proiect apele de suprafata

8/19/2019 Proiect Apele de Suprafata

1/7

Argument

Pe Terra mările şi oceanele ocupă 70,8% din suprafaţă: 361200000

km2, adică de 36 de or i mai mul dec! suprafaţa "uropei# $ sca ul$&con inen ele şi insulele ' nu sun deloc usca e, ()eţur ile acoperă 1#600#00km2, lacurile circa 2#000#000 km2, iar suprafaţa r!urilor nici nu o ş im, pen ru că e *aria+ilă# laş inile ocupă şi ele 2#700#000 km2# ai mul , o par e din$usca $ e acop eri e mpor ar c u -ăp adă . /n me die 6 1#00 0#00 0 km2

&7 #000#000 /n emisfera nordică, /n impul iernii +oreale, şi

18#000#000 /n emisfera sudică, /n impul ierni i aus rale '# ceas/nseamnă că şi din $usca ul$ plane ei de fap mai mul de umă a e eacoperi cu apă &/n formă solidă sau lic)idă'# e aceea, plane a noas rănumi ă oarecum impropriu 4Păm!n 5, fiind de fap mai de(ra+ă o plane a apelor#

ea mai mare par e din apa de pe Terra e apă de suprafaţă# Pe noica oameni ne in eresea-ă mai ales apa dulce, şi /n par icular apa po a+ilă,

o uşi aceas a se o+ţine de cele mai mul e ori din ape dulci de suprafaţă# eaceea es e re(re a+ilă endinţa oamenilor de a acorda cea mai mare para a enţiei lor apei po a+ile cu ne(li area apelor de suprafaţă# n re elecele su+ erane e is ă numeroase le(ă uri, iar apa po a+ilă se o+ţinefrec*en o din apa de suprafaţă, /n plus o mul i udine de al e u ili-ăale apei /n colec i*i ăţile umane se +a-ea-ă pe apele de suprafaţă, ceea ce

impune să li se acorde impor anţa cu*eni ă#

1


2/7


3/7

1.2 Utilizarea de către oameni

pele dulci de suprafaţă sun folosi e in preponderenţă pen ru: na*i(aţie,

/m+ăiere, spor uri nau ice, piscicul ură, )idroener(e ică, dar mai ales ele suncap a e si folosi e pen ru ne*oile cele mai di*erse &pen ru po a+ili-are, /n ind

ranspor uri, a(ricul ura, e c#' eadmisă oficial, u ili-area direc ă in scop po a+il nu es e o rari a e# i

di*ersele u ili-ări, crucială pen ru oameni răm!ne sa isfacerea ne*oilor populaţifiind in er-isă prin le(e limi area accesului la ei /n de rimen ul al or folosinţe#fel de impor an ă ar re+ui sa de*ină şi asi(urarea apei necesare *ieţii săl+a ice

n


4/7

e perimen al prin marcarea apei cu rasori cum sun coloranţiisau rasori i radioac i*i#

unosc!nd +ine morfolo(ia al+iei şi al e elemen e se po face şi modelări

eore ice, dar de o+icei al+ia unui r!u are o comple i a e prea ridica ă pen ru permi e o modelare eore ică a cur(erii a cărei re-ul a e să fie u ile prac ic, cue cepţia unor porţiuni scur e sau a r!urilor mari şi len e# n cadrul aceluiaşi rapa nu cur(e cu *i e-ă uniformă, ci len spre fund şi maluri şi mai rapidspre suprafaţă şi mi loc# ar de re(ulă cur(erea nu e laminară ci ur+ulen ă iar*ariaţiile de pan ă, lăţime, ad!ncime a al+iei, pra(urile şi o+s acolele şi afac ori de ermină o cur(ere de mare compl e i a e ş i * ari a+i li a e ,inclu-!nd *!r e uri , +ul+oane, -one de con racuren sauc*asis aţionare al ern!nd cu repe-işuri# ces fap la r!ndul său de ermo *ariaţie spaţială şi emporală a al+iei r!ului şi cur(erii apei# Toa e aces e aumare impor anţă pen ru au oepurarea apei şi pen ru cali a ea ecolo(ică,oferind )a+i a e *aria e /n cadrul aceluiaşi r!u, ceea ce es e esenţial pen +iodi*ersi a e#

> moleculă de apă face /n unele r!uri -ile sau săp ăm!ni, dar /n ildrumul ei spre mare poa e dura un an# acă pe parcurs /n !lneş e un lac,molecula de apă poa e fi $/n !r-ia ă$ mul , de la -ile sau săp ăm!ni p!nă la seco/n re(i /n lacuri mari precum Tan(an?ka sau @uperior#

mari şi len e ames ecul se face mai puţin# s fel, apele ma-onului şi alelui 4


5/7

c! şi ca modificare a raiec ului al+iei, prin mi(rarea meandrelor şi al efenomene#

Bi oplanc onul /n r!uri e is ă de mai mul imp de c! se credea şi e de

ori(ine c)iar din r!u, dacă aces a e des ul de lun( sau len sau cu des ule(olfuri, nişe de con racuren e c#

P!nă la /ncepu ul anilor CD0 su+i ec u l a fos s is ema icne(l i a , co nsid er! ndu. se c ă fi opl anc onu l di n r! uri e nerele*andeoarece dacă e is ă e adus din lacuri şi nu au o) on#

n r!uri , /n spa ele o+s acolelor &+olo*ani , picioare de podar+or i e c#' apar *!r e ur i, con racurenţi e c# car sun de fapmicrore enţii de apă care, /nsuma e, do*edesc că /n r.un r!u pu e m a*de fap un impor an procen de apă s a(nan ă şi nu $cur(ă oardupă modelul clasic# "*aluări can i a i*e direc s.au pu u face numrela i* recen , cu a u orul elede ecţiei ermice, deoarece apa dinmicrore enţi i e mai caldă ca cea ce cur(e normal pe r!u# ces ere-ul a e influenţea-ă predicţia e*oluţiei concen raţiei unor poluanţi sau posi+ili ăţ ilor de produc i*i a e +iolo(ică a unui r!u#

e la i-*oare spre a*al, r!urile /şi modifică rep a carac eris icilde cur(ere, confi(uraţia al+iei şi cali a e a apei , cor espu n-ă or*aria-ă ş i s ruc ura +ioceno-elor#

P en r u peş i pu e m dis in(e /n -ona noas ră (eo(rafică pe un r! porţiuni de dominanţă a unei specii sau asocieri:-ona f!n !neluluiE -ona păs ră*ului &specii /nsoţ i oare: +oiş ea(rindel, -lă*oacă'E -ona lipanului şi moioa(ei &specii /nsoţi oare: los riţă,clean dun(a ' e c#

5


6/7

$acurile

; a c u r i l e s u n a p e s ă ă o a r e ş i s e / m p a r / n n a u r a l e şa r i f iciale, cele na urale sun ma ori a ea si ua e /n r.o depresiunena urală /nc)isă a scoarţei păm!n ului, dar e is ă şi lacuri de al ă ori(ine, cumsun cele de +ara na ural, sau /n cra ere *ulcanice# a ori a ea sunlacuri cu apă dulce, /nsă e is ă mul e cu apă săra ă, mai ales /n -one aride, dar /n al e /mpre urări cum sun fo s e sa li ne in unda e , (o lfur i mari ne cefos s epar a e de mar e e c# nel e l acur i s un alimen a e de r!uri p!raie 9 i-*oare, al ele aparen numai de precipi aţi i şi e*en ual i-*oar

su+merse, unele au scur(ere prin r!uri sau c)iar flu*ii, al ele sun lipsi e descur(ere#

a ori a ea lacurilor sun permanen e, dar e is ă şi numeroase laemporare /n -one cars ice sau aride, unele de foar e mari dimensiuni cu

sun lacul "rie din us ralia, pe care (eo(rafii *oiau să /l ş e a r ( ă d e p) ă r ţ i c ă c i n u a * u s e s e a p ă m u l e d e c e n i i d a r + r u s c s . a

reumplu după ploi pu ernice#@uprafaţa o ală a lacuri lor es e de circa 2,7 mil ioane km2 ,

adică apro ima i* 1,8% dinsuprafaţa usca ului'# el mai mare lac es earea aspică, cu F00#000 km2 &dar cu apă săra ă şiconsidera ă de unii ca

fiind o mare, c)iar dacă nu are le(ă ură cu oceanul plane ar' urmea-ă camărime lacul @uperior &80#000 km2', apoi lacul =ic oria şi al e circa 30de lacuri cu pes e 000km2#

el mai ad!nc lac es e lacul Gaikal, ce a in(e 1620 me ri profun-ime,

fiind cel mai mare re-er*or de apă dulce lic)idă de pe Terra# ;acurile ar ificialesun /n marea lor ma ori a e lacuri de acumulare crea e prin +ararea *ăilor cu +ara e de +e on sau anrocamen e, cre!nd /n spa ele lor lacuri deacumulare# Primul +ara se pare că a fos cons rui /n "(ip acum pes e 0ani#

Principala folosinţă pen ru ma ori a ea acumulări lor es e c)idroener(e ică, )idrocen ralele sun de di*erse ipuri, de ermina e mai ale

6


7/7

carac eris icile de de+i şi cădere# s fel, ur+inele ip Pel on se folosesc la dreduse cu căderi mari de apă, cele ip Brancis la căderi medii dar de+i e medisau mari, cele ip Haplan la căderi mici sau de+i e oscilan e#" is ă şi

ur+ine u+ulare, ur+ine re*ersi+ile &ce po funcţiona şi ca pompe' iar pen rus ocare de ener(ie se cons ruiesc )idrocen rale prin pompa #

n secolul II oa e marile lacuri fără scur(ere din lume şi.au redus ni*elul& area aspică, area ral, arele ;ac @ăra , area oar ă e c#'# au-a es e prele*area de mari can i ăţi de apă pen ru iri(aţii dar şi o aridi-are a climei#

Capitolul I I %actori ce inf luenţează cal i ta tea

apelor de suprafaţă

7

proiect apele de suprafata

Documents