PROIECT DE CONSOLIDARE-RESTAURARE

Cele doua case,de pe strada Dancu nr.2,din spatele primariei Iasi, prezentate in acest proiect sunt realizate in diferite perioade si in diverse stadii de conservare.Ele s-au aflat in cadrul unui amplu proces de reamenajare,una dintre cladiri fiind dj restaurata,iar la cea din imediata sa vecinatate,procesul de restaurare este si in prezent in desfasurare.

1

La o prima vedere putem observa ca cele doua constructii sunt din zidarie de caramida,care este de altfel unul dintre cel mai frecvent intalnit material.De aceea edificiile construite din zidrie de crmid, constitue adesea un interes deosebit pentru constructori, mai ales pentru c acestea trebuie sa suporte tot mai multe transformri structurale, nemaicorespunznd cerinelor de rezisten, confort sau funcionalitate. Prevenirea degradrii constructiilor trebuie fcut nc din faza de proiectare, continund cu cea de exploatare. Umiditatea este una din principalele cauze ale dezagregrii zidriei, implicit a degradrii ei. Cel mai mare pericol pentru o cas l reprezint umezeala care ptrunde necontrolat prin zonele vulnerabile orice cas avnd astfel de zone i provoac degradri.Se prezint un sistem de restaurare-asanare a zidriei, bazat pe injectare de materiale microsiliconice, care intra in structura peretelui. O alta cauza a degradarii celor doua constructii o reprezinta sarurile. Conform proprietilor lor, srurile acioneaz asupra oricrui material de construcie.l deterioreaz pe acesta prin reacii distructive, formndu-se eflorescene i zone vrgate pe zugrvelile i tencuielile distruse ale faadelor.Aceste sruri pot fi prezente deja n materialul de construcie, sau pot fi aduse din exterior prin contactul cu substane nocive,cum ar fi zugrveli neadecvate, ploaie acid, sruri din sol i aer, sau excremente.De obicei, este vorba despre sulfai,cloruri sau nitrai Pentru asanarea zidariei afectate de saruri ale primei cladiri dj restaurate s-a procedat astfel: 1. S-a determinat felul eflorescentei de catre un specialist. 2. S-a recurs la repararea fundatiilor si eliminare altor surse de umiditate:2

Conform observatiilor din teren, baza zidurilor edificiului prezenta o suprafata mbibata de umezeala, care atesta faptul ca apa infiltrata prin capilaritate ajunsese deja n profunzime. La realizarea acestei constructii nu s-a aplicat solutia constructiva a zidariei cladite peste un soclu/fundatie din beton, ci att fundatia ct si elevatia au fost realizate din zidarie continua. Aceasta varianta constructiva, astazi perimata, este prezenta nca la o serie de edificii vechi, problema infiltratiilor din subsol si a degradarii zidariei din caramida fiind comuna majoritatii acestora. Lipsa unei fundatii izolate si a unui strat hidroizolator ntre aceasta si zidarie, favorizeaza infiltratiile pe verticala de jos n sus prin fenomenul capilaritatii, apa din pnza freatica mbibnd initial partea subterana a zidului, ulterior urcnd de-a lungul acestuia pna la naltimi considerabile. Cladirea nu era prevazuta cu subsol sau demisol. Constatarile din teren au relevat prezenta apei n masa zidului pna la naltimi de 3,50 4,00 metri. n mod curent, media naltimii constatate a infiltratiilor pe ntreg perimetrul verificat se situeaza n jurul valorii de 1,50 2,00 metri. Consecintele fenomenului sunt multiple: exfolierea tencuielii exterioare si interioare pe arii extinse, prezenta la interior a igrasiei si mucegaiului, afectarea instalatiei electrice interioare si a sigurantei acesteia n functionare. Pe termen lung, consecintele degradarilor ireversibile sunt ngrijoratoare: apa continuta de mortarul si caramizile zidariei vechi exercita o actiune dezastruoasa, accentuata de ciclul nghet dezghet care prin actiunea sa implacabila provoaca microfisuri generalizate n masa zidariei umezite, afectnd grav stabilitatea obiectivului. n cazuri extreme, se poate ajunge chiar la autodemolare spontana sau ca urmare a unui seism de mica magnitudine. Ocazional, s-a ncercat refacerea partiala a tencuielilor exterioare si3

interioare pe portiuni, solutie ineficienta n special din cauza deteriorarilor straturilor profunde si a prezentei apei n masa zidului. 3.ndeprtarea tuturor poriunilor de tencuial afectate de sruri, incluznd zonele la care nc nu este vizibil atacul. 4. Curarea rosturilor interioare i exterioare (pn la o profunzime de 3-5 cm). 5. nlturarea crmizilor afectate i deteriorate. 6. Tratarea cu acid acetic n concentraie de 5% sau acid clorhidric n concentraie de 36%,fiecare diluat 1:10 cu ap , zidria se va spla bine cu ap nainte i dup tratament, altfel exist pericolul s se instaleze din nou eflorescenele de cloruri. 7. Zidria va fi lsat s se usuce temeinic. 8. Umplerea golurilor n zidrie cu crmizi, rostuit i tencuit cu tencuial de asanare. Asigurarea stabilitatii,in cazul constructiei care inca se afla in procesul de reabilitare,si refacerea caracteristicilor zidariei, determinnd astfel si nlaturarea efectelor secundare manifestate la suprafete, necesita o serie de masuri : o O interventie atenta asupra bazei zidului, pe ntreg perimetrul, n scopul de a crea o zona de interzicere a infiltratiilor. ntreruperea capilaritatii se realizeaza prin crearea n profunzime a unei zone cu rol de bariera hidroizolanta. Prin aceasta masura se interzice accesul apei pe verticala, de jos n sus. Apa deja continuta n sectorul de zid situat peste aceasta bariera se evacueaza n mod natural prin evaporare, facilitata mai ales daca se curata zidul de stratul de tencuiala veche. Dupa trecerea unei perioade necesare asanarii zidului, durata4

acesteia fiind estimata n functie de grosimea si de masurarea gradului de umiditate a zidului, straturile de tencuiala se pot reface. Daca se constata ulterior reaparitia locala a umezelii din capilaritate, se reface procedeul pe zonele afectate. o Zona dintre baza zidului si trotuarul din jurul constructiei trebuie tratata corespunzator, prin refacere si izolare. Optional, se poate completa metoda prin executarea unei rigole si a unui canal perimetral, colector pluvial. o Considernd faptul ca sectorul de zid situat imediat deasupra barierei impermeabilizante create este cel care se usuca cel mai trziu, n locul tencuielii de exterior tip praf-de-piatra se poate opta cu rezultate bune pentru placarea exterioara - si interioara cu plachete p.v.c. tip Siding. Acestea prezinta o serie de avantaje: montaj facil, permit desavrsirea desecarii complete a zidului prin evaporarea apei reziduale ulterior tratamentului de hidroizolare; n plus, aceasta varianta de finisaj nu necesita timp de asteptare, se poate aplica imediat.

Principalele scule si dispozitive necesare:- Unelte de demontat si fragmentat trotuarul vechi mprejmuitor. - Unelte de sapat si ndepartat stratul vegetal, manual sau mecanizat. - Unelte de decopertat tencuiala veche, electrice sau pneumatice (pentru daltuire).5

o o -

Scari, platforme, schele. Scule electrice sau pneumatice de perforat cu rotopercutie Perii de srma, manuale si rotative Compresor de aer sau pompa manuala ori de picior Sistem hidraulic compus din: Pompa aspiro respingatoare 30 bar, manuala sau mecanica Sistem de furtunuri de presiune, ramificatii si niple Racord electric n santier sau motogenerator Optional, masini de nsurubat - filetat

Materiale consumabile: - Rasina IH 81, bicomponenta - Solutie de curatare IR 88 - Dibluri 14 x 185 (tip pentru fixare schela pe fatada) Scule si dispozitive optionale: - Mai de compactat pamntul, manual sau mecanic - Betoniera - Cofraje - Ferestrau circular electric pt. PVC Materiale consumabile optionale: - Lambriu de exterior tip Siding - Profile U 30 x 60 x 0,8 mm, din tabla zincata - Profile elastomerice Deflex Roof WOD 550 sau DA 330/35 E

Operatiuni necesare si ordinea acestora:- Constatare : o se constata starea generala a zidurilor, starea suprafetelor la6

exterior si interior, se noteaza pe releveul constructiei zonele n functie de gravitatea infiltratiilor constatata prin semnele exterioare (tencuiala fisurata, exfoliata sau friabila, pete etc.) si prin masuratori de suprafata, eventual cu un umidometru. - Decopertare: o Se ndeparteaza straturile de tencuiala din interior, dupa demontarea/nlaturarea prealabila a obiectelor de mobilier, lambriuri etc. si protejarea corespunzatoare a instalatiilor electrice o Se ndeparteaza straturile de tencuiala din exterior, dupa demontarea prealabila a obiectelor de pe fatada (burlane etc.) o Se ndeparteaza trotuarul din jurul cladirii o Se executa o sapatura n forma de jgheab de-a lungul zidurilor, dezgolind baza acestora pna la adncimea de 50 80 cm. Aceasta operatiune se poate executa fie integral de la nceput, fie pe portiuni, n varianta etapizarii lucrarii. o Se extinde operatiunea de ndepartare a tencuielii exterioare si pe portiunea dezgropata, daca exista. o Se curata si se desprafuieste suprafata, nti cu peria de srma apoi cu aer comprimat. - Pregatirea injectarii: o Se marcheaza pe suprafata exterioara a zidului locurile unde se vor executa perforatiile, o serie de gauri sub forma unui sir. Pentru aceasta, se traseaza o linie orizontala situata sub cota terenului natural, la adncime de 40 50 cm, de preferinta pe rostul orizontal dintre caramizi. Pe aceasta, se marcheaza semne din 15 n 15 cm, sau se observa corespondenta cu rosturile verticale. o Se perforeaza zidul pe marcaje, , utiliznd burghie spirale pentru beton, medii si lungi, cu diametru de 14 mm. n functie de duritatea7

zidului, se perforeaza direct cu burghiul lung sau se ncepe cu un burghiu mediu si se continua cu unul lung, pna la o adncime a gaurii de 45 50 cm, fara a se perfora total peretele (n acest caz, gros de 65 cm). o Fiecare gaura se desprafuieste cu grija, cu aer comprimat. Pentru aceasta, se introduce pna la fund o teava metalica de 8 10 mm cuplata printr-un furtun la un compresor de aer sau pompa. Zona din jurul gaurii se desprafuieste de asemenea. o Imediat dupa curatare, n gaura se introduce un diblu din masa plastica de 14 x 185 mm, cu guler. - Injectarea exterioara: o n dibluri se introduc prin nsurubare o serie de niple speciale, de forma unor suruburi autofiletante tubulare, prevazute la partea exterioara cu un conector pentru furtun de presiune. o nsurubarea se face pna la capat, moment n care gulerul conic si corpul niplului realizeaza etansarea mbinarii prin presiunea exercitata asupra diblului, n zona conica interna si suplimentar, n zona gulerului acestuia. o Cu ajutorul furtunului de presiune si a unor conectori n forma de T sau Y, se creeaza un sistem ramificat cu o intrare si 4 iesiri. Capatul de intrare se cupleaza la pompa de injectat rasina, iar capetele de iesire se cupleaza la niple. o nainte de a cupla capatul de intrare al furtunului la pompa, aceasta se echipeaza cu o supapa de sens unic, un manometru de presiune (cu scala pna la 50 bari) si o ramificatie cu robinet de retur. o Se amesteca rasina cu ntaritorul conform specificatiilor, se alimenteaza pompa cu amestecul proaspat si se injecteaza n primele 4 gauri, pna ce n jurul diblurilor si prin fisuri sau porozitatea mortarului8

se pot observa pete umede care atesta penetrarea n profunzime a zidului. o Injectarea se executa n serii, sub supravegherea presiunii cu manometrul martor instalat ntre pompa si furtun, robinetul de retur nchis. Dupa injectarea initiala, se creeaza si se mentine n instalatie o presiune de 30 35 bari. Se asteapta cteva secunde (pna la un minut) spre a lasa timp rasinii sa penetreze fisurile si porii zidului, urmarinduse scaderea presiunii care atesta aceasta, apoi se reia pomparea pentru refacerea presiunii, din nou se asteapta etc. o Se ncheie seria cu deschiderea robinetului de retur pentru eliberarea presiunii din sistem, apoi se decupleaza conectorii celor 4 iesiri ale furtunului de la niple. o Se demonteaza niplele si se remonteaza la urmatoarele 4 gauri, deja desprafuite si echipate cu dibluri, apoi se reia seria de operatiuni de injectare de mai sus, pna la epuizarea tuturor gaurilor, pentru completarea perimetrului exterior al cladirii. - Injectarea interioara,daca este permisa - si posibila - sapatura pe interior (fireste, cu ndepartarea partiala sau totala a pardoselii) se executa sirul de preforatii la acelasi nivel sau cu 10 cm peste acesta, adica la o adncime de 30 40 cm sub cota terenului natural.

- Refacerea finisajelor: o n final, tencuiala se reface pe zonele afectate, dupa trecerea unei perioade care sa permita uscarea straturilor profunde ale zidului. Durata acestei perioade depinde de anotimp, de nsorire, de gradul de umiditate initiala a zidului. Pentru bune rezultate, este recomandabila refacerea n prima faza a tencuielii exterioare, nglobnd jumatate9

dintr-un profil elastomeric perimetral destinat etansarii rostului dintre baza exterioara a zidului si noul trotuar mprejmuitor, executat peste o umplutura de pamnt bine compactat. O protectie suplimentara mpotriva infiltratiilor din precipitatii se poate amenaja sub forma unui dren perimetral, compus dintr-un tub colector semiperforat plasat sub un strat filtrant de pietris, acoperit apoi cu argila compactata si trotuarul mprejmuitor. Tubul colector se monteaza cu scurgere catre un put colector, amplasat la cota cea mai joasa a perimetrului, racordat dupa caz la instalatia de canalizare sau desecat periodic prin pompare directa. Pentru o rezolvare avansata a asanarii zidului, tencuiala exterioara situata peste trotuarul mprejmuitor poate fi nlocuita cu placare cu elemente de fatada din PVC tip SIDING, care ofera avantaje considerabile att n ceea ce priveste permisivitatea la uscarea profunda a zidului ct si accesul pentru controlul gradului de umiditate. o La interior, tencuiala se poate reface prin mijloace clasice -dupa trecerea perioadei de control al uscarii profunde - fiind preferate sortimentele poroase sau elementele de lambrisare permeabila tip Siding.

10