proiect de experienţă

9
Proiect de experienţă Grupa: mare Profesor: Guzun Cristina Tema: Proprietățile aerului Forma de realizare: individual, în grup şi frontal Tipul activităţii: însuşirea cunoştinţelor şi deprinderilor Scopul: de a familiariza copii cu cunoştinţe despre proprietăţile aerului; de a demonstra importanţa aerului în viaţa omului şi a aplica proprietăţile lui. Obiective operaţionale: cognitive: să definească notiunea de aer; să identifice proprietățile aerului; psihomotrice: să aplice corect aerul în practică; să stabilească legătura dintre aer și obiecte, vietăți, fenomene ale naturii ; afective : să manifeste interes față de lecția promovată ; să își exprime opinia cu referire la ceea ce au observat în urma experiențelor. Metode şi procedee: experimentul, observarea, ascultarea, metoda CCC, conversația, exercițiul Materiale didactice:

Upload: angela-bejan

Post on 03-Oct-2015

213 views

Category:

Documents


1 download

DESCRIPTION

proiect

TRANSCRIPT

Proiect de experienGrupa: mareProfesor: Guzun CristinaTema: Proprietile aeruluiForma de realizare: individual, n grup i frontalTipul activitii: nsuirea cunotinelor i deprinderilorScopul: de a familiariza copii cu cunotine despre proprietile aerului; de a demonstra importana aerului n viaa omului i a aplica proprietile lui.Obiective operaionale: cognitive: s defineasc notiunea de aer; s identifice proprietile aerului; psihomotrice: s aplice corect aerul n practic; s stabileasc legtura dintre aer i obiecte, vieti, fenomene ale naturii; afective: s manifeste interes fa de lecia promovat; s i exprime opinia cu referire la ceea ce au observat n urma experienelor.Metode i procedee: experimentul, observarea, ascultarea, metoda CCC, conversaia, exerciiulMateriale didactice: phare n numr de ci copiii avem, un burete, puin pmnt, un vas transparent cu ap, paraut, o sticl cu ap, tergrel, sunetul unei vijelii, a vntului, moric-jucrie, pene, imagine cu o moar de vnt.Durata: 25 minBibliografie Curriculum educaiei copiilor de vrst timpurie i precolar (1-7 ani) n Republica Moldova; Svetlana Jurat ,,Metodica familiarizrii copiilor cu natura, editura ,,Lumina, Chiinu 1992 Demers didacticEtapele lecieiActivitatea profesorului i a elevuluiStrategii didacticeEvaluare

Mijloace Procedee

Etapa pregtitoareBun ziua dragi copii. Astzi vreau s v propun mai nti s audiai nite sunete. (vijelie a vntului)Ce va-i imaginat la audiia acestor sunete? (bate vntul, seamn cu o vijelie)Dar cunoate cineva de ce vntul face atta zgomot?(Dac nu pot da un rspuns corect i ajutm)

CalculatorSunetul Vntuluiascultarea

nceputul experieneiDiminea cnd ai venit la grdini ce ai vzut n jurul vostru? (case, copaci, blocuri, maini)Toate acestea snt nite obstacole pentru vntul de afar. El micndu-se cu o vitez mare printre aceste obstacole mpinge aerul provocnd zgomot.Cum credei despre ce vom discuta astzi? (despre aerul din jurul nostru)Aa copiii, astzi vom vorbi despre aerul din jurul nostru. Vom determina proprietile aerului, unde se afl el i cum putem s-l utilizm n practic.coversaiaExplicaia

Etapa principal a experimentuluiMai nti vom face un exerciiu de inspiraie i expiraie cu degetul apropiat de nas.Ce ai observant?, rspunde Valeria. ( atunci cnd inspirm, simim aerul trecnd pe lng deget, apoi trece n plmni dup care l expirm)Deci am observant c aerul exist n plmni i noi l putem dirija.Fiecare din voi avei pe mas cte o pan, luai-o n mn i suflai.Ce se ntmpl cu pana? (se mic)De ce se mic? Acum puneti-o pe mas i iari suflai.Ce vedem? (aerul pe care l expirm poate mica lucruri, obiecte dac l suflm )Acum luai balonul de pe msua voastr i umflail.Ce este n balon? (aer) Haide-i s vedem.inei balonul de desupt cu o mnu iar cealalt, da-i drumu balonului, i punei-o deasupra lui .Ce ai observat? (aerul din balon nia lovit n palma i lam simit, deci n balon a fost aer)Copiii dar n clas este aer? (da)Dar afar? (da)De unde noi tim aceasta? (pentru c noi inspirm i expirm aer oriunde nu am fi)Dar ce s-ar ntmpla dac nu ar fi aer? (nu ar fi nici via pe pmnt, noi trim cu ajutorul aerului).Rdua vino i i-a morica i mergi repede cu ea prin clas. Ce se ntmpl cu morica noastr? (se rotete) De ce se rotete?( pentru c Rdua a mers repede i din cauza aceasta morica s-a lovit de aer din clas si a nceput s se nvrte i cu ct mai repede merge cu att mai tare se nvrtete).Privii aceast imagine (moar, Anexa 1), ce vedei n ea? (o moar de vnt) Haidei s vedem roata morii seamn cu morica noastr? (da seamna puin)Cum este roata morii i cum este morica noastr? (roata morii este mai mare, nu e ascuit la capete ca morica...)A vzut cineva aa moar, la televizor sau n realitate?Ce face aceast moar?( fin)Ce se face din fin? (mama coace pine)Cum face aceast moar fin? (atunci cnd bare vntul, roata se nvrtete i moara face fin)Bravo copii. Acum eu pun o foaie n fa, o vd doar pe ea, pe voi nu, o iau v vd pe toi , de ce nu vd aeruldin aceast grup? (pentru c este invizibil)Sintez: Aerul exist i este peste tot n jurul nostru fiind invizibil.Copiii dar cum credei unde mai este aer? (peste tot n jurul nostru, n clas, afar).Bine haidei mpreun s vedem ma exista aer. Pentru aceasta v rog s formai un cerc n jurul mesei mele. Fii ateni, eu, voi scufunda rapid acest buret iar voi observai ce se ntimpl.( la suprafaa ape es nite bule mici)Cu ce snt aceste bule? (cu aer)Ce se ntmpl cu ele? (cnd ajung la suprafa, ele se sparg i iese aerul din burete.) Ce ai observat?, acest aer nu poate s stea n ap de aceea el iese la suprafa.Deci, ce putem spune, unde mai exist aer? (n burete)Aa este copii, dar n hinuele voastre este aer? (da i atunci cnd mmicile voastre spal hainele la fel cnd le pun n ap ies aceste bule cu aer)Acum luai cite un phar cu ap i un pai fiecare de pe masa mea i v aezai repejor la locurile voastre. Nu punei paiul n ap! Pharul l da-i la oparte i punei fiecare paiul apropiat de palm. De ajuns, ce ai observat? (aerul care l expirm prin paiul nostru ne lovete palma i este cldu) Punei paiul n n phar i suflai.Acum ce ai observant?, rspunde Doinia. (n ap se formeaz nite mrgelue, bule cu aer).Ce fac aceste bule? (se sparg) Cum snt bulele cnd am cufundat bureta i cum snt bulele cnd am suflat cu paiul n ap? (n primul experimet bulele la suprafa au ieit bule mici iar n al doilea au ieit bule mari )Cum credei, de ce? (pentru c n plmni la noi este mai mult aer dect n buret i atunci cnd l expirm el face bule mai mari cu mai mult aer n ele)La ce concluzie ajungem dup aceste experimente?Sintez: Atunci cnd suflm n palm aerul atinge/lovete palma i l simim, adic l putem doar simi, deoarece el este invizibil apoi se mprtie n jurul nostru, n atmosfer. El se mic cu ajutorul cuiva (Cu ajutorul cui copii aierul se mic? - al nostru, vntului, al mainii atunci cnd mergem i deschidem fereastra simim aerul, cnd mergem cu bicicleta la fel) Deci, aerul care l suflm n ap nu poate sta n ap, el nu se dizolv n ap, de aceea formeaz bule, mici sau mari n dependen cum dirijm cu el,care ies la suprafa i se sparg.Pe o msu avei cte un bulgra de rn, cnd voi spune eu, toi vei lua bulgraul n mn i ve-i da drumul ncet n pharul cu ap dar fii ateni ce se va ntmpla. Copii, ai neles?Atunci ncepei.Ce s-a ntmplat n pharul tu, Olgua? (la fel au ieit bule mici cu aer, n pmnt a fost aer i din cauza c apa a intrat n pmnt, aerul a eit) Aa, Tatiana, deci unde mai exist aer? (i n pmnt, el are gurele mici n care este aer ) Privii n phare ce s-a ntmplat cu rna? (sa mai mrunit i s-a depus pe fundul pharului)Cum este apa acum? (Este murdar dar dac o s lsm phar fr ca s umblm la el, murdria se va depune toat pe fundul pharului i apa va deveni mai limpede, curat)Veronica i-a te rog acest obiect (parauta), care cum se numete? Fii ateni ea va da drumu parautei de pe un scaun. Ce se ntmpl cu parauta noast? (ea coboar ncet la podea)Acum privii cum cade coul fr paraut.Ce observai? (cubuorul atrnat de paraut cade mai greu iar cel far paraut mai repede).Privii acum ce form are parauta? (de semicerc) Cu ce mai seamn aceasta? ( cu o umbrel)De ce se ntmpl aa ca coul cu paraut s cad mai ncet? (pentru c sub aceast umbrel se afl aer care ajut coul s cad uor la pmnt fr a se lovi sau trauma)Dar cine mai zboar cu paraut? (oamenii)i cum numim pe cei care zboar cu parauta? (parautiti) Cine a vzut parautiti, poate la televizor ai vzut?Bravo, copii Ia s vedem cine cunoate la ce mai este folosit aerul? ( la diferite profesii: medicin perna cu oxigen, scafandrieri i cosmonaui(scafandru); pune n micare diferite maini aspiratorul .a.)Copii, dar cum credei pentru toate aceste lucruri noi nvate astzi, avem nevoie ca aerul s fie curat i de ce credei aa?Ce trebuie s facem pentru a proteja aerul de poluare? (s sdim copaci, plante, s meninem o grdin frumoas i verde, parcurile , pdurile i livezile)Toate acestea experimente la ce concluzii ne duc?Sinteza: Aerul exist peste tot: n odaie, pmnt, n paiul prin care am suflat, chiar i n material scufundat n ap, peste tot n jurul nostru. n primul nostrum experiment am observant c aerul exist, poate mica/deplasa obiecte, l putem dirija. Ajuta obiectul din aer s ajung jos pe sol ct mai ncet fr a se trauma, frnnd micarea.

PanBaloaneMoricImaginea unei mori de vntFoaieVas invizibiltergrelBuretPhare cu apPaiuriO foaie pe care este un bulgra de rnParautExperi-mentulObservaiaConversaiaExperimentObservaiaConversaie

Bilanul experienteiDup attea nvate astzi, haidei s scriem o scrisoare prinilor notri despe ce am studiat astzi din experimentele noastre.Scrisoare Metoda Scrisorii