TEMA PROIECT

Amenajarea complexa antierozionala a perimetrului in suprafata de 274.5 ha, situate in bazinul hidrografic MURES pe raza localitatii Targul Mures , judetul MURES. Obiectivele proiectului: General: Stabilirea ansamblului de masuri si lucrari antierozionale in vederea reducerii pierderilor de volum in limitele admisibile Specifice: a) Amenajarea antierozionala a versantilor (combaterea eroziunii de suprafata) ; b)amenajarea ravenelor (combaterea eroziunii in adancime). Beneficiarul proiectului : Consiliul local al Primariei Targu Mures Asociatia Agricola localitatea Targu Mures, judet Mures Sursa de finantare: Fonduri structurale (EU) FEADR Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale Fondul de Mediu Perioada de implementare: 2011-2013. Proiectul va fi realizat in faza de PT + DDE. Proiectant : Ing. Rotaru Elena Daniela

CUPRINS

A. PIESE SCRISE: CAPITOLUL I DATE GENERALE: 1. Denumirea obiectivului de investitie, proiectant, beneficiar si sursa de finantare. 2. Amplasament. 3. Fundamentarea necesitatii si oportunitatii proiectului.

CAPITOLUL II MEMORIU DESCRIPTIV: 1. Studiul reliefului. 2. Studiul climatic. 3. Studiul pedologic. 4. Studiul geologic. 5. Studiul hidrologic si hidrogeologic. 6. Studiul vegetatie. 7. Studiul eroziunii solului.

CAPITOLUL III MEMORIU JUSTIFICATIV: 1. Situatia folosintelor inainte si dupa amenajare, balanta restructurarii folosintelor. 2. Schema generala de amenajare antierozionala: a. Regularizarea scurgerilor pe versanti. b. Organizarea antierozionala a teritoriului. c. Masuri si lucrari antierozionale specifice fiecarei folosinte.

3.Amenajarea formatiunilor de eroziune in adancime: Masuri si lucrari pentru prevenirea si combaterea eroziunii in adancime pe cele trei directii: lungime, latime si adancime. CAPITOLUL IV MEMORIU TEHNICO-ECONOMIC: 1.Eficienta tehnica a masurilor si lucrarilor proiectate. 2.Estimarea investitiei si indicatorii economici.

B. PIESE DESENATE: 1.Plan de situatie cu folosintele actuale( Sc. 1:5000). 2.Plan de situatie cu propuneri de lucrari antierozionale( Sc 1:5000). 3.Profilul longitudinal sinoptic prin formatiunea de eroziune in adancime.

CAPITOLUL I1. Denumirea obiectivului de investitie, proiectant, beneficiar si sursa de finantare.Amenajarea antierozionala a suprafetei de 274.5 ha, proiectat de Ing.Rotaru Elena Daniela, beneficiarul lucrarii este Primaria orasului Targu Mures, judetul Mures, sursa de finanatare prin proiect FEADR , Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale si Fondul de Mediu.

2. Amplasament. Judet: Mures Nume: Targu Mures Tip: Oras Provincie: Ardeal Zona relief: Deal Suprafata: 4.930 ha Locuitori: 149.577 Tara: Romania B.H. : MURES Tip genetic de sol: preluvosoluri roscate (soluri brun-roscate) COD RP Asezare geografica : Municipiul Targu-Mures este situat in partea centrala a podisului Transilvaniei, pe ambele maluri ale cursului superior al raului Mures, la 4632 latitudine nordica si la 2452 longitudine estica, la o altitudine medie de 320 m fa de nivelul marii. Ridicat initial pe terasa inferioara de pe stanga raului Mures, orasul s-a dezvoltat de-a lungul timpului ocupand si povarnisurile si dealurile din apropiere. In prezent orasul se intinde de o parte si de alta a cursului raului Murea si pe dealul Cornesti i dealul Nirajului. Situat n centrul Transilvaniei si al Romniei, la confluentamai multor drumuri nationale si europene, municipiul Trgu-Mures reprezinta un nod feroviar, rutier si aerian. Reteaua de transport asigura legaturi multiple datorita drumului E60 ce leaga Europa de Vest de cea de Est. Teritoriul judetului se constituie ntr-o depresiune intracarpatica ce coboara usor n trepte, de pe piscurile vulcanice ale Muntilor Calimani (2100 m) si ai Gurghiului, spre mijlocul Cmpiei Transilvaniei (280 m).

Suprafata totala a orasului este de 66,96 km si are 203,1 km retea de transporturi auto, 175 km strazi, 236 km retea canalizare publica, 225 km retea apa potabila si 197 km retea de gaze naturale. Fondul funciar este de 4.930 ha din care 2.690 ha in intravilan, iar 2.240 ha in extravilandin.

Zona agricola: Suprafata agricola a judetului Mures este de 409.750 ha, fiind utilizata ca teren arabil n proportie de 54,4% (222.730 ha). Restul reprezinta pasuni - 27,5% (112.872 ha), fnete - 15,4% (63.144 ha), vii si pepiniere viticole - 1,2% (4.742 ha), livezi si pepiniere pomicole - 1,5% (6.262 ha). Productia vegetala se bazeaza pe cultivarea cerealelor - gru, porumb, secara - si a plantelor tehnice - sfecla de zahar, in, cnepa, tutun si hamei.

3. Fundamentarea necesitatii si oportunitatii proiectului. Rolul lucrarilor de Imbunatatiri Funciare in dezvoltarea durabila a agriculturii. Datorita diversitatii conditiilor de relief, clima, sol si hidrogeologie, pe aproximativ 2/3 din suprafata agricola se manifesta actiunea separata sau cumulata a secetei, a excesului de umiditate si a eroziunii solului. Aceste fenomene provoaca aproape an de an pagube din ce in ce mai mari agriculturii, contribuind la scaderea nivelului de trai din Romania. Inlaturarea efectelor negative ale secetei, excesului de umiditate si eroziunii solului, constituie obiectivele generale ale lucrarilor de imbunatatiri funciare. Aplicarea masurilor de combatere a eroziunii solului, asigura obtinerea unor productii mari si stabile in conditii de protectie a mediului inconjurator. Aceste lucrari de Imbunatatiri Funciare (C.E.S) au un rol extrem de important in intensificarea agriculturii, nu numai datorita implicatiilor directe, ci si datorita potentierii implicite a altor factori de productie cum sunt fertilizarea si folosirea de soiuri si hibrizi cu productivitate ridicata. 2.Scurta prezentare a cadrului natural al zonei LUCRARI ANTIEROZIONALE o Lucrari agrotehnice antierozionale - se pot aplica in bazinul de receptie al torentului si depind de cerintele fiecarei folosinte, iar cele mai importante sunt: o Lucrari de mobilizare a solului - sunt reprezentate prin lucrari de aratura, de desfundare, subsolajul, prasitul, raritatul, biloanele, copcile, trasarea brazdelor pe pasuni etc. o Lucrari de marire a fertilitatii solului - se asigura prin folosirea si aplicarea de ingrasaminte organice si chimice. o Aplicarea diferitelor sisteme de cultura n scop antierozional - se pot aplica la culturile agricole, sub forma de: cultura in fasii, cultura cu benzi inierbate, culturi intercalate cu plantele prasitoare. o Lucrari de ameliorare a pasunilor - pentru ameliorarea pajistilor, este nevoie sa se foloseasca plantele ierboase corespunzatoare conditiilor ecologice, sa se amelioreze si sa se mentina covorul vegetal, prin aplicarea masurilor agrotehnice de suprafata sau radicale, dupa caz. o Lucrari silvice antierozionale - pe terenurile distruse de eroziune, cu ogase, rpe, ravene, precum si cele cu nisipuri, plantatiile silvice constituie, nu numai un mijloc de stavilire a

eroziunii de lunga durata, un mijloc de ameliorare al terenurilor, dar si singura forma de folosinta economica, pe suprafete de teren dezgolite. o Impaduriri masive - sunt recomandate pe teritoriul agricol, n acele locuri unde terenul prezinta pante foarte mari, neutilizabile pentru nici un fel de trebuinta agricola, cu eroziune de suprafata excesiva, cu formatiuni ale eroziunii n adancime foarte frecvente, pe terenuri alunecatoare foarte framntate sau pe nisipuri mobile. o Perdele de protectie - sunt folosite n agricultura sub forma de plantatii in fasii lungi, care se amplaseaza pe terenul agricol in scopul stavilirii (stoparii) eroziunii solului, regularizarii scurgerii apelor si reducerii vitezei vantului; o Benzile de arbusti - aceste benzi au rol antierozional si pentru faptul ca sunt compuse din specii de talie mica, care nu dauneaza prin umbrire, pot fi aplicate cu succes n plantatiile de pomi si vita de vie. Pe langa faptul ca protejeaza bine solul, ele joaca si un rol filtrant pentru scurgeri si regularizeaza in acelasi timp si scurgerea apelor de pe versanti. Ca si benzile din ierburi perene, ele se comporta ca niste benzi tampon. La plantatiile viti-pomicole se pot aplica pe marginea din deal a canalelor de coasta sau a drumurilor de exploatare. Contribuie n mod eficace la retinerea zapezilor pe versanti. o Lucrari de amenajare hidrotehnica antierozionala. Lucrarile hidrotehnice si anume: canale de coasta, valurile de pamant, terasele au rolul de a dirija n mod rational scurgerea apei de pe versanti, micsornd viteza de scurgere, pana sub limita vitezei de erodare a terenului si evacueaza apele pe caile dorite, de a retine total sau partial, dupa cum este cazul, apele de scurgere, contribuind astfel la ridicarea umiditatii n solurile uscate de pe versantii Inclinati - pe scurt - de a atenua n mod direct influenta pantei n dezvoltarea proceselor de eroziune. o Terasele - se aplica pe terenurile cu pante mai mari (peste 15 %), pe care urmeaza sa se planteze vita de vie si pomi, iar n unele cazuri chiar specii silvice de valoare in apropierea centrelor populate, iar pentru stavilirea eroziunii solului si pentru imbunatatirea conditiilor de vegetatie se recomanda lucrari de terasare n trepte sau terase propriu-zise; o Consolidarea debuseelor - se poate face numai cu anumite ierburi. Inainte de nsamntare se ingrasa terenul cu gunoi de grajd bine fermentat, n amestec cu ngrasaminte chimice. Se mai poate mbunatati aceasta cosolidare prin, traverse din brazde de iarba sau din benzi de arbusti late de circa 5 - 7 metri, sau chiar din beton, ngropate la nivelul terenului. o Alte lucrari hidrotehnice de stavilire a eroziunii n adncime - se refera la ravene si se refera la consolidarea vrfului ravenelor prin: plane nclinate, trepte s console. Lucrarile transversale sunt sub forma de praguri si baraje. Conventional, sunt denumite praguri cnd au naltimea de pna la 1,5 metri, iar baraje, cnd sunt mai inalte. Au rolul de a provoca depuneri n spatele lor si de da fundului un profil longitudinal n trepte, cu panta ntre lucrari egala cu cea de proiectare. Prin depunerile formate n spatele acestor lucrari transversale se ridica cota fundului si deci, sunt consolidate att fundul ct si malurile, care nu se vor mai surpa, avand sprijinul de baza n aceste depuneri.

Profilul n trepte asigura micsorarea vitezei apei prin disiparea energiei curentului la fiecare cadere si prin pante de proiectare (panta de calcul) care este mai mica dect panta fundului pe care o avea canalul de scurgere pana la executarea lucrarilor. Lucrarile transversale pe torenti por fi executate din lemn, lemn cu piatra, zidarie din piatra si din beton armat.

CAPITOLUL II1. Studiul reliefului. Zona de studiu face parte din depresiunea Transilvaniei.Aceasta este o unitate morfologica cu inaltimi reduse, de maxim 850 m in flancul de est de 506 m in flancul de vest. Valea Muresului, la iesirea din depresiunea Transilvaniei, la Alba Iulia, are o cota de 200 m, iar Valea Somesului, la trecerea prin Muntii Preluca si Mezes are cota 185 m. Cu exceptia sectorului de N-V (Muntii Mezes) si din partea de V a Muntilor Lapus, unde colinele abia trec de 600 m, in rest rama depresiunii este formata din lanturi muntoase care depasesc, in general, inaltimea de 1.500 m. In Depresiunea Transilvaniei se contureaza cateva unitati geomorfologice de la N spre S astfel : a. In partile de N-V si N se gaseste versantul sudic a ceea ce geografii numesc Platforma someseana (platforma Cluj-Lapus), care cuprinde cristalinul Muntiilor Mezes si Preluca si sedimentarul paleogen dezvoltat la V si E de Somes , in Dealul Clujului 500-600 m , respectiv in Dealul Lapusului 975 m- Vf. Breaza. b. Intre Somesul Mare la N-E, Somesul Mic la S-V si Valea Muresului la S se intinde asa numita Campie a Transilvaniei, formata din depozite de varsta pliocena. c. La S de Mures se intinde Podisul Tarnavelor, cu inaltimi care in partea de E spre contactul cu zona eruptiva Harghita , urca pana la 800-900 m si coboara treptat spre V unde ajung sub 500 m. Culmile dealurilor sunt orientate in general E-V si se prezinta deseori netezite si acoperite de paduri. Raurile principale ale Depresiunii Transilvaniei au cursurile in general de la E N-E spre V S-V separand , intre ele culmile alungite in aceasta directie. Principalul curs de apa este Muresul, care taie Depresiunea Transilvaniei prin zona ei centrala , intre Deda si Alba Iulia. Afluentii mai importanti , pe stanga Muresului, sunt Tarnava mare si Tarnava Mica. Ambele izvoresc din masivul eruptiv nou Harghita . Tarnava Mare intra in formatiuniele sarmato-pliocene ale Depresiunii Transilvaniei, la est de Odorhei, trecand apoi pe la Sighisoara Medias si Blaj. Imediat la V de Blaj se uneste cu Tarnava Mica. Alt afluent pe stanga al Muresului este Niraju , care izvoreste la nord de Tarnava Mica , din eruptivul Gurghiului, intra in depresiunea Transilvaniei la Eremitul si se varsa in Mures la circa 10 Km S-V de Targu-Mures. Partea de N-V a Depresiunii Transilvaniei , asa numita Platforma Somesana se gaseste din punct de vedere hidrografic in bazinul Somesului Mare. Acesta izvoreste din Cristalinul masivului

Rodna. Aici primeste pe stanga Sieul unit la 15 Km in amonte cu bistrita de Bargau. La Dej se uneste cu Somesul Mic, care izvoreste dinspre S-V, din muntii Apuseni. Somesul Mare, care are pana la confluenta cu Somesul Mic un curs in directia E-N-E S-S-V se indreapta de aici in colo inspre N-V facand apoi un cot mare spre S. In acest cot , de la Jibou, Somesul primeste pe stanga , doua cursuri de apa paralele Almasul mai la E si apoi Agrisul spre V. In sudul Depresiunii Transilvaniei curge raul Olt. Acesta intra in depresiunea citata dupa ce a trecut prin zona carpatica a Persanilor, in defileul de la Racos. La Avrig iese din Bazinul Fagarasului strabatand formatiunile miocene ale Depresiunii Transilvaniei , pana la Porcesti, unde , se angajeaza in defileul de la Turnu Rosu. Formele principale de relief (macro-mezorelief) Simbol Cod Denumire M 10 Munte D 20 Deal, podis si piedmont fragmentat C 30 Campie (inclusive terasa), podis si piedmont nefragmentat sau slab fragmentat T 40 Terasa in afara campiei L 50 Lunca, campie de divagare, delta, campie litorala Caracteristicile principalelor categorii de relief Simbol Denumire Caracteristici Panta predominant,% L Relief de (n-1)4+2.5+2.5=21 ->n=5 Lp=(n-1)d+x+y=(5+1)+2.5+2.5=21m 2. Se calculeaza inaltimea taluzului terasei: =2m 3. Se calculeaza latimea terasei Lt=Lp+mh=21+1*2=23m 4. Se calculeaza numarul de terase ce se executa pe tarla N=Lv/Lt=220/23=9.56=10 terase 5. Se calculeaza lungimea totala a teraselor din tarla Ltot.terase=Ltarla*N=500*10=5000m 6. Se calculeaza volumul de terasamente (volumul de sapatura):

7. Se calculeaza suprafata de taluz inierbata

8. Se calculeaza suprafata de nivelat

9. Se determina coeficientul de utilizare a suprafetei versantului, (coeficientul de eficienta a amenajarii)

Dimensionare terase dintr-o tarla care urmeaza a fi plantata cu vita de vie , in sistem intensive, cunoscand urmatoarele elemente: regimul precipitatiilor din zona P>=600mm/an -> terase cu platforma inclinata in sesnul pantei versantului, cu ip=8% panta medie a versantului iv=16% teren cu textura medie m=1 taluzurile vor fi consolidate biologic(prin inierbare) h=2 d=2, x=y=1.8 dimensiunile tarlalei Ltarla=500m , ltarla=220 Dimensionarea elementelor teraselor 10. Se calculeaza latimea platformei terasei Lp=(n-1)d+x+y=21 ->(n-1)2+1.6+1.6=21 ->n=9.9=10 Lp=(n-1)d+x+y=(10-1)+1.6+1.6=21.2m 11. Se calculeaza inaltimea taluzului terasei: =2m 12. Se calculeaza latimea terasei Lt=Lp+mh=21.2+1*2=23.2m 13. Se calculeaza numarul de terase ce se executa pe tarla N=Lv/Lt=220/23.3=9.48=10 terase 14. Se calculeaza lungimea totala a teraselor din tarla Ltot.terase=Ltarla*N=500*10=5000m 15. Se calculeaza volumul de terasamente (volumul de sapatura):

16. Se calculeaza suprafata de taluz inierbata

17. Se calculeaza suprafata de nivelat

18. Se determina coeficientul de utilizare a suprafetei versantului, (coeficientul de eficienta a amenajarii)