ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTIFACULTATEA DE MANAGEMENT SI ADMINISTRATIE PUBLICA

ROLUL GRUPURILOR SOCIAL ORGANIZATE IN ELABORAREA POLITICILOR PUBLICE IN ROMANIA

STUDENTI: BARBU RALUCA GHITA ANA MARIAGRUPA 209 SERIA B ANUL 1

BUCURESTI 2011 CUPRINS

CAPITOLUL 1 Consideratii generale privind grupurile sociale organizate si politicile publice2

1.1. Grupurile social organizate21.2. Politicile publice4

CAPITOLUL 2 Cele mai importante grupuri de interese si rolul lor in elaborarea politicilor publice din Romania.5

2.1.Organizatiile profesionale72.2.Sindicatele si patronatele82.3.Mass-media92.4.Asociatiile profesionale102.5.Grupul unic central10

CONCLUZII11

BIBLIOGRAFIE

I. Consideratii generale privind grupurile sociale organizate si politicile publice

1.1. Grupurile social organizate

Grupurile de interese sunt grupuri organizate ale cetatenilor, unul din scopurile acestora fiind de a se asigura ca statul urmeaza anumite politici publice. In statele contemporane exista un numar foarte mare de grupuri de interese , care urmaresc diferite scopuri, insa existenta lor nu este incompatibila cu democratiile si societatile deschise.[footnoteRef:2] [2: W. Phillips Shively, Power choice An introduction to Political Science, Fifth Edition, Mc Graw-Hill Companies, 1997, p 222]

Grupurile de interese sunt considerate, in opinia lui Ion Deleanu, ca fiind ,,cea de-a treia camera sau ,,guvernul invizibil, intrucat, desi ele nu-si propun sa cucereasca puterea, totusi o exercita, in fapt, prin pressing-ul desfasurat asupra ei.[footnoteRef:3] [3: Ion Deleanu, Institutii si procedure constitutionale,op. cit., p.110]

Ca atare grupurile de interese sunt organisme care incearca sa apere interesele membrilor lor , actionand in acest scop asupra puterii politice si statale din orice tara, insa statutul si mijloacele lor de actiune sunt diferite si variate.[footnoteRef:4] [4: Idem]

In Romania, desi, in prezent nu exista reglementari cu privire la exercitarea unei influente oficiale de catre grupurile de interese, aceste organisme existente in societatea romaneasca fac presiuni pe alte cai pentru obtinerea de avantaje materiale sau protejarea celor deja obtinute.[footnoteRef:5] [5: Corneliu Manda, Stiinta administratiei, Ed. LuminaLex, Bucuresti, 2007,p.87]

Grupurile de care trebuie sa se tina seama sunt partidele politice, sindicatele si asociatiile de intreprinzatori sau patronatele, precum si inteprinderile capitaliste de mari dimensiuni, grupurile profesionale, bisericile sau confesiunile religioase. Toate grupurile organizate, pot functiona ca grupuri de interese.

Grupurile de interes pot fi de mai multe categorii: ( Aceasta clasificare a fost dezvoltata de catre Gabriel Almond si James Coleman ) grupurile anomice sunt acele grupuri care nu au o structura organizational formala si evident, liderii lor se intalnesc doar temporar sa-si coordoneze eforturile. Tipice pentru aceasta categorie sunt, sunt de exemplu, atacurile miscarilor studentesti impotriva guvernului din franta cu ocazia incercarii de a modifica Codul muncii; grupuri nonasociative acest tip contrazice chiar definitia grupurilor de interese, ca si grup organizat de cetateni, in sensul ca ele nu sunt organizate de o maniera formala. Ele sunt alcatuite dintr-o categorie sau alta de oameni care trateaza cu altii ca si cand reprezinta un anumit interes, chiar daca ei nu sunt organizati de o maniera formala pentru a actiona ca reprezentativi. grupuri institutionale sunt acele grupuri care se constituie pentru alte scopuri decat activitatea politica si ar exista chiar daca nu au de a face cu politica de loc. Ele devin active politic doar cu scopul de a-si apara propriile interese in cadrul deciziilor de politica publica ale statului. In aceasta categorie intra armata, universitatile care incearca sa obtina mai mult suport fianciar din partea guvernului. grupuri asociationale sunt grupuri care privesc activitatea politica ca pe principalul lor scop, dar care poate avea la fel de bine si alte scopuri. Aceasta este categoria tipica de grup de interes. O distinctie majora in cadrul acestei categorii este cea dintre grupurile de interes economic ( denumite adesea si sectoriale ) si grupurile de interes noneconomic. Grupurile economice se formeaza in jurul unui interes economic impartasit, in timp ce cele noneconomice in jurul unei idei.

Grupurile de interese apeleaza la diverse tactici pentru a-si apara interesele lor: controlul informatiei si al expertizei: uneori, membrii unui grup de interese - de exemplu medicii , oamenii de stiinta controleaza informatia specializata care este importanta pentru guvern, informative care-i poate fi ceruta daca grupul insusi este controlat de catre guvern. activitate electoral aceasta tactica este de dorit pentru grupurile cu un numar mare de membrii, care sunt implicate in mod moderat. Asemenea grupuri pot strange bani pentru membrii lor pentru anumiti candidati, pot furniza personal in campaniile electorale si voturile propriilor membrii. utilizarea puterii economice: un grup de interes economic important poate influenta guvernul amenintandu-l cu intreruperea contributiei sale economice. Spre exemplu sindicatele lucratorilor din posta, metrou, cai ferate pot ameninta cu greva generala care ar perturba foarte mult activitatea statului in timp ce patronatele sau chiar o mare corporatie, luata individual pot ameninta cu delocalizarea activitatilor lor in alte tari in cazul in care nu obtin anumite avantaje. campanii de informare publica: un grup care nu are, in mod necesar, ca baza o masa mare de oameni, dar care are un success substantial la media , poate incerac sa schimbe o politica, dar in mod indirect, prin schimbarea opiniei intregii populatii, in spereanta ca aceasta va reactiona pozitiv, influentand guvernul. violenta si distrugerea: un grup de interes poate, de asemenea, dramatiza cazul sau printr-o activitate violent si distructiva, incercan sa convinga liderii statului, ei vor fi platit la un pret mare in cazul in care cedeaza cererilor grupului.Sistemele grupurilor de interes variaza cel putin in functie de doua aspecte: gradul de organizare: in unele tari oamenii se organizeaza cu greu in grupuri, in altele din contra. In statele slab organizate, grupurile de interes instutionale, precum biserica si armata, actioneaza mai mult in politica pentru simplul motiv ca celelalte grupuri sunt slab organizate. gradul de implicare a grupului de interese in guvern si administartie

1.2. Politicile publice

Conceptul de politici publice nu cunoate o definiie unic, diversitatea acestora fiind determinat de modul n care este neles procesulpoliticilor publice. Cea mai ntlnit definiie consider politicile publice ca fiind rezultatul unei intervenii guvernamentale.Conform acestei definiii, cnd vorbim despre politici publice nelegem implicarea unei autoriti care are capacitatea i legitimitatea de a iniia/promova/implementa/susine respectiva politic. Este important de reinut faptul c nu exist un monopol al administraiei n ceea ce privete n special faza de iniiere a unei politici publice: o propunere de politic public poate fi att rezultatul iniiativei unei organizaii publice de tipul unui minister, agenie guvernamental sau consiliu local, fie de la unul din sectorul privat (companie, patronat etc.) sau nonguvernamental (organizaie neguvernamental, sindicat, asociaie profesional etc.)n esen, politica public are cteva trsturi concrete care o definesc, anume: Conine un set de msuri concrete; Include decizii cu privire la resursele alocate; Descrie un cadru general de aciune i de aceea este diferit de o msur individual (aciune colectiv vs. aciune individual); De obicei implic mai multe categorii de actori (stakeholderi); Are scopuri i obiective care sunt formulate n funcie de anumite norme i valori.Domeniul politicilor publice (cercetarea si analiza in domeniu) poate fi definitfoarte bine ca ocupandu-se de studiul deciziilor politico-administrative de alocare adiverselor forme de resurse (materiale, financiare, de know how, simbolice). Politicilepublice, obiectul de studiu al disciplinei in cauza, reprezinta actiuni realizate de catreguvern (central sau local) ca raspuns la problemele care vin dinspre societate.Vorbim despre politici publice atunci cand o autoritate publica, centrala sau locala,incearca cu ajutorul unui program de actiune coordonat sa modifice mediuleconomic, social, cultural al actorilor sociali.Politicile publice sunt actiunile realizate de catre guvern (central sau local) caraspuns la problemele care apar dinspre societate. Vorbim despre politici publiceatunci cand o autoritate publica, centrala sau locala, incearca cu ajutorul unuiprogram de actiune coordonat sa modifice mediul economic, social, cultural alactorilor sociali.

II. Cele mai importante grupuri de interese si rolul lor in elaborarea politicilor publice din Romania

Interactiunea dintre grupuri este elementul esential in politica. Indivizii cu interese comune se reunesc in grupuri formale sau informale pentru a exercita mai eficient presiuni asupra guvernului in vederea satisfacerii intereselor individuale si de grup. Indivizii sunt importanti in politica numai daca actioneaza ca parte sau in numele unui grup de interes. Grupurile devin un fel de punte intre individ si guvern. Iar politica este lupta dintre grupuri pentru a influenta politicile publice. Sarcina sistemului politic este de a organiza grupurile de conflict stabilind o serie de reguli ale jocului, aranjand compromisuri si echilibrand interese, intarind prin lege compromisurile stabilite si aplicarea acestor compromisuri.Conform teoriei grupurilor, politicile publice reprezinta echilibrul atins la un moment dat in aceasta lupta perpetua a grupurilor. Acest echilibru este influentat de importanta relativa a unor anumite grupuri de interes. Schimbarile in aceasta importanta relativa conduc la schimbari in profilul de politica publica. Influenta grupurilor este data de catre numarul lor, bogatie, tarie organizationala,conducere, acces la cei ce iau decizii si coeziune interna.Teoria grupurilor descrie orice activitate politica in termenii luptei intre grupuri. Cei ce elaboreaza politici publice apar ca fiind in permanenta constransi sa faca fata constangerilor venind dinspre diferite grupuri. Intregul sistem politic este coagulat decatre echilibrul dintre cateva forte. In primul rand avem grupurile latente. Aceste grupuri nu sunt intotdeauna vizibile, dar pot fi activate de catre un alt grup organizat si impreuna pot distruge starea de echilibru relativ al sistemului. In al doilea rand avem intrepatrunderea de member ship. Fiecare individ este membru in mai multe grupuri. Valorile la care adera individul se regasesc simultan in toate grupurile la care el adera. In al treilea rand, echilibrul ce rezulta din competitia dintre grupuri ajuta la echilibrarea sistemului in ansamblu. Nici un grup nu reprezinta majoritatea. Puterea fiecarui grup este controlata si echilibrata de puterea altor grupuri concurente.Un sistem birocratic lipsit de resurse, fragmentat sau demoralizat este de asemenea slab, din cauza incapacitii sale de a elabora o politic coerent i de a o apra mpotriva presiunilor exercitate de grupurile sociale sau de politicieni. In elaborarea de politici publice intervine n principal acea categorie de factori de luare a deciziei- ce pot fi alctuii din Parlament, Preedinte, instituiile guvernamentale, grupuri de interes. Realizarea de politici publice poate fi vazut ca i un proces de negociere, competiie, sau compromis ntre grupuri de interes i oficiali guvernamentali n opinia celor mai muli dintre autori.Obiectivul strategic si prioritar pentru orice partid politic este acela de a castiga alegerile pentru a putea accede la guvernare. Desi, in anumite cazuri, grupurile de interes incearca sa influenteze rezultatele finale ale accesului electoral, acestea nu pot avea cendidati proprii si nici nu sunt preocupate de castigarea guvernarii.[footnoteRef:6] [6: Administratia si politicile publice,Luminita Gabriela Popescu,Ed. Economica, 2006, Cap. 8, pagina 253]

Prioritatea grupurilor este aceea de a influenta acele politici care actioneaza in aria lor de interese. Diferite ca marime si mod de actiune, grupurile de interese urmaresc obictive variate. Acestea vizeaza, de asdemenea, stabilirea de legaturi intre membrii lor si oficialii guvernamentali, alesi sau numiti.[footnoteRef:7] [7: Idem]

Grupuri sunt de dimensiuni foarte variate in societatile actuale, desi intre acestea se pot intalni intotdeauna unele specific calificate, mai ales acelea care apara interesele economice. Inca de la inceput trebuie sa ne concentram atentia asupra relatiilor cu grupurile cele mai importante, care indeplinesc un rol remarcabil in sistemul politic si economic.[footnoteRef:8] [8: Stiinta administrative, Alina Profiroiu, Ed. Economica, Buc.2007, pag.145]

2.1. Organizatiile profesionale

Intre acestea un rol important il au il au Corporatiile publice, dintre cele mai remarcabile sunt Colegiile profesionale si Camerele. Este vorba despre entitati care pot fi considerate, pe deplin , administratii publice, in cazul regimurilor totalitare.Colegiile profesionale recunoscute si Camerele grupeaza profesionisti (liberali in serviciul sectorului public si privat ), comercianti, industriasi si proprietari. In virtutea acestui fapt, ele nu numai ca au puteri publice fata de proprii lor membrii ( fixarea cotelor, regimul disciplinar, tarifele, onorariile etc. ), dar deruleaza si o ampla colaborare cu administratia publica. Ele sunt, insa, supusa controlului acesteia, mentin o colaborare active cu administratiile. Accesul la administratie este amplu asigurat , iar capacitatea de presiune a acestor grupuri este considerabil atunci cand este vorba de reglementarea profesiei sau, pur si simplu, de conditiile de exercitare a activitatii.[footnoteRef:9] [9: Stiinta administrative, Alina Profiroiu, Ed. Economica, Buc.2007, pag.150]

2.2. Sindicatele si patronale

Intruchipeaza interesele economice ale muncii si capitalului, adica sindicatele si asociatiile de intreprinzatori denumite si patronate .Este necesar sa se remarce faptul ca acest lucru are loc atunci cand trebuie rezolvate probleme economice generale importante, cum sunt cele legate de locul de munca, nivelul salariului si revizuirea acestuia.Sindicatele sunt independente fa de autoritile publice, de partidele politice i de patronate. Rolul lor nu este de a apra drepturile i interesele politice ale membrilor si. Modul de organizare, asociere i gestiune al organizaiilor sindicale poate fi reglementat prin statutele proprii ale acestora, cu condiia ca statutele s fie adoptate printr-o procedur democratic, n condiiile legii. Sindicatele sunt organizaii profesionale, orice membru al profesiunii avnd libertatea de a aparine sau de a nu aparine la un sindicat constituit, ca i de a se retrage cnd dorete. Membrii unui sindicat pot fi i persoane ncadrate la angajatori diferii, cu condiia s fie din aceeai ramur sau profesiune. Nu pot constitui organizaii sindicale persoanele care dein funcii de conducere, funcii de demnitate public, conform legii, magistraii, personalul militar din aparatul Ministerului Aprrii Naionale i Ministerului de Interne, Ministerului Justiiei, Serviciului Romn de Informaii, Serviciului de Protecie i Paz, Serviciului de Informaii Externe i Serviciului de Telecomunicaii Speciale, precum i din unitile aflate n subordinea acestora nu pot constitui organizaii sindicale. Minorii se pot sindicaliza, dar cei ntre 15 i 16 ani au nevoie de ncuviinarea prinilor pentru a deveni membrii ai unui sindicat. Sindicatele se pot asocia dup criteriul ramurii de activitate, al profesiunii sau dup criteriul teritorial, n federaii, confederaii sau uniuni sindicale.Potrivit Codului muncii, patronatele sunt organizaii ale patronilor, autonome, fr caracter politic, nfiinate ca persoane juridice de drept privat, fr scop patrimonial. Nu orice angajator este i patron, ci numai persoana juridic nmatriculat sau persoana fizic autorizat potrivit legii, care administreaz i utilizeaz capitalul, indiferent de natura acestuia, n scopul obinerii de profit n condiii de concuren, i care angajeaz munc salariat.Patronatele reprezint, susin i apr interesele membrilor lor in relaiile cu autoritile publice, cu sindicatele i cu alte persoane juridice i fizice, n raport cu obiectul i scopul lor de activitate, potrivit propriilor statute n acord cu prevederile legii. La cererea membrilor lor, patronatele i pot reprezenta pe acetia n cazul conflictelor de drepturi.La nivel national exista structuri de asistenta, consultanta, ntraining pentru intreprinzatori si pentru intreprinderile mici si mijlocii (IMM). Un aspect esential este afilierea intreprinderilor in structuri asociative ce consta in implicarea acestora in procesul decizional, participarea directa la elaborarea politicilor de sustinere si promovare a intreprinderilor mici si mijlocii. Structurile asociative, reprezentate mai ales de organizatiile patronale, camere de comert si industrie, asociatii profesionale sau comerciale, banci si organisme financiare asigura cadrul formal in care diferitele intreprinderi isi fac auzite nevoile si cerintele, iar astfel au mai multe sanse ca vocea lor comuna sa fie ascultata de catre Guvern sau alti factoro de decizie din executiv si legislativ.Consultarea acestora in procesul decizional de elaborare a politicilor publice referitoare la sectorul IMM si a legislatiei aferente este un proces democratic prin care se garanteaza ca interesele tuturor celor implicati sunt luate in considerare.In Romania cadrul de consultare a societatii civile, inclusiv de segmentul mediului de afaceri a fost creat prin Legea nr. 52 adoptata in 2003 cu privire la transparenta decizionala, Legea nr. 58/2003 pentru modificarea si completarea legii nr.109/1997 cu privire la organizarea si formarea Consiliului Economic si Social. (Consiliul Tripartit). Ca urmare a crearii cadrului legal amintit pentru desfasurarea procesului consultativ, functioneaza actualmente in Romania diverse organisme, dintre care mentionam: Comitetul Consultativ pentr Dezvoltarea sectorului IMM Comisii pentru Dialog Social Consiliul Economic si Social

2.3. Mass-media

Rolul presei in cadrul politicilor publice este unul controversat, opiniiile variind de la a-i acorda un rol esential, pana la unul marginal. Ceea ce este sigur, insa, este ca presa constituie legatura primordiala dintre stat si societate, pozitie care ii permite influentarea agendei administratiei si a opiniei publice.Rolul presei in cadrul politicilor publice rezida in faptul ca, prin semnalarea problemelor, aceasta combina rolul reporterului (pasiv, care relateaza si descrie o problema) cu cel al unui analist (active, care analizeaza si ofera solutii pentru o problema).In acelasi context, poate fi relevata si o alta caracteristica: semnalarea si introducerea anumitor probleme publice in cadrul agendei administratiei. Grupurile de interes sunt, probabil, principalul vehicul in aproape toate statele pentru reprezentarea opiniei publice si pentru prezentarea problemelor acesteia intr-o maniera organizata in fata autoritatilor publice[footnoteRef:10] [10: Administratia si politicile publice,Luminita Gabriela Popescu,Ed. Economica, 2006, Cap. 8, pagina 240]

2.4. Asociatiile profesionale

Aduc in atentia guvernelor interesele economice particulare ale anumitor categorii profesionale. Desii exista o legatura directa intre dimensiunea bugetului disponibil si vizibilitatea intereselor promivate de o asociatie profesionala, nu este exclusa nici oportunitatea asociatiilor mai putin bogate de a focaliza atentia oficialilor guvernamentali asupra intereselor (salarii si sistemul de recompense, impozitarea si alte categorii de reglementari) de natura sa afecteze standardul profesional al membrilor acestora.[footnoteRef:11] [11: Administratia si politicile publice,Luminita Gabriela Popescu,Ed. Economica, 2006, Cap. 8, pagina 256]

2.5. Grupul unic centrat

Este focalizat strict asupra unei singure cauze. Asociatia Vanatorilor din Romania, care militeaza pentru prezervarea drepturilor vanatorilor din Romania, sau cele ce sustin miscarea feminista, concentrate doar asupra legislatiei si deciziilor care protejeaza drepturile femeilor din Romania, sunt modele de astfel de grupuri.[footnoteRef:12] [12: Administratia si politicile publice,Luminita Gabriela Popescu,Ed. Economica, 2006, Cap. 8, pagina 257]

CONCLUZII

11