proiect arhitectura

30
U.S.A.M.V. IASI Facultatea: HORTICULTURA Specializarea: HORTICULTURA PROIECT Amenajarea unei gradini individuale in orasul Iasi

Upload: pricop-costel

Post on 29-Jan-2016

268 views

Category:

Documents


1 download

DESCRIPTION

amenajare

TRANSCRIPT

Page 1: Proiect arhitectura

U.S.A.M.V. IASIFacultatea: HORTICULTURASpecializarea: HORTICULTURA

PROIECT

Amenajarea unei gradini individuale in orasul Iasi

Indrumator:

Student:

-2015-

Page 2: Proiect arhitectura

CUPRINS

Capitolul 1 - Conditii naturale

1.1 Asezarea terenului1.2 Conditii geologice1.3 Conditii geomorfologice1.4 Conditii pedologice1.5 Conditii hidrologice1.6 Conditii climatice1.7 Vegetatia

Capitolul 2 – Conditii social economice

2.1 Amplasarea in intravilan2.2 Justificarea amenajarii2.3 Marimea localitatii2.4 Posibilitati materiale de executie

Capitolul 3 – Memoriu justificativ

3.1 Justificarea principiilor de proiectare si solutiile propuse3.2 Justificarea vegetatiei propuse

Capitolul 4 – Calculul tehnico-economic

4.1 Lista materialelor necesare4.2 Deviz de infiintare si intretinere

Capitolul 5 – Schita de amenajare

2

Page 3: Proiect arhitectura

Capitolul IConditii naturale

1.1Asezarea geografica

Din punct de vedere geografic, teritoriul judetului Iasi este situat in partea de nord – est a Romaniei si central - estica a Moldovei, intre paralelele 46°50’ si 47°36’ latitudine nordica si intre meridianele 26°33’ si 28°07’ longitudine estica si se afla amplasat in partea centrala a Podisului Moldovei la limita dintre Campia Moldovei (sau a Jijiei – dupa V. Tufulescu) si Podisul Central Moldovenesc , mai precis in subunitatea sudica a acesteia, denumita de V. Martiniuc, Campia Jijiei si a Bahluiului.

Cu o suprafata de 5474 km², cuprinde orasele Iasi, Pascani, Harlau, Tg. Fumos si 96 de comune , limitat la nord de Jud. Botosani la NV de Suceava la SV de Neamt, la Sud de Vaslui si la Est de raul Prut.

1.2Conditii geologice

Campia Moldovei este o campie de denudatie cu numeroase suprafete structurale, cu o frecventare colinara si deluroasa, si apartine Platformei MoldovenestiCaracteristica Platformei Moldovenesti o reprezinta inclinarea stratelor NV-SE de 0,1° a structurii sale monocolinare, ceea ce a dus la aparitia cuestelor cu orientare vestica si directia vailor si a abrupturilor.

In sudul Campiei Moldovei sub aspect petrografic predomina argilele si marnele cu intercalatii de nisipuri si mai putin de gresii si prundisuri.

1.3Conditii geomorfologice

Aspectele geomorfologice ale judetului Iasi respecta caracteristicilede ansamblu ale Podisului Moldovei, cu o alcatuire fizica relativ simpla. Morfologia reliefului evidentiaza prezenta a doua trepte mari: una inalta, sub forma de masive deluroase si platouri, usor inclinate spre sud-est, cu altitudini medii de 300-350 m, in vest si sud, si alta mai joasa, cu aspect de campie colinara si altitudini medii de 100 -150 m, in nord si nord-est. In Campia Jijiei Inferioare cotele maxime ating doar 232 m in Dealul Turia, la nord - vest de Probota si 240 m in Dealul Dumbrava, la est de Cotnari.

3

Page 4: Proiect arhitectura

Altitudinile minime se intalnesc in lunca Prutului: 32 m la confluenta Bahluiului cu Jijia si 28 m la confluenta Jijiei cu Prutul. Ca infatisare, relieful se prezinta sub forma unei serii de coline domoale, insirate pe stanga vaii Bahluiului si de dealuri si platouri maiimpunatoare, apartinand Coastei Iasilor, pe dreapta acestei vai. Paraiele cu sesuri frecvent inundabile se orienteaza spre Bahlui.

Relieful actual al regiunii este de tip sculptural. Daca avem in vedere pozitia stratelor geologice si constitutia acestora sub aspect fizico-chimic, relativ neuniforme, care s-au comportat diferit pe parcursul modelarii externe, aspectele structurale si litologice ale genezei reliefului sunt conforme.. Sesurile ocupa suprafete aluviale intinse in partea sudica a orasului, de o parte si de alta a Bahluiului si a Nicolinei. Ele prezinta caracteristici geografice de mare interes pentru stabilirea evolutiei recente a vailor, oferind in acelasi timp, spatii intinse care pot fiamenajate si utilizate in domeniul infrastructurii de transport, constructii civile sialte scopuri economice.

1.4 Conditii pedologice

Solurile- legate de marile etaje fitoclimatice cele mai evoluate sunt in NV, clasa Argiluvisolurilor, in zona forestiera si Monisolurilor in stepa si silvostepa. -Solurile brune argiloiluviale (300-400m) in zona de gorun si foioase. - Molisolurile cu soluri cenusii, cernoziomuri cambice si cernoziomuri sub padurile de stejar si gorun (200-300m). -Cernoziomurile cambice caracteristice silvostepei (80-200m) se dezvolta cu alunecari, solurile halomorfe ( solonceacuri si soloneturi) pe marnele salinizate. -Vertisolurile pe argilele sarmatice, iar pe versant si cueste se gasesc solurile neevoluate-protosoluri, rigosoluri, erodisoluri.

Resursele naturale ale judeţului sunt de interes local (nisipuri, pietrişuri, argile, ape minerale Localizarea principalelor resurse naturale este următoarea: -ape minerale sulfuroase şi feruginoase: Strunga, Nicolina;-calcare: Bărbăteşti, Costeşti, Ipatele, Păun, Schitu Duca, Deleni, Strunga;-argile: Vlădiceni;-nisipuri pentru construcţii: Lespezi.

1.5Conditii hidrologice

Reteaua hidrografica cu caracter permanent si semipermanent are densitate mica 0.15-0.6 km/km² fiind o consecinta a climatului continental. Apele mari (ca nivel pluvial) sunt o consecinta a topirii zapezilor suprapuse peste ploile de primavara iari cele mici sunt in sezonul toamna-iarna. Teritoriul Zonei Metropolitane laşi este limitat la extremitatea esticăde râul Prut, care are ca afluent principal râul Jijia cu care confluează în zona localităţii Chipereşti.La rândul său, râul Jijia are ca principal afluent râul Bahlui.Partea sudică a zonei este situată în bazinul superior al râului Bârlad, afluent al râului Siret.

4

Page 5: Proiect arhitectura

Alimentarea principală a râurilor provine din precipitaţii, fapt ce conduce la variaţii mari de debite atât în cursul unui an cât si de la un an la altul. Scurgeripermanente se înregistrează pe râul Prut, Bahlui si Jijia, celelalte râuri(Vasluieţul, Dobrovăţul, Rebricea (în zona de podiş)

Iazurile au fost create in ultimii ani la Podu Iloaie, Cucuteni, Ciurbesti, Aroneanu, Iezareni, pentru piscicultura, irigatii si combaterea inundatiilor.

Apele subterane din teritoriul periurban sunt de două categorii: captive (de adâncime) si libere.:

Ape subterane de luncă, întâlnite în depozitele aluvionare ale râurilor principale sub forma a două strate acvifere

Ape subterane de terase, cantonate în nisipurile si pietrişuriledin baza acestora. Sunt uşor alcaline, admise ca potabile, constituind principala sursă de alimentare a localităţilor rurale situate pe terase.

Ape subterane de interferenţă si versanţi care spală argile si marne sarmaţienebogate în săruri, dau ape minerale cu compoziţii chimice variate si mineralizări de la sub 1 g/l la 20 g/l. Astfel de izvoare minerale se întâlnesc la Grădina Botanică laşi, Breazu, Victoria, Tomeşti,Bârnova.Exploatate ca ape de masă, prin îmbogăţire cu CO2, sunt două izvoare din Grădina Botanică.

1.6Conditii climatice

Climatul zonei este temperat continental cu nuanta excesiva din cauza pozitiei geografice estice si deschiderii spre masele continental asiatice reci iarna ( -3°C media lunii Ianuarie) si calde vara ( +21°C media lunii Iunie). Cu amplitudini termice ce depasesc 65°C , multianualele sunt intre 8 - 9.5°C in zona de podis si sub aceste valori in campie.

Radiatia solara, intre 115-117 kcal/cm², este o consecinta a altitudinii, latitudinii si orientarii reliefului si o functie a albedoului suprafetei subiacente si a caracteristicilor fizice ale aerului din partea superioara a atmosferei. Schimbul energetic dintre acestea doua il reprezinta bilantul radiativ ce are valori negative noaptea si pozitive ziua.

Temperatura solului, multianuala este cu 1-2°C mai mare decat in aer, vara si mai mica iarna. Saltul termic vara- iarna se reface in aprilie si de aici explozia vegetatieiTemperatura solului este de 19-20°C, iar amplitudinea variaza inn jur de 30°C, mai mare cu 4-5°C fata de cea a aerului.

Precipitatiile sunt mai sarace din cauza departarii de ocean cu 550mm- anual iar in zona de podis si mai mici in zona de campie si depasesc 700mm in Dealul Mare. Vanturile, dominante sunt cele din directia NV iar viteza medie este ridicata, 6-7m/s pana la 40m/s. Din decembrie pana in aprilie predomina cele din directia SE ce provin din masele de aer tropical. Vanturile din sud se desfasoara primavara si provin din masele de aer tropical maritim si aduc un aer cald si umed. Cele din vest prefera vara si aduc aerul cald si uscat continental iar cele din NE aduc aerul rece si uscat iarna, fierbinte vara, au o viteza mare si aduc uneori praful tocmai din stepa rusa

Topoclimatul culmilor si platourilor- insolatie mai accentuata, umezeala mai redusa.

Topoclimatul versantilor difera dupa inclinare si gradul de acoperire cu vegetatie:

5

Page 6: Proiect arhitectura

-topoclimatul versantilor bine insoriti, orientare SE, S, SV propice viticulturii si pomiculturii

-topoclimatul versantilor slab insoriti, orientare NE, N, insolatie redusa , precipitatii mai mari, ingheturi timpurii.

Microclimatul de padure caracteristic versantilor V, N, NV si SV, cu temperaturi mai moderate, umiditate mai mare ca rezultat al adapostului creat de arbori.

Microclimatul pajistilor, caracterizeaza fanetele, pasunile, poienile, cu vanturi mai puternice si temperaturi mai mari.Microclimatul urban difera in zona centrala cu poluare si temperatura mai mare,

Vegetatia

Dezvoltarea larga pe altitudine si latitudine a zonei si situarea la limita dintre provincii biogeografice central-europene si sarmato-pontice duc la o etajare mai complexa, avem astfel: paduri de foioase, silvostepa si stepa. Zona de stepa – vegetatie ierboasa dominanta iar cea lemnoasa este reprezentata de cativa arbusti si subarbusti, la altitudini sub 200m, , Asociatii intrazonale- vegetatia de nisip si saruri, azonala- cea acvatica si palustra, ruderala-in lungul drumurilor,

Zona de silvostepa-paduri mici cu arbori piperniciti, genul Quercus, la altitudini intre 30-300 m climat intre 9 - 11°C, precipitatii 500-600mm/an . Rezervatia silvostepica- Valea lui David si Valea Lunga cu raspandirea lui cea mai vestica .

Zona nemorala- padurea de foioase, caducifoliate; caracteristica zonei de campie inalta, coline, platforme joase (150-500m) climat racoros si umed caracteristic Padurile mai compacte se afla pe Dealul Mare, Dealul Motca si in Podisul Central Moldovenesc.

Etajul padurii de foioase are trei subetaje:- padurea de fag la peste 400m- padurea de gorun 300-400m mai rara si in amestec cu carpen, fag, stejar

pedunculat.- padurea de stejar 200-300m stejar in amestec cu gorun tei, cires salbaticVegetatia intrazonala si azonala- de stancarii si grohotisuri (litofite)-graminee- de nisipuri (psamofite) – Aspera spica-venti- de saraturi (halofite) – Artemisia- acvatica (nuferi, feriga, lintita)- palustra – trestie, stuf, papura- mlastinoasa – bumbarita- lunca si zavoaie – salcie, plop, stejar, ulm, frasinVegetatia ruderala si segetala – buruienile de pe marginea drumurilor (troscot,

patlagina, nalba) iar cea segetala din culturile agricole.Vegetatia cultivata – La nivelul judetului Iasi s-au insamantat in toamna lui 2012 culturi pe aproape 43000ha, 74% din suprafata fiind cu grau. Potrivit A.D.A.R. Iasi, suprafata insamantata cu grau in toamna este de 32520ha cu aproape 2000 ha mai putin decat in anul precedent. Plante furajere 1600ha, dintre care 1100ha lucerna si 500ha trifoi; Se adauga 1010ha legume de toamna, din care 660ha cu ceapa iar 350ha cu usturoi.

6

Page 7: Proiect arhitectura

Capitolul II Conditii social economice

2.1 Amplasarea in intravilan

Terenul este situat in zona nord –estica a municipiului Iasi, pe str. Aeroportului. Terenul situat in intravilanul municipiului Iasi ocupa o suprafata de 2000m² , are forma unui dreptunghi ce are lungimea de 50 metri (deschiderea la strada) si latimea de 40 metri. Terenul este ferit de poluarea si trepidatiile provocate de traficul auto greu fiind situat in in zona limitrofa a localitatii

https://www.google.ro/maps

2.2 Justificarea amenajarii

Scopul amenajarii este acela de a realiza un cadru ambiental cat mai placut si sa-ti ofere posibilitati de recreere, liniste si siguranta, ceea ce imprima proiectului un rol decorativ care incanta ochiul si odihneste psihicul. In acest sens s-a incercat includerea in realizarea proiectului a unor elemente cu aspect decorativ si estetic, cum ar fi arborii si arbustii cu aspect decorativ dar si diverselor specii floricole.Proiectarea s-a realizat dupa ce s-a luat in calcul analiza cercetarii terenului unde urmeaza sa fie amplasata gradina

7

Page 8: Proiect arhitectura

Desi conturul gradinii are o forma geometrica, elementele componente ce s-au flosit in amenajare incearca sa imite natura si abordeaza compozitii libere folosind linii sinuoase si forme neregulate.

2.3 Marimea localitatii

Municipiul Iasi este resedinta judetului Iasi si principalul centru urban din nord-estul Romaniei. Suprafata totala este de 9391 ha, din care 3955975m² suprafata locuibila. Conform datelor recensământului din anul 2011, municipiul Iasi număra 290.422 de locuitori și era al patrulea oras ca mărime din România. Zona Metropolitană Iasi, care include 13 localitati învecinate, avea o populație de aproximativ 400.000 de locuitori.Conform datelor furnizate de Insitutul Național de Statistică, la 1 ianuarie 2014 populatia stabilă a municipiului Iasi era de 332.271 de locuitori, revenind pe locul al doilea în topul oraselor din România.

2.4 Posibilitati materiale de executie

Pentru amenajarea gradinii s-a utilizat material saditor pomicol si dendrologic achizitionat de la pepinierele autorizate din vecinatatea orasului si material saditor floricol achizitionat de la firme de profil din municipiul Iasi Materialele de constructie folosite pentru amenajarea foisorului,pergolei,pavajului si serei au fost achizitionate de la firme din municipiul Iasi.

8

Page 9: Proiect arhitectura

Capitolul III Memoriu justificativ

3.1 Justificarea principiilor de proiectare si solutiilor propuse

Terenul ce urmeaza a fi amenajat ce se afla in intravilanul municipiului Iasi este perfect plan. Suprafata propusa spre amenajare urmeaza sa indeplineasca numeroase functii:ecologice, decorariva, recreativa si utilitara.

Amenajarea este alcatuita din terasa ce face legatura dintre casa si partea recreativa a gradinii. De pe terasa pleaca o alee ce duce spre foisorul situat la o oarecare distanta fata de casa, ceea ce-i ofera privitorului o imagine de perspectiva a intregii gradini si creeaza impresia unui spatiu bine organizat, linistit si aerisit, ideal pentru recreere.In spatele casei a fost proiectata o sera si o mini livada, spatiul fiind delimitat de restul gradinii de o zona tampon formata dintr-un aliniament de specii cu frunze persistente.

Speciile ornamentale lemnoase si floricole au fost alese in asa fel incat sa creeze un contrast placut de culori ce se imbina perfect cu flora locala si s-a utilizat in amenajare stilul peisager, oferind o imagine cat mai naturala amenajarii.

3.2 Justificarea vegetatiei propuse

Elementele esentiale in dezvoltarea unei gradini sunt stilul ales de reprezentare, modul de amplasare si vegetatia propusa.

Principalul material utilizatintr-o amenajare peisagera sunt reprezentate de speciile de arbori. Speciile de arbori si arbusti au fost utilizati in functie de talia acestora, de portul si aspectul decorativ, contrastand intr-o larga masura una fata de cealalta.De asemenea s-a luat in considerare si pretentiile lor fata de factorii ecologici, utilizandu-se specii cu o adaptabilitate mare la conditiile zonei.Se mai intalnesc si un numar mic de pomi fructiferi (mar, par si prun) speciile propuse fiind eficiente datorita productiei lor dar si pentru ca sunt adaptate la conditiile climatice locale.

In amenajarea gradinii s-au folosit plante lemnoase de diferite talii: arbori de talia I (Abies alba, Larix decidua) , arbori de talia II (Tuja occidentalis,), arbori de talia III (Acer palmatum) dispuse in grupuri pentru a pune in vedere, prin deosebirile cromatice, particularitatile decorative ale fiecaruia .Arbustii decorativi folositi au rol estetic datorita portului si cromaticii florilor darorita perioadelor de inflorire.

Descrierea speciilor de arbori si plante folosite in amenajarea gradinii:

9

Page 10: Proiect arhitectura

Acer palmatum

Artarul japonez este o specie intalnita in Japonia, China si CoreeaEste un arbore mic cu inaltimea de 8-9 m, are o coroana larga, cu ramificatiidese dispuse orizontal. Frunzele sunt palmate, adanc lobate, cu 5-11 lobi lanceolati ce toamna se coloreaza in rosu caramiziu. Florile sunt mici, purpurii, apar inaintea infrunzitului si sunt dispuse in ciorchini mici. Fructele sunt numeroase, cu aripioare in prelungire sau in unghi drept.Manifesta cerinte moderate fata de sol. Prefera terenurile insorite luminoase dar suporta semiumbra

Este utilizat in cadrul spatiilor verzi solitar sau in grupuri fiind decorativ prin frunzisul sau foarte elegant. Este pus in evidenta, de la inceputul primaverii, cand ramurile suple si lucioase incep sa se imbrace cu frunze dense, palmate, cu nervuri vizibile si margini dintate, de culoare rosiatica intensa. La maturitate dezvolta o coroana bogat ramificata.

http://www.gardenstore.ro

10

Page 11: Proiect arhitectura

Forsythia suspensa

Forsythia sau Forsitia este un arbust ornamental din familia Oleaceae.În lume exista in jur de 11 specii de Forsythia, cele mai multe originare din Asia de Est.Este un arbust de talie mijlocie-mare, arbust deciduu, cu o înălțime de 3 m și, mai rar, până la 6 m.Are scoarță de culoare maro spre negru.Ramuri lungi, erecte sau arcuite, muchiate, verzi, brune sau gălbui.Lastari galbeni-maslinii, cu lenticele vizibile. Frunzele sunt opuse, de obicei simple, dar uneori trifoliate, cu o pereche de frunzulițe bazale, și variază ca lungime între 10 și 15 cm, lanceolate. Flori galbene, mari, numeroase, apar la început de martie, primăvara devreme, înaintea frunzelor, fiind colorate cu un galben intens. Corola este formată din patru petale care se unesc la bază. Florile sunt axilare, cate 1-6, de culoare galbenă. Este unul dintre cei mai apreciați arbusti pentru faptul că infloreste primavara timpuriu .Fructul este o capsulă uscată, conținând câteva semințe cu aripi.

Este un arbust foarte rezistent deoarece poate crește în orice tip de sol atat timp cat este bine drenat. Tolerează semiumbra, rezistent la ger, sensibil la seceta ,suportă tunderea.Primavara este prima specie cu inflorire puternica. Atunci ramurile se îmbracă aproape pe toata lungimea cu flori galbene - viu, grupate cate 2-3Se foloseste in cadrul spatiilor verzi izolat, in grupuri sau gardurii vii.

http://lookathis.ru

11

Page 12: Proiect arhitectura

Carpinus orientalis Carpinita, este o specie raspindita in Italia, Asia Mica, Caucaz. In tara noastra

creste spontan in regiunea de coline si campie.Arbore de talie mica ,are o inaltime de pana la 6m, lujerii sunt foarte subtiri si fin pubescenti, Mugurii mai mici, de circa 0.5 cm cu patru muchii; frunzele au 2-5 cm lungime, dublu serate , pe dos pubescente. Florile sunt grupate in amenti scurti de 3-5 cm, fructele sunt achene mici.

Este o specie termofila. Are temperament de lumina, rezistent la seceta. Vegeteaza pe locuri insorite, superficiale.

http://vegetatiaforestiera.info

12

Page 13: Proiect arhitectura

Betula pubescens

Mesteacan pufos, este o specie indigena din Europa pana in partile rasaritene ale SiberieiEste un arbore ce ajunge la 15-20 de m, ramurile au o crestere erecta . Lujerii sunt cenusii pubescenti, nelucitori, fara verucozitati; au si ei crestere erecta. Mugurii sunt parosi si lipiciosi si au marginea solzilor ciliata. Frunzele sunt mici de 2-4 cm lungime, ovfat-rombice, scurt-acuminate, neregulat-simplu sau dublu adanc-serate; au culoarea verde intunecat iar pe dos sunt paroase, in special de-a lungul nervurilor, si petiolul este pubescent. Fructele sunt samare.

Este o specie foarte rezistenta la ger, dar mai pretentioasa fata de umiditatea aerului si solului. Prefera terenurile mai umede, chiar mlastinoase.

http://www.plantsystematics.org

13

Page 14: Proiect arhitectura

Magnolia soulangiana

Este un hibrid obtinut din incrucisarea lui Magnolia denudata x Magnolia liliflora.Este o specie exotica originara din Franta.Se prezinta ca un arbust de talie mare sau arbore mic, de 7-10m inaltime. Frunzele sunt invers ovate, pubescente si de 11-13 cm lungime. Florile sunt erecte in forma de cupa si apar concomitent cu infrunzitul sau imediat dupa. Prezinta diferite culori, alba, roz, purpurie, in functie de varietati. Fructele sunt cilindrice, usor curbate si de culoare rosie.

Magnolia este folosita ca exemplar solitar sau în grupuri, fiind foarte decorativ prin flori, dar şi prin fructele viu colorate şi frunziş.

http://thehoneytreenursery.com

14

Page 15: Proiect arhitectura

Syringa vulgaris

Liliac, este o specie indigena raspandita in Europa. In tara noastra aceasta specie creste spontan in regiunile calde.Este un arbust inalt de 3-4 m uneori putand creste ca arbore mic inalt de 6-8 m. Are o tulpina ce se ramifica aproape de la baza. Lujerii sunt vigurosi, de culoare maslinie si se termina cu doi muguri. Mugurii sunt opusi, lat-ovoizi departati de lujeri, cu numerosi solzi muchiati.Frunzele sunt ovate sau lat-ovate, acuminate, de culoare verde inchis. Au 3.5-10 cm lungime. Florile sunt grupate in panicule dense, au 10-12 cm de culoare liliachie mirositoare. Infloreste in luna mai. Fructele sunt capsule elipsoidale, acuminate, de circa 1-1,5 cm lungime si se desfac in doua valve.Pretinde un climat mai bland, este rezistent la geruri. Prefera solurile fertile, uneori creste si pe solurile calcaroase. Este o specie de lumina.

Este utilizat la fixarea terenurilor, la perdelele de protectie, masive, grupuri ,individual.

http://www.amazon.com

15

Page 16: Proiect arhitectura

Abies alba

Bradul, raspandit in regiunile centrale si sudice ale Europei se intalneste in proportie mare in Carpatii Orientali, Meridionali si Apuseni unde formeaza intinse arborete de amestec cu fagul si molidul la altitudini de 400-1000 m.Se mai intalneste frecvent in subzona amestecurilor de fag si rasinoase si in subzona fagetelor montane.

Este un arbore falnic de marimea I, 30-35 m si pana la 2 m diametruBradul are o radacina pivotanta cu inradacinare profunda.Tulpina este dreapta, cilindrica ,cu o scoarta neteda in tinerete, cenusie verzuie Coroana este deasa, compacta, piramidala cu varful ascutit in tinerete si latit la batranete.Lujerii sunt cenusii-verzui, scurt parosi; mugurii au forma ovata, sunt mici obtuziFrunzele sunt liniar-latite, au 2-3 cm lungime, pectinate la varf emarginate pe fata verzi inchis lucitoare iar pe dos cu doua dungi de stomate albicioase.Conurile sunt cilindrice lungi, erecte de 10-20 cm lungime, 3-³ cm diametru.

Bradul din punct de vedere ornamental este decorativ prin coroana piramidala , frunzisul verde lucios si conurile erecte. Se foloseste in cadrul spatiilor verzi individual, in grupe si masive in zona de munte si de coline inalte.

http://www.garten-treffpunkt.de

16

Page 17: Proiect arhitectura

Capitolul IV – CALCULUL TEHNICO-ECONOMIC

4.1 LISTA MATERIALULUI VEGETAL PROPUS PENTRU AMENAJARE

Nr.crt.

Specia Denumire populara

Nr. exemplare

Pret unitar (lei)

Valoare totala (lei)

I. ARBORI SI ARBUSTI1 Acer palmatum Artar japonez 1 550.000

5500002 Abies alba Brad 1 1368000

13680003 Buxus sempervirens Buxus 5 300.000

15000004 Betula pubescens Mesteacan pufos 1 131.250

1312505 Carpinus orientalis Carpinita 1 120.000

1200006 Forsythia suspensa Forsitie 2 150.000

3000007 Hibiscu syriacus Hibiscus 2 338.758

6775168 Juniperus communis Ienupar 2 722.000

14440009 Juniperus horizontalis Ienupar orizontal 3 487.500

146250010 Larix deciduas Larice 1 524.400

52440011 Malus domestica Mar 6 150.000

90000012 Magnolia soulangiana Magnolie 1 1.000.000

100000013 Picea abies Molid 1 444600

44460014 Prunus domestica Prun 6 150000

90000015 Pyrus comunis Par 6 150000

90000016 Parthenocissus

quinquefoliaVita de canada 5 150000

75000017 Thuja occidentalis Tuia 9 476.250

17

Page 18: Proiect arhitectura

428625018 Syringa vulgaris Liliac 1 150.000

15000019 Rosa damascena Trandafir 24 55.000

132000020 Rosa wichuraiana Trandafir urcator 1 55.000

5500021 Chrysanthemum

indicumTufanele 50 1000

5000022 Lavandula officinalis Lavanda 50 1000

5000023 Gazon seminte/kg 16 200000

4000000

TOTAL GENERAL 22883516

4.2 DEVIZ DE LUCRARI PENTRU INFIINTAREA PELUZELOR SI PLANTATIILOR DE ARBORI SI ARBUSTI

Simbol de pret

Denumirea articolului

Unitatea de masura

Valoare manopera/ UM(lei)

Cantit.

Valoare Totala (lei)

A. PELUZELE

TSH04D1Mobilizarea manuala a solului in teren tare, nivelare si finisare

m.p. 5320 800 4256000

TSH13B1Administrat Ingrasaminte chimice300 kg/ha

tona 212884 0.03 6386

TSH09A1Semanat gazon pe suprafete orizontale (40g/m²)

100 m.p. 127195 4 508780

TSH14A1 Udarea suprafetelor cu furtunul de la hidranti 100 m.p. 17311 8

18

Page 19: Proiect arhitectura

(20 ori) 138488TSH14A2 Cosirea gazonului cu

motocositoarea100 m.p. 6597 4

26388

B. PLANTATIITSH17C1 Sapat gropi poligonale m.c. 72649 23.2

1685456TSH124C1

Plantat arbori foiosi buc. 27893 22 613646

TSH24A1 Plantat arbusti foiosi buc. 9421 14 131894

TSH24 Plantat arbori rasinosi buc. 181292 3 543876

TSH25B1 Plantat arbusti rasinosi buc. 39056 14 546784

TSH27A1 Udat plantatii cufurtunul (20 ori)

m.c. 26389 36.2 955282

TSH24B1 Plantat trandafiri buc. 135090 25 3377250

TSH30A1 Plantat flori de talie mica

100 buc. 66738 1 66738

TSH12A1 Udat suprafete floricole si trandafiri (cu furtunul, de la hidranti)

m.p. 17311 35 605885

TOTAL 13462853

DEVIZ PENTRU LUCRARI DE INTRETINERE

Simbol de pret

Denumirea articolului

Unitatea de masura

Pret unitar total (lei)

Cantit.Valoare Totala (lei)

1. 2. 3. 4.Sv C1 a1

Administrareaingrasamintelor chimice:

haIn teren lucrat 138900 0.1

19

Page 20: Proiect arhitectura

b1 13890manual 112300

Sv C3

a1 b1

Administrarea substantelorchimice pe peluze si rabatfolosint aparate de mana. se adauga costul substantei

ar

prin prafuire 9700 10 97000

prin stropire 8650Sv C4 Plivirea gazonului ar 38500 4

154000Sv C5 Plivirea si sapalugirea

Rabatelor de flori ar 135800 0.35

47530Sv C9 Tunderea bordurilor sau

chenarelor din Buxus m 950 5

4750Sv C12

a1 b1

Taierea de corectie laarbori si arbusti

buc.pana la varsta de 10 ani 11200 67 750400

peste varsta de 10 ani 15200

TOTAL 1067570

Capitolul V

5.1 Schita de amenajare

20

Page 21: Proiect arhitectura

Bibliografie:

-http:/www.iasi.inse.ro>despre iasi-http:/www.apdmoldova.ro-http:/www.rasfoiesc.com-http:/primaria-iasi.ro/

21

Page 22: Proiect arhitectura

-http:/ro.wikipedia.org/wiki/iasi

22