,la nivelul standardelor europene.. Avand in vedere ca, in mare masura, punerea in practica a deciziilor depinde de functionarea sistemului administratiei, este fireascaatentia care trebuie acordata imbunatatirii managementului resurselor umane.

Este esential ca managementul resurselor umane sa asigure o mai maredeschidere, diversitate si profesionalism, intr-o administratie publica in care functionariiactioneaza in mod real si eficient pentru realizarea interesului public.

Abordarile recente privitoare la tendintele noii societati informationale consideracapitalul uman o resursa strategica cel putin la fel de importanta ca si capitalul financiar.

Notiunea de gestiune a functiei publice este esentiala pentru conturarea uneiimagini complete asupra acestei institutii. Conceptul poate fi anlizat in sens material-functional si in sens formal-organic.

In sens material-functional, prin gestiunea functiei publice se evoca actele juridicesi operatiunile materiale prin care se recruteaza functionarii publici si se materializeazasituatia lor profesionala, inclusiv structurile de organizare a functiei publice(organigrama, statul de functii).

In sens formal-organic se au in vedere autoritatile si organismele implicate inderulare a activitatii de gestionare a functiei publice.

Instrument managerial pentru planificarea ocuparii functiilor publice precum si deestimare si de previzionare a costurilor serviciului public in Romania, Planul de ocupare afunctiilor publice a fost introdus in legislatia privind functia publica si functionarii publici prin Legea nr.161/2003. Prin Planul de ocupare a functiilor publice se doreste creareaunei politici manageriale constante si unitare, asigurarea continuitatii si celeritatii

39



serviciului public, cunoasterea efortului bugetarbnecear implementarii unui system desalarizare propriu functionarilor publici. Toate acestea au drept scop dobandirea uneicapacitate administrative reale.

Planul de ocupare a functiilor publice este, de asemenea, instrumental care vaasigura transparenta sistemului administrativ, competitia deschisa, egalitate de sanse si va

da functionarilor publici posibilitatea sa-si planifice cariera profesionala.Potrivit art.22 din Legea nr.188/1999 cu completarile si modificarile ulterioare planul de ocupare a functiilor publice stabileste:

a) numarul functiilor publice rezervate promovarii functionarilor publici careindeplinesc conditiile legale b) numarul functiilor publice care vor fi rezervate absolventilor progrmelor deformare specializate in administratia publica organizate de Institutul National deAdministratie sau de insitutii similare din tara si strainatatec) numarul functiilor publice care vor fi ocupate prin concursd) numarul functiilor publice care vor fi infiintatee) numarul functiilor publice pe fiecare clasa, categorie si grad profesional

f) numarul maxim al functiilor de conducere din cadrul institutiei publice care nu poate depasi 12% din numarul total al functiilor publice, potrivit Legii nr.161/2003Planificarea resurselor umane reprezinta un obiectiv fundamental al managementului

functiei publice si functionarilor publici, iar planul de ocupare a functiilor publice esteinstrumentul prin care Primaria Sectorului 5 va avea un sistem unitar de organizare sisistematizare a functiei publice si va putea prognoza, astfel dinamica functiilor publice inurmatorii ani.

Conform legiinr.188/1999 privid Statutul functionarilor publici, completata prinlegea 161/2003 sunt functionari publici, persoanele numite intr-o functie publica si caredesfasoara activitati ce implica exercitatea prerogativelor de putere publica.

Statutul functionarilor publici nu se aplica magistratiilor, cadrelor didactice,

persoanele numite sau alese in functii de demnitate publica, personalului salariat dinaparatul propriu al institutiei publice care desfasoara activitati de secretariat, protocol,gospodarire, intretinere si reparatii. Acestor categorii de personal le sunt aplicabile prevederile legislatiei muncii, existand totusi reglementari speciale privind cadreledidactice, personalul medical si magistratii.

8.3. Proceduri de selecţie şi recrutare a personalului de gestiune şi de execuţie;

Recrutarea functionarilor publici se face prin concurs organizat in limitafunctiilor publice vacante prevazute annual in acest scop prin Planul de ocupare afunctiilor publice.

Concursul este organizat si gestionat de catre Primarie pentru ocuparea functiilor publice de conducere si executie vacante.

Comisia de concurs formata din 5 membri si se constituie prin ordinul primaruluiPrimariei Sectorului 5.

Pentru a participa la concursurile organizate de catre Primarie, candidatii trebuiesa indeplineasca conditiile minime de vechime in specializarea studiilor necesareexercitarii functiei publice prevazute in fisa postului pentru care concureaza.

40



Aceste conditii sunt:a) minim 5 ani pentru functiile publice de conducere, cu exceptia functiilor publice desef birou, sef serviciu;

b) minim 2 ani pentru functiile publice sef birou si sef serviciu, precum si a functiilor asimilate acestora;

c) minim 5 ani pentru functiile de executie de grad profesional ”superior”;d) minim 3 ani pentru functiile publice de executie de grad profesional “principal”;e) minim 1 an, 8 luni, 6 luni in functii de nivelul studiilor absolvite pentru functii deexecutie de grad profesional “asistent”;

Poate ocupa o functie publica persoana care indeplineste conditiile generale prevazute de articolul 49 din Legea 188/1999 privind Statutul functionarilor publici cumodificarile si completarile ulterioare:

are cetatenie romana si domiciliul in Romania cunoaste limba romana scris si vorbit are varsta de minim 18 ani impliniti

are o sanatate corespunzatoare functiei publice pentru carecandideaza atestata pe baza de examen medical de specialitate are capacitate deplina de exercitiu indeplineste conditiile specifice pentru ocuparea functiei publice nu a fost condamnata pt savarsirea de infractiuni impotriva

umanitatii,a statului sau autoritatii, infractiuni de serviciu sau inlegatura cu serviciul care impiedica efectuarea justitiei

nu a fost destituita dintr-o functie publica in ultimii 7 ani nu a desfasurat activitate de politie politica, astfel cum este definite

prin lege a castigat concursul sau a luat examenul organizat pentru ocuparea

functiei publicePentru recrutarea personalului concursul consta in urmatoarele etape:

o Analiza cerinţelor postului vacant

În această etapă specialiştii din compartimentul de resurse umane procedează maiîntâi la o actualizare a conţinutului fişei postului/funcţiei vacante în funcţie deschimbările apărute în sistemul de obiective al instituţiei publice, în cadrul legislativ, în politicile şi strategiile în domeniul resurselor umane elaborate la nivelul administraţieicentrale, mai exact de către instituţii specializate integrate în structura guvernului şi/sauministerelor.

În funcţie de aceste aspecte se determină conţinutul cerinţelor generale şispecifice pe care trebuie să le satisfacă titularul postului sau funcţiei publice care, practic,asigură elementele de competenţă profesională şi/sau managerială ale titularului, cuajutorul cărora titularul postului sau funcţiei îşi realizează obiectivele individuale şisarcinile corespunzătoare.

Se poate foarte uşor constata că de calitatea acestei activităţi depinde în maremăsură finalitatea selecţiei prin care se identifică funcţionarul public potrivit pentru loculvacant identificat în structura organizatorică.

41



o întocmirea specificaţiilor aferente activităţii în postul vacantAceastă etapă constă în identificarea elementelor de specificitate ale posturilor sau

funcţiilor vacante, practic a aspectelor prin care postul sau funcţia publică vacante sedisting şi se integrează concomitent în relaţie cu celelalte în cadrul structuriiorganizatorice existente. Specialiştii în domeniul managementului public, în general, şi în

domeniul resurselor umane din instituţia publică trebuie să elaboreze aceste specificaţiide tehnică managerială, bazate pe o fundamentare ştiinţifică şi practică. Aceste date şiinformaţii sunt necesare în cea de a treia etapă a procesului de recrutare.

o cercetarea posibilităţilor privind locurile unde pot fi găsiţi posibilii candidaţi

Din raţionamente absolut normale, în această etapă se procedează mai întâi laidentificarea potenţialilor candidaţi interni, deci se procedează la o recrutare internă.Această opţiune poate să apară în cel puţin două situaţii: atunci când din motive specialeeste necesară reducerea numărului de funcţionari publici creându-se oportunitatearedistribuirii celor rămaşi pe anumite posturi şi funcţii publice vacante; a doua situaţieapare atunci când se consideră oportună extinderea activităţii într-o instituţie publică şi, prin urmare, se creează noi posturi şi funcţii publice în structura organizatorică iniţială,

într-o nouă manieră reproiectată.Recrutarea internă rămâne, în prezent, una din cele mai viabile modalităţi derecrutare a candidaţilor la posturile şi funcţiile publice.

o atragerea candidaţilor pentru posturile vacante. Aceasta se poate realiza princonsultarea directă a potenţialilor candidaţi, motivarea acestora pentru implicareaîn procesul de recrutare şi selecţie. Etapa se desfăşoară tot din iniţiativa şi cuimplicarea directă a specialiştilor în domeniul resurselor umane din instituţia publică. Dacă se recurge la recrutarea externă sau la o formă mixtă de recrutare, pot fi luate în considerare cel puţin următoarele surse care furnizează candidaţi:

• universităţile de specialitate,• asociaţiile profesionale,

• organizaţiile specializate în recrutarea resurselor umane,• centrele teritoriale de înregistrare a şomerilor,• oficiile de muncă şi protecţie socială,• târgurile de locuri de muncă etc.

Recrutarea funcţionarilor publici implică apelarea la mai multe metode şi tehnici pentru identificarea celor mai potriviţi candidaţi pentru posturile şi funcţiile publice dinstructura organizatorică a instituţiei publice.

o Identificarea persoanelor potrivite

Este o modalitate la care se apelează în special atunci când recrutarea candidaţilor urmăreşte identificarea candidaţilor pentru înalte funcţii publice de conducere. În acest

scop se declanşează un proces amplu de descoperire a unor potenţiali candidaţi şi, maimult, se face o evaluare sumară a activităţii desfăşurate de aceştia până atunci, a performanţelor profesionale şi manageriale dovedite. Prin urmare aceşti candidaţi suntrecunoscuţi şi acceptaţi în măsura în care rezultatele obţinute de ei demonstreazăcompetenţa lor profesională şi managerială, de altfel reprezentată şi prin componentele postului sau funcţiei vacante.

o Fişierul cu potenţiali candidaţi

42



Această modalitate constă în faptul că fiecare instituţie publică în cadrulcompartimentului de resurse umane îşi poate crea o „bancă de date” care să cuprindă potenţialii candidaţi dintre care să fie recrutate, când este nevoie, persoanele specializateîn anumite domenii. Este necesară o permanentă actualizare a datelor şi informaţiilor dinaceastă categorie, pentru ca modalitatea să fie eficientă.

o

Cercetarea de marketing Prin aceasta se asigură o prezentare atractivă a posturilor şi funcţiilor scoase laconcurs astfel încât instituţia publică să-i poată identifica pe cei care corespund cerinţelor solicitate de postul sau funcţia publică vacante.

Specialiştii în domeniul resurselor umane din cadrul instituţiei publice aumisiunea de a identifica cea mai potrivită metodă sau tehnică de recrutare a candidaţilor la posturile şi funcţiile publice, astfel încât să poată fi integrate în procesul de selecţiedoar acele persoane ale căror coordinate fundamentale corespund cerinţelor generale şispecifice precizate în fişa posturilor publice şi în descrierile de posturi şi funcţii publicedeclarate vacante.

Selecţia reprezintă procesul complex de alegere, conform unor criterii

stabilite, a celui mai potrivit candidat pentru ocuparea unui post scos la concurs.Procesul de selecţie a funcţionarilor publici de conducere şi/sau de execuţie sedesfăşoară în mai multe etape:

• alegerea preliminară a solicitanţilor;• completarea formularului de cerere de angajare;• intervievarea pentru angajare;• testarea pentru angajare;• verificarea referinţelor;• examenul medical;• interviul final;•

decizia de angajare.Conform Legii 188/1999, derularea procesului de selecţie trebuie să aibă la bazăexistenţa unei funcţii publice vacante. Următoarea condiţie prevăzută în lege esteorganizarea concursului, art. 49, alin. 1, pentru ocuparea acestei funcţii publice.

H.G. 1087/2001 reglementează modul de organizare şi desfăşurare a concursurilor şi examenelor pentru ocuparea funcţiilor publice.

8.4. Modalităţi de promovare şi motivare a salariaţilor instrumente, mijloace etc.

Potrivit Legii nr.188/1999,cu modificarile si completarile ulterioare, promovareaeste modalitatea de dezvoltare a carierei prin ocuparea unei functii publice superioare

vacante prin concurs sau prin examen.Promovarea personalului poate fi definitiva, atunci cand functia publicasuperioara este ocupata prin concurs sau examen si temporara, atunci cand functia publica se ocupa pe o perioada determinata, in conditiile legii.

Exercitarea cu caracter temporar a unei functii publice vacante se realizeaza prin promovarea unui functionar public care indeplineste conditiile specifice.

43



Ca si in cazul recrutarii, promovarea se face tot prin concurs sau examen.Concursul pentru promovare consta in tre etape: selectarea dosarelor de inscriere, probascrisa si interviul.

Pentru a participa la concursul pentru promovarea intr-o functie publica deexecutie din gradul profesional “principal”, functionarii publici trebuie sa indeplineasca

urmatoarele conditii minime:a) sa aiba o vechime minima de 2 ani in functii publice de executie din gradul asistentin clasa corespunzatoare studiilor absolvite b) sa fi obtinut la evaluarea performantelor profesionale din ultimii 2 ani, cel putincalificativul “foarte bine “c) sa indeplineasca cerintele specifice prevazute de fisa postului

Pentru a participa la concursul pentru promovare intr-o functie publica deexecutie din gradul profesional ”superior”, functionarul public rtrebuie sa indeplineascaurmatoarele conditii:

a) sa aiba o vechime minima de 2 ani in functii publice de executie din gradul profesional “principal” sau 4 ani in functii publice de executie din gradul profesional

“asistent” in clasa corespunzatoare studiilor absolvite b) sa fi obtinut la evaluarea performantelor profesionale din ultimii 2 ani cel putincalificativul “foarte bine”c) sa indeplineasca conditiile specifice prevazute de fisa postului

De asemenea au dreptul de a participa la concursul pentru promovare organizat invederea ocuparii functiilor publice superioare vacante persoanele care:

• sunt absolvente ale programelor de formare si perfectionare inadministratia publica, organizate de catre INA, precum si de alteinstitute specializate din tara si strainatate

• au fost numite intr-o functie publica din clasa I• indeplinesc conditiile prevazute in fisa postului, precum si pe cele

de vechime.În general, prin termenul de motivaţie se desemnează starea internă de necesitatea organismului care orientează şi dirijează comportamentul pe direcţia satisfacerii şi,deci, a înlăturării ei. Esenţial pentru motivaţie este faptul că ea impulsionează şideclanşează acţiunea. Totodată, ea nu numai că stimulează, dinamizează organismul, dar îl direcţionează spre un anumit mod de satisfacere, spre anumite obiecte capabile de a osatisface.

Defintiă ca fiind totalitatea mobilurilor interne ale conduitei, fie că sunt înnăscutesau dobândite, conştiente sau inconştiente, simple trebuinţe fiziologice sau idealuriabstracte, motivaţia este înţeleasă fie ca ansamblu de motive, fie ca proces al motivăriisau împingere spre acţiune.

Noile abordari si tendinte care se manifesta in managementul modern au ca principiu de baza crearea si implementarea unui nou sistem de motivare a personalului invederea indeplinirii obiectivelor la nivele ridicate ale indicatorilor de performanta.Procesul motivarii personalului din cadrul Primariei Sectorului 5 trebuie sa indeplineascasimultan mai multe caracteristici: sa fie complex, in sensul utilizarii combinate atat a stimulentelor materiale, cat simorale, pe baza luarii in considerare a principlailor factori implicati, endogeni siextrogeni administratiei publice;

44



sa fie diferentiat, adica motivatiile conisderate si modul lor de folosire sa tina contde caracteristicile fiecarei persoane si ficarui tip de colectiv, astfel inat sa se obtinamaximum de participare la stabilirea si realizarea obiectivelor previzionate; sa fie gradual, adica sa satisfaca succesiv necesitatile personalului si in stransacorelatie cu contributialui, tinand cont de independentele dintre diferitele categorii si

necesitati.Motivaţia este responsabilitatea tuturor managerilor. Cel mai de preţ bun al uneiorganizaţii este reprezentat de oamenii săi. Oamenii au anumite nevoi care pot şi trebuieîndeplinite în cadrul organizaţiei. Managerul este cel care îi energizează, conduce,ghidează şi motivează pe angajaţi. El le arată angajaţilor cum să-şi satisfacă propriilenevoi prin îndeplinirea obiectivelor organizaţiei. Angajaţii motivaţi, orientaţi cătredezvoltare sunt mai fericiţi, mai implicaţi şi productivi. Nu trebuie să uităm însă căfiecare angajat are nevoi diferite şi trebuie motivat într-o manieră uşor diferită.

Motivaţia se referă atât la comunicare, lucrul în echipă, cultivarea scopurilor comune, cât şi la cunoaşterea reciprocă şi ajutor reciproc în realizarea obiectivelor . Estevorba despre crearea unui loc de muncă unde ne face plăcere să mergem deoarece ne

oferă un sens, sprijin, îndrumare şi oportunităţi de dezvoltare.O multitudine de factori afectează motivarea angajaţilor. Banii nu reprezintăsoluţia magică a motivării. Există multe alte modalităţi de a motiva angajaţii. Printrerăspunsurile cel mai des întâlnite în rândul funcţionarilor publici menţionăm:

• sarcini competitive care le oferă un sentiment de împlinire, responsabilitate,dezvoltare, satisfacţie şi o perspectivă promiţătoare de promovare;

• eforturile pe care le depun sunt recunoscute şi apreciate atât de conducere cât şi decetăţeni;

• beneficiază de încrederea şi întregul sprijin al şefilor;• pot să ducă singuri o sarcină la bun sfârşit;•

lucrează într-un mediu plăcut şi armonios.Motivaţia şi implicarea pot creşte dacă angajaţii simt că sunt valorizaţi. Aceasta presupune ca ei să fie trataţi corect, echitabil şi în primul rând ca fiinţe umane, şi nu casimple resurse care pot fi folosite în interesul organizaţiei.

Principiul fundamental care formează baza managementului resurselor umane esteacela că, avantajul competitiv este obţinut prin oameni. De aceea aceştia ar trebui priviţinu ca nişte costuri variabile, ci ca resursele cele mai valoroase în care trebuie să investim.

Practica managementului modern de personal vizează oferirea de condiţii în careoamenii să lucreze cu plăcere şi eficient, şi să contribuie la succesul organizaţiei. Pentruun manager este importantă în special acordarea de atenţie constantă aspectelor umanelegate de activitate: provocare, varietate în activitate, în elegerea întregului proces,ț efectuarea unor activităţi care reprezintă într-adevăr ceva şi care îi face pe oameni să sesimtă apreciaţi în cadrul unei organizaţii.

8.5. Proceduri de evaluare şi control a personalului; instrumente, competenţe,

forme, indicatori de performanţă folosiţi sau care ar trebui folosiţi;

45



Procedura de evaluare a performantelor profesionale individuale se aplica fiecăruifunc ionar public, in raport cu realizarea obiectivelor stabilite in baza atribu iilor in fisaț ț postului. Evaluarea performantelor profesionale individuale ale func ionarilor publici seț face anual prin raportarea criteriilor de performanta la gradul de îndeplinire a obiectivelor individuale prevăzute.

Obiectivele individuale reprezinta scopuri specifice stabilite pe baza atributiilor prevazute infisa postului.Ele trebuie sa corespunda urmatoarelor cerinte:• sa fie specifice activitatilor ce presupun exercitarea prerogativelor de putere

publica• sa fie cuantificabilea adica sa aiba o forma concreta de realizare• sa fie prevazute cu termene de realizare• sa fie realiste• sa fie flexibile- sa poata fi revizuite in functie de modificarile intervenite in

prioritatile Primariei.Procedura de evaluare se realizeaza in 3 etape si anume:

1) Completarea raportului de evaluare de catre evaluator. Evaluatorul este fie

conducatorul compartimeentului in care functionarul public isi desfasoara activitatea,fie functionarul public de conducere ierarhic superior.

In vederea completarii raportului de evaluare, evaluatorul analizeaza indeplinireaobiectivelor individuale fixate, noteaza criteriile de performanta in functie de importantaacestora, stabileste calificativul final de evaluare a performantelor profesionaleindividuale si consemneaza rezultatele deosebite ale functionarului, dificultatile obiectiveintampinate de acesta si alte observatii pe care le considera relevante.

2) Interviul, ca etapa a procesului de evaluare, reprezinta un schimb de informatii,impresii si puncte de vedere care au loc intre evaluator si functionarul public in cadrulcaruia:• se aduc la cunostinta functionarului public evaluat consemnarile facute in raportul

de evaluare• In cazul in care intre functionarul public evaluat si evaluator exista diferente de

opinie asupra consemnarilor facute, se va proceda la stabilirea unui punct devedere comun. Evaluatorul poate modifica raportul de evaluare conform celor stabilite cu functionarul public.

• Se semneaza si se dateaza raportul de evaluare de catre evaluator si defunctionarul public evaluat

3) Contrasemnarea raportului de evaluare

Raportul de evaluare se inainteaza contrasemnatarului. El poate fi modificatconform deciziei contrasemnatarului in urmatoarele cazuri:a) Aprecierile consemnate nu corespund realitatii b) Intre evaluator si functionarul public exista diferente de opinie care nu au putut fi

solutionate de comun accordIn urma evaluarii performantelor profesionale individuale functionarului public i

se acorda unul din urmatoarele calificative: “exceptional”, “foarte bun”, “bun”,“satisfacator”, si “nesatisfacator”.

46



Rezultatele obtinute la evaluarea anuala a performantelor profesionale individualeconfera functionarului public dreptul sa avanseze in gradele de salarizare corespunzatoarefunctiei publice detinute si sa primeasca recompense morale si materiale pentrurezultatele deosebite obtinute in activitatea sa.

Procedura de evaluare are ca scop:o

Avansarea in gradele de salarizareo Retrogradarea din gradele de salarizareo Promovarea intr-o functie publica superioarao Eliberarea din functia publicao Stabilirea cerintelor de formare profesionala a functionarilor publici

Activitatile de control sunt efectuate de echipe de control din cadrul Primarieisi sunt aprobate de catre primar. Ele au atat caracter programat tematic, cat si caracter inopinat.

Actiunile de control au drept scop verificarea respectarii legislatiei in domeniulfunctiei publice si al functionarilor publici.

Controlul tematic se desfasoara pe baza programului trimestrial de control

elaborat de Corpul de control si aprobat de Primar , iar controlul inopinat se desfasoaraatat din initiativaprimarului, cat mai ales ca urmare a unor reclamatii si sesizari.

La finalizarea unei activitati de control a functionarilor publici se incheie unProces verbal de control care va cuprinde obiectivele specifice ale controlului,documentele sau declaratiile scrise solicitate sau primate, constatari cu character general,observatiiale reprezentantilor compartimentelor controlate si se semneaza de catremembrii echipei de control si de conducatorii compartimentelor respective.

Rezultatul controlului se inscrie intr-un Raport de control semnat de membriiechipei de control si de catre presedintele Corpului de control si se aproba de catre primar.

Raportul de control cuprinde masurile necesare care sa conduca la imbunatatirea

activitatii compartimentului controlat, masurile necesare si termenele pentru intrarea inlegalitate, masuri privind recuperarea prejudiciului, daca este cazul, propunerea desesizare a organelor de urmarire penala in legatura cu faptele ce constituie conformlegiise constituie in infractiuni, daca este cazul, propunerile de sesizare a comisiei dedisciplina condtituita in cadrulinstitutiei pt. faptele care constituie abateri disciplinare.

Raportul de control aprobat este transmis compartimentului sau directieicontrolate, care comunica in scris, in termenul prevazut, masurile luate pentru a intra inlegalitate.

Tematicile specifice de control au avut in vedere in principal:a) Verificarea procedurii de concurs pentru ocuparea functiei publice b) Controlul privind respectarea regimului incompartibilitatilor si al conflictului de

interesec) Verificarea modului de respectare a principiilor liberului acces la informatiile deinteres public

d) Gestiunea actelor privind dosarul profesional al functionarilor publici si acontractelor de munca

Cele mai des intalnite abateri si incalcari ale legislatiei privind functia publica sifunctionarii publici sunt cu privire la:a) Avizarea functiilor publice si numirea functionarilor publici

47



b) Procedura de reincadrare a functionarilor publicic) Regimul juridic al incompatibilitatilor si conflictului de interesed) Completarea si actualizarea dosarelor profesionale sau a altor acte de personale) Modul de constituire si functionare a comisiilor de disciplina, precum si a

sanctiunilor acordate functionarilor publici

Principalele cauze care au influentat in mod negative activitatea functionarilor publici din cadrul directiilor primariei sunt:• Neasumarea de catre unii functionari a conduitei etice in raporturile cu cetatenii,

ca beneficiari ai serviciilor publice• O cultura organizationala slab implementata si un atasament redus al unor

functionari fata de autoritatea publica• Nivel redus de competenta a unor functionari publici si lipsa atractivitatii

specialistilor pt functia publica, determinate de un nivel salarial foarte redus inconditiile constrangerii bugetare din prezent

• Nerespectarea secretului profesionalConcluzia care a putut fi trasa din activitatea de control este aceea ca aceasta

reprezinta o functie importanta a managementului functiei publice si a functionarilor publici, necesara pentru implementarea eficienta a legislatiei privind functa publica si pentru stabilirea unor masuri corective de natura sa conduca la o gestiune coerenta si

eficace a functiei publice.

8.6. Compartimente specializate în activitatea de personal; prezentarea detaliată

a organizării sale, încadrării cu personal, activităţi ce se derulează aici;

a. Secretariatul General:i. Secretar general;

ii. Secretar general adjunct;iii. Directia Generala Resurse Umane;iv. Directia Organizare si Politici Salariale;v. Compartimentul informatic

(2) Direcţiile generale, direcţiile, serviciile, birourile şi compartimentele dinstructurile organizatorice ale Ministerului Sănătăţii sunt structuri de specialitate şi auatribuţiile prevăzute de lege pentru angajarea, lichidarea şi ordonanţarea cheltuielilor.

(3) Persoanele împuternicite în cadrul structurilor de specialitate din MinisterulSănătăţii cu drept de semnătură pentru angajare, lichidare, ordonanţare şi plata suntnominalizate prin ordin al ministrului sănătăţii.

(4) Activitatea de control financiar preventiv din cadrul Ministerului Sănătăţii esteorganizată şi se desfăşoară în cadrul următoarelor structuri:

- Direcţia generală economică- Unitatea de implementare şi coordonare programe;- APL 2 Banca Mondială;

Art. 46. Direcţia generala resurse umane şi certificare(1) Direcţia generala resurse umane şi certificare func ionează în subordineaț

secretarului general iș are următoarea structură:

48



a) Compartimentul de management al pregătirii medicilor, medicilor dentişti şifarmaciştilor prin rezidenţiat şi a doua specialitate; b) Compartiment evaluare şi certificare profesională medici, medici dentişti,farmacişti, biologi, biochimişti şi chimişti;c) Compartimentul încadrări personal;

d) Serviciul recunoaşterea calificărilor:i. Compartiment de recunoaşterea calificărilor şi elaborare de norme în profesiile demedic, medic dentist şi farmacist;ii. Compartiment evaluare şi recunoaşteri calificări de asistenţi medicali şi moaşe;

8.7. Aprecierea personală asupra stilului de lucru şi a performanţelor angajaţilor.

Conform evaluarii performantelor profesionale individuale ale functionarilor

publici care se face anual prin raportarea criteriilor de performanta la gradul de

îndeplinire a obiectivelor individuale prevăzute, angajatii institutiei sunt foarte bine pregatiti.Inca din prima zi de practica la Ministerul Sanatatii am putut observa faptul ca

functionarii institutiei sunt foarte bine organizati, stilul de lucru este relaxant ceea ce

inseamna ca functionarii publici isi pot desfasura activitatea intr-un mod eficient.

Functionarii acestei instiutii realizeaza si furnizeaza servicii publice corespunzatoare din

punct de vedere cantitativ si calitativ, asigurand o gestionare corecta a tuturor resurselor,

potrivit nivelurilor stabilite. Potrivit activitatilor de pregatire si perfectionare a pregatirii

functionarilor publici care constau in desfasurarea unui proces coerent si continuu de

programe pentru insusirea si/sau dezvoltarea cunostiintelor si abilitatilor, as putea spune

ca acestia au calitatea de a produce efectul asteptat.

In procesul de masurare a performantei in sectorul public se tine cont de anumite sistemede indicatori de performanta, prin care se pot aprecia pe o scala valorica pana la ce nivelau fost satisfacute interesele publice si cu ce cheltuieli. Acest proces este dificil din maimulte motive:-inexistenta unui mediu concurential;-natura serviciului public oferit;-complexitate mediului socio-politic

Sectiunea a IX-a elemente privind strategia institutieianalizate

9.1 Particularitati strategice ale institutiei publice analizate tinand cont de specificuldomeniului de activitate- in lucru

49



9.2 Identificarea si caracterizarea factorilor de mediu si a variabilelororganizationale ce influenteaza procesele interne ale institutiei-in lucru

9.3 Prezentarea sistemului de obiective al institutiei publice analizate pentruperioada urmatoare 1-3 ani – in lucru

9.4 Modalitati previzionate de management pentru realizarea obiectivelorfundamentale si derivate – in lucru

9.5 Exemple de politici publice pe care le initiaza si le promoveaza, metodeleutilizate pentru fundamentarea acestora. Nu este cazul

Sectiunea a X-a Analiza diagnostic globala la nivelul institutiei partenere depractica

Puncte tari Cauze Efecte

50



Existenta unor specialisticompetenti

Datorita personaluluicompetent alDepartamentului de resurse

umane

Buna functionare ainstitutiei

Disponibilitatea de a lucrapeste program

Datorita coducerii carepermitefunctionarilorpublici sa-sidesfasoareactivitatea inMS

Mediul placut,faraconstrangeriacest lucru ducela performantainstitutiei

existenta unui procent

important depersonal tanar

Datorita programelor de

instruire lanivelul institutiei

Idei si strategii noi, privite

dintr-o altaperspectiva

Puncte slabe Cauze Efecte

gradul mare de coruptiedin randulcadrelor

medicale

Lipsa motivarii financiare Degradarea serviciilormedicale

Grade diferite decompetentatehnica pentrupersoane cuacelasi nivel desalarizare

Pregatirea profesionalaindividuala

Scaderea performantei lanivelul institutiei

Un climat organizationalcare nu

favorizeazamunca in echipa

Scaderea performantei lanivelul institutiei

51



52



Anexa1

proiect de practica in ministerul sanatatii (1)

Documents