proiect - asamblari prin pene si caneluri2

26
Cuprins Argument................................................2 1. Prezentare generală..................................3 2. Pene pentru asamblări demontabile....................5 2.1. Pene longitudinale............................... 5 a) Pene longitudinale de fixare.....................5 b) Pene longitudinale de ghidare....................7 2.2. Pene transversale................................ 8 3. Asamblări prin pene..................................9 3.1. Asamblări prin pene longitudinale montate cu strângere............................................. 9 3.2. Asamblări prin pene longitudinale montate fără strângere............................................ 11 3.3. Asamblări prin pene transversale................13 4. Asamblări prin caneluri.............................15 5. Măsuri de tehnica securității muncii................18 Bibliografie...........................................19 1

Upload: mihail-gafencu

Post on 23-Nov-2015

623 views

Category:

Documents


95 download

TRANSCRIPT

Cuprins

2Argument

31. Prezentare general

52. Pene pentru asamblri demontabile

52.1. Pene longitudinale

5a) Pene longitudinale de fixare

7b) Pene longitudinale de ghidare

82.2. Pene transversale

93. Asamblri prin pene

93.1. Asamblri prin pene longitudinale montate cu strngere

113.2. Asamblri prin pene longitudinale montate fr strngere

133.3. Asamblri prin pene transversale

154. Asamblri prin caneluri

185. Msuri de tehnica securitii muncii

19Bibliografie

Argument

Pentru sustinerea examenului de certificare a competentelor nivelul 3 am ales tema Ansamblri prin pene i caneluri.

Ele fac parte din categoria asamblrilor demontabile

Asamblarile demontabile se caracterizeaza prin aceea ca folosesc organe care permit montarea si demontarea, respective deplasarea relativa (in repaus sau intimpul functionarii) a pieselor asamblate. Sunt asamblari cu cea mai mare raspandire atat in constructia de masini, dispozitive si instalatii industriale cat si in constructii metalice.

Imbinarile nu permit demontarea decat prin distrugerea partiala sau totala a pieselor componente si pot fi obtinute prin intermediul mijloacelor mecanice (mbinari nituite, mbinari prin coasere).

Asamblarile demontabile se pot realiza, fie folosind piese de forma data(suruburi, pene, arbori si butuci canelati, bolturi, stifturi), fie pe baza deformatiei elastice a pieselor ce se imbina (asamblari cu strangere).

mbinarile sunt, n general, mai ieftine comparativ cu asamblarile demontabile si se folosesc, de regula, cnd divizarea constructiei este impusa de considerente tehnologice (posibilitatea, rationalitatea si economicitatea executiei).

Asamblarile demontabile permit montarea si demontarea ulterioara, fara distrugerea organelor de asamblare si a pieselor asamblate, ori de cte ori este necesar.

Desi, n general, sunt mai scumpe dect asamblarile nedemontabile, de multe ori, datorita conditiilor impuse de realizarea pieselor compuse, a subansamblelor si ansamblelor (de montare, de ntretinere, de deservire etc.), suntfolosite asamblarile demontabile, care pot fi: filetate, prin pene longitudinale, prin caneluri, prin stifturi, prin bolturi, prin strngere proprie etc.

Lund n considerare cele prezentate mai sus, consider c alegerea mea este bun, mbogind documentaia liceului referitoare la aceste asamblri1. Prezentare general

Asamblarea este operatia de reuniune, intr-o succesiune bine determinata, a elementelor constituente ale unui sistem tehnic, in scopul de a indeplini cerintele tehnologice impuse.

Rezutatul fizic al operatiei de asamblare poarta numele tot de asamblare. Dupa modul in care se pot demonta cu sau fara deteriorarea a cel putin unuia dintre elementele componente, se pot defini urmatoarele grupe de asamblari:Asamblari: 1. Nedemontabile - prin nituire

- prin sudare

- prin lipire

- prin presare2. Demontabile - prin filet- cu pene

- canelate

-cu elemente elastice Asamblarile nedemontabile se caracterizeaza prin faptul ca nu se pot demonta fara deteriorare cel putin a unuia dintre elementele asamblarii. La asamblarile prin presare, forta de frecare ce apare intre cele doua suprafete creeaza o presiune de contact. Cand deformatiile suprafetelor in contact sunt elastice, asamblarea este demontabila. Daca apar si deformatii plastice, asamblarea va intra in categoria asamblarilor nedemontabile. Penele sunt organe de asamblare demontabile, cu o formn general apropiatde prism, cu seciune constant(panparalel) sau cu una dintre fee nclinat. Duppoziia lor fade axa pieselor asamblatei duprolul funcional, se deosebesc : pene transversale, care se monteazperpendicular pe axa pieselor, respectiv pe direcia sarcinii; sunt prevzute totdeauna cu nclinri; pene longitudinale cu sau frnclinare - care se monteaz paralel cu axa geometrica pieselor de solidarizat (arbore butuc)i transmit momentul de torsiune. Pene paralele - obinuite STAS 1004

- subiri STAS 9502 Penele paralele se monteaztotdeauna cu joc radiali au avantajul cnu produc dezaxrii permit deplasarea roii pe arbore. La solicitri mari, pentru evitarea smulgerii penei din loca, aceasta se fixeazpe arbore cuuruburi, nsgurile slbesc mult arborii.Asamblarile prin caneluri sunt asamblari de tip arbore-butuc destinate transmiterii unui moment de torsiune si unei miscari de rotatie. Ele se pot asimila ca asamblari prin pene paralele multiple, solidare cu arborele si distribuite uniform pe circumferinta acestuia.In comparatie cu asamblarile prin pene paralele, asamblarea prin caneluri prezinta o serie deavantaje: capacitate mai mare de incarcare, datorita suprafetei active de contact mai mare; rezistenta mai mare la oboseala, datorita micsorarii concentratorului de tensiune si maririi sectiunii efective a arborelui; centrare si ghidare mai precisa a butucului pe arbore,dar si dedezavantaje: tehnologie mai pretentioasa; precizie de executie mai ridicata si implicit cost mai ridicat.2. Pene pentru asamblri demontabile

Asamblri cu pene reprezint mbinarea demontabil a dou piese cu axa geometric longitudinal comun (n general de tip arbore butuc), utiliznd organele de maini numite pene.

Penele longitudinale au axa longitudinal paralel cu axa comun a pieselor ce se asambleaz.

Penele transversale se monteaz cu axa longitudinal perpendicular pe axa comun a pieselor ce se asambleaz.2.1. Pene longitudinale

Penele longitudinale sunt organe de asamblare demontabile, utilizate n asamblari de tip arbore butuc, cu scopul transmiterii unui moment de torsiune si a unei miscari de rotatie si uneori cu rolul de a ghida deplasarea axiala a butucului fata de arbore.

Penele longitudinale se monteaza n canale prelucrate numai n butuc sau partial n butuc si partial n arbore, directia de montare fiind paralela cu axa asamblarii.

Asamblarile prin pene longitudinale sunt utilizate la fixarea pe arbori a rotilor dintate, a rotilor de lant sau de curea, a semicuplajelor etc.

n functie de modul de montare, se deosebesc pene longitudinale montate cu strngere si pene longitudinale montate fara strngere (liber).

Penele longitudinale de fixare (montate cu prestrngere) (fig. 1) se folosesc rar, doar n cazul turatiilor mici si mijlocii, cnd nu se impun conditii severe de coaxialitate.

Penele longitudinale de ghidare (montate liber), se folosesc pe scara larga n constructia transmisiilor mecanice; din categoria asamblarilor prin pene longitudinale montate fr prestngere fac parte asamblarile prin pene paralele, prin pene disc si prin pene cilindrice.a) Pene longitudinale de fixare

Penele longitudinale de fixare pot fi:

pene nclinate (a); pene nclinate cu nas;

pene plate (b);

pene concave (c);

pene tangeniale (d).

Fig. 1 Pene longitudinale de fixare

Pene paralele

Penele paralele au sectiunea dreptunghiulara, ntre fata superioara a penei si fundul canalului din butuc fiind prevazut un joc radial, necesar realizarii montajului (fig. 2).

Fig. 2 Pene paralele

Penele paralele sunt executate n trei variante constructive: cu capete rotunde forma A; cu capete drepte forma B; cu un capat drept si unul rotund forma C (v. fig. 2), varianta utilizata doar pentru capetele de arbori.

Canalul din arbore se executa cu freza deget la penele paralele cu capete rotunde (forma A sau C) si cu freza disc la penele cu capete drepte (forma B). Canalul din butuc sub forma unui canal deschis se executa prin mortezare sau prin brosare, cnd numarul pieselor justifica costul brosei.

Dupa rolul functional, asamblarile prin pene paralele se mpart n asamblari fixe si asamblari mobile. La asamblarile fixe, se folosesc pene paralele obisnuite, iar la asamblarile mobile, pene paralele cu gauri de fixare, care se executa n aceleasi forme ca si penele paralele obisnuite (fig. 3). La asamblarile mobile, penele se fixeaza pe arbori prin intermediul a doua suruburi, pentru a anihila tendinta de smulgere a penei din locasul executat n arbore.

Fig. 3 Pene paralele cu gauri de fixare

Lungimea acestor pene se alege n functie de deplasarea necesara a butucului. Folosirea suruburilor trebuie limitata la cazurile strict necesare, prezenta gaurilor micsornd rezistenta la oboseala a arborelui.

Penele paralele se executa din OL60 sau din alte oteluri, cu rezistenta minima la rupere de 590 MPa.

Sarcina exterioara (momentul de torsiune) se transmite prin contactul direct, fara frecare, dintre arbore si pana, respectiv dintre pana si butuc, contacte care se realizeaza pe fetele laterale ale penei.

Ca urmare, suprafetele n contact sunt solicitate la strivire, iar pana la forfecare (solicitare mai putin importanta). Pene disc

Penele disc se folosesc la imbinari cu arbori avand diametrul d < 40 mm si se monteaza dupa cum se indica in figura 4. Lungimea l se determina pentru a rezista la strivire pe suprafata laterala si la forfecare.

Fig. 4 Pene disc

b) Pene longitudinale de ghidare

Penele de ghidare pot fi:

pene paralele;

pene disc;

pene ptrate;

pene cilindrice.

2.2. Pene transversalePenele transversale sunt utilizate la ansamblurile care preiau fore axiale, la care nu este necesar reglarea axial elementelor unei piese tip tij cu o pies de tip manson.Se monteaz perpendicular pe axa pieselor, respectiv pe direcia sarcinii.

Se pot fi clasificate:

dup scop: de fixare, de reglare, de siguran;

dup form: cu o fa nclinat, cu dou fee nclinate, cu seciunea rotunjit, cu seciunea dreptunghiular (figura 5);

dup modul de utilizare: fr prestrngere, cu prestrngere.

Fig. 5

Pana este inclinat de obicei pe o singur fa lateral, panta fiind de 2-5%, ceea ce impiedic in general autodesfacerea. Exist situaii in care se folosesc dou pene montate in opoziie. Pentru asigurare suplimentar penele pot s aib elemente suplimentare impotriva autodesfacerii: stifturi spintecate sau asamblri surub-piuli care permit strangerea in sensul de batere al penei.3. Asamblri prin pene

3.1. Asamblri prin pene longitudinale montate cu strngereLa penele longitudinale montate cu strangere suprafetele active sunt fata superioara inclinata cu 1:100 si fata inferioara, intre fetele laterale ale penei si canalul de pana existand jocuri, fac exceptie penele tangentiale. Ca urmare a montarii prin batere se obtine o asamblare capabila sa preia fortele axiale. Se folosesc numai la turatii mici si medii, cand nu se impun conditii severe de coaxialitate, deoarece prin batere se produce o dezaxare a pieselor asamblate.

Penele longitudinale cu strngere se clasific n:

nalte, denumite i nclinate (figura 6a);

plate (figura 6b);

concave (figura 6c); tangeniale (figura 6d).

Fig. 6 Pene longitudinale cu strngere

Penele longitudinale cu strngere pot fi cu sau fr clci (nas), clciul uurnd montarea i demontarea. Ele sunt standardizate.

La penele nalte cu capetele rotunjite (figura 7a), canalul din arbore are forma i dimensiunile penei, montarea obinndu-se prin baterea sau presarea butucului.

La penele nalte cu capetele drepte (figura 7b), montajul se poate realiza prin baterea penei n lungul canalului.

a b

Fig. 7 Pene nalte:a - cu capete rotunjite; b - cu capete drepte.

Mrimea forei de batere este limitat de rezistena la strivire a suprafeei de batere, penele cu clci permind fore de batere mai mari.

Q= mrimea forei de batere ;

F = fora normal rezultant pe suprafeele active ale penei;

= unghiul de nclinare al feei superioare la penele cu strngere;

= unghiul la vrf al conului;

= unghiul de frecare. Momentele de torsiune transmise de asamblrile prin pene plate care se folosesc n cazul arborilor cu d230 mm sunt inferioare celor transmise de asamblarea prin pan nalt. Asamblrile cu pene concave transmind momente de torsiune mai mici comparativ cu asamblrile prin pene nalte sau plate se folosesc pentru arbori cu d150 mm; se ntrebuineaz i n cazurile n care din motive de rezisten nu se admite executarea canalului de pan n arbore. La momente mari de torsiune se pot folosi dou pene montate la 1200. Penele tangeniale se monteaz perechi: pan i contrapan (vezi figura 6d).Asamblrile prin pene tangeniale transmit momente mari de torsiune, folosindu-se n construcia de maini grele i, n special, la sarcini dinamice mari (figura 8).

Fig. 8 Asamblare prin pan tangenial

Mt cap = momentul de torsiune capabil;

t = grosimea penei;

l = lungimea penei;

d = diametrul arborelui;

as = rezistenta admisibila la strivire a materialului;

lc = lungimea de calcul a penelor sau a butucului.O pereche de pene tangeniale transmite momentul de torsiune ntr-un singur sens, pentru cazul modificrii sensului de rotaie n timpul funcionrii trebuind montat o a doua pereche de pene (figura 9).

Fig. 9 Asamblare cu o pereche de pene tangeniale3.2. Asamblri prin pene longitudinale montate fr strngere

Din aceast categorie fac parte asamblrile prin pene paralele, pene disc i pene cilindrice (figura 10):

Fig. 10 Asamblri prin pene longitudinale montate fr strngere Penele paralele se folosesc pe scar larg n construcia de maini avnd avantajul neovalizrii butucului, comparativ cu penele longitudinale montate cu strngere.La penele paralele momentul de torsiune se transmite prin feele laterale ale acestora, jocul radial fiind prevzut ntre faa superioar a penei i fundul canalului din butuc. Se execut cu capetele drepte sau rotunjite (figurile 11 si 12).

Fig. 11 Asamblri cu pene paralele cu capete drepte i rotunjite

Fig. 12 Asamblare cu pan paralel montat fr strngere

n funcie de rolul lor funcional, penele paralele se mpart n: obinuite, de ghidare i mobile. Penele paralele obinuite se ntrebuineaz pentru transmiterea momentului de torsiune cnd butucii sunt fixai n direcie axial. n cazul pieselor mobile n direcie axial se folosesc penele de ghidare, care se fixeaz pe arbore prin intermediul unor uruburi (figura 13).

Fig. 13 Asamblare cu pene de ghidare fixate pe arbore prin uruburi.Lungimea penelor de ghidare se alege n funcie de deplasarea necesar a butucului. Folosirea uruburilor trebuie limitat la cazurile strict necesare, existena gurilor micornd mult rezistena la oboseal a arborilor. Penele disc necesit executarea unui canal adnc n arbori, din acest motiv folosindu-se, mai ales, la montarea roilor dinate sau de curea pe capetele arborilor; se ntrebuineaz n construcia de maini-unelte, autovehicule i maini agricole (figura 14).

Fig. 14 Asamblare cu pan disc

Penele cilindrice sunt - de fapt - tifturi cilindrice dispuse longitudinal. Se folosesc n cazul amplasrii pieselor la captul arborilor i transmit momente mici de torsiune; se ntrebuineaz i n cazul ajustajelor presate, ca element de siguran (figura 15).

Fig. 15 Asamblare cu pan cilindric3.3. Asamblri prin pene transversale

Se monteaz cu axa lor perpendicular pe cea a pieselor asamblate. Ele pot avea seciune dreptunghiular cu una sau ambele fee inclinate sau pot avea muchiile rotunjite. In figura 16 sunt artate cteve tipuri de pene transversale. Se pot utiliza att la asamblare, exemplu: tija pistonului in capul de cruce la compresoare; la tirani, ct si pentru reglajul jocului intre piesele supuse uzurii, exemplu: jocul dintre fus si cuzinet. Fig. 16 Asamblare cu pan transversal

Fig. 17 Reglajul jocului n lagr

Figura 17 prezint reglajul jocului in lagr. Se observa c, prin strngerea contrapiuliei 2, pana 1 lucreaz ca o piuli montat pe urub si inainteaz pe verticala in sus, producnd o for de presare asupra lagrului compus din cuzineii 3 si 4. Atunci cnd realizarea penelor transversale si a canalelor este mai costisitoare, se vor utiliza tifturile transversale simple sau crestate cum sunt cele din figura 18. Pentru a mpna prin autoblocare elementele supuse asamblrii, penele si tifturile transversale se executa cu o conicitate sau o nclinare de 1:50 pn la 1:100.

Fig. 18 Asamblri cu tifturi transversale

4. Asamblri prin caneluri

Asamblrile prin caneluri reprezint un caz particular al asamblrilor cu pene longitudinale, diferena fiind c n acest caz penele sunt fixe, monobloc formnd corp comun cu angrenajul cu caneluri.

Comparativ cu asamblrile prin pene au urmtoarele avantaje:

capacitatea de incarcare mai mare la aceleasi dimensiuni de gabarit;

rezistenta la oboseala mai mare;

centrare si ghidare precisa a pieselor asamblate;

evitarea ovalizarii butucului.

Dintre dezavantajele acestor asamblari se mentioneaza tehnologia de executie mai pretentioasa si pretul de cost mai ridicat decat al asamblarilor prin pene paralele. Sunt folosite la cutiile de viteze ale autovehiculelor si masinilor-unelte, la cuplaje etc.

Asamblarile prin caneluri pot fi fixe sau mobile, caracterul fix sau mobil reflectandu-se asupra formei si dimensiunilor profilului si asupra modului de centrare. Asamblarile mobile se folosesc la cutiile de viteze roti baladoare .

Profilul asamblarilor prin caneluri poate fi: dreptunghiular (figura 19a),

triunghiular (figura 19b),

in evolventa (figura 19c).

a

b

c

Fig. 19 Tipuri de profile pentru caneluri

In functie de modul de centrare asamblarile cu caneluri dreptunghiulare se impart in: cu centrare interioara (figura 20a) la care contactul dintre arbore si butuc are loc pe diametrul interior al arborelui; cu centrare pe flancuri (figura 20b) centrarea fiind realizata prin contactul lateral al proeminentelor; cu centrare exterioara (figura 20c) contactul dintre arbore si butuc avand loc pe diametrul exterior.

Fig. 20 Tipuri de asamblri cu caneluri

Asamblarea cu centrare exterioara este cea mai ieftina si se foloseste cnd butucul nu este tratat termic; asamblarea cu centrare pe flancuri nu asigura o centrare precisa, obtinandu-se, in schimb, o repartizare mai uniforma a sarcini intre caneluri, recomandandu-se pentru momente mari de torsiune, la solicitri cu ocuri si la modificarea sensului de rotaie.

Standardele clasifica asamblarile prin caneluri dreptunghiulare in functie de capacitatea de a transmite sarcina si de modul de cuplare in trei serii (tabelul 1.1), care difer prin dimensiuni, mod de centrare si numr de caneluri.

Tabelul 1

Seria

Domeniul de folosireLungimea L recomandata pentru butuc

Momentul transmis de asamblare comparativ cu cel transmis de arborele cu diametrul dTipul asamblarii

UsoaraInferiorFixaL ( 1.5d

MijlocieEgalFixa sau mobila cu deplasarea axiala a butucului fara sarcinaL = ( 1.52.5)d

GreaEgalMobila, cu deplasare axiala a butucului sub sarcinaL = (1.52.5)d

Dimensiunile asamblarilor prin caneluri pentru constructia de masini-unelte sunt stabilite prin standarde, numarul canelurilor fiind 4 si respectiv 6.

Asamblarile prin caneluri triunghiulare, avand o buna rezistenta la solicitarea de incovoiere se recomanda pentru asamblarile fixe; pot prelua sarcini mari si cu socuri, centrarea realizandu-se pe flancuri.

Asamblarile zimate pot fi considerate ca fiind asamblari cu profil triunghiular cu un numar mare de caneluri si cu o inaltime redusa a acestora; se folosesc pentru solidarizarea prghiilor si a manivelelor, obtinandu-se o foarte buna fixare.

Asamblarile prin caneluri in evolventa au o buna rezistenta, in special, la solicitari variabile; se folosesc in constructia de autovehicule, centrarea realizandu-se pe diametrul exterior al arborelui sau pe flancuri.

Arborii si butucii canelati se executa din otel; la asamblarile mobile, suprafetele active se durific printr-un tratament termic sau termochimic pentru mrirea rezistentei la uzura, rectificandu-se (dupa tratament) suprafetele de centrare.

Calculul asamblarilor canelate cu profil dreptunghiular se efectueaza conform metodicii indicate in standarde; in functie de conditiile de functionare se alege seria asamblarii canelate, iar in functie de diametrul arborelui d se aleg parametrii asamblarii, dupa care se efectueaza calculul prevazut in standarde, unde sunt indicate si rezistentele admisibile la strivire.

Calculul asamblarilor prin caneluri triunghiulare sau in evolventa se efectueaza (la fel ca la asamblarile prin caneluri dreptunghiulare) cu relatia:

,

n care: - k este coeficientul de repartizare a sarcinii pe caneluri, adoptandu-se k = 1/0,5 pentru caneluri triunghiulare si k = 1/0.75 pentru canelurile in evolventa; - h inaltimea portanta a canelurii, .

Rezistentele admisibile se pot adopta conform indicatiilor din STAS 1767-67.

5. Msuri de tehnica securitii muncii

Pentru imbunatatirea conditiilor de munca si inlaturarea cauzelor care pot provoca accidente de muncasi imbolnaviri profesionale trebuie luate o serie de masuri, sarcini ce revin atat conducatorului locului demunca dar si lucratorilor.

Acestea sunt:-asigurarea iluminatului, incalzirii si ventilatiei in atelier;-masinile si instalatiile sa fie echipate cuinstructiuni de folosire;-sa fie asigurata legarea la pamant si la nula tuturor masinilor actionate electric;-masinile sa fie echipate cu ecrane de protectie conform normelor de protectie a muncii;-atelierele sa fie echipate in locuri vizibilecu mijloace de combatere a incendiilor;-atelierul sa fie dotat cu mijloace de ridicat pentru manipularea pieselor mai mari de 20 kg;-muncitorii sa poarte echipament bine ajustat pe corp cu manecile incheiate iar parul sa fieacoperit sau legat;-inainte de inceperea lucrului va fi controlatastarea masinilor, a dispozitivelor de pornire-oprire siinversare a sensului de miscare;-se va verifica inaintea lucrului daca atmosfera nu este incarcata cu vapori de benzina sau altegaze inflamabile sau toxice;-la terminarea lucrului se deconecteazalegaturile electrice de la prize, masinile vor fi oprite,sculele se vor aseza la locul lor iar materialele si piesele vor fi stivuite in locuri indicate;-muncitorii nu se vor spala pe maini cu emulsie de racire si nu se vor sterge pe maini cu bumbaculutilizat la curatirea masinii. Daca pentru spalarea minilor a fost necesara utilizarea produselor usor inflamabile se va folosi imediat apa si sapun;-ciocanele trebuie sa aiba cozi din lemn deesenta tare, fara noduri sau crapaturi; este interzislucrul cu ciocane, nicovale care au fisuri, stirbituri, sparturi sau deformari in forma de floare;-la folosirea trasatoarelor se cere atentiepentru a nu produce intepaturi iar dupa utilizare vorfi asezate in truse speciale;-daca in timpul realizarii unei operatii mecanice sar aschii vor fi purtati ochelari de protectie;-in cazul polizarii cu ajutorul masinii vor fiverificate cu atentie pietrele de polizat sa nu prezintefisuri sau sparturi precum si prinderea piesei pe masina. Polizorul trebuie sa aiba prevazut ecran de protectie.Bibliografie

1. Drobot V. , Atanasiu M. , Stere N. , Manolescu N. , Popovici M. , Organe de maini i mecanisme manual pentru licee industriale i agricole, clasele a X-a, a XI-a, a XII-a i coli profesionale, Editura didactic i pedagogic, R.A., Bucuresti, 1993.

2. Paizi Gh. , Stere N. , Lazar D. , Organe de maini i mecanisme, Manual pentru subingineri, Editura didactic i pedagogic, Bucuresti, 1980.

3. Mldinescu T. , Rizescu E. , Weinberg H. , Orane de maini i mecanisme, Editura didactic i pedagogic, Bucureti, 1972.

4. Resetov D.N. , Organe de maini, Editura tehnic, 1963.

5. Drghici I. , Chiu E. , Jula A. , Preda L. , Organe de maini, Culegere de probleme, Editura tehnic, Bucureti, 1975.

6. Aldea M. , Buzdugan Gh. , Cernea E. , Organe de maini, Editura tehnic Bucureti, 1953.

7. Stere N. , Organe de maini, Manual pentru licee industriale anii II-III-IV, coli profesionale, de maietri i de specializare postliceal, Editura didactic i pedagogic, Bucureti, 1977.

8. Paizi Gh. , Stere N. , Lazar D. , Organe de maini i mecanisme, Editura didactic i pedagogic, Bucuresti, 1980.

EMBED Equation.3

1

_1177176168.unknown

_1177176354.unknown

_1176980359.unknown

_1176974566.unknown