proiect bogdan

Click here to load reader

Post on 25-Jun-2015

435 views

Category:

Documents

0 download

Embed Size (px)

TRANSCRIPT

MINISTERUL EDUCATIEI SI CERCETARIIGRUPUL SCOLAR AGROMONTAN ROMEO CONSTANTINESCU VALENII DE MUNTE

PROIECT / LUCRARE DE SPECIALITATE

PENTRU OBTINEREA EXAMENULUI IN VEDEREA OBTINERI CERTIFICARI COMPETENTELOR PROFESIONALE

TEMA PROIECTULUI / LUCRARII DE SPECIALITATE : ROLUL FACTORILOR NATURALI IN DEZVOLTAREA SI PRACTICAREA AGROTURISMULUI

PROFESOR INDRUMATOR :

ABSOLVENT :

VALENII DE MUNTE 2006

1

INTRODUCERE

AGROTURISUL ACTIVITATEA SUFLETULUI SI A RELAXARI-

Am ales aceasta tema deoarece pot spune ca agroturismul , pentru mine , este o activitate foarte placuta. Pe langa aceasta multumire sufleteasca putem avea si avantaje ecomonice (castigarea unei sume de bani) , putem spune ca imbinam utilul cu placutul. Avem o mare satisfactie atunci cand structura noastra este plina de turisti care doresc sa invete foarte multe lucruri pe care in mediul urban nu au cum sa le practice.Alta este satisfatia cand vine la tine un turist si te roaga sa il lasi sa hraneasca el animalele , sa te ajute la intretinerea gradinei de legume, etc. Turismul rural s-a dezoltat foarte mult la noi in tara in ultimul timp datorita programelor elaborate de Ministerul Turismului. Multi anteprenori ocolesc acest domeniu deoarece,agricultura,dupa parerea lor este o munca grea.Aceasta parere GRESITA o au datorita neinformari.In ultimul timp,munca agricola,a fost foarte mult usurata datorita construiri masinelor agricole foarte complexe.

2

Anteprenori de Agroturism vine in ajutorul turistului cu asa numitele pachete de servici.Prin pachete de servici trebuie sa intelegem acele servici pe care acea structura le ofera (cazare,servirea mesei,activitati de petrecere a timpului liber).

3

CAPITOLUI 1

NOTIUNI INTRODUCTIVE

1.1 MIC ISTORICPutem afirma, fara a gresi, ca aparitia calatoriilor turistice s-a produs in antichitate, iar activitatile turistice n spatiul rural au nceput a fi practicate empiric din aceeasi perioada. Este cunoscuta astfel participarea n numar mare a elevilor la: vizitarea locurilor sfinte-Dadona (Zeus) si Delfi (Apolo)frecventarea bailor curative sau jocurilor festive periodic organizate. n periada romana majoritatea calatoriilor aveau scopuri comerciale, culturale sau millitare, iar traseele lor parcurgeau inevitabil spatiul rural. n acelasi timp cu evoluaia societtii omenesti se diversifica si structura calatoriilor, astfel, n Evul Mediu, calatoreau un numar nsemnat comerciantii, dar ntalnim frecvent ambasadori, preoti si pelerini, oameni de stiinta, artisti, calfe si studenti. n Romania, care-asa cum afirma Geo Bogza n reportajul Sate si orase- la nceput a fost o tara de sate, prin excelenta agricola, spatiul rural

4

s-a aflat la el acasa ntotdeauna. Mai mult, viata la tara a fost un subiect frecvent al literaturii noastre, culminand cu manifestarea unui puternic curent litarar; similar, n operele plastice din perioadele de la sfrsitul secolului XIX si nceputul secolului XX satul fiind cadrul, obiectul, subiectul si inspiratorul unui numar nsemnat de pictori romani. n ceea ce priveste manifestarile ce pot fi catalogate drept nceputuri ale circulatiei turistice rurale din tara noastra - neluand n seama faptul ca orice orasean, care se respecta si si putea permite, avea o casa la tara amintim: obiceiurile de Sanzaiene cand, coform traditiei maramuresenii porneau spre manastirile din Moldova; pelerinajele catre locasurile de cult; vacantele de sarbatori n lumea satului sau la manastire, dar mai ales obiceiul retragerii catre sat n timpul verilor calduroase (locuinta mea de vara e la tara), locul ideal de petrecere a unor clipe de destindere. Concomitent cu cresterea frecventei circulatiei turistice au evoluat si echipamentele turistice: de la cele privind transportul (postalioanele si locurile de schimb ale cailor - postele care nca mai revin si astazi n povestile satenilor, ca si denumirile unor localitati legata de aceast activitate - exemplu Posta Clnu) la cele care asigurau n norme profesioniste cazarea si masa (vestitele hanuri n toate cele trei tari romane). Dintre cei ce au apreciat si pretuit vacantele n spatiul rural putem enumera personalitati ale culturii romanesti ca: Alexandru Vlahu, Ion Luca Caragiale, Barbu Stefanescu-Delavrancea, Mihail Sadoveanu, Nicolae Grigorescu, Stefan Luchian, Calistrat Hogas, Nestor Urechia, Nicolae Iorga, Octavian Goga, George Enescu, Stefan Ciobotarasu si multi altii. Toti cei ce au fost promotorii unei mode, ai unui mod de viata nou ce a contribuit la realizarea unei mentalitati care n timp a generat calatoria, circulatia turistica, mai apoi turismul.5

Cele prezentate mai sus determina sa afirmam ca agroturismul s-a derulat n tara noastra pana n a doua jumatate a secolului al XX-lea doar n mod spontan. Dupa anii 60, omenirea a nceput sa fie tot mai preocupata de tinta (destinatia) vacantelor sale, turismul devenind una din cele mai importante activitati economice din lume. Simultan cu manifestarea primelor tendinte de petrecere - tot mai fracventa - a vacantelor n mijlocul naturii, din ce n ce mai multi turisti si-au dorit petrecerea clipelor de relaxare n mediul (spatiul) rural. Ce-si propuneau acesti calatori, drumeti, excursionisti, ntr-un cuvnt turisti? Un raspuns sintetic presupune o concentrare a obiectivelor si urmatoarea enumerare:-

Sa-si satisfaca curiozitatea si dorinta de petrecere a vacantelor n cu totul alte conditii de viata si civilizatie decat cele obisnuite; Sa-si materializeze interesul pentru noi destinatii; Sa fragmenteze vacanta n 3-4 minivacante (4-5 zile: mare, munte, statiune localitate balneara, sat turistic traditional); Sporirea gradului de solicitare pentru spatii de cazare cu un confort mai redus (deci mai ieftin); Turism cultural si de cunoastere (n special tinerii si turistii de varsta a treia); Alegerea ca destinatii de vacanta a tarilor nvecinate; n mod firesc s-au conturat urmatoarele avantaje: valorificarea bogatului potential rural; economisirea de investitii pentru crearea de capacitati de cazare, alimentatie publica si agrement;

-

-

-

-

-

- reducerea la minima a personalului de servire;6

- decongestionare zonelor turistice supraaglomerate;-

mbunatatirea nivelului de trai n zonele utilizate ca baza materiala a turismului; surse suplimentare de venituri pentru populatia rurala; nviorarea traditiilor populare, dorinta de perpetuare a unor mestesuguri traditionale. Cercetarile inteprinse la nceputul deceniului opt al secolului nostru au scos n evidena

-

ca cererea turistica si alegerea destinatiilor turistice au fost puternic influentate de formele de agrement si animatie oferite de fiecare zana n parte, de pozitie si accesibilitate, cadrul natural precum si cel socioeconomic, etnografia si folclorul local ( Glavan, V. Marchidan, G. Experiena naionala si internaionala n valorifiacrea patrimoniului rural).

1.2

ROLUL SI IMPORTANTA PRACTICARI

AGROTURISMULUIIn zonele de munte ce intrunesc conditiile necesare ,turismul, in forme organizate si imbinate cu agricultura montana,poate deveni o solutie complementara de sprijinire directa a agriculturii,cresterii animalelor , cu efecte pozitive atat de natura economica,cat si pe plan social. Sistemul este verificat pe plan mondial si a condus la rezultate dintre cele mai favorabile , unele tari realizand beneficii complexe si importante prin organizare minutioasa si dotare speciala (Elvetia,Austria,Franta asa numitele tari vanzatoare de vise .

7

Rolul pe care agroturismul il joaca ,cu eforturile de organizare depuse se intrezareste a fi deosebit de complex,contributiile principale vizand edificarea unui proces evolutiv general favorabil : Sporirea calitatii vietii,a educatiei igienico-sanitare si

comportamentale a populatiei. Mentinerea acesteia in satele de munte,in limita unui necesar care sa asigure permanenta folosiri rationale,completea terenurilor agriole si activitatile industriale din sfera sevriilor. Inviorarea vietii sociale a satelor de munte si oferirea astfel a unor conditii atractive de viata pentru tineret. Mentinerea si dezvoltarea patrimoniului cultural-floricol. Valoarea turistica sporeste desigur daca in microzona exista statiuni balneoclimaterice,monumente istorice,alte obiective de interes cum ar fi lacuri,pesteri,rezervatii naturale. Agroturismul se poate practica in majoritatea regiunilor tari ;asa spre exemplu putem avea agroturism de delta,agroturism de campie,agroturism montan. Cel mai importanta forma de agroturism o reprezinta agroturismul montan.In general,o zona montana unde se intentioneaza un proces de organizare pe directie agroturistica este necesar sa indeplineasca anumite conditii mai favorabile :

Sa se afle intr-un perimetru montan cu o densitate cat mai Sa fie cat mai imbracata in vegetatie,cu paduri si ape

mare a animalelor,a gospodariile locuitorilor si cat mai putin poluat. curgatoare.

8

Sa detina unele infrastructuri,ca drumuri de Sa detina clima necesara si versanti exploatabili pentru

acces,electricitate,cablu,telefon,etc. sporturi de iarna,cu zapezi in sezon prelungit,cu pante potrivite pentru schi,aspecte legate direct de eventualitatea unor investitii mai ample si cu eficienta pe o perioada cat mai indelungata a anului si in timp.

1.3 IMPORTANTA ECONOMICA A AGOTURISMULUI SI CE REPREZINTA ACESTA

ntre agroturism si importanta economica a zonelor rurale exista o relatie de corespondena , de reciprocitate. Activitatea agroturistica , prin complexitatea ei va contribui la devoltarea n ansamblu a zonelor rurale respective , iar aceasta dezvoltare, la randul ei, va determina o crestere a circulatiei turistice . Asa cum s-a aratat, agroturismul este un concept complex. pentru a determina efectele pe care el le produce , precum si modul n care influenteaza evolutia altor domenii, este nevoie sa folosim metoda deductiei, sa descompunem acest concept n elementele sale primare. Fiecare dintre aceste elemente componente joaca un rol determinant n ansamblul respectiv si se afla intr-o stransa relatie de interdependenta cu celelalte . Ca urmare a interactiunii ntre aceste elemente componente se creaza efecte imediate sau pe termen lung, efecte de natura economica , sociala , culturala, etc , efecte ce se manifesta n mod direct sau indirect . Dezvoltarea ofertei de cazare conduce la aparitia unui cadru construit

9

de calitate, ce are ca efect mbunatatirea aspectului arhitectonic al satului. Astfel se consolideaza gospodaria taranasca. Apar, deasemenea, mutatii n concepia celor care vor construi de acum nainte: vor accepta asistenta unui arhitect n vederea realizarii unei case funcionale. Gradul de confort al noilor constructii va fi mai ridicat, de acesta beneficiind atat turistul, cat si proprietarul . Realizarea ofertei de cazare va conduce, la cresterea veniturilor intreprinzatorului respectiv . Gospodaria taraneasca ce adera la agroturism se restructureaza: este preferabil ca spatiu destinat animalelor sa fie cat mai departe de locuina, circulatia turistilor prin gospodarie sa nu se intersecteze prea mult cu circulatia proprietarilor. Creste interesul gazdei pentru ntretinerea casei si a ntregii gospodarii, pentru asigurarea curateniei n gospodarie si n mprejurimi. O circulatie turistica n crestere va face posibila si necesara modernizarea infrastructurii locale . Practicarea agroturismului are si efecte de natura culturala : cresterea nivelului de cultura si civilizatie al locuitorilor din zona rurala, largirea orizontului de cunoastere al acestora schimb de cunostinte si experiente ntre sat si oras. Agroturismul se constituie intr-o experien inedita pentru cei doi parteneri care intra n aceasta relatie : gazda - turist. Agroturismul exercita o influenta complexa asupra mediului extern ( economic, social, cultural ), dezvoltarea sa punandu-si amprenta asupra nivelului general de dezvoltare a zonei. In practicarea agroturismului pot fi ntalnite urmatoarele structuri : -gospodaria taraneasca de munte -pensiunea agroturistica sau turistica10

-ferma agroturistica. Putem spune ca agroturismul este o activitate complementara desfasurata de producatorul agricol montan in gospodaria sa in vederea asigurari unor venituri suplimentate,necesare ridicari gradului de subzistenta a familiei sale. Agroturismul este o activitate prin care se ofera turistilor,pachete de servicii in vederea ocupari timpului liber imbinate cu agricultura (cultura plantelor,cresterea animalelor,etc). Zona montana a Romaniei reprezinta circa o treime din teritoriul national si totodata cel mai mare masivmuntos al Europei, aflat in cadrul aceleiasi frontiere. Suprafata este de 79.919 km2 , din care 53,3% paduri cu 74,4% grad de impadurire si 41,1% terenuri agricole. In structura, fanetele si pasunile naturale reprezinta 71,1% arabil 25,6% pomi si viile 2,7% din suprafata agricola montana.

POPULATIA :Reprezinta 3.614.000 locuitoro din care peste 2.000.000 agricultori ce detin circa 1.000.000 de gospodarii private, in majoritate cu caracter de subzistenta, in care se practica agricultura traditionala, ponderea fiind reprezentata de cresterea animalelor in sistem intensiv. In mediul rural si preorasenesc, veniturile populatiei provin din agricultura ( 30 - 40 % ) si pluriactivitati ( forestiere, miniere, industri prelucratoare, servicii, artizanat etc. ) .

PRODUSELE AGRICOLE :Sunt nepoluate, de inalta calitate biolobica. Cu tot caracterul de

11

subzistenta al gospodariilor, zona de munte are un important potential de productie marfa, mai ales la produsele animaliere: lapte, carne, piei, lana. Este important ca aceste productii se obtin cu consumuri minime de cereale si energie ( petroliera swi electrica). Consumurile energice la unitatea de produs sunt mai mari, dar se bazeaza pe energia reciclabila. Zonele de munte se disting de alte regiuni prin dezavantaje naturale - alt, clima, pante, fertilitate scazuta a solului, izolare fata de caile de comunicatie si pietele de desfacere si prin dezavantaje structurale - imbatranirea populatiei active si tendintele de exod, ocupatii restrictive, distantele fata de centrele decizionale, infrastructuri insuficiente, srtructuri administrative defavorabile. Principalele bogati ale zonei de munte sunt si trebuie sa ramana: e - sursa de materie prima si energie ; de calitate ; pentru energie si apa potabila a oraselor ; populat ia - mai ales cea agricola, sanatoasa si energica, care asigura colonizare descentralizata a teritoriului national , gestiunea zonelor recreative pentru locuitorii oraselor si mentinerea peisajului cultural. Deosebit de tarile montane ale Euripei de vest , Romania nu a avut niciodata o politica montana distincta. Consecintele au fost agravate de ratiunile de ordin politic fata de proprietatea particulara , din perioada 1945 apa suprafe tele agricole - pentru cresterea animalelor si productia de marfuri alimentare paduril

12

1989. In ultimii ani in zonele de munte s-au inregistrat fenomene economice, ecologice si sociale de mare gravitate, cum ar fi : -efectivele de ovine au scazut cu peste 50% in sectorul privat traditional; -lana oilor de munte nu mai poate fi valorificata, taxele de pasunat au crescut constant, se aplica restrictii ecologice exagerate; -cresterea bovinelor, a animalelor in general, a devenit nerentabila;se pierd meserii si traditii seculare; -se reduce considerabil cantitatea de ingrasaminte naturale; -1,4milioane de hectare de fanete sunt periclitate de degradarea prin folosirea rumegusului de lemn ca asternut pentru animale in grajduri, iar prin aplicarea de fanete creste aciditatea solului cu schimbari negative in structura florei; -pierderea locurilor de munca prin restructurarile din minerit cu ingluiente negative mai ales asupra tinerilor locuitori din zona montana; -nivelul de inzestrare tehnologica a gospodariilor taranesti montane continua sa fie inca foarte scazut; -invatamantul nu este inca adaptat specificului si realitatilor montane , cel agro-montan fiind aproape inexistent; -aparitia fenomenelor de suprapoluare in multe localitati din ruralul montan, fenomen unic in Europa, cu consecinta inevitabila a pauperizarii populatiei si cu final previzibil de exod in masa; -agricultorii nu sunt organizatii si nu se pot apara de monopoluri preturile pentru materiile prime, mai ales pentru carne , lapte, lana, practicate de societatiile comerciale private sunt foarte joase si au contribuit radical la destabilizarea cresteriii animalelor. Infrastructurile sunt subdezvoltate, drumurile insuficiente sau13

subantretinute, electrificare neterminata, telecomunicatii putin evoluate, lipsa canalizarilor sialimentarii cu apa, situatii deficitare in sistemul de invatamant, sanitar, servicii pentru populatie.

AGRICULTURA MONTANA:Este o agricultura marginalizata, ramasa la tehnologii rudimentare cu randamente vegetalesi animale slabe . Izolarea , lipsa factorilor de productie si a organelor profesionale si economice , absenta instruirii profesionale a agricultorilor in specificul economiei montane , fac din zona montana , nu doar o zona defavorizata , ci o zona extrem de vulnerabila economic , social si ecologic - ceea ce ar avea ca urmare exodul demografic si degradarea mediului . Integrarea europeana a zonei montane a Romaniei , presupune dezvoltarea in ecosisteme echilibrate , specifice pe baza gospodariilor familiale si proprietatii private , in continuitate traditionala si a pluriactivitatii . Agricultura de munte a fost supusa sistemului centralizat nu la nivelul productiei , ci la cel al prelucrarii si comercializarii produselor sale , producatorul de materie prima fiind rupt de aceste doua verigi . Productia marfa este vanduta in cea mai mare parte societatilor comerciale , amplasate in majoritate in afara zonei montane , avand tot mai adesea monopolul de cumparare , cu consecinte dezastruoase: preturi mici pentru materia prima , plata cu mari intarzieri , adaosuri comerciale maximale provocand o grava saracire a populatiei .14

Reducerea activitatilor de minerit si dintre alte industrii a creat un procent important de someri si semi-someri , ale caror proprieteti agricole sunt prea mici pentru existenta . Cumulat cu cresterea generala a preturilor la transporturi , energie si ingeneral s-a declansat un impact deosebit al muntelui cu economia de piata , cu cosecinte grave pe termen mediu si lung . S-au creat in anumite zone cele mai ample conditii pentru depopulare montane , cunoscute in ultimul secol , exodul fiind iminent fara luarea unor decizii complexe si adecvate . In conditiile zonei de munte a Romaniei existand structura de baza gospodaria familiala- trecerea de la economia centralizata la economia de piata , nu se face prin restructurarea unitatilor de productie , ci prin reorganizarea mediului in amontele si avalul gospodariilor agricole : aprovizionare , prelucrare organizarea creditului . Agriculturii ii revine o parte din sarcina amenajarii si productiei mediului agricol montan. Experienta nationala si europeana arata clar , ca numai prezenta unei agriculturi dinamice in zona montana poate permite intretinerea acestei parti a patrimonului national , care este strategica privind spatiul . , depozitarea si comercializarea produselor ,

NECESITATEA DEZVOLTARII TURISMULUI RURAL:Dezvoltarea impetuoasa a turismului contemporan , care a dus la edificarea unor adevarate ''cetati turistice'' in regiuni pline de pitoresc si

15

inedit ale lumii a scos la iveala , mai ales in ultima perioada , un aspect deosebit de interesant , in exploatarea caruia converg mai multe discipline.Cerinta crescand pentru turismul din regiunile rurale , de reorientarea unor aspiratii , gusturi , tendinte catre folclor , traditie si puritate a naturii necesita un comportament turistic care , la randul sau , implica un setde motivatii adecvate. Iata cum , pornind de la caracteristicile mediului citadin alaturate obligatiilor si conventiilor sociale specifice , putem sa depistam o serie de necesitati , pe care oraseanul le emite din ce in ce mai constant si tinde sa le transforme in actiune. Reantoarcerea la natura , motivatie valabila pentru toate categoriile de varsta , sex , profesie , statut socialeste rezultatul necesitatii de relaxare , sanatate , confort fizic si spiritual. Ea demonstreaza ca omul modern nu se poate rupe de modul natural de viata , iar contactul lui cu mediul rustic are efecte in mentinerea echilibrului sau. Cunoasterea si adeziunea temporara la grupurile de apartenenta specifica zonelor rurale , dintre care enumeram: familia mriarhal , comunitatea locativa , grupul de minca , grupul folcloric . Turismul care vine in contact cu aceste grupuri primare isi satisface unele necesitati sociale a caror realizare este adesea obstructionata in mediul citadin . Anonimatul si uniformitatea , caracteristice grupurilor mari , ca si starile tensionale ce se manifesta uneori in ambianta urbana se atenueaza considerabil in cadrul climatului rustic , in care turistul isi recapata conditia de membru al comunitatii , reputatia , prestigiul , consideratia celorlalti , precum si posibilitatea de aparticipa la actiuni creatoare .

Influenta agroturismului in dezvoltarea economico16

sociala si locala:Intre agroturism si dezvoltarea economico-sociala a zonelor rurale exista o relatie de corespondenta , de reciprocitate. Activitatea agroturistica , prin complexitatea ei va contribui la devoltarea in ansamblu a zonelor rurale respective , iar aceasta dezvoltare , la randul ei , va determina o crestere a circulatiei turistice . Asa cum s-a aratat , agroturismul este un cocept complex . pentru a determina efectele pe care el le produce , precum si modul in care influenteaza evolutia altor domenii , este nevoie sa folosim metoda deductiei , sa descompunem acest concept in elementele sale primare . Fiecare dintre aceste elemente coponente joaca un rol determinant in ansamblul respectiv si se afla intr -o stransa relatie de interdependenta cu celelalte . Ca urmare a interactiunii intre aceste elemente componente se creaza efecte imediate sau pe termen lung , efecte de natura economica ,sociala , culturala , etc , efecte ce se manifesta in mod direct sau indirect . Dezvoltarea ofertei de cazare conduce la aparitia unui cadru construit de calitate , ce are ca efect imbunatatirea aspectului arhitectonic al satului . Astfel se consolideaza gpspodaria taraneasca . Apar , deasemenea , mutatii in conceptia celor care vor construi de acum inainte: vor acepta asistenta unui arhitect in vederea realizarii unei case functionale . Gradul de confort al noilor constructii va fi mai ridicat , de acesta beneficiind atit turistul , cat si proprietarul . Realizarea ofertei de cazare va conduce , la cresterea veniturilor intreprinzatoruliu respectiv . Gospodaria taraneasca ce adera la agraturism se restructureaza: este preferabil ca spatiu destinat animalelor sa fie cat mai departe de locuinta ,17

circulatie turistilor prin gospodarie sa nu se intersecteze prea mult cu circulatia proprieterilor . Creste interesul gazdei pentru intretinerea casei si a intregii gospodarii , pentru asigurarea curateniei in gospodarie si in imprejurimi O circulatie turistica in crestere va face posibila si necesara modernizarea infrastructurii locale . Practicarea agroturismului are si efecte de natura culturala : cresterea nivelului de cultura si civilizatie al locuitorilor din zona rurala , largirea orizontului de cunoastere al acestora scimb de cunostinte si experiente intre sat si oras . Agroturismul se constitue intr- o experienta inedita pentru cei doi parteneri care intra in aceaste relatie : gazda - turist . Agroturismul exercita o influenta complexa asupra mediului extern ( economic social cultural ) dezvoltarea sa punindu-si amprenta asupra nivelului general de dezvoltare a zonei .

18

CAPITOLUL 2

ZONA PROPICE DEZVOLTARI SI PRACTICARI AGROTURISMULUI

2.1 ROMANIA,COORDONATE GEOGRAFICEgeografia nu este altceva decat istorie in spatiu,iar istoria este geografie in timp

Parafragand o afirmatie a marelui pictor Stefan Lucian, facut in vara anului 1909 intr-o epistola frumos e un biet cuvant searbad care nu spune nimic din splendoarea peisajului romanesc, cunoasterea spatiului rural romanesc demareaza ca un experiment, continu cu o permanenta cercetare i se va sfarsi printr-o pasiune constanta, intretinuta de dorinta permanenta a redescoperiri ori a revederii. Cuvintele nu vor putea reda intotdeauna

19

varietatea impresiilor , a gandurilor, a sentimentelor ce se nasc sub imperiul emotiilor traite in strabaterea plaiurilor carpato-dunrene. Aceasta oferta primara potentiala , alcatuita din componente naturale de peisaj, reprezinta potentiale resurse turistice i joac un rol determinant n dezvoltarea turismului n general si a celui rural n mod special. Elementele care trebuie puse n valoare n mod special sunt:-

valoarea recreativa , estetica i peisagistica, nu n putine randuri deteriminata de alegerea destinatiei (munte, deal, campie, litoral sau delta);

-

valoarea curativa (balneo-climaterica) a bioclimatului sau a factorilor naturali ai zonei; cadrul de derulare a unor momente de destindere sau a unor

-

hobbyuri (oglinzi de apa, masive muntoase, pesteri, torente, resurse cinegetice, strat de zapada etc);-

valoarea cognitiv n cazul componentelor desemnate ca parcuri, gradini botanice sau zoologice, rezervatii stiintifice sau monumente ale naturii etc: Toate aceste elemente se afla intr-o stransa interdependenta, formand

natura mama si cadrul de viata pentru tot ce misca-n tara si pe planeta albastra. Particularitatile lor vor iesi n evidenta pe parcursul abordarii prin prisma cunoscatorului si analistului prezent n fiecare dintre noi-n momentele evaluarii bazate pe documentare si logica. Prezentare generala a resurselor turistice naturale Romania este situata in Europa, la jumatatea distantei dintre Ecuator si Polul Nord (45latitudine nordica) si aproximativ la jumatatea distantei dintre Oceanul Atlantic si Muntii Urali (25latitudine estica). Asezat la raspantia dintre partile estica,20

vestica si meridionala a Europei, teritoriul tarii noastre este fomat din proporii egale din munti (31%), dealuri i podisuri (36%), campii si lunci (35%), respectand si din acest punct de vedere regulile echilibrului si armoniei

Clima temperat-continentala, reteaua radiara de rauri ce izvorasc dinlantul carpatic, apele minerale si termale cu proprietti curative, pasunile si fanetele, padurile de ratinoase si foioase, lacurile si iazurile, Dunarea si Delta sa, luncile i campiile constituie separat sau la punctul de intalnire peisaje cu puternica personalitate, pline de caldura oamenilor ce le insotesc. Spatiul rural romanesc este denumit carpato-danubiano-pontic deoarec este carpatic prin relief, dunarean prin reteaua lui hidrografica i pontic prin deschiderea sa la Marea Neagr, implicit la Oceanul Planetar. Indiscutabil, aceasta personalitate geografica trebuie sa fie dublata in timp si de vocatia turistica.

Lantul Muntilor Carpati reprezinta un rol deosebit pentru clima,ape, bogatii, vegetatie fauna, soluri etc. El are pozitie centrala i forma de cetate sau inel, din preajma acestuia succedandu-se celelalte forme de relief. Dar ceea ce ii confer locul de frunte n patrimoniul turistic al trii sunt peisajele : impresionante, dantelarii de basm n forme carstice din regiunile calcaroase, circuri si vai glaciare, piscuri golase, forme inedite sau ciudate ale stancilor. La adapostul acestora apar vechile vetre de locuire trile: Maramuresului, Barsei, Fagarasului, Hategului, Vrancei, Almasului etc. Pe firul raurilor carpatice, in vaile acestora se insira deasemenea asezari pitoresti, din randul carora unele sunt vestite pentru climatul sau apele lor minerale.

21

Portiunea

vestica

este

reprezentat

de

lantul

eruptiv

unde

manifestarile postvulcanice au contribuit la aparitia localittilor ablneare n preajma mofetelor, apelor hipotermale sau izvoare bicarbonate. Lantul vulcanic a condus la apatitia unor depresiuni, n cadrul carora s-au dezvoltat numeroase asezari: numim aici Depresiuena Maramuresului, cea a Dornelor, a Gurghiului, a Ciucului.

Carpatii Orientali sunt marcati n deosebi de multimea trecatorilornaturale: Bratocea, Oituz, Ghimes, Bicaz, Rotunda, Prislop, Gutai, care au facut posibila circulatia de o paret si de alta a lantului carpatic inca din vremuri indepartate. Portiunea cea mai spectaculoasa si impunatoare a Carpatilor Romanesti o constituie, fara urm de dubiu, Carpati Meridionali- intre culoarul Timis-Cerna ( la vest) si Valea Prahovei (la est). Supranumiti si Alpii Romanesti, ei ating cateva varfuri peste 2500 de metrii: Omu (2505 m) in masivul Bucegi, Moldoveanu (2544 m) si Negoiu (2535 m )n muntii Fagaras, Parang (2518 m), Peleaga (2529 m ) in muntii Retezat etc. In Carpatii Meridionali au salasluit si au fost protejate o serie de alte tari dintre cele mai vestite sunt ale Oltului, Lovistei i Hategului-situata n inima vechii Dacii. Jiul i Oltul au ferestruit n acesta catena vai transversale la el ca si Prahova imperun cu Dambovita. Aici, intre masivii muntosi ai Bucegilor si Pietrei Craiului, intre agroturismului din tara noastra. Intre Olt si Jiu, intalnim culmile Parangului, Sireanului si Candrelului cu creste pitoresti, caldari si vai glaciare, culmi netede impestritate de lacuri acoperite de pajisti. Retezatul cu intreaga lume de basm inglobata n parcul Transilvania i Muntenia legate de Culoarul Rucar-Bran se afla leaganul turismului romanesc si inceputurile

22

national si rezervatia stiintifica cu acelasi nume-Godeanu si Tarcu atrag n afara caprelor negre si numerosi turisti. Spre sud, dincolo de Depresiunea Petrosani, ne intampina culmile Muntilor Valcan, Mehedinti si Cerna, unde avem ocazia sa admiram adevarate bijuterii sapate n calcar-pesteri, poduri, doline. A treia latura a Cettii Carpatilor se deschide intre Defileul Dunarii si Valea Somesului, este numita de geografi Carpatii Occidentali. Carecterizata de platforme netede, doar n zona centrala vom intalni varfuri de peste 1800 de metri (Curcubata, Bihor, Vladeasa, Muntele Mare). Prabusirile tectonice au creat aici un aspect insular ai largi culoare; n acelasi timp o mare variatie a peisajului si reliefuri spectaculoase. Bazaltele de la Detunat, Cheile, abrupturile, dolinele si pesterile (Cetatile Ponorului, Pestera Ursilor, Pestera Scarisoara, Pestera Meziad etc) sunt doar cateva dintre atractiile turistice al zonei. Iar pentru ca frumusetea fara puritate nu este nimic, lantul are in componenca sa stravechi si bogati Munti Apuseni, plaiuri desprinse din paginile cartilor de povesti.

Depresiunea si Podisul Transilvaniei este portiunea aflata ininteriorul arcului carpatic, cu relief ce variaza intre 700-800 m si respectiv 350-500 m. In estul Depresiunii Transilvaniei intilnim o centura de dealuri inlate, care inchid mici depresiuni ce seamana cu Subcarpatii aflati in exteriorul arcului carpatic.

Subcarpatii sunt dispusi in extariorul lantului carpatic, dubland parcazidul de aparare al cetatii. Formati din trei subdiviziuni-Subcarpatii Moldovei, Subcarpatii Curburii si Subcarpatii getici-ei sunt o asociere de

23

culmi inlate, brazdate de ape, bine pupulate si cultivate cu cereale sau lievzi; tot in acesta zon vita de vie este la ea acasa si a facut renumite localitati ca: Odobesti, Panciu, Pietroasele, Stafanesti, Valea Calugareasca etc. In strafundul lor, culmile subcarpatice pastreaza bogatia aurului negru, carbunilor, sarii si a izvoarelor de apa minerale. Populatia se ocupa cu pomicultura, cresterea vitelor, prelucrarea lemnului, extragerea minereurilor si, mai nou, agroturismul. Podisurile din afara lantului carpatic. n estul Romniei si a dealurilor subcarpatice coboara domol de la nord spre sud Podisul Moldovei, ce se n vecineaza n sud-est cu Podisul Dobrogei, iar la sud-vest are o alta ruda mai distanta in persoana Podusului Getic. Pe cuprinsul acestor locuri o anumita agricultura-pomi i viticulturase afla la mare cinste; drept urmare de renume sunt viile de la Cotnari, Iasi si Husi sau cele de la Niculitel, Murfatlar si ostrov, cum nu mai putin vestite sunt cele din preajama Pitestiului, , Dragasaniului sau Strehaiei. Data fiind bogatia i frumusetea zonelor de podis, acestea sunt bine populate, iar traditiile, obiceiurile populare transmise din generati n generatie, ca si legendele si povestile localnicilor sunt tot atatea atractiialaturi de vinuri, raghiuri ori preparate gastronomice traditionale-ca si chiemari, carora cel ce a avut sansa de a le cunoaste, ca si neofitul, nu le poate rezista.

Litoralul Marii Negre reprezinta un loc nepereche si cu o puternicapersonalitate. Intre Chilia si capul Midia prezinta plaje si grinduri intinse, iar intreaga zona este foarte scunda. In schimb, la sud vom intalni o faleza de 15-20 m ce adaposteste plaje cu nisip fin.

24

Platforma litorala ce se apleaca lin langa riviera romaneasca are pana departe in larg adancimi reduse, fiind la origine o veche campie invadata de apele marii in ultima perioada a Cuaternarului.

Delta Dunarii constituie partea cea mai joasa de pe teritoriul triinoastre, o campie in formare prin aluvionare. Portiunile de uscat, la cotele obisnuite ale fluviului, reprezinta circa 13%, cea mai mare parte a Deltei fiind acoperita de mlastini, lacuri, garle si ape permanante. O atractie deosebita pentru turism o constituie peisajul exotic, unic n felul lui pe intreg teritoriul european, adevarat sanctuar pe care 280 de specii de pasari si l-au ales ca lacas, cum aprecia si celebrul savant francez Jacques Ives Cousteau. Principalele resurse ale Deltei Dunarii sunt: fauna piscicola, stuful si padurile in deosebi de esente mai moi. Pentru a conserva si pastra aceasta lume uimitoare, teritoriul prezentat constituie in momentul de fata Rezervatia Biosferei Delta Dunarii.

Campiile se intind in sudul si vestul tarii noastre.Cea mai mare-Campia Romana se afla la nord de Dunare, de la Drobeta Turnu-Severin pana la Galati. Ea asigura aproximativ 40% din productia agricola a Romaniei. Partea sa estica se numeste Baragan si prezinta-prin lacurile sale sarate: Lacul Sarat (in apropiere de Braila), Lacul Amara (langa Slobozia), Movila Miresei, Balta Alba-interes nu numai agricol ci si turistic (utilizarea apelor in scopuri terapeutice). Campia de Vest este o alta zona agricola importanta; ia isi are limitele fixate de Valea Somesului si cea a Timisului.

Clima. Urmare a plasarii in centrul Euroasiei pe de o parte ai areliefului sau si pe de alta parte, Romania are un climat temperat aflat sub influenta maselor de aer umed dinspre Atalntic, a maselor de aer uscat,

25

continental, provenind din rasaritul continentului, cat si de aer mediteranean ce vine dinspre sud. Rezulta deci un climat continental-modelat cu nuantari locale influentate de forme de relief si succesiunea anotimpurilor. Toate acestea sporesc culoarea si atractiile peisajului, diversificand in acelasi timp factorii naturali de cura si tratament, sporturi practicate, activittiile localnicilor, si nu in ultimul rand, regimul alimentar.

Hidrografia tarii noastre se afla sub influenta climatului, fiind, cuexceptia catorva mici rauri din Dobragea, colectata de Dunare. Caracteristica ei este determinata de configuratia concentrica a reliefului tarii si de repartitia diferentaila a cantitatiilor de precipitatii, de al zona inalta spre cea joasa. Cu exceptia raurilor din Molodva-care sunt aproape paralele cu lantul muntos-restul rarilor au o distribute radiara Dunarea strabate tara noastra pe o lungime de 1075 km, fiind navigabila pe intreg parcursul si colectand, direct sau indirect, prin intermediul Tisei, toate raurile romanesti. Apele colectate sunt varsate prin cele trei brate in Marea Neagra, care ntregeste astfel hidrografia patriei si permite legatura cu toate tarile riverane Oceanului Planetar. Avand o salinitate de 17-21% si o temepratura medie de 25-27 grade C vara, sectorul romanesc al Marii Negre are un potential balnear cu exceptionale calitati.

Izvoarele si lacurile. Izvoarele minerale, aflate n numar de peste2000, multe fiind termale, sunt cunoscute si apreciate de peste 2000 de ani (Herculane sau Geoagiu-Bai). Cele mai multe izvoare se afla de-a lungul Carpatiilor si Subcarpatiilor, iar valoarea terapeutica a apelor a condus la aparitia de peste 160 de statini de tratament. Lacurile din tara noastra desin, 1,2% din suprafata Romaniei, cele mai mari fiind lagunele Razim si Sinoe. Numeric lacurile sunt peste 3400-dintre

26

care 2300 sunt naturale; marea majoritate se gasesc in zonele de campie si prezinta atat impotanta piscicola cat si de agrement. Deosebite sunt lacurile de munte formate in circurile glaciare aflate n masivele muntoase Rodna, Fagaras, Parang, Retezat, ca si lacurile unicat: Lacul Rosu-lac de barej natural si Lacul Sfanta Ana-adapostit in craterul unui vulcan. Celor prezente anterior li se adaug lacurile artificiale realizate pentru valorifiacrea potenaialului energetic: Izvorul Muntelui, Vidra, Vidraru, Fntnele, Valiug etc.

Vegetatia si fauna, mpreuna, formeaza potentialul biogeografic. nforma ei actuala, vagetatia tarii noastre este relativ recenta si prezinta trasaturi caracteristice ale Europie Centrale. Astfel, vom observa diferentieri generate de altitudine ca si de etajele climatice ce nsumeaza peste 400 de specii. Dintre aceste predominante sunt padurile, de stejar n mare parte n zonele de campie, de fag-n Subcarpati si pe muntii mai scunzi , conifere-molidul, bradul, pinul etc.-la limita superioara a altitudinilor. Urmare a interferentelor, n zonele de treditie a reliefului, rezulta prezente justapuse, ale diferitelor specii care genereaza toamna o bogat paleta coloristica care permanentizeaza peisajul romanesc. n urma marilor defrisati efectuate de-a lungul timpului, pe teritoriul Romaniei paduriel mai ocupa aproximativ 26% din suprafata totala. Suprafetele despadurite au fost afectate culturilor agricole, liveziilor si a podgoriilor. La mare altitudine-pe muntii nalti, ntalnim vegetatie alpina si subalpina formata din pajisti cu tufisuri de ienupar si jneapan, afin etc. Alte forme de vegetatie caracteristice suportului de relief gasim n sud-estul Romaniei, Campia Baraganului si Podisul Dobrogei de Sud, unde s-a dezvoltat vegetatie de silvostepa si stepa. De-a lungul cursurilor de apa,27

n lunci si n special in Delta Dunari, gasim forme de vegetatie specifice regiunilor cu umiditate abundenta (stuf, papura, rogoz, salcie si plop etc). Din punct de vedere turistic, trebuie sa consemnam existenta n diferite zone din tara noastra a unor plante rare-endemice sau relicte-ori tipuri specifice altor zone ale planetei. Zonele de vegetatie ofera hrana si adapost unei variate faune, dispusa pe etaje de vgetatie si zone. Fauna cuprinde peste 3600 de specii provenite din cele trei mari provincii europene: animale mari-Europa Centrala, rozatoarele si pasarile rare-Europa Rasariteana, vipera cu corn, broasca testoasa de uscat, scorpionul, dihorul-Europa de Sud. Fauna cinegetica-reprezentata prin ursul cafeniu, capra neagra, caprioara, rasul, cerbul carpatin, mistretul, iepurele etc.-reprezinta o importanta deosebita. Nu trebuie sa uitam a aminti nici pasarile: cocosul de munte, cocosul de mesteacan, egreta mare, lopatarul, pelicanul cret si pelicanul comun, califarul alb, rata salbatica si altele. Din randul numeroaselor specii de peste ce populeaz Dunarea si raurile, la loc de frunte se afla: pastravul, lostriata, lipanul-n apele de munte; crapul, cleanul, mreana-n apele de ses; salau, stiuca, biban-n Dunare; morunul, niserul, scrumbiile-la gurile Dunarii si n mare.

Factori naturali de cura. O schitare a principalilor factori de curascoate n relief: apele minerale (n raul multora sunt termale), lacuri tearpeutice, namolurile, mofetele, salinele, factorii climatici, aeroionizarea, plante minerale. Acesti factori sunt raspanditi pe ntreaga suprafata a tarii, unii necesita instalatii sau amenajari pentru utilizare, altii impun recoltarea sau captarea, dar absolut toti cer pastrarea, conservarea , si protejarea pentru o cat mai ndelungata utilizare.

28

Revenind la izvoarele minerale dispuse n spatiul rural, majoritatea nu sunt captate si protejate corespunzator. Aceste resurse sunt carbonate mare parte n catena vulcanica Oas-Calimani-Harghita, zona dealurilor subcarpatice si de podis, si nu n ultimul rand n campie. Apele sunt: oligominerale, alcaline (bicarbonate), alcalino-feruginoase, clorurate sodice, iodurate, sulfuroase, sulfatate, carbogazoase, arsenicale, radioactive, termale etc. Sursele minerale sunt cel mai putin similar cu sursele de peste hotare si pot fi utillizate n terapia prifilactica, curativa si recuperatorie.

Plantele medicinale au revenit n forta ca factori naturali de cura,fiind utilizate atat n prepararea unor medicamente pe cale naturala cat si n filoterapie. n traditia romanesca s-au pastrat numeroase retete ale unor preparate utilizate ca leacuri sau elixiruri, ceaiuri sau bai de plante. Pe de alta parte, multe din plantele medicinale sunt utillizate n produsele culinare pentru aromele, gustul sau calitatile de condimentare pe care le poseda. Mai putin n valoare n tara noastra sunt factorii climatici ce pot fi utilizati n mentinerea, ameliorarea sau recuperarea starii de sanatate a organismului uman prin: aeroterapie, helioterapie sau cure de teren-priin ceea ce generic este numita climatoterapie. Maladiile ce pot fi tratate sunt: anemiile, nevrozele astenice, afectiunile respiratorii, stresul, surmenajul fizic si intelectual. Identificarea, punerea n valoare si utillizarea n cunostiinta de cuza a acestor factori naturali vor contribui la dezvoltarea si promovarea turismului balnear n turismul rural romanesc.

2.2 ZONA MONTANA RAIUL AGROTURISMULUI

29

Se stie ca,agroturismul se poate practica in majoritatea regiunilor tarii dar cu precadere in zonele de deal si munte deoarece in aceste zone turistul are parte nu numai de un mediu cu aer curat ci si de odihna pe care o cauta.Si mediul (soluri,grad de seismicitate,climat,clima,precipitatiile,radiatia solara,vegetatia,hidrografie) din aceasta zona are anumite caracteristici.

2.2.1 Solurile : care se afla in aceste regiuni sunt argilo-iluvialepodzolice si brune podzolide , cu predilectie.Se pot intalni si soluri brungalbui specifice zonei de padure

2.2.2 Gradul de seismicitate : al zonei montane se afla intr-e 78 , iar teritoriul de calcul al actiuni seismice este de A.

2.2.3 Climatul : este foarte influentat de catre om prin actiunileacestuia nesabuite de a defrisa.

2.2.4 Clima : este temperata cu usoare influente.Verile suntmoderate , de tranzitie de la munte la campie , iar iernile sunt suportabile cu o oarecare usurinta de catre localnici.Temperaturile medii anuale au valori intr-e 9 grade C si 10 grade C cu variatii relativ insemnate de la un an la altul.In lunile de iarna media este de -1 0 grade C.Adancimea maxima de inghet la sol este de 60-70 cm.

2.2.5 Precipitatiile : sunt in jur de 700 mm anual.Principaliicentrii barici care actioneaza deasupra zonei sunt anticiclonul Azoric dinamic si ciclonul mediteranean

2.2.6 Radiatia solara : este sursa energetica de baza pentruvariata gama de procese geografice,fizice si biologice.Radiatia solara atinge 70 kcal /cm .Vara pe timp senin , sumele lunare ala radiatiei directe atinge2

10 kcal /cm .Iarna sumele lunare ale radiatiei directe scad la2

30

1 kcal/cm .intensitatea radiatie ajunge vara la maxim in jurul orei2

14,primavara intr-e 2-16,toamna spre ora 13,iar iarna intr-e orele 13-14.

2.2.7 Vegetatia: este foarte divesificata datorita formelor derelief.vegetatia predominanta este cea de foioase care in ultimul timp este mai restransa prin interventia abuziva a oamenilor.

31

Capitolul 3Activitatea de agroturism

3.1 Structuri agroturisticeIn tara noastra agroturismul se practica in asa numitele structuri agroturistice.Acestre pot fi de mai multe tipuri si anume : gospodaria taraneasca de munte pensiunea agroturistica ferma agroturistica Gospodaria taraneasca de munte (vezi anexa 1) este aceea structura cu un numar redus de locuri (pana in 5 locuri) si in care se poate oferi atat servici de cazare cat si de servire a mesei cu alimente proaspete chiar din surse propii. Pensiunile agroturistice (vezi anexa 2) sunt structuri de primire pentru gazduire si servirea mesei , functionand in locuintele cetatenilor sau in cladiri independente , care asigura in spatii special amenajate , cazarea turistilor si servicii de pregatire si servirea mesei.Acestea au un numar mai mare de locuri de cat gospodariile taraneasti.

32

Fermele agroturistice (vezi anexa 3) sunt structuri de primire pentru gazduire si primire a mesei in cadrul carei se practica si alte activitati cum ar fi : cresterea animalelor,cultivarea plantelor,etc. Tote aceste structuri pot oferi activitati de loaisire sau servici de tratament (acolo unde zona permite). Amplasare structurilor agroturistice ar trebuie sa fie intr-o zona favorabila dezvoltari agroturismului.aceasta trebuie sa indeplineasca anumite criterii :

sa fie amplasata intr-un cadru natural atractiv , nepoluat , in

care se poate practica cel putin una din formele de turism : social , cultural , montan , de vanatoare si pescuit , si sa raspunda unei motivatii a turismului legata de : odihna , tratament , instruirea practica agricola si pastorala , hoby. Sa aibe drumuri si legaturi accesibile si practicabile in orice sezon ,anotimp si eventual sa beneficieze de transport in comun pe cale ferata si (sau) rutiera.

Sa ofere zone si obiective de interes turistic ca :moumente ale

naturi , monumente arheologice , de arhitectura , istorice , alte forme de atractie turistica : traditii obiceiuri , activitati folclorice , mestesururi , etc, precum si trasee turistice pentru drumetie , ape curgatoare , lacuri . Sa fie dotata cu obiective cu interes general ca : posta , telefon , dispensar , farmacie , magazine diverse , sau sa aibe acces usor la astfel de dotari.

3.2 Amenajari interioare ale structurilor agroturisticeIn cadrul structurilor agroturistice trebuie sa se tina cont de anumite reguli in ceea ce priveste amenajarile interioare.

33

Regula 1 : spatiile de acces destinate turistilor sa fie separat de cele ale gazdei Regula 2 : sa aibe o camera de zi (living) destinata turistilor pentru servirea mesei , pentru petrecerea timpului liber , jocuri de societate , lectura, ascultat muzica , vizionare tv , etc. Regula 3 : sa aibe grupuri sanitare compuse din : cada sau dus , lavoar , w.c , la dispozitia exclusiva a turistilor , dotate cu apa rece si eventual apa calda curenta , dotate corespunzator si bine intretinute intr-o stare de curatenie perfecta. Regula 4 : sa aibe posibilitate de pregatire a mesei de catre turisti , intr-un spatiu separat , dotat cu utilaje si obiete necesare prepararii mancarii Regula 5 : sa existe logeii , balcoane , terase la camere sau la holurile destinaie turistilor cu chez-longuri fotolii din richita , mese , etc.

3.3 Repartizarea spatiilor de locuit si dotarea lorAtat spatiile de locuit cat si cele de servire a mesei trebuiesc sa fie amplasate in asa fel in cat sa fie usor abordate de catre turisti.Camerele de locuit sa fie decomandate ( cu acces direct din hol sau din casa scari) , sa fie luminoase , insorite (orientate sud, sud est , sud vest ) cu posibilitate de incalzire,mobila strict corespunzatoare normelor , de preferat cu mobilier simplu , traditonal, rustic.Grupul sanitar sa aiba intrare direct din hol ci nu din camera si sa nu fie amplasat prea departe de aceasta. Este de preferat amplansarea camerelor de locuit in apropirea sali de mese.

34

Dotarea camerelor se face in funtie de clasificarea structuri ( cate margarete are structura). Dotarei minime ale dormitoarelor la structuri de trei margarete Pat Noptiere cu veioze Dulap pentru haine Frigider Masuta (obtional scrumiera) Fotolii Dotarea grupului sanitar Cada (dus) Laloar Bazin W.C Dulap haine Cuier Dotarea bucatariei Aragaz cu hot Dulapuri Ghiuveta Masa Frigider Dotarea living-ului Televizor Fotolii

35

Biblioteca Canapea Masa pentru jocuri Scaune Dotarea sali de servire a mesei Mese ( numar diferit de locuri) Scaune Dotarea zonei de recreere Biblioteca Fotolii Canapeea Televizor Masuta

36

Capitolul 4Norme de protectie a munci

4.1 Acordarea primului ajutorAcordarea primului ajutor este foarte folositor.Personalul trebuie instruit cu privire la acordarea primului ajutor.In cadrul activitatii pe care o savarsim putem intalni mai multe accidente cum ar fi : ARSURILE In primul rand trebuie sa stim ce fel de arsura intampinam.Arsurile pot fi de trei feluri : Arsuri usore : se va actiona astfel :se va curata pielea imprejurul zonei arse cu o solutie antiseptica (bromocet,tinctura de iod).Basicile se vor sparge. Arsuri grave : se va actiona astfel : se indeparteaza hainele ce vin in contact cu rana,se infasoara corpul intr-un cearceaf si se transporta cat mai urgent la spital.

37

Arsuri chimice : se va actiona astfel : se spala

imediat cu multa apa zona afectata,cel putin 15 minute,si dupa aceea se transporta de urgenta la spital. FRACTURI In caz de fracturi,ranitul simte o durere acuta in zona lovita iar zona respectiva este umflata si deformata.Accidentatul nu va fi miscat inainte de a imobiliza zona vatamata.Acest lucru se face utilizand atele,scanduri,carton,etc.In lipsa acestor obiecte,se poate imobiliza bratul fracturat legandu-l strans legat de corp,iar piciorul fracturat legandu-l strans de cel sanatos.

Bibliografie

Internet : www.referat.ro www.referat-e.com www.referateweb.com www.agroturism.com www.google.roSPATIUL GEOGRAFIC ROMANESC, editura Economica , Bucuresti , 2001 ECONOMIA TURISMULUI SI MEDIULUI INCONJURATOR , Editura Economica , Bucuresti , 1998 TURISMUL RURAL , MODEL EUROPEAN editura Economica , Bucuresti , 200338

TURISMUL RURAL ; AGROTURISMUL ; TURISMUL DURABIL ; ECOTURISM , Editura Economica , Bucuresti , 2003

Anexa 1

Gospodari taraneasa

39

Anexa 2

Pensiune agroturistica

40

Anexa 3

Ferma

41

42