MINISTERUL EDUCAŢIEI A MOLDOVEI

UNIVERSITATEA TEHNICA A MOLDOVEI

CATEDRA ECONOMIE ŞI MANAGEMENT IN CONSTRUCŢII

PROIECT

Construcţia Centrului social

“Speranţa pentru viitor”pentru Mamele cu Copii, pentru care casa

lor este strada, localitatea municipiul Chişinău.

Verificat: Realizat masteranzi:Conf.univ.dr. Aga Stela, AA-122MŢurcanu Nicolae Dogot Maria, AA-122M

Frecăuţanu Mariana , AA-122M Şontea Diana, AA-122M Toporeţ Diana, AA-121M

Chişinău

1

2013

CUPRINS

I. IDENTIFICAREA IDEII PROIECTULUI ŞI A SURSEI DE FINANŢARE.......3

1.1 Titlul proiectului........................................... ……….……………………………31.2 Localizarea.............................................................................................................31.3 Rezumatul proietului .............................................................................................31.4 Justificarea ideii de proiect ....................................................................................51.5 Stabilirea scopului şi obiectivelor proiectului .......................................................7

II. ELABORAREA PLANULUI DE IMPLEMENTARE A PROIECTULUI.........8

2.1 Stabilirea jaloanelor(procese) şi descrierea detaliată a activităţilor /subactivităţilor proiectului …………………………………………………………………………….82.2 Durata activităţilor/subactivităţilor şi planificarea calendaristică a proiectului…102.3 Echipa de management şi echipa de implementare a proiectului………………..112.4 Tipuri de resurse necesare şi bugetul proiectului..................................................122.5 Matricea cadru logic a proiectului.........................................................................12

III. STABILIREA RISCURILOR ŞI INDICATORILOR DE EVALUARE A PROIECTULUI……………………………………………………………………….17

3.1 Stabilirea potenţialelor riscuri ale proiectului...................................................... 173.2 Indicatorii de evaluare a proiectului ....................................................................18

Bibliografie

2

I. IDENTIFICAREA IDEII PROIECTULUI ŞI A SURSEI DE FINANŢARE

1.1 Titlul Proiectului

Constructia Centrului social “Speranţa pentru viitor” pentru Mamele cu Copii, pentru care casa

lor este strada, localitatea municipiul Chişinău, sectorul Ciocana ,strada Milescu Spataru.

1.2 Localizare

Spatiul destinat constructiei Centrului social este municipiul Chişinău , sectorul Ciocana, strada

Milescu Spataru.

Acesta se afla in aproprierea centru commercial MegaPolis “Everest” astfel :

- Sud: terenuri destinate pentru constructie;

- Nord: la doi km se afla Megapolis “Everest”;

- Est: terenuri destinat constructiei;

- Vest: la 2,5 km se afla blocuri de locuit.

1.3 Rezumatul proietului

Ideea proiectului este fundamentata pe baza constructiei unui Centru social pentru mame cu copii

de virsta prescolara care sunt oameni ai strazii (vagabonzi, cersetori). Capacitatea centrului va fi de

100 persoane, mamele cu copii vor fi gazduiti in interiorul Centrului pe o perioada de 3 luni. Totodata

in interiorul Centrului se proiecteaza amenajarea unui mic atelier cu 20 masini de cusut, astfel pe

perioada aflarii in Centru a mamelor, ele v-or învăţa meseria de cusător cu angajarea ulterioară a lor în

cîmpul muncii, astfel, sa nu mai fie nevoite sa umble pe strazi controlind prin tomberoane sau sa

cerseasca cu copii in brate.

Astfel acest centru se proiecteaza:

Subsol: sali de clasă unde se vor instrui mamele (instruirea în domeniul coaserii confecţiilor, depinde

de cererea de forţă de muncă de pe piaţă şi instructorii voluntari);

Etajul 1:

Receptia,

Punctul medical,

Bucataria, 3

Sufrageria,

Camera-depozit,

Camera copiilor (o camera de joaca pentru copii, acestea se vor afla aici pe perioada zilei cind

mamele vor fi la cursurile de cusut, unde desigur vor fi supravegheati de personalul Centrului);

8 camere duble, sunt prevazute 2 camere la o baie, iar in camera 2 mame cu copiii.

Etajul 2 :

Atelierul de cusut,

17 camere duble,

Teren de joacă

Beneficiarii acestui proiect vor fi mamele care din diferite motive au ajuns in strada cu copiii in

brate, printre beneficiari sunt mamele care cerşesc pentru o bucată de pine pentru a se hrăni stînd cu

copii în braţe şi cînd vine noaptea nu au unde să se odihnească , adormind sub cerul liber sau un pod se

numără chiar si situatia economica a Moldovei se vor imbunatati anumiti indicatori.

FSE – FONDUL SOCIAL EUROPEAN este un instrument de finantare creat de Uniunea

Europeana. FSE este principalul instrument prin care Europa susține crearea de locuri de muncă, ajută

oamenii să obțină locuri de muncă mai bune și asigură oportunități profesionale mai echitabile pentru

toți cetățenii UE. Fondul funcționează prin investiții în capitalul uman al Europei – angajații, tinerii și

toți cei aflați în căutarea unui loc de muncă. Finanțarea FSE de 10 miliarde EUR pe an îmbunătățește

perspectivele de angajare pentru milioane de europeni, în special pentru cei cărora le este dificil să î şi

găsească de lucru.

FSE joacă un rol important în realizarea obiectivelor Europei și în atenuarea consecințelor crizei

economice – în special a creșterii șomajului și a nivelurilor de sărăcie.

FSE nu este o agenție de ocupare a forței de muncă – acesta nu face reclamă locurilor de muncă.

În schimb, Fondul finanțează zeci de mii de proiecte locale, regionale și naționale de pe întreg

teritoriul Europei pe tema ocupării forței de muncă: de la proiecte mici derulate de organizații de

caritate de cartier pentru a ajuta persoanele locale cu dizabilități să își găsească un loc de muncă

adecvat, până la proiecte de anvergură națională, care promovează formarea vocațională în rândul

întregii populații.

Proiectele FSE prezintă o mare varietate în ceea ce privește natura, amploarea și obiectivele lor și

se adresează unor grupuri-țintă foarte diverse. Există proiecte care vizează sistemele de învățământ,

4

profesorii și elevii, tinerii și vârstnicii aflați în căutarea unui loc de muncă și potențialii întreprinzători

proveniți din toate mediile. Oamenii reprezintă centrul atenției FSE.

1.4 Justificarea ideii de proiect

Mergînd pe strazile Chisinaului, deseori auzi un „Ajutaţi-mă cu ce vă lasă inima!". Cerşesc

invalizii, minorii, bătrînii şi femeile cu copii, cei care cu uşurinţă sensibilizează trecătorii. Aceştia

cerşesc în locuri aglomerate cum sunt bisericile, subteranele, pieţele, gările sau străzile principale ale

oraşului. Invalizii îşi dezgolesc părţile schilodite ale corpului aşa încît să fie bine văzute de către

trecători, iar femeile ţin în braţe micuţi adormiţi cu ajutorul somniferelor sau al rachiului, să nu se

trezească în timpul zilei de lucru. Şi toţi au acelaşi repertoriu: o casă arsă, părinţi decedaţi, operaţii

costisitoare, copilărie nefericită etc.

De cele mai dese ori, cerşesc cei care sunt apţi de muncă şi ar putea să-şi cîştige bucata de pîine

prin alte modalităţi. Bătrînii şi invalizii sunt cei mai neajutoraţi în această situaţie, deoarece într-adevăr

au puţine surse pentru existenţă şi poate, cerşitul este ultima şansă a lor.

Mergind prin Chisinau adeseori întâlnim în stradă cerşetori, unii mai bătrâni, alţii copii, unii de

vârste medii. La o primă analiză, unora le-ai da un ban, pentru că chiar par să aibă nevoie, de exemplu,

bătrânii şi copiii. Însă, unora nu le-ai da, întrucât îţi vine să le zici: „Mergi la muncă, că eşti om mare”.

Care ar trebui să fie atitudinea noastră faţă de aceşti oameni?

Mame cu copii în braţe şi cu mâna întinsă intilnesti prin Chisinaua. Intersecţia străzilor Puşkin şi

Varlaam din Chişinău este ocupată aproape zilnic de mame care cer de pomană împreună cu copiii lor.

Iata care e povestea la majoritatea din ele „Am vrut să mă duc la lucru, dar n-am acte şi nu mă iau nici

la spălat toaleta. Dacă nu ai acte, eşti un nimeni. Da copiii trebuie să-i hrănesc, să-i îmbrac ca să poată

merge la şcoală, că nu vreau ca şi ei să ajungă să cerşească pe drumuri ca mine”, desigur ca vor să-şi

perfecteze actele, dar nu reuşesc. la fel si copii ca ii au in brate nu au acte de identitate, si pentru că nu

se pot angaja la lucru, sunt nevoite să cerşească. Adună, în jur de 30- 50 de lei pe zi şi asta le ajută să-

şi hrănească copii.

Sute de boschetari și-au construit o viață printre ruinele capitalei. Unii au ajuns să trăiască pe

străzi neavând o ieșire din situație. Alții însă au ales o așa viață: și-au lăsat familiile, trăiesc printre

gunoaie, mănâncă ce le cade sub mână, dar nu vor să renunţe la viaţa pe care o duc. Așa se simt liberi,

pentru că nimeni nu le reproşează că sunt alcoolizaţi, spun ei. Motivele pentru care aceşti oameni ajung

în stradă sunt diverse, fie divorţează şi încep să consume alcool, să se drogheze, sunt alungaţi de acasă,

devin victime ale escrocilor care le iau pe căi ilegale locuinţele sau ies din puşcării şi orfelinate, şi nu

au la cine merge.

5

Poliţiştii îi adună în fiecare zi, practic, şi îi duc la centrele de triere. Oamenii străzii nu se reţin

prea mult în aceste centre însă. Preferă să caute resturi prin ghenele de gunoi, să adune bănuţ cu bănuţ

pentru o sticlă de tărie sa innopteaza in scări de bloc, subsoluri sau guri de canalizare.

În Chişinău sunt două centre de triere Ajunşi acolo au fost cazai, iar dimineaţa vor trebui să plece din

nou în nicăieri.

Persoanele fără adăpost, care sînt depistate în stradă, sînt transportaţi la Centrul de Triere al

Vagabonzilor din strada Maria Cebotari. Acolo, ei pot rămîne pînă la trei ore, în baza unei solicitări în

scris și la Centrul de Găzduire şi Orientare pentru Persoanele Fără Domiciliu Stabil din strada Haltei,

2, unde pot fi adăpostite pe timp de noapte pînă la 75 de persoane.

Viaţa se schimbă aici radical pentru aceşti sărmani. Primesc, în primul rand, îngrijiri medicale dacă e

nevoie. Au parte de un pat şi lenjerie curată, şi de un somn, cel puţin, mai liniştit decât în stradă. De

cină şi mic dejun, nici nu se discută. Şi, înainte de culcare, un duş fierbinte.

Iarna in lipsa locurilor la centrele de triere, boschetarii mor sub sentința frigului.

Am incercat sa aflu ce fac cei ce nu ajung la centre. Nevoiți să meargă în căutarea unui adăpost

mulți vagabonzi caută acoperiș fie în case părăsite, fie în blocuri în construire. Aceşti locatari se

consideră norocoşi. Au un refugiu, spre deosebire de mulţi alţi oameni ai străzii, care ajung să doarmă,

pe frig, sub cerul liber . Fac exces de alcool ca să nu simtă gerul. (visul unei nopti de iarna al unui

boschetar.)

Datele statistice arată ca in mediu pe perioda iernii din cauza frigului au decedeaza 15 persoane

fară adăpost.

De pe străzile capitalei ajung la Centrul de triere a vagabonzilor şi cerşetorilor din cadrul

Comisariatului General de Poliţie pina la 40 de boschetari pe zi. Aici se pot afla cel mult 24 de ore, dar

majoritatea dintre ei revin seara din proprie inițiativă ca să nu înghețe. Boschetarii care sunt plasaţi

sunt verificați dacă nu sunt în căutare de organele de drept, după care li se elibereaza un certificat că au

fost verificaţi. Poliţiştii le stabilesc identitatea şi unde sunt domiciliaţi. Se restabilesc legăturile cu

rudele în scopul reîntoarcerii lor în familii. Acești oameni sunt bucuroși și multumiți de o încăpere

caldă şi puţină mâncare.

Cea mai mare problemă a administraţiei nu este să-i întreţină, ci să le ajute să se reintegreze în

societate. 78 la sută dintre oamenii străzii nu au acte de identitate, din această cauză nu pot fi angajaţi

ulterior în câmpul muncii, nu pot primi pensie de vârstă sau de invaliditate, ajutoare sociale sau cazaţi

în aziluri. Administraţia Chisinaului spune că de la an la an, numărul oamenilor străzii creşte.

6

Potrivit politiei, in Chisinau sunt inregistrati peste 1600 de oameni ai strazii, insa neoficial

numarul lor ar fi de trei ori mai mare.

Cifrele privind cazurile de succes ale oamenilor străzii sunt mult mai mici decât ne-am fi dorit.

În 8 ani de când există Centrul de găzduire şi orientare a acestor categorii de persoane, doar 23 la sută

dintre ei şi-au găsit un loc de muncă, 8% au ajuns la aziluri, iar 14 la sută au primit ajutor material.

Restul, iese în stradă, iar apoi revine aici, în cel mai fericit caz. Cel mai dureros lucru este ca printre

acesti cersetori si boschetari se numara si copii. Anual pe strazile capitalei sunt gasiti 260 de copii

vagabonzi. Cu hainele rupte, nespălaţi , nemâncaţi şi nedormiţi.

1.5 Stabilirea scopului şi obiectivelor proiectului

Scopul proiectului constă în construcţia unei case sociale,adică construcţia centrului pentru mamele si copii,pentru care casa lor este strada, care va fi dotată cu inventar pentru instruirea mamelor,alimentaţie şi agrement astfel:

Clădirea principală va cuprinde: birou penru administraţie, centru medical. săli pentru instruire, bucătărie, camere pentru dormit, baie, sală pentru diferite activităţi pentru copii.

Subsol : sali de clasă unde se vor instrui mamele (instruirea în domeniul bucătărie,depinde de cerere de forţă de muncă de pe piaţă şi instructorii voluntari).

Etajul 1:

Receptia,

Punctul medical,

Bucataria,

Sufrageria,

Camera-depozit,

Camera copiilor (o camera de joaca pentru copii, acestea se vor afla aici pe perioada zilei cind

mamele vor fi la cursurile de cusut, unde desigur vor fi supravegheati de personalul Centrului),

8 camere duble , sunt prevazute 2 camere la o baie, iar in camera 2 mame cu copiii.

Etajul 2 :

Atelierul de cusut,

17 camere duble.

Teren de joacă

7

Obiectivul general al proiectului a vizat reducerea cerşitului pe străzile or.Chişinău,

instruirea persoanelor apte de muncă în corespundere cu cererea de pe piaţa muncii, astfel vom

contribui la creşterea capacităţii de integrare în societate şi găsirea unui loc de muncă.

Obiectivele operaţionale:

1. Crearea si dezvoltarea unei retele comunitare de interventie formata din principalii actori locali

(asistenti sociali, psihologi, medici, profesori, politisti, preoti, avocati) pentru prevenirea

delicventei juvenile si a comportamentelor deviante (risc de abandon scolar, inadaptare scolara,

copii si tineri potentiali delincventi).

2. Instruirea unui numar de 30 de voluntari din orasul Chişinău in vederea dobandirii de

cunostinte si abilitati despre prevenirea comportamentelor deviante ale copiilor si tinerilor

aflati in situatii de risc, astfel incat acesti voluntari sa fie apti si prompti in rezolvarea eficienta

a cazurilor identificate.

3. Cresterea gradului de informare si adaptare sociala pentru copii cerşetori din orasul Chişinău

care sunt expusi riscului si marginalizarii sociale din cauza saraciei si a lipsei de informare.

4. Crearea şi dezvoltarea unei instruiri pentru mame şi acordare de diploma la sfîrşitul orelor

pentru care să se poată angaja în cîmpul muncii.

5. Instruirea copiilor cît şi mamelor pentru creşterea capacităţii de integrare în societate şi după ce

termină acest curs de integrare, înscrierea la grădiniţe,şcoli de stat.

6. În acest timp cât se desfăşură instruirea , acordarea cazării şi alimentaţiei.

II. ELABORAREA PLANULUI DE IMPLEMENTARE A PROIECTULUI

II.1 Stabilirea jaloanelor şi descrierea detaliată a activităţilor/subactivităţilor

Pentru o bună desfăşurare şi control a implimentării proiectului vor fi stabilite jaloanele astfel:

1) Echipa de manageri;2) Construcţia centrului social;3) Amenajarea terenului de joacă;4) Dotarea centrului social cu echipament special(pentru instruire,bucatarie,baie,paturi);5) Angajarea personalului;

Pentru punerea în practică şi realizarea jaloanelor se vor desfăşura următoarele:

Jalonul I: Echipa de manageri

Activitatea 1: Selecţia managerului de proiect se va face cu ajutorul unei societăţii specializate pe resurse umane unde vor fi stabilite calităţile,experienţa şi obligaţiunile managerului de proiect.

8

- Subactivitatea 1.1 - recrutarea personalului- Subactivitatea 1.2 - susţinerea interviului- Subactivitatea 1.3 - angajarea managerului.

Activitatea 2: Selecţia proiectantului presupune discuţii cu diversi proiectanţi cu experienţă în domeniul în vederea alegerii celei mai potrivit loc.

- Subactivitatea 2.1 - contractarea proiectantului- Subactivitatea 2.2 - efectuarea proiectului- Subactivitatea 2.3 - implimentarea/finalizarea proiectului.

Jalonul II : Construcţia centrului social

Activitatea 1: Crearea caietului de sarcini constă în crearea unui caiet care prevede toate detaliile tehnice privind construcţia.

- Subactivitatea 1.1 - verificarea conformităţilor- Subactivitatea 1.2 - listarea caietului de sarcinilor.

Activitatea 2: Licitarea caietului de sarcini se va expune caietul va expune caietul de sarcini si se va licita pentru desemnarea celui mai potrivit constructor .

- Subactivitatea 2.1 - expunerea la licitaţie;- Subactivitatea 2.2 - licitarea propriu-zisă;- Subactivitatea 2.3 - desemnarea constructorului.

Jalonul III:Construirea şi amenajarea terenului de joacă

Activitatea 1: Construcţia terenului de joacă şi a unei săli de sport

- Subactivitatea1.1 - amenajarea terenului - Subactivitatea 1.2 - instalarea tehnologiilor.

Jalonul IV : Dotarea centrului social cu echipament special

Activitatea 1: Selectarea/alegerea echipamentului special pentru dotarea centrului

Activitatea 2: Achiziţionarea echipamentului;

Activitatea 3: Instalarea echipamentului.

Jalonul V : Angajarea personalului

Activitatea 1-selecţia personalului pentru angajare

- subactivitatea 1.1- recrutarea specialistilor- subactivitatea 1.2- selectarea specialiştilor- subactivitatea 1.3- angajarea specialiştilor- subactivitatea 1.4- recrutarea voluntariilor;- subactivitatea 1.5- instruirea voluntariilor- subactivitatea 1.6- selectarea/angajarea voluntariilor;

9

II.2 Durata activităţilor/subactivităţilor şi planificarea calendaristică a proiectului

Nr.crt. Activităţi

Nr. personal, oameni

Durata , zile

Resurse financiare,

euroInceput Finisare

1 Inconjurare teren cu gard 10 1 100 01.05.2014 01.05.20142 Nivelare teren 25 2 5000 02.05.2014 04.05.20143 Sapare fundatii 40 5 20 000 05.05.2014 10.05.20144 Turnare fundatii 45 20 90 000 11.05.2014 31.05.20145 Ridicare constructie 60 45 270 000 01.06.2014 15.07.20146 Tragere retele apa,

energie, gaze32 15 48 000 16.07.2014 31.07.2014

7 Instalatii apa, energie, gaze

25 7 17 500 01.08.2014 08.08.2014

8 Finisari interioare 22 10 22 000 09.08.2014 18.08.20149 Aducere echipament

pentru cladire17 1 1 700 19.08.2014 19.08.2014

10 Montare echipament 15 4 6 000 20.08.2014 22.08.201411 Aducere echipamnt

pentru teren de joaca14 1 1 400 23.08.2014 23.08.2014

12 Montare echipament pentru teren de joaca

11 3 3 300 24.08.2014 27.08.2014

13 Construcţia gardului 11 10 11 000 28.08.2014 07.09.201414 Verificari finisaje 8 3 2400 08.09.2014 10.09.201415 Racordarea utilitatilor 4 3 1200 11.09.2014 14.09.201416 Predarea lucrarii 4 1 400 15.09.2014 15.09.2014

Total 60 128 511 700 01.05.2014 15.09.2014

Graficul Gantt, planificarea calendaristica - anexa 1. Analizînd acest grafic observam ca durata de executie a celor 16 activitati din acest proiect este de 128 zile.

Numarul muncitorilor necesar pentru fiecare zi de munca - anexa 2 Conform acestui grafic observam ca avem nevoie maxim de 60 de muncitori pentru a indeplini planul constructiei timp de 128 zile. Privind acest grafic putem afla coeficientul de neuniformitate ce se afla dupa formula:

Acest coeficient trebuie sa fie intre limitele 1,5 <K<2,0,astfel pentru situatia noastra avem:

K=60/(10+25*2+40*5+45*20+60*45+32*15+25*7+22*9+17+15*2+14+11*13+8*3+4*3+4)/128= 60/38.65=1.55

Dupa calcule observam ca coeficientul nostru se incadreaza intre limitele admisibile.

Planul financiar pentru retribuirea muncii - anexa 3 In urma acestui grafic observam ca avem

nevoie de 511 700 euro pentru retribuirea muncii.

10

2.3. Echipa de management şi echipa de implementare a proiectului

Echipa responsabilă cu implimentarea şi managementul proiectului vor fi formată din:

Managerul de proiect este şi titularul proiectului, echipa de manageri, proiectant şi constructor.

Titularul proiectului este Ţurcanu Nicolae iar beneficiarii sunt cerşetorii de pe străzile oraşului

Chişinău.

Titularul proiectului are următoarele drepturi şi obligaţiuni:

- Deţine dreptul de reprezentare şi de angajare în faptele comerciale;

- Deţine dreprtul de a lua decizii în privinţa implientării proiectului;

- Are obligaţiunea să pună la dispoziţia organelor competente date, documente justificative

privind desfăşurarea proiectului.

- Asigură buna comunicare intre manager, proiectant şi constructor;

- Are obligaţiunea să asigure confirmarea proiectului.

Managerul de proiect va fi cel care înaintează acest proiect, aceste avînd un rol important de

moderator între părţile implicate se va urmări să deţină următoarele abilităţi cunoştinţe şi experienţă,

iar echipa de manageri constă din Aga Stela, Dogot Maria, Frecăuţanu Mariana, Toporeţ Diana şi

Şontea Diana.

Experienţă Cunoştinţe Abilităţii

3-5 ani în domeniul construcţiilor sociale

-reglementările privind construcţiile sociale;-legi şi normative în domeniul.

-bun comunicator

3 ani în managementul proiectelor

-antreprenoriat şi dezvoltarea afacerilor

-rezistenţă la un program de lucru prelungit

5ani pe un post de conducereÎn implimentarea proiectelor cu finanţare europeană

-contabilitate şi finanţe-rezistenţă la stres-bun administrator

Managerul de proiect va avea în subordinea sa echipa de manageri , acesta avînd ca atribuţie

oferirea informaţiilor privind desfăşurarea proiectului,să asigure transmiterea deciziilor managerului de

proiect catre proiectant şi constructor,să vegheze buna desfăşurare a proiectului,echipa de manageri au

următoarele drepturi şi obligaţiuni:

- Are obligaţiunea să asigure transmiterea deciziilor către proiectant şi constructor;

- Raspunde de legalitatea acţiunilor desfăşurate prin proiect;

11

- Are obligaţiunea să găsească soluţii la orice problem ce pot apărea pe parcursul desfăşurări

proiectului;

- Are obligaţia să aducă la cunoştinţă managerului de proiect orice problema cu care se confruntă

proiectul;

- Au dreptul parţial de luare a deciziilor(decizii majore le va lua managerul de proiect);

- Au obligaţia să supravegheze buna desfăşurare a proiectului.

Proiectantul va fi selectat de către managerul de proiect şi echipa de manageri,aceasta va fi o societate

comercială în domeniul proiectării,specializată pe proiectarea structurilor de cazare de tip centru

social.

Principalele atribuţii al proiectantului vor fi acelea de a realiza schita construcţiei,de a oferi cele mai

bune soluţii tehnice şi de a oferi consultanţă managerului de proiect,acesta va avea următoarele

drepturi şi obligaţiuni:

- Are dreptul sa respecte deciziile beneficiarului;

- Are obligaţiunea să ofere constructorului schiţele tehnice în termini stabiliţi.

Constructorul va fi selectat de către managerul de proiect şi echipa de manageri,acesta va fi o societate

comercială cu activitate în domeniul construcţiilor,specializată pe construcţia structurilor de cazare de

tip centru social,acesta va fi ales prin licitaţie unde se va urmării oferta cea mai bună privind calitatea

şi timpul de implimentare a proiectului,acesta va avea un rol de derulare activităţile de

construcţie,avînd obligaţia sa respecte schiţele tehnice ale construcţiei oferite de către proiectant.

2.4 Tipuri de resurse necesare şi bugetul proiectului

ActivitateaValoarea totală,

euroValoarea fonduri

nerablursabile

Din fondul administraţie

locale(primăria),20%Clădirea principală 451 700 450 000

Terenul de joacă 60 000 50 000

Total resurse 511 700 500 000 100 000

2.5 Matricea cadru logic a proiectului

Fişa de siteză a proiectului contând obiectivele pe termen scurt şi lung, jaloanele (procesele)

indicatori de realizare, surse de verificare, riscurile si ipotezele, activităţile si resursele necesare vor fi

incluse in matricea cadrului logic.

12

Factorii interesaţi beneficiari: directi, indirecti, grup tinta, parteneri, etc.

Implementarea acestui proiect pune accent atât peameliorarea situaţiei financiare şi perspectiva

de viitor abeneficiarilor direcţi, concreţi, cât şi în satisfacerea unei contribuţii de ansamblu, avantaje de

ordin general, care sporesc nivelul conceptual despre anturajul social al cetăţenilor republicii, cât şi

imaginea creată pe plan internaţional.

ANALIZA FACTORILOR INTERESAŢI

Beneficiarii direcţi: mamele nevoiaşe lipsite de domiciliu (adăpost) şi copiii acestora

Beneficiarii indirecţi: cetăţenii R. Moldova, în special locuitorii capitalei

Specificări:

agenţii economici care necesită forţă de muncă în domeniul pregătirii şi instruirii

realizată de Centru;

agenţii economici care necesită investiţii străine (sporirea credibilităţii mediului de

investiţii autohton);

specialiştii incadraţi în realizarea şi derularea proiectului, inclusiv voluntariat (obţinere

de experienţă);

studenţii facultăţilor cu specializări în asistenţă socială (posibilitatea să-şi desfăşoare

practica de specialitate);

persoanele apte de muncă (influenţă asupra imaginii de perspectivă–prezenţa

cerşetorilor reprezintă indirect un semnal de sărăcie în stat, format în mintea trecătorului);

alte categorii de persoane nevoiaşe (succesul proiectului serveşte imbold pentru

lansarea proiectelor similare);

alţi locuitori ai capitalei (orientare justificată a donaţiilor, sporirea ordinii publice).

Etapa de analiza (identificare) Etapa de planificare

Analiza factorilor interesati Cine sunt? Ce interese au? Ce capacitati

au?

Dezvoltarea matricii logice Structura proiectului, logica sa

interna, riscuri, indicatori

Analiza problemei Probleme cheie, oportunitati si

constrangeri, interdependente

Planificarea activitatilorsecventialitatea si interdependent activitatilor, durata, responsabili

Analiza obiectivelor Imaginea situatiei ameliorate din viitor

Planificarea resurselor Resurse necesare, buget

Analiza strategiilor Optiuni in abordarea problemei

13

Grupul ţintă (tabel)

Grupul ţintă: mamele cu copii care cerşesc şi/ sau necesită adăpost

Parteneri:Primăria oraşului Chişinău, Ionel SA

ANALIZA PROBLEMEI

Riscuri şi constrângeri:

Necorespunderea capacităţii Centrului cu numărul persoanelor care necesită adăpost la o

anumită etapă de activitate;

Fluctuaţii frecvente de personal;

Scepticismul şi indiferenţa persoanelor nevoiaşe;

Posibile perturbări de disciplină;

Reîntoarcereaîn stradă şi refuzul aplicării abilităţilor dobândite de către persoanele

plasateîn Centru;

Necorespondenţăîntre aşteptările nevoiaşilor incadraţi în câmpul muncii şi aşteptările

angajatorului (remunerare, disciplină, standarde de calitate etc.);

Neasigurarea cu loc de muncă stabil şi garantat după părăsirea Centrului.

Priorităţi şi oportunităţi:

Centrul oricând se poate reprofila atât în domeniile de specializare pe care le oferă, cât

şi pe categoria persoanelor adăpostite, în caz de necesitate, continuînd bineînţeles, să activeze doar pe

direcţia de asistenţă socială, scopuri de caritate şi ajutorarea persoanelor cu necesităţi reale de

susţinere;

Avînd rezultate de îmbunătăţire, şi practică concretă, Centrul poate fi extins prin

deschiderea unor filiale (centre mai mici în unele localităţi din Republică);

Între Centru şi agenţi economici care necesită forţă de muncă din clasa muncitoare se

vor stabili anumite relaţii de parteneriat, care va putea fi realizat direct sau prin intermediul ANOFM

(Agenţia Naţională de Ocupare a Forţei de Muncă);

Numărul de persoane care cerşesc în stradă se va micşora prin: influenţă directă –

plasarea acestora în Centru şi oferirea posibilităţii de asigurare prin efort propriu a existenţei lor, prin

influenţă indirectă –ştergerea treptată din conştiinţa (persoanelor nevoiaşe în cauză)conceptul despre

viitor „încheiat” pe care şi-l formează ajungînd în situaţia de cerşire.

Va spori baza educativă a copiilor, al căror viitor trebuie să promită nu doar siguranţa

personală,ci şi formarea lor ca cetăţeni ai republicii, cu drepturi şi obligaţiuni, fără implicaţii ilegale şi

perturbărea ordinii publice.

ANALIZA OBIECTIVELOR

14

Rezumatul activităţilor iniţiale

Lucrările de construcţie a Centrului vor începe în luna mai 2014 şi vor dura o perioadă de 4 luni

şi jumătate, astfel încât să fie finisate în toamna aceluiaşi an, timp în care se vor desfăşura activităţi ce

ţin de responsabilitatea managerului de proiect şi managerilor de echipă, cu privire la perioada de până

la deschiderea Centrului. Astfel, va fi monitorizată derularea lucrărilor pentru construcţia proiectată şi

corelarea cu obiectivele propuse privind ridicarea şi amenajarea propriu-zisă a construcţiei, incadrarea

în bugetul şi perioada planificată.

La începerea construcţiei, va fi chemată televiziunea pentru a face cunoscut proiectul cu

publicul, astfel, facilitînd într-o oarecare măsură, căutarea persoanelor active în voluntariat, precum şi

recrutarea personalului necesar. Vor fi aplicate şi alte metode de căutare şi recrutare, care să denote la

fel de mult importanţa şi seriozitatea proiectului, contînd la atitudinea similar notabilă a viitorului

personal. De asemenea, Centrul se aşteaptă şi la apelul persoanelor terţe, prin care se va contribui la

identificarea mamelor care cerşesc . Se aşteaptă şi vor fi acceptate donaţii, din partea celor cu iniţiativă

de a oferi orice gest de caritate. Va fi deschis , în aceeaşi perioadă de desfăşurare a construcţiilor, un

cont în bancă destinat donaţiilor sub formă financiară. Se preconizează colaborarea cu BC „Banca

Socială” SA.

Cu 3 săptămâni înainte de deschidere, vor începe activităţile de cercetare detaliată a situaţiei

nevoiaşilor, astfel încât, în prima tură să fie cazate persoanele cu cazuri, cu adevărat, dintre cele mai

dificile, se vor face planificări şi pentru tura a doua. Acest fapt va fi justificat mai ales, ţinînd cont de

perioada anului – apropierea anotimpului de iarnă creează cele mai serioase dificultăţi persoanelor în

cauză, astfel asigurarea lor cu adăpost, posibilitatea lor de întreţinere cu forţe proprii, este unul dintre

cele mai importante obiective din viitorul apropiat.

În ziua deschiderii persoanele vor fi deja selectate şi cazate, astfel încât mamele vor dispune de

răgaz scurt (2-3 zile) pentru a se acomoda. Deschiderea oficială va avea loc în data de 29 septembrie

2014. Cursurile de instruire vor începe în aceeaşi zi, însă primele cursuri vor avea caracter

preponderent de ordin psihologic şi educativ, acelaşi lucru se preconizează după trecerea a 3 luni

pentru ultimele ore, când o atenţie în acest sens este mult prea necesară unor persoane practic încă

inadaptate la o viaţă independentă şi sigură. De asemenea, în ziua deschiderii , va fi chemată iarăşi

televiziunea, urmărind aceleaşi scopuri specificate mai sus. În turele ulterioare aceste cursuri vor

începe în ziua a doua după cazare.

1. Crearea si dezvoltarea unei reţele comunitare de interventie formata din principalii

actori locali (asistenti sociali, psihologi, medici, profesori, politisti, preoti, avocati) pentru

prevenirea delicventei juvenile si a comportamentelor deviante (risc de abandon scolar,

inadaptare scolara, copii si tineri potentiali delincventi).

15

Întrucât există pericolul de opunere şi rezistenţă ulterioară din partea persoanelor care vor urma

să fie cazate în Centru, fie din iniţiativă proprie, fie influenţate, va fi stabilită o reţea comunitară, în

care să fie incluşi specialiştii necesari în acordarea suportului psihologic şi juridic, contribuind la

integrarea atât a mamelor, cât şi copiilor în societate. Dacă în cazul mamelor, se urmăreşte, obţinerea

de către aceasta a unui loc de muncă plătit, necesar întreţinerii, atunci copiii trebuie să fie pregătiţi

pentru şcoală sau grădiniţă, evitând astfel pericolul de confruntări viitoare de comportament şi acţiuni

ilegale ale persoanelor cu bază educativă deteriorată, împiedicaţi să se adapteze la viaţa socială încă

din copilărie.

2. Instruirea unui numar de 30 de voluntari din orasul Chişinău in vederea dobandirii de

cunostinte si abilitati despre prevenirea comportamentelor deviante ale copiilor si tinerilor

aflati in situatii de risc, astfel incat acesti voluntari sa fie apti si prompti in rezolvarea eficienta

a cazurilor identificate.

Persoanele antrenate în voluntariat vor parcurge şi ele un curs scurt de instruire, pentru evitarea

impedimentelor posibile în derularea activitţii lor, realizat în perioada de până la deschidere şi va fi

oferit de psihologul deja selectat de echipă. Acesta va determina numărul de ore necesare instruirii

iniţiale, va realiza instruirea propriu-zisă şi va oferi suportul necesar de fiecare dată când i se va cere

pe durata activităţii Centrului.

3. Cresterea gradului de informare si adaptare sociala pentru copiii cerşetori din

orasul Chişinău care sunt expusi riscului si marginalizarii sociale din cauza saraciei si a

lipsei de informare.

Copiii de astăzi reprezintă tinerii din viitor, a căror formare educaţională şi intelectuală,

precum şi a căror stare de sănătate este o problemă ce prinde în vizor un interes general. La expirarea

primelor 3 luni de activitate, deja viitorul a cel puţin 100 de copii va fi influenţat, iar la o parte din ei se

vor produce schimbări semnificative. În decurs de 3 ani, prin Centru vor trece cel puţin 1200 de copii,

acesta este doar minimul spre realizare, în realitate Centrul îşi propune mult mai mult.

4. Crearea şi dezvoltarea unei instruiri pentru mame şi acordare de diploma la

sfîrşitul orelor pentru care să se poată angaja în cîmpul muncii.

Pentru obţinerea posibilităţii de întreţinere, este necesară deţinerea unor abilităţi şi cunoştinţe

într-un domeniu, iar diploma reprezintă drept o confirmare a acestora. Pentru început vor fi realizate

cursuri de instruire în domeniul croitoriei. Avantajele determinate din acest fapt sunt următoarele:

persoana poate deveni angajată sau să activeze în mod individual;

există cerere de specialişti, pe piaţa forţei de muncă în domeniul respectiv;

instruirea nu necesită timp îndelungat;

croitoria reprezintă un domeniu care poate fi asimilat de diferite categorii de persoane şi

se potriveşte preferinţelor şi psihologiei feminine.

16

5. Instruirea copiilor cît şi mamelor pentru creşterea capacităţii de integrare în

societate şi după ce termină acest curs de integrare, înscrierea la grădiniţe, şcoli de stat.

Pe durata instrurii profesionale, vor fi puse in discuţii şi probleme de ordin psihologic şi social.

În acest mod, copiii vor putea obţine suport educaţional nu doar din implicarea care se preconizează

din partea asistenţilor sociali, ci şi prin însăşi socializarea mamelor, care exercită în primul rând

influenţă, fiind şi cea mai semnificativă asupra copiilor lor. Temele de discuţie vor fi stabilite de

psihologi şi aprobate de echipa managerială.

6. Asigurarea cu adăpost şi alimente necesare pe durata desfăşurării cursurilor de

instruire.

Asigurarea cu producte alimentare şi cazarea mamelor şi copiilor lorconstituie una dintre

obiectivele esenţial-necesare. Acest fapt oferă un avantaj direct – persoanele sunt asigurate cu hrană şi

adăpost pe o perioadă de 3 luni de zile, totodată eliberează strada. Al doilea avantaj este indirect şi

vizează latura psihologică a persoanei, care trece la o altă treaptă a modului de trai, iar obişnuindu-se îi

vine mult mai dificil să revină la nivelul anterior (inferior). Prin urmare, acest factor, precum şi

promovarea unor viziuni noi şi de încredere în forţele proprii, vor contribui împreună la formarea

tendinţei de râvnă şi aspiraţii la un trai mai bun.

III. STABILIREA RISCURILOR ŞI INDICATORILOR DE EVALUARE A PROIECTULUI

3.1 Stabilirea potenţialelor riscuri ale proiectului

Pentru o bună desfăşurare a proiectului este necesar sa se stabileascăriscurile ce pot influenţa

implimentarea proiectului,impactiul pe care o să îl aibă asupra acestuia dar şi acţiunile prin care aceste

riscuri pot fi eliminate.

Nr.crt. Riscul

Impactul asupra proiectului

Acţiuni pentru contracararea riscului sau reducerea efectului acestuia.

1.Depăşirea bugetului

Întîrzierea desfăşurării activităţilor

Alocarea de resurse financiare suplimentare

2.

Modificarea reglementărilor,

legislaţieiSe întrerupe proiectul

Modificarea schemei centrului social pentru a putea fi reîncadrat conform

reglementărilor

3.Probleme tehnice

privind construcţiaSe întrerupe proiectul

Găsirea unei soluţii de către proiectant şi implimentarea acesteia.

17

3.2. Indicatorii de evaluare a proiectului

Pentru a se putea verifica dacă proiectul se desfăşoară în concordanţă cu planificarea

acestuia se vor stabilii indicatorii de evaluare a proiectului.

Jaloane (procese) Indicatori de realizare Surse de verificare Riscuri şi ipotezeEchipa management S-a angajat managerul

proiectuluiBilanţ sintetic

Contractat constructor

S-a semnat contract cu constructorul şi proiectantul

Contractul proiectantului şi constructorului

Construcţia centrului social

S-a contruit centru social Proces verbal de recepţie

Întîrziere din cauza problemelor tehnice

Construcţia terenului de joacă

S-a construit terenul de joacă

Raportul sintetic Întîrzierea din cauza condiţiilor meteo

Montarea instalaţiilor şi dotarea centrului social şi terenului de joacă

s-au montat instalaţiile şi sa dotat spaţiile de cazare,alimentaţie,instruire şi recreere.

Raport sintetic Neîncadrarea în bugetul iniţial

Angajarea personal centrului social

S-au angajat 10 specialisti şi 15 voluntari

Bilanţ sintetic Imposibilitatea găsirii de personal

BIBLIOGRAFIE

1. Mesnita G., Oprea D. Managementul proiectelor. Editura Universitatii Alexandru Ioan Cuza,

Iasi 2011

2. Badea M. Fonduri europene. Editura Didactic Special , Bucuresti 2010

3. Ţurcanu N., Grossu A. Managementul proiectelor. Editura “TEHNICA-INFO” 2009;

4. Legea nr. 123 din 18.06.2010 cu privire la serviciile sociale;

5. www . finanta ri-eu.ue   Site de consultanta privind fondurile europene.

6. Managementul proiectelor. Note de curs, Chişinău 2013.

18