PROIECT DE LECTIE

Data: 26 mai 2005

Obiectul: România – Geografie Regională (opţional)

Clasa: a-XII-a B

Subiectul lecţiei: Asemănări şi deosebiri între unităţile de câmpie (cadrul natural)

Tipul lecţiei: predare – evaluare

Competenţe specifice:

CS1 – Utilizarea unei terminologii minime adecvate problemelor regiunilor geografice ale României

CS2 – Identificarea elementelor definitorii ale regiunilor geografice ale României

CS3 – Localizarea spaţiala a elementelor naturale de bază a regiunilor geografice

Obiective operaţionale:

O1 – Să identifice, pe baza cunoştinţelor din lecţiile precedente şi a Atlasului României, elementele naturale caracteristice fiecăreia

dintre cele două unităţi de câmpie

O2 – Să identifice, pe baza cunoştinţelor din lecţiile precedente şi a Atlasului României, elementele naturale prin care se aseamănă

cele două unităţi de câmpie

O3 – Să completeze, pe baza indicaţiilor profesorului şi a Atlasului României, fişa de lucru care sintetizează asemănările şi

deosebirile cadrului natural al câmpiilor

Strategia: dirijată, cognitivă

Metode: explicaţia, lucrul cu harta şi cu atlasul, descoperirea

Material didactic: Atlasul României, Harta fizică a României, fişă de lucru

Materialul bibliografic: Posea Gr.,Popescu N.,Ielenicz M. (1974) “Relieful României”, Edit. Ştiinţifică, Bucureşti Posea Gr. (1997) “Câmpia de Vest a României”, Edit. Fundaţiei “România de mâine”, Bucureşti Roşu Al. (1973) “Geografia fizicã a României ” , Editura Didacticã şi Pedagogicã, Bucureşti Ilinca, N. (2002) “Didactica geografiei”

Obiective operaţionale

Dozare Momentele lecţiei

ACTIVITATEA DE PREDARE – EVALUARE Strategii didactice

EvaluareActivitatea profesorului Activitatea elevului

1 2 3 4 5 6 7

2’ Organizarea clasei

Notarea absenţilorAtenţionarea elevilor asupra momentelor lecţieiÎmpărţirea atlaselor

Pregătirea caietelor şi a documentelor şcolare

Observaţia AtenţionăriAprecieri

8’ Verificarea cunoştinţelor anterioare

Adresează clasei întrebări referitoare la unităţile de câmpie: localizare, limite, diviziuni şi subdiviziuni. Îi invită pe elevi să localizeze pe harta fizică a României elementele precizate.

Ascultă, se gândesc, formulează răspunsurile.Arată pe harta fizică a României câmpiile cu limitele şi diviziunile lor.

ConversaţiaLucrul cu harta

Analiza răspunsurilor

1 – 2’ Pregătirea aperceptivă

Cine poate să-mi spună o asemănare şi o deosebire dintre cele două câmpii ale României?

Ascultă, se gândesc, formulează răspunsurile.

Conversaţia Analiza răspunsului

1’ Anunţarea temei

Profesorul anunţă elevii: Astăzi vom analiza deosebirile şi asemănările cadrului natural al câmpiilor României. Vom folosi pentru aceasta Atlasul României şi o fişă de lucru. Împarte fişele de lucru. Scrie titlul pe tablă.

Ascultă, primesc fişele de lucru şi le analizează.

Expunerea Stimularea participării

O1O2O3

25-27’ Dirijarea predării evaluării

Profesorul începe îndrumarea elevilor în completarea fişelor de evaluare. Profesorul spune elevilor că pot să se consulte cu colegul de bancă. Elevii sunt îndemnaţi să completeze primele trei puncte. Apoi profesorul cere unui elev să citească răspunsurile şi îndeamnă elevii care nu şi-au completat fişele la punctele 1-3 să le completeze cu răspunsurile corecte.

Punctul 4 se referă la geologie. Profesorul cere elevilor să studieze hărţile de la paginile 6 şi 7 ale atlasului României şi să completeze punctul referitor la geologie. Profesorul atrage atenţia elevilor ca înainte să completeze fişa, să analizeze deosebirile şi asemănările geologice dintre câmpii. Profesorul cere unui elev să citescă răspunsurile referitoare la geologie.

Punctul 5 se referă la relief, urmărind elemete referitoare la tipuri de câmpii, altitudini şi formele de relief derivat. Elevii sunt îndemnaţi să se ajute de hărţile de la paginile 9, 52 şi 54 ale atlasului, dar şi de cunoştinţele din lecţiile trecute. În cazul tipurilor de câmpie ele sunt rugaţi să dea câte un exemplu de câmpie din fiecare unitate pentru fiecare tip de câmpie.

Ascultă, completează punctele 1, 2 şi 3 de pe fişa de lucru. Un elev citeşte răspunsurile. Elevii care nu au găsit singuri răspunsurile, completează fişa după răspunsul colegului.

Elevii deschid atlasele la pagina 6. Se gândesc, completează punctul 4. Un elev citeşte răspunsurile. Elevii care nu au găsit singuri răspunsurile, completează fişa după răspunsul colegului.

Elevii deschid atlasele la pagina 9, eventual la 52 şi 54. Se gândesc, completează punctul 5. Un elev citeşte răspunsurile şi arată pe hartă câmpiile date ca exemplu. Elevii care nu au găsit singuri răspunsurile, completează fişa după răspunsul colegului.

ExplicaţiaConversaţia

Lucrul cu atlasulDescoperirea

Lucrul cu atlasulLucrul cu hartaExplicaţiaDescoperirea

Provoacă participarea tururor elevilor şi îi determină să dialogheze, să evelueze răspunsurile celorlalţi

Analiza răspunsurilor

Stimularea participării

1 2 3 4 5 6 7La fel şi pentru relieful derivat. Un elev este rugat să citească răspunsurile găsite şi să arate pe harta fizică a României exemplele date.

Punctul 6 se referă la climă. Sunt urmărite aspectele legate de influenţe climatice, temperaturi medii anuale, precipitaţii medii şi vânturi locale caracteristice. Elevii sunt îndemnaţi să se ajute de hărţile de la paginile 12, 13 şi 15 ale atlasului. Un elev este rugat să citescă răspunsurile şi să arate pe harta fizică a României zonele cu influenţe climatice diferite.

Punctul 7 se referă la hidrografie. Sunt urmărite aspectele legate de grupele hidrografice din care fac parte câmpiile, principalele râuri colectoare, tipurile genetice de lacuri şi aspecte carateristice ale apelor subterane. Elevii sunt îndemnaţi să consulte hărţile de la paginile 16 şi 17 ale atlasului şi să dea câte un exemplu de lac pentru fiecare tip indicat. Un elev este rugat să citescă răspunsurile şi să arate pe harta fizică a României grupele hidografice indicate, pricipalele râuri colectoare, lacurile menţionate şi alte elemente, dacă este cazul.

Punctul 8 se referă la vegetaţie. Sunt urmărite aspectele legate de zonele şi etajele de vegetaţie prezente în cele două unităţi. Elevii sunt îndemnaţi să consulte hărţile de la pagina 19 a atlasului. Un elev este rugat să citească răspunsurile şi să arate pe harta fizică a României zonele şi etajele de vegetaţie menţionate.

Punctul 9 se referă la soluri. Sunt urmărite aspecte legate de clasele de soluri prezente şi tipurile de soluri caracteristice claselor respective. Elevii sunt îndemnaţi să consulte harta de la pagina 20 a atlasului. Un elev este rugat să citească răspunsurile.Ultimul punct se referă la rezervaţiile naturale.

Elevii deschid atlasele la pagina 15, apoi la 12. Se gândesc, completează punctul 6. Un elev citeşte răspunsurile şi arată pe hartă zonele cu influenţe climatice diferite. Elevii care nu au găsit singuri răspunsurile, completează fişa după răspunsul colegului.

Elevii deschid atlasele la pagina 16. Se gândesc, completează punctul 7. Un elev citeşte răspunsurile şi arată pe hartă grupele hidrografice, principalele râuri colectoare şi exemplele de lacuri precizate. Elevii care nu au găsit singuri răspunsurile, completează fişa după răspunsul colegului.

Elevii deschid atlasele la pagina 19. Se gândesc, completează punctul 8. Un elev citeşte răspunsurile şi arată pe hartă zonele şi etajele de vegetaţie din câmpii. Elevii care nu au găsit singuri răspunsurile, completează fişa după răspunsul colegului.

Elevii deschid atlasele la pagina 20. Se gândesc, completează punctul 9. Un elev citeşte răspunsurile. Elevii care nu au găsit singuri răspunsurile, completează fişa după răspunsul colegului.Elevii deschid atlasele la pagina 22,

Lucrul cu atlasulLucrul cu hartaExplicaţiaDescoperirea

Lucrul cu atlasulLucrul cu hartaExplicaţiaDescoperirea

Lucrul cu atlasulLucrul cu hartaExplicaţiaDescoperirea

Lucrul cu atlasulLucrul cu hartaExplicaţiaDescoperirea

Provoacă participarea tururor elevilor şi îi determină să dialogheze, să evelueze răspunsurile celorlalţi

Analiza răspunsurilor

Provoacă participarea tururor elevilor şi îi determină să dialogheze, să evelueze răspunsurile celorlalţi

Analiza răspunsurilor

1 2 3 4 5 6 7

Elevii sunt îndemnaţi să se ajute de harta de la paginile 22-23 ale atlasului şi să caute tipurile de rezervaţii caracteristice fiecărei câmpii şi cel puţin câte un exemplu pentru fiecare tip descoperit. Un elev este rugat să citească răspunsurile şi să arate pe harta fizică a României exemplele de rezervaţii menţionate.

După completarea fiecărui punct şi citirea de către un elev a răspunsurilor găsite, profesorul face corecturi (dacă este cazul), oferă anumite explicaţii (dacă este cazul) şi îndeamnă elevii care nu au descoperit singuri răspunsul să completeze şi ei fişele lor de lucru.

analizează harta şi completează punctul 10. Un elev citeşte răspunsurile şi arată pe hartă rezervaţiile menţionate. Elevii care nu au găsit singuri răspunsurile, completează fişa după răspunsul colegului.

Lucrul cu atlasulLucrul cu hartaExplicaţiaDescoperirea

Provoacă participarea tururor elevilor şi îi determină să dialogheze, să evelueze răspunsurile celorlalţi

8-10’ Asigurarea feed-back-ului

Adresează clasei întrebări referitoare la fiecare element al cadrului natural astfel încât să sublinieze asemănările şi deosebirile dintre câmpii. Invită elevii să arate pe harta fizică a Romîniei elementele esenţiale.

Ascultă, se gândesc, formulează răspunsurile. Arată pe hartă elementele cerute de profesor.

Lucrul cu hartaConversaţia

Analiza răspunsurilor

1-2’ Precizarea activităţilor pentru acasă

Analizaţi fişa de lucru completată în clasă, fixaţi elementele de diferenţiere şi de asemănare. Gândiţi-vă la asemănările şi deosebirile referitoare la cadrul uman şi economic din cele două câmpii pe baza cunoştinţelor acumulate în lecţiile trecute.

Ascultă, notează în caiete tema. Expunerea Evaluarea finală