programul phare coeziune economica si socialamie.ro/_documente/phare2001/asistenta_imm/anexe.pdf ·...

Anexa A – Cererea de finantare nerambursabila Aprilie 2003

Ministerul Dezvoltarii si Prognozei

Strada Cristian Popisteanu nr. 2-4, Bucuresti, Romania

Programul Phare Coeziune Economica si Sociala

Asistenta pentru intreprinderi mici si mijlocii

Schema de finantare nerambursabila

Formular de Cerere de Finantare Nerambursabila

Linie de Buget RO-01.08.03.01

Numele solicitantului:

Dosar Nr. (doar pentru uz intern)


2

I. PROIECTUL

1. Descriere 1.1 Titlu 1.2 Localizare Tara, regiune, judet, oras 1.3 Suma solicitata de la Autoritatea Contractanta

EUR % din costul total al proiectului

1.4 Rezumat Maxim 10 linii (a se include informatii despre (a) scopul proiectului, (b) grupurile tinta si (c) activitatile principale, specificand codul CAEN). 1.5 Obiective Maxim 1 pagina. Descrieti obiectivele proiectului. Proiectul trebuie sa includa obiective clare (ex. Obiective calitative, cantitative, economice, financiare, sociale) Aceste obiective trebuie sa fie realiste (pentru marimea intreprinderii, marimea investitiei, calitatea inovatiei, etc).

- justificarea selectiei de tehnologie si echipament - identificarea justificata a serviciilor de consultanta - abordarea coerenta a necesitatilor de infrastructura - strategie de piata coerenta si o buna integrare in ciclul de productie - resurse umane, strategie de dezvoltare, management si asigurare a calitatii

1.6 Justificare Maxim 3 pagini. Furnizati urmatoarele informatii:

(a) identificarea necesitatilor si constrangerilor percepute in regiune/zona

- o buna integrare in economia regionala utilizand resursele locale - integrarea in sectoarele economiei orizontale cu potential de dezvoltare economica

(b) lista grupurilor tinta si estimarea a numarului anticipat al beneficiarilor directi si indirecti

clienti, distribuitori, furnizori, forta de munca si alti beneficiari

(c) motivele alegerii grupurilor tinta si a activitatilor

(d) relevanta proiectului pentru grupurile tinta

In ce masura finantarea nerambursabila va raspunde nevoilor pietei ale clientilor, distribuitorilor, furnizorilor, fortei de munca si a altor beneficiari


3

(e) relevanta proiectului pentru obiectivele programului

(f) relevanta proiectului pentru prioritatile programului

- relevanta proiectului pentru obiectivul programului privind crearea de noi locuri de munca permanente, % de crestere a numarului de locuri de munca existente:

- utilizarea fortei de munca disponibila in regiune/zona, conservarea locurilor de munca - imbunatatirea abilitatilor profesionale ale angajatilor

Informatiile furnizate in aceasta sectiune trebuie sa fie corelate cu informatiile furnizate in Planul de Afaceri sectiunile 3, 4 si 6. Va rugam sa urmariti de asemenea si metodologia orientativa din Grila de Evaluare punctul 1.4 1.7 Descrierea detaliata a activitatilor Maxim 9 pagini. Cuprinde titlul, descrierea detaliata a fiecarei activitati. In acest sens, descrierea detaliata a activitatilor nu trebuie confundata cu planul de actiune (a se vedea 1.9). Se includ ambele tipuri de activitati (pentru investitie si pentru serviciile de consultanta necesare). Activitatile trebuie sa raspunda la obiectivul proiectului, sa fie clar identificate si detaliate, sa fie coerente si correlate intre ele Va rugam sa urmariti de asemenea si metodologia orientativa din Grila de Evaluare punctul 1.5 Informatiile furnizate in aceasta sectiune trebuie sa fie corelate cu informatiile furnizate in Planul de Afaceri sectiunea 3, 1.8 Metodologia Maxim 4 pagini. Descrierea detaliata a:

(a) metodelor de implementare

(b) motivelor pentru alegerea metodologiei propuse

(c) cum intentioneaza proiectul sa continue eventual un proiect anterior sau activitati anterioare

(d) proceduri de evaluare interna

(e) nivelul de implicare si activitatea altor organizatii in proiect (nu se aplica) (f) echipa propusa pentru implementarea proiectului (pe functii: nu este nevoie a se include nume ale

persoanelor in aceasta sectiune)

1.9 Durata si planul de actiune

q Durata proiectului va fi de ___ luni1.

Nota: Planul de actiune orientativ nu trebuie sa mentioneze date actuale, dar trebuie sa inceapa cu “luna 1”, “luna 2” etc. Solicitantii sunt sfatuiti sa prevada o marja de siguranta in planul de actiune propus. Planul de actiune nu trebuie sa contina descrieri detaliate ale activitatilor, ci doar denumirea lor (va rugam sa verificati daca denumirea lor este aceeasi cu cea mentionata in sectiunea 1.7). Planul de actiune de punere in aplicare a proiectului trebuie sa fie suficient de detaliat pentru a furniza informatii cu privire la pregatirea si implementarea fiecarei activitati. Planul de actiune trebuie prezentat conform urmatorului model:

1 Maxim 12 luni


4

An Activitate Localizarea (oras) (exemplu) An 1 Luna 1 Pregatirea Activitatii 1 Pregatirea Activitatii 2 Luna 2 Punere in aplicare a Activitatii 1 Pregatirea Activitatii 3 ...

Activitatile vor fi implementate in perioada de contractare. Planul de Actiune trebuie sa fie realist. Mecanismul de implementare trebuie sa fie clar descris.

- Trebuie sa fie complet, clar, coerent - Trebuie sa prezinte estimarea realista a duratei proiectului - Trebuie sa prezinte succesiunea logica a activitatilor si estimarea realista a duratei etapelor

principale ale proiectului Va rugam sa urmariti de asemenea si metodologia orientativa din Grila de Evaluare punctul 2.3 2. Rezultate asteptate Informatiile furnizate in sectiunea 2 trebuie sa fie corelate cu informatiile furnizate in Planul de Afaceri sectiunile 3, 8 si 10. Va rugam sa urmariti de asemenea si metodologia orientativa din Grila de Evaluare 2.1 Impactul estimat asupra grupurilor tinta Maxim 2 pagini. Includeti informatii despre:

(a) cum va imbunatati proiectul situatia grupurilor tinta (cand este cazul)

(b) cum va imbunatati proiectul capacitatile tehnice si manageriale ale grupurilor tinta (cand este cazul)

Va rugam sa descrieti in ce masura. prin implementarea acestui proiect intreprinderea dvs poate influenta grupul de tinta selectat, si daca Conditiile de pe piata permit implementarea proiectului si dezvoltarea afacerii? Va rugam justificati si cuantificati indicatorii specifici prezentati in Grila de Evaluare la sectiunea 3.1. Acesti indicatori trebuie sa reprezinte beneficii principale la finalizarea implementarii proiectului.

- Cresterea valorii adaugate operationale = Total costuri curente/Total venituri <1 - Productivitatea = Total venituri/ nr. total de angajati (%) - Capacitatea de export = Vanzari la export/total vanzari (%) - Penetrarea pe noi piete = vanzari pe noi piete/total vanzari (%)

Trebuie estimate principalele beneficii ale proiectului urmarind tendinta acestor indicatori pentru cei 3 ani previzionati. 2.2 Publicatii si alte Rezultate Maxim 1 pagina. Fiti precisi si incercati sa cuantificati rezultatele cat de mult posibil. Informatiile furnizate trebuie sa fie corelate cu cele din matricea cadru logic. Va rugam prezentati si explicati indicatori de realizare verificabili ex. numar de noi locuri de munca create, indicatori financiari (cresterea veniturilor, a profitului net, etc, indicatori calitativi). Rezultate cuantificate in mod consistent. Mijloace de verificare explicate.

- Proiectul include indicatori masurabili si cuantificabili pentru activitatile si rezultatele proiectului - Indicatorii propusi sunt coerenti cu activitatile si rezultatele proiectului - Previziunile afacerii in baza indicatorilor estimati trebuie sa fie realiste si coerente

Va rugam sa urmariti de asemenea si metodologia orientativa din Grila de Evaluare, punctul 2.4


5

2.3 Efecte multiplicatoare Maxim 1 pagina. Descrieti posibilitatile de extindere a rezultatelor proiectului. Va rugam sa justificati si sa cuantificati indicatorii prezentati in Grila de Evaluare la sectiunea 3.2.

- Gradul de recuperare a capitalului propriu = profit net/(capital propriu+finantarea solicitata) % - gradul de recuperare a finantarii nerambursabile = profit net/finantare solicitata ( %)

2.4 Durabilitate Maxim 3 pagini. Distingeti intre urmatoarele aspecte ale durabilitatii:

(a) Durabilitate financiara (Cum vor fi finantate activitatile dupa incetarea finantarii nerambursabile)

Va fi compania capabila sa realizeze suficiente surse de autofinantare ca sa poata continua activitatile dupa finalizarea proiectului? Raspunde proiectul la necesitatile pietei? Exista cerere suficienta si/sau potential de crestere a acesteia pentru produsele/serviciile realizate?

Va rugam sa justificati si sa cuantificati indicatorii prezentati in Grila de Evaluare la sectiunea 3.3. - Marja anuala de profit asupra vanzarilor = profit net/vanzari (%) - Productivitatea finantarii nerambursabile = total venituri/finantarea solicitata %)

(b) Durabilitate organizationala (Vor permite structurile actualului proiect continuarea activitatilor la sfarsitul prezentului proiect? Va exista „proprietate” locala asupra rezultatelor proiectului?)

Compania va continua sa existe dupa finalizarea proiectului sau exsistenta sa este legata de specificul proiectului?

Cat de satisfacatoare este strategiia solicitantului la schimbarile pietei?

Va rugam sa urmariti de asemenea si metodologia orientativa din Grila de Evaluare, punctul 3.3.

(c) Durabilitate la nivel de politica (unde este cazul) (Care va fi impactul structural al proiectului – ex.: va duce la imbunatatirea legislatiei, a codurilor de conduita, a metodelor etc.)

Informatiile furnizate in sectiunea 2.4 trebuie sa fie corelate cu informatiile furnizate in Planul de Afaceri sectiunile 4.4, 8 si 10, 3. Bugetul proiectului Furnizati un buget pentru intreaga durata a proiectului. Pentru informatii suplimentare vezi Ghidul Solicitantului, sectiunea 2.5 (Plati). Nota: Bugetul trebuie prezentat in conformitate cu Anexa B (format Excel). Formatul bugetului se regaseste in Foaia de lucru 1 (Bugetul Proiectului). Toate elementele bugetare trebuie defalcate in componente individuale. Trebuie specificat numarul de unitati pentru fiecare componenta. (vezi si sectiunea 4 de mai jos). Trebuie furnizata de asemenea o justificare detaliata a costurilor estimate. Bugetul detaliat in acest capitol trebuie sa fie coerent cu informatiile furnizate in Anexa B Foaia de lucru 1 (Bugetul Proiectului) Atentie: Foaia de lucru 1 Bugetul Proiectului, Linia 12 „Cost Total” si Foaia de lucru 2 Surse de Finantare „Total General” trebuie sa fie egale. Pentru a accesa foile de lucru Excel folositi tasta TAB.


6

4. Surse de finantare preconizate Furnizati informatii cu privire la sursele de finantare preconizate pentru proiect. Nota: Aceasta informatie trebuie prezentata in concordanta cu Anexa B (format Excel). Acest format se regaseste in Foaia de lucru 2 (Surse de Finantare). Detalierea surselor de finantare prezentate in acest capitol trebuie sa fie coerente cu informatiile furnizate in Anexa B Foaia de Lucru 2 (Surse de finantare). Atentie: La foaia de lucru 2 Surse de Finantare „Total contributii” si „Total General” trebuie sa fie egale. Pentru a accesa foile de lucru Excel folositi tasta TAB. 4.1 Surse din contributia proprie in numerar Care este sursa de finantare previzionata ca fiind contributia proprie in numerar pentru proiect? Resurse, personale, imprumuturi bancare, contul de numerar, alte imprumuturi, venituri din vanzarea activelor, fonduri de investitii? Atentie Contributia proprie in numerar trebuie folosita pentru co-finantarea a 40% din bugetul proiectului ceea ce inseamna din Total costuri proiect. Contributia proprie in numerar nu poate fi folosita pentru finantarea unor costuri ineligibile.


7

II. SOLICITANTUL

1. Identitate Denumirea legala completa

(numele organizatiei):

Prescurtare (acronim):

Statutul legal:

Numarul de inregistrare ca platitor al TVA-ului:

Codul Fiscal

Adresa oficiala:

Adresa postala:

Reprezentant:

Telefon nr:

Fax nr:

Adresa E-mail:

Website:

2. Detalii despre banca Banca trebuie sa aiba sediul in Romania.

Numele Titularului contului:

Cont bancar nr.:

Codul Bancii:

Codul SWIFT :

Numele Bancii:

Adresa Bancii:

Numele persoanei(lor) cu drept de semnatura:

Functia(ile) persoanei(lor) cu drept de semnatura:

Banca corespondenta (unde este cazul) Numele Titularului contului:

Cont bancar nr.:

Codul Bancii:

Codul SWIFT :

Numele Bancii:

Adresa Bancii:

Informatii privind calea de acces


8

3. Descrierea solicitantului (maxim 3 pagini) 3.1 Cand a fost infiintata intreprinderea dvs si cand si-a inceput activitatea? Informatiile furnizate in aceasta sectiune trebuie sa fie corelate cu informatiile furnizate in Planul de Afaceri sectiunea 2. 3.2. Care sunt principalele activitati ale intreprinderii dvs, in prezent? Informatiile furnizate in aceasta sectiune trebuie sa fie corelate cu informatiile furnizate in Planul de Afaceri sectiunea 2. 3.3. Lista membrilor consiliului/comitetului de conducere al intreprinderii dvs. Nume Profesie Sex Functia Vechime in consiliu F / M F / M

4. Capacitatea de management si implementare a proiectelor 4.1. Experienta in derularea unor proiecte similare Informatiile furnizate in aceasta sectiune trebuie sa fie corelate cu informatiile furnizate in Planul de Afaceri sectiunea 2, Va rugam sa urmariti de asemenea si metodologia orientativa din Grila de Evaluare sectiunea 5.

Maxim 1 pagina pentru fiecare proiect. Descriere detaliata a proiectelor derulate de intreprinderea dvs in ultimii 5 ani (dupa caz), in domeniile acoperite de acest program, mentionand pentru fiecare proiect:

(a) scopul si localizarea proiectului

(b) rezultatele proiectului

(c) costul proiectului

(d) sponsorii proiectului (nume, adresa si e-mail, nr. telefon, suma cu care au contribuit)

4.2 Resurse Informatiile furnizate in aceasta sectiune trebuie sa fie corelate cu informatiile furnizate in Planul de Afaceri sectiunile 2, 3. Maxim 3 pagini. Descrierea detaliata a diferitelor surse aflate la dispozitia intreprinderii dvs, incluzand:

(a) venitul anual pentru ultimii trei ani, mentionand pentru fiecare an numele principalilor clienti si proportiile din venitul anual la care au contribuit acestia (daca este cazul).

(b) numarul angajatilor cu norma intreaga si a celor angajati „part-time” pe categorii (ex.: numar de manageri de proiect, contabili etc).

(c) echipamente si birouri

(d) alte resurse relevante


9

5. Alte cereri inaintate unor Institutii Europene sau Statelor Membre UE 5.1 Finantari nerambursabile2, contracte sau imprumuturi obtinute in ultimii trei ani de la Institutii

Europene sau State Membre UE

Titlul proiectului Linia bugetara a UE sau alte surse Suma (EURO) Data primirii

5.2 Cereri de finantare nerambursabila inaintate (sau in curs de a fi depuse) la Institutii

Europene sau State Membre ale UE in anul curent:

Titlul proiectului Linia bugetara a UE sau alte surse Suma (EURO)

2 Includeti de asemenea componentele nerabursabile ale oricarui imprumut obtinut.


10

III. PARTENERI AI SOLICITANTULUI CARE PARTICIPA IN PROIECT

ACEST FORMULAR NU SE COMPLETEAZA

1. Descrierea partenerilor Aceasta sectiune trebuie completata pentru fiecare organizatie partener in parte. Puteti reproduce acest tabel, conform necesitatilor, pentru a prezenta mai multi parteneri.

Partener 1 Partener 2

Denumire legala completa (numele organizatiei)

Nationalitate

Statut juridic

Adresa oficiala

Reprezentant

Telefon nr:

Fax nr:

Adresa E-mail

Numar de angajati (permanenti si temporari)

Istoria cooperarii cu solicitantul

Rolul si implicarea in pregatirea proiectului propus

Rolul si implicarea in punerea in aplicare a proiectului propus

Important: Acest formular de cerere trebuie insotit de o declaratie de parteneriat semnata si datata de catre solicitantul principal si de catre fiecare partener, in conformitate cu modelul din pagina urmatoare.


11

ACEST FORMULAR NU SE COMPLETEAZA

2. Declaratie de Parteneriat 3 Parteneriat Un parteneriat este o relatie esentiala intre doua sau mai multe organizatii, ce presupune impartirea responsabilitatilor in derularea proiectului finantat de catre Autoritatea Contractanta. Pentru a inlesni o derulare usoara a proiectului, Autoritatea Contractanta solicita tuturor partenerilor (inclusiv solicitantului principal care semneaza contractul) sa recunoasca acest lucru, consimtind la principiile de buna practica a parteneriatului, stipulate mai jos: Principiile de Buna Practica a Parteneriatului 1. Toti partenerii trebuie sa citeasca formularul de cerere si sa inteleaga care va fi rolul lor in cadrul

proiectului. 2. Solicitantul trebuie sa se consulte permanent cu partenerii sai si sa-i va informeze in totalitate asupra

evolutiei proiectului. 3. Toti partenerii trebuie sa primeasca copiile rapoartelor – descriptive si financiare – elaborate de

solicitant/beneficiar si inaintate catre Autoritatea Contractanta 4. Modificarile esentiale propuse in cadrul proiectului (ex. activitati, parteneri etc.) vor trebui sa fie

aprobate de parteneri, anterior inaintarii acestora catre Autoritatea Contractanta. In cazul in care aceste modificari nu au putut fi aprobate de catre toti partenerii, solicitantul trebuie sa informeze Autoritatea Contractanta cu privire la acest lucru, atunci cand inainteaza spre aprobare propunerea de modificare.

5. Inainte de terminarea proiectului, partenerii trebuie sa consimta asupra repartizarii echitabile a

echipamentelor, vehiculelor si bunurilor achizitionate din finantarea nerambursabila intre partenerii aflati in tara respectiva. Copii ale titlurilor de transfer trebuie atasate raportului final.

Declaratie de parteneriat Am citit si consimtit asupra continutului proiectului inaintat Autoritatii Contractante. Ne angajam sa actionam in conformitate cu principiile practicii unui bun parteneriat.

Nume:

Organizatie:

Functie:

Semnatura:

Data si Locul:

3 trebuie data de catre solicitant si fiecare partener, in toate cazurile in care mai exista un alt partener pe langa solicitant


12

IV. DECLARATIA SOLICITANTULUI

Subsemnatul, in calitate de reprezentat legal al intreprinderii solicitante pentru prezentul proiect, certific urmatoarele: (a) Informatiile furnizate in aceasta cerere sunt corecte si (b) Solicitantul este eligibil, conform sectiunii 2.1.1 din Ghidul Solicitantului. (c) Nu am datorii scadente la bugetul de stat, asigurari sociale, impoazite sau imprumuturi

scadente si neachitate (d) Voi co–finanta cu … euro contributie proprie in numerar, costurile proiectului, pe parcursul

implementarii sale; (e) Am luat cunostinta ca dubla finantare a proiectului sau a aceleiasi activitati nu este permisa si

declar si ca voi instiinta Autoritatea Contractanta cu privire la toate alocatiile aditionale nerambursabile primite pana la finalizarea acordului de finantare nerambursabila;

(f) Am luat cunostinta ca trebuie sa respect regula cumulativa si voi instiinta Autoritatea Contractanta cu privire la toate alocatiile aditionale nerambursabile primite pana la incheierea contractului de finantare nerambursabila.

Nume:

Functie:

Semnatura:

Data si Locul:

Lista de verificare Inainte de a trimite proiectul , va rugam sa verificati daca cererea este completa: Obligatoriu Anexa A Formularul de Cerere de Finantare Nerambursabila

proiectul este complet si redactat in conformitate cu formularul de cerere de finantare nerambursabila

contine originalul si 3 copii pentru toate documentele

proiectul este editat pe calculator/masina de scris si este in limba romana

bugetul si sursele de finantare preconizate sunt prezentate in formatul din formularul de cerere de finantare nerambursabila (Anexa B)

in buget, contributia Autoritatii Contractante este clar identificata si este de maximum 60% din costurile totale ale proiectului Linia 12 din buget

in buget cheltuielile pentru seviciile de consultanta (Linia de Buget 5.2 este min. 2% din „Subtotal costuri directe ale proiectului”-Linia 8

in buget, costurile administrative reprezinta 7% sau mai putin din „Subtotal costuri directe ale proiectului”-Linia 8

in buget, rezerva pentru cheltuieli neprevazute reprezinta nu mai mult de 5% din costurile eligibile totale – Linia 10

declaratia solicitantului (Sectiunea IV) este semnata si este in original

matricea cadru logic a proiectului este completata (Anexa C)


13

Anexe obligatorii la cererea de finantare nerambursabila (Anexa A) Cererile de finantare nerambursabila trebuie sa fie insotite de urmatoarele documente suplimentare:

1. Rezumatul proiectului in engleza (formatul este atasat la Planul de Afaceri);

2. Copie dupa Statutul intreprinderii solicitante, documente de asociere ale intreprinderii solicitante si orice act additional relevant numai daca este insotit de inregistrarea sa la Registrul Comertului;

3. Copie dupa bilantul contabil incheiat la 31.12.2002 inregistrat la Administratia Financiara;

4. Copie a certificatului de inregistrare fiscala;

5. Copie a certificatului de inregistrare eliberat de Registrul Comertului sau Codul Unic;

6. Copie a celui mai recent stat de plata, inregistrat la Inspectoratul Teritorial de Munca;

7. CV-urile responsabilului de proiect si a altor persoane responsabile de realizarea activitatilor cheie din proiect;

8. Copii ale documentelor care demonstreaza proprietatea solicitantului asupra cladirii si terenului pe care vor fi implementate activitatile de constructie (daca este cazul);

• Daca solicitantul este o filiala inregistrata ca persoana juridica in conformitate cu art. 42 din Legea 31/1990 cu modificarile ulterioare, va atasa toate documentele mai sus mentionate si de asemenea documentul nr. 2 pentru societatea-mama.

• In cazul sucursalelor fara personalitate juridica, infiintate conform art. 43 din Legea nr. 31/1990 cu modificarile ulterioare, solicitantul este societatea mama care va atasa documentele sus mentionate si de asemenea pentru sucursala, inregistrarea fiscala la Registrul comertului local (documentul 4).

Toate documentele suplimentare trebuie numerotate ca mai sus. Obligatoriu Anexa B Buget Nota: Acest document este in Format Excel si se afla intr-un fisier separat si contine 2 foi de lucru. Obligatoriu Anexa C Matricea Cadru Logic Nota: Acest document este in format Microsoft Excel si se gaseste intr-un fisier separat. Obligatoriu Anexa D Planul de Afaceri Anexa E Contractul standard Nu u se completeaza si nu se anexeaza la proiect.

Aceasta anexa trebuie citita cu multa atentie si inteleasa de catre solicitant, intrucat reprezinta forma contractului ce va fi semnat cu beneficiarii finantarii merambursabile.

Nota: Contractul standard se gaseste in sectiunea 4 la adresa: http://europa.eu.int/comm/scr/tender/usedoc/index_en.htm Anexa F (nu se anexeaza, este numai pentru informarea solicitantului)

Lista localitatilor incluse in cele 11 zone prioritare, identificate si aprobate prin HG nr. 399/2001. Aceasta anexa include de asemenea analizele SWOT pentru fiecare zona tinta.

ANEXA B - Bugetul proiectului si surse preconizate de finantare

1. Bugetul Proiectului *****Cheltuieli Unitate # de unitati

1. Resurse Umane1.1 Salarii (sume brute, personal local) 1.1.1 Corpul tehnic Pe luna 1.1.2 Corpul administrativ/Personal auxiliar Pe luna1.2 Salarii (sume brute, personal din afara tarii/international ) Pe luna1.3 Diurna pentru deplasari /calatorii 1.3.1 In afara tarii (angajati in cadrul proiectului) Pe zi 1.3.2 Local (angajati in cadrul proiectului) Pe zi 1.3.3 Participanti la seminarii/conferinte Pe ziSubtotal Resurse Umane

2. Transport2.1.Transport international Pe zbor2.2 Transport local (peste 200 km) Pe lunaSubtotal Transport

3. Echipamente si bunuri***3.1 Cumpararii de vehicule numai pentru transport de bunuri Pe vehicul 03.2 Mobilier, echipamente 03.3 Piese de schimb/echipamente pentru masini, scule 03.4 Altele 0Subtotal Echipamente si bunuri 0

4. Costuri birou local/ proiect4.1 Costuri vehicule Pe luna4.2 Chirii Pe luna4.3 Consumabile - rechizite de birou + bunuri medicale Pe luna4.4 Alte servicii (tel/fax, electricitate/caldura, intretinere) Pe lunaSubtotal Costuri Birou local/proiect

5. Alte costuri, servicii5.1 Publicatii** 05.2 Studii, cercetari** 05.3 Costuri de audit 05.4 Costuri de evaluare 05.5 Traducere, interpreti 05.6 Servicii financiare (costul garantiilor bancare etc.) 05.7 Costuri conferinte/seminarii** 0Subtotal Alte costuri, servicii 0

Costuri (EUR)

Cost unitar (EUR)

Anul 1

Nu se aplica

Nu se aplica

Nu se aplica

Anexa B - Buget Aprilie 2003 1


Cheltuieli Unitate # de unitati Cost unitar(EUR)

6. Proprietati imobiliare si lucrari****6.1 Achizitie de teren6.2 Achizitie de cladiri6.3 Lucrari de constructii 0Subtotal Proprietati imobiliare si lucrari 0

7. Altele 0Subtotal Altele 0

8. Subtotal costuri directe ale proiectului (1.-7.) 0

9. Costuri administrative (maxim 7 % din pct. 8, total costuri eligibile directe ale proiectului)

10. Total costuri eligibile ale proiectului (8.+ 9.) 011. Rezerva neprevazute* (maxim 5 % din pct. 10, total costuri eligibile ale proiectului)12. Cost total (10.+11.) 0* Rezerva neprevazuta poate fi utilizata doar dupa aprobarea scrisa a Autoritatii Contractante

** Indicati aici numai cand este subcontractat in totalitate

*** Cost al cumpararii

**** Achizitia de teren sau achizitia/constructia de cladiri

***** Toate articolele de buget trebuie divizate in componente individuale. Trebuie specificat numarul de unitati pentru fiecare componenta.

Nu se aplica

Anul 1Costuri (EUR)

Anexa B - Buget Aprilie 2003 2


2. Sursele de finantare preconizate

Suma ProcentajEURO din total

%

Contributia financiara in numerar a aplicantului

Contributia din fonduri publice pentru acest proiect (Finantarea nerambursabila din fondul Phare solicitata)

Contributia(ii) altor Institutii Europene sau State Membre UE

Contributii de la alte organizatii:Nume Conditii

TOTAL CONTRIBUTII

Venituri directe generate de proiect

TOTAL GENERAL

Nu se aplica

Nu se aplica

Nu se aplica

Anexa B - BugetAprilie 2003 3

ANEXA C - Matricea Cadru Logic

Interventie Indicatori de realizare Surse si mijloace de verificare Presupunerilogica verificabili in mod obiectiv verification

Obiective Care este scopul general la care va Care sunt indicatorii cheie pentru Care sunt sursele de verificare generale contribui proiectul? obiectivul general? ale acestor indicatori?

Scopul Care sunt obiectivele specifice pe care Care sunt indicatorii cantitativi si Ce surse de informati exista, Ce factori si conditii, in afara controluluiProiectului trebuie sa le atinga proiectul? calitativi care arata daca si in ce sau pot fi colectate? Ce metode direct al proiectului sunt necesari pentru

masura obiectivele specifice ale sunt necesare pentru a obtine a atinge aceste obiective? Ce riscuri proiectului au fost realizate ? aceste informatii? trebuie avute in vedere?

Rezultate Care sunt rezultatele concrete previzionate Care sunt indicatorii prin care se Care sunt sursele de informatii Care sunt factorii si conditiile externeprognozate pentru a atinge obiectivele specifice? masoara daca si in ce masura pentru acesti indicatori? care trebuie indepliniti pentru a obtine

Care sunt efectele si beneficiile proiectul realizeaza rezultatele rezultatele si efectele din schema?previzionate ale proiectului? si efectele previzionate?Ce imbunatatiri si modificari va aduceproiectul?

Activitati Care sunt principalele activitati ce trebuie Mijloace: Care sunt sursele de informatii Ce pre-conditii sunt necesare inainte deindeplinite, si in ce ordine pentru a obtine Care sunt mijloacele necesare cu privire la progresul inceperea proiectului?rezultatele prognozate? pentru implementarea acestor proiectului? Ce conditii in afara controlului direct al

activitati; ex. personal, echipament proiectului trebuie sa existe pentru instruire, studii, aprovizionari, implementarea activitatilor planificate?facilitati operationale etc?

Aprilie 2003 27

Anexa D – Plan de Afaceri Martie 2003

PLAN DE AFACERI 1. Informatii administrative

Data infiintarii intreprinderii <An / luna>

Numar de angajati <introduceti nr. mediu de angajati (norma intrega/ jumatate de norma) din cel mai recent stat de plata >

Bilant contabil inregistrat la Administratia Financiara

<introduceti data inregistrarii la Administratia Financiara a bilantului contabil aferent ultimului an fiscal, (31.12.2002) >

Cifra de afaceri <introduceti cifra de afaceri din bilantul contabil la 31.12.2002, in Euro la conversia 1 EURO= 35.000LEI>

Profit Net <introduceti suma profitului net din bilantul contabil la 31.12.2002 in Euro, rata conversiei 1 EURO= 35.000 LEI si procentul profitului din cifra de afaceri

Pierderi <introduceti suma inregistrata ca pierdere in bilantul contabil la 31.12 2002, in Euro, rata conversiei 1 EURO= 35.000 LEI>

Procentul din capital social detinut de actionari privati romani.

Procentul de capital social detinut de actionari privati inregistrati in statele membre UE si / sau statele beneficiare Phare.

Procentul din capitalul social al solicitantului si / sau drepturile de vot detinute de intreprinderi, de orice nationalitate, care au mai mult de 50 de angajati.

Procentul din capital social si / sau din drepturile de vot detinute de solicintant, in intreprinderi care au mai mult de 50 de angajati.

Asociati & actionari cu drept de vot:

Asociati&Actionari Persoane fizice Adresa & nr. de tel Nationalitate Actiuni (%) 1. 2. 3. 4. Persoane juridice Adresa & nr. de tel,

nr. inregistrare, cod fiscal

Numar de angajati

Nationalitate Actiuni (%)

1. 2. 3. ….. <n> TOTAL: 100%

Persoane juridice in care Solicitantul are actini si / sau drept de vot:

Numele complet

Tipul Adresa & nr. de tel, nr. de inregistrare, cod fiscal

Numar de angajati

Nationalitate Actiuni detinute de solicitant (%)

1. 2. 3. …. <n>

Anexa D Plan de Afaceri Aprilie 2003

2

2. PREZENTAREA AFACERII: 2.1. Istoricul intreprinderii (maxim 1 pagina). Scurta prezentare a evolutiei intreprinderii (sau experienta anterioara a conducerii), evolutia activitatii. Daca au aparut schimbari de produse sau servicii va rugam sa le descrieti. 2.2. Domeniul principal de activitate (Cod CAEN)_________ Data inceperii activitatii _____________(maxim 1 pagina). Faceti o descriere detaliata a activitatii principale curente (productie, servicii, turism, constructii, comert, etc). Puncte forte, riscuri si obiective de afaceri ale intreprinderii. Factorii considerati a fi de o importanta speciala pentru afacere, (ex. locatia, auto – evaluarea tehnologiilor uzate moral, la acelasi nivel cu concurenta, ultimele tehnologii, politica de inlocuire a activelor, sistemul informational de management). 2.3 Numar de angajati pe categorii (productiv, vanzari, administrativ, auxiliar): In prezent: Nr. total de angajati din care:

Total Cu contract de munca pe perioada nedeterminata

Cu contract de munca pe perioada determinata sau de colaborare

Direct productiv Indirect productiv Total 3. DESCRIEREA PROIECTULUI Descrieti investitia pentru care intentionati sa obtineti finantare nerambursabila (inclusiv motivul pentru care ati decis sa cumparati masini, echipamente, etc). Descrieti noile produse sau servicii si modul in care noul produs va influenta activitatea intreprinderii dv. Detalierea investitiei trebuie sa fie corelata cu datalierea bugetului dîn Anexa A – Cererea de finantare nerambursabila, sectiunile 3 si 4.> Descrieti serviciile de consultanta pentru care intentionati sa obtineti finantare nerambursabila incluzand motivul pentru care ati decis sa subcontractati aceste servicii. Detaliile privind


3

serviciile de consultanta trebuie sa fie corelate cu datalierea bugetului dîn Anexa A – Cererea de finantare nerambursabila, sectiunile 3 si 4.> 3.1 Suma investitiei (total): ________________Euro Din care: ________________Euro Contributia din fonduri publice ________________Euro Contributia in numerar a solicitantului ________________Euro 3.2 Tipul investitiei - constructii (reabilitare, modernizare) _______________Euro - echipament nou la mana a doua _______________Euro - transport nou la mana a doua _______________Euro - consultanta _______________Euro 3.3 Descrierea schimbarilor in procesul tehnologic dupa implementarea investitiei planificate < Prezentati fluxurile de productie si tehnologice actuale si viitoare (referitoare la proiect); explicati principalele avantajele si dezavantajele ale alegerii investitiei propuse.> 3.4. Infrastructura cadru a proiectului:

a) Locatie, suprafata, vechimea si calitatea cladirilor ce au legatura cu investitia (fabrici, depozite, birouri, magazine); statutul legal al cladirilor si al terenurilor;

b) dotarea cu utilitatile relevante (disponibilitate, cantitate, calitate, caracteristici tehnice)

3.5. Modificari ale cladirilor si ale utilitatilor necesare proiectului: - finantate prin proiect:_______________________________________ - nefinantate prin proiect: ____________________________________

4. PIATA 4.1. Analiza clientilor: Va rugam sa specificati clientii din urmatoarea perspectiva: • Segmentare: marimea clientilor, profitabilitatea clientilor cu cel mai atractiv potential, pot fi grupati pe baza necesitatilor comune, motivatiilor, caracteristicilor; cum poate fi piata segmentata in grupuri urmand strategia comuna utilizata? • Motivatii: ce calitate intrinseca a productiei/ serviciilor este cel mai valoroasa pentru clienti, care sunt necesitatile reale ale clientului, ce cumpara ei de fapt, ce schimbari survin in aceste motivatii si in prioritatile clientilor?


4

• Necesitati neacoperite: de ce clientii nu sunt multumiti, de ce ei schimba sortimentele sau furnizorii, sunt clientii capabili sa identifice propriile lor necesitati neacoperite, intampinarea acestor necesitati este nefavorabila competitorilor?

Va rugam sa specificati fiecare client care reprezinta cel putin 15% din vanzarile lunare: Client actual Pondere % Produs furnizat Locatie De cand este client

al intreprinderii? Client1 viitor Pondere % Produs furnizat Locatie De cand este client

al intreprinderii? 4.2 Analiza furnizorilor Va rugam sa specificati fiecare furnizor de materii prime care detine cel putin 15% : Furnizori actuali

Pondere % Furnizor de Locatie De cand este furnizor al intreprinderii?

Furnizori viitori1

Pondere (%) Furnizor de Locatie De cand este furnizor al intreprinderii?

4.3 Concurenta:

a). Cat de multe intreprinderi ofera produse / servicii identice, similare sau inlocuitoare pe piata pe care activitati? Enumerati principalii dumneavoastra competitori ca si competitorii indirecti (pentru produse/ servicii inlocuitoare sau precizati un produs asociat daca este cazul) si o scurta descriere privind volumul, marimea si profitabilitatea lor. b). Ce va diferentiaza de competitie? Enumerati punctele tari si punctele slabe ale afacerii dumneavostra in comparatie cu concurenta? c). Cum sunt preturile dumneavoastra in comparatie cu cele ale competitorilor dvs.?

1, 2 După implementarea proiectului


5

4.4 MEDIU DE AFACERI Va rugam sa comentati urmatoarele schimbari viitoare de piata si cum s-ar adapta intreprinderea dvs. La aceste schimbari: • Schimbari tehnologice

• Cresterea/descresterea cererii?

• Cresterea/descresterea costurilor de productie?

• Schimbarea cadrului legislativ?

• Alti factori care ar putea influenta piata?

5. STRATEGIA DE PIATA 5.1. Produse/ servicii livrate prin proiect- calitate, cantitate si durata a productiei: 5.2. Sistemul actual si cel prevazut de distributie / livrare: <cum va veti livra produsele / serviciile? Le veti distribui prin propriul lant de magazine, alti intermediari, vanzatori en gros, en detail, etc? ce imbunatatiri considerati ca sunt necesare?> 5.3. Activitati de promovare a vanzarilor: <Detalii: Cum vor afla clientii despre produsele dumneavoastra? Ce buget veti aloca pentru promovarea produselor dv?> Ce metode de reclama / publicitate veti folosi? Veti participa la targuri, expoziti, etc? daca da, la care? Planuiti sa exportati produsele? Daca da, mentionati pietele externe pe care intentionati sa va lansati produsele / serviciile si cum planuiti sa le promovati.> 5.4. Nivelul pretului: <detalii: descrieti strategia dumneavoastra de preturi pentru fiecare produs, nivelul pretului (în comparatie cu concurenta, cu produsele inlocuitoare si cu calitatea produselor).>


6

6. SCHIMBARI IN STRUCTURA FORTEI DE MUNCA SI BENEFICIILE SOCIALE 6.1 Locuri permanente de munca nou create (numarul mediu anual): - DA

An 02 An 1 An 2 An 3. …… …… …… ……….

- NU

6.2. Modificari in structura personalului, calificarile si capacitatile disponibile in intreprindere; care va fi strategia de recrutare a personalului in urma implementrii proiectului? <Cati angajati noi vor fi incadrati in proiect? Cate posturi noi vor fi create? Care vor fi cerintele profesionale pentru noii angajati? Cati someri previzionati ca veti angaja prin proiect? Veti putea gasi angajati in regiunea vizata? Daca nu, de ce? etc.> 6.3. Modificari in Sistemul de Asigurare a Calitatii si in proceduri; standarde si certificari ce vor fi dobandite prin proiect; 7. ASPECTE LEGALE ŞI DE MEDIU 7. 1. Aspecte legale relevante <ce alte licente, autorizatii sunt necesare pentru implementarea proiectului? Important: daca proiectul include reabilitari de cladiri, vor fi necesare, inainte de contractare, o copie a autorizatiei de constructie si a altor autorizatii necesare>. 7.2. Impactulul asupra mediului – identificarea unor zone cu probleme evidente, <identificarea deseurilor si a sistemelor de eliminare / tratare; impact pozitiv asupra mediului (daca este cazul)> 8. PREVIZIUNI FINANCIARE 8.1 Enumerati produsele si serviciile ca un procent din venitul curent si dupa terminarea proiectului, standarde de calitate (daca exista) a produselor / serviciilor, si procentul de produse/ servicii exportate: 2 Anul implementarii investitiei incluse in proiect


7

Produse/ servicii In prezent Dupa Export3 % Standard de calitate % Standard de calitate % 8.2. Vanzarile estimate pentru urmatorii 3 ani pentru produsele si serviciile rezultate

din proiect (euro): Perioada Total, din care: Piata locala Piata regionala Export Anul I Anul II Anul III 9. PRESUPUNERI ECONOMICE:

9.1 Situatia veniturilor actuale si previzionate mii EURO Nr DESCRIERE 2002 Estimat 2003 Estimat 2004 Estimat 2005

1 Vanzari 2 Alte venituri din activitatea curenta 3 VENIT CURENT TOTAL (1 + 2) 4 Venituri financiare 5 Venituri extraordinare A. VENITURI TOTALE (3 + 4+5) 6 Materii prime 7 Utilitati si energie 8 Salarii si toate costurile asociate

(asigurari sociale, impozite pe salarii)

9 Amortizare 10 Alte cheltuieli curente 11 TOTAL COSTURI CURENTE (6 +

… + 10)

12 Costuri financiare 13 Costuri extraordinare B. TOTAL COSTURI

(11 + 12 + 13)

C. REZULTAT ECONOMIC (A–B), din care:

PROFIT PIERDERE 3 Pentru proiectele de turism: venitul generat de către fluxul turiştilor străini


8

D. IMPOZIT PE PROFIT PROFIT NET (C – D), din care: PROFIT PIERDERE Rata de schimb leu/ euro va fi folosita pentru calcularea schimburilor valutare : 1 EURO= 35.000LEI 9.2 Flux de numerar previzionat (Euro) pentru primii 3 ani dupa implementarea proiectului:

Inceputul perioadei 2002 2003 2004 Sfarsitul perioadei 2003 2004 2005

Activitatea curenta A Numerar din: Activitatea curenta Altele Dobanzi

B Iesiri de numerar din: Materii prime Costuri directe de personal Distributie Costuri indirecte de personal Marketing si Dezvoltare Costuri indirecte Dobanzi Impozite

C=A+B Numerar net din activitatea curenta Activitati investitionale Achizitie/vanzare de active fixe

D Numerar utilizat pentru achizitionarea

de active fixe Activitati financiare Schimbari in datoriile pe termen lung Schimbari in capitalul propriu Finantarea nerambursabila

E Numerar net din finantare

F=C+D+E Schimbari nete in numerar

G Numerar la inceputul perioadei H=F+G Numerar la incheierea perioadei

<Va rugam sa justificati presupunerile economice facute la punctul 9 > 10. INDICATORI DE PERFORMANTA 10.1 Indicatorii financiari pentru proiectul de investitii pentru urmatorii 3 ani de dupa implementarea proiectului: Indicator An 1 An 2 An 3 Marja de profit din vanzari = profit net/ venituri (%) Productivitatea finantarii nerambursabile = venituri / finantarea


9

nerambursabila solicitata (%) Recuperarea finantarii nerambursabile = profit net / finantarea nerambursabila solicitata (%)

Recuperarea capitalului propriu = Profit net/total capital propriu + finantarea nerambursabila (%)

10.2 Beneficiile proiectului <Va rugam sa cuantificati si sa estimati principalele beneficii ale proiectului folosind urmatoarea structura> Beneficii Descriere An 1 An 2 An 3 Productivitatea (%) Venit total/ Nr. de angajati Valoarea adaugata operationala (indicator valoric mai mic ca 1)

Total costuri curente/ Total venituri

Creare de noi locuri de munca (permanent) (%)

Nr. de noi locuri de munca create/ Nr. total de locuri de munca

Cresterea exportului (%) Vanzari la export/ Total vanzari

Patrunderea pe noi piete (%) Vanzari pe piete noi/total vanzari


10

CURRICULUM VITAE pentru persoanele cheie

implicate in proiect (format recomandat) 1. Nume de familie:

2. Prenume:

3. Data nasterii:

4. Nationalitate:

5. Educatie:

Institutie

Data: din (luna / an) in (luna / an) Diplome

6. Limbi straine: (note de la 1 la 5 pentru competenta)

Limba Citit Vorbit Scris

7. Membru al unor organizatii profesionale- -

8. Alte abilitati (ex. folosirea calculatorului, familiarizare cu internetul, etc)

9. Pozitie actuala:

10. Vechime in firma:

11. Calificari cheie si referinte principale relevante pentru proiect: (descrieti aptitudinile relevante pentru proiect si explicati in ce mod experinta profesionala este in concordanta cu cerintele proiectului propus)

12. Experienta profesionala:

Data: din (luna / an) in (luna / an)

Locatie Companie Pozitie Descriere a functiei si a principalelor activitati desfasurate

13. Altele (ex publicatii, participari la seminare, conferinte)


11

Rezumat executiv

(va fi completat in engleza)

Va rugam sa scrieti in engleza, un rezumat de o pagina privind proiectul. Titlul proiectului Solicitant Numar de angajati Data infiintarii Cifra de afaceri, profit net, pierdere

Locatia proiectului Costuri totale eligibile Suma ceruta si % din costurile totale

Scopul proiectului (obiective & justificare)

Principalele activitati ale proiectului

Descrierea investitiilor planificate si ratiunea deciziei de investitie

Descrieti serviciile de consultanta necesare

Durata proiectului Plan de actiune & durata stadiilor proiectului

Produse / servicii livrate prin proiect – caracteristici

Rezultate ale studiului de piata

Rezultate estimate si impactul proiectului (indicatori cuantificati)

Indicatori financiari Modificari in forta de munca si crearea de noi locuri de munca

Experienta cu proiecte similare & capacitatea de management

Annex E

Grant Contract 1

GRANT CONTRACT FOR A DECENTRALISED PROGRAMME - EUROPEAN COMMUNITY EXTERNAL AID -

[……..…] (Contract identification number)

THE MINISTRY OF DEVELOPMENT AND PROGNOSIS (MDP) 2-4 Ministerului St., Bucharest, Romania (“the Contracting Authority”) and THE REGIONAL DEVELOPMENT AGENCY (RDA) _______________ Address _________________________, (“the Implementing Authority”)

of the one part, and [……………...……...] (full name of Beneficiary) [……………………] (acronym) with its office at [……………………………….…..] (address [of registered office - for companies and associations], VAT number or equivalent official registration number where appropriate), (“the Beneficiary”)

of the other part, have agreed as follows:

Special Conditions Article 1 – Subject 1(1) The subject of this Contract is the Contracting Authority's grant for the implementation of the operation entitled: […………………….…….] (title and identification number) (“the Operation”). 1(2) The Beneficiary will be awarded the grant on the terms and conditions set out in this Contract, which consists of these special conditions ("Special Conditions") and their annexes, which the Beneficiary hereby declares he has taken note of and accepts. 1(3) The Beneficiary accepts the grant and undertakes to carry out the Operation under his own responsibility. Article 2 - Duration of execution 2(1) Implementation of the Operation will begin on the day following that on which the last

of the two parties signs 2(2) The Operation’s duration of execution, as laid down in Annex I, is […..] (number of months).

Annex E

Grant Contract 2

Article 3 - Financing the Operation 3(1) The total cost of the Operation eligible for financing by the Contracting Authority is estimated at EUR […………..],1 as set out in Annex III. 3(2) The Contracting Authority undertakes to provide a maximum of EUR [………….], equivalent to […]% of the estimated total eligible cost specified in paragraph 1; the final sum will be established in accordance with Article 17 of Annex II. Article 4 - Technical and financial reporting and payment arrangements 4(1) Technical and financial reports shall be produced to back up payment requests, in compliance with Articles 2 and 15(1) of Annex II. 4(2) Payment will be made in accordance with Article 15 of Annex II; of the options referred to in Article 15(1), the following will apply: Option 1 Advance (50% of the forecast budget) EUR [.....] Intermediate payment (40% of the forecast budget): EUR [.....] Forecast final payment EUR [.....] (subject to the provisions of Annex II) Article 5 - Contact addresses Any communication relating to this Contract must be in writing, must state the number and title of the Operation, and must use the following addresses: For the Contracting Authority: Ministerul Dezvoltarii si Prognozei 2-4 Cristian Popisteanu St., sector 1, Bucuresti, Romania, tel.___________ fax___________ For the Implementing Authority: Agentia pentru Dezvoltare Regionala ______ Address_____________________________ tel._____________ fax______________ For the Beneficiary: Name________________________________ Address ______________________________ tel.____________ fax____________

1 State all amounts in the currency selected for payment (the euro or the currency of the country to which the Contracting

Authority belongs).

Annex E

Grant Contract 3

Article 6 – Annexes 6(1) The following documents are annexed to these Special Conditions and form an integral part of the Contract: Annex I: Description of the Operation Annex II: General Conditions applicable to European Community-financed grant contracts

concluded under decentralised external aid programmes Annex III: Budget for the Operation Annex IV: Contract-award procedures Annex V: Standard request for payment and financial identification form Annex VI Visual Identity Guidelines 6(2) In the event of conflict between the provisions of the Annexes and those of the Special Conditions, the provisions of the Special Conditions shall take precedence. In the event of conflict between the provisions of Annex II and those of the other annexes, the provisions of Annex II shall take precedence. Article 7 - Other specific conditions applying to the Operation

7(1) The following shall supplement the General Conditions:

7(1)(1) The audit firm which will carry out the audit(s) referred to in Article 16(5) of Annex II is [..........................] (name, address, telephone and fax).2

7(1)(2) With reference to Article 2(4) of General Conditions, the reports shall be presented in Romanian, together with a summary version presented in English.

7(1)(3) With reference to Article 2(4) of General Conditions, the Beneficiary must submit the last claim for funds to the Contracting Authority before 30.09.2005.

7(1)(4) With reference to Article 6(1) of General Conditions, publicity concerning the Operation shall, where applicable, include the reference to funding by the Government of Romania too.

7(1)(5) With reference to Article 16(2) of General Conditions, the Beneficiary must also consent that the Implementing Authority and the Romanian Court of Auditors have the same inspection rights as the institutions mentioned in the first paragraph of this article.

7(2) The following derogations from the General Conditions shall apply:

7(2)(1) By derogation from Article 2(4), an interim report must accompany the request for intermediate payment, supplied by the beneficiary in 3 copies in the Romanian, together with a summary version presented in English:

2 This provision will be inserted only where an audit is provided for under the terms of Article 16(4) of Annex

II. Where the Contracting Authority wants to have a systematic audit of the project carried out, Article 7(2) of the Special Conditions must stipulate that Article 16(5) of the General Conditions does not apply.

Annex E

Grant Contract 4

7(2)(2) By derogation from Article 2(4), the following report shall be supplied by the beneficiary in 3 copies in the Romanian, together with a summary version presented in English:

• interim report (narrative and financial) report backed by the supporting documents as well as the contracted concluded with the service provider for counselling services.

7(2)(3) By derogation from Article 2(4) of General Conditions, the Beneficiary must submit the final report in 3 copies in the Romanian, together with a summary version presented in English, within three months of the end of the period of execution as defined in Article 2 of the Special Conditions, but no later then 30.09.2005.

7(2)(4) By derogation from Article 6, the Beneficiary shall endeavour to publicise the work undertaken and to highlight the participation of the European Union in the programme. The Beneficiary shall follow the Identity Guidelines, which apply to all information and publicity products to be employed in the course of the Operation. The Guidelines are specified in a brochure and/or CD-ROM produced in both English and Romanian. This brochure/CD-ROM forms an integral part of the Contract and one copy is provided as Annex VI of the Contract. Further copies may be obtained from the Information Officer at the EC Delegation in Romania. In specific cases, or where further clarification is required the Beneficiary shall, in the first instance, turn to the Information Officer at the EC Delegation in Romania. The identity standards contained in this brochure/CD ROM may only be used in connection with the implementation of this contract. The Beneficiary shall liaise with the EC Delegation in Romania on matters in which guidance is sought, including compilation of guest lists, use of mailing lists and promotional items.

7(2)(5) By derogation from Article 15(1) the payment procedures are set out in Article 4 of the Special Conditions, as following:

• An advance payment of 50% of the sum referred to in Article 3(2) of the Special conditions within 60 days of receipt by the Contracting Authority of the Contract signed by both parties.

• An intermediate payment of 40% of the amount indicated in Article 3(2) of the Special Conditions, within 60 days of the Contracting Authority recording a request for payment accompanied by an interim report, subject to approval of that report in accordance with Article 15(2); The interim payment can be made only if the expenditure actually incurred represents at least 70 % of the amount of the previous payment, as proven by the relevant interim report backed by the supporting documents as well as the contracted concluded with the service provider for counselling services

• The balance within 60 days of the Contracting Authority recording a request for final payment accompanied by the final report, subject to approval of that report in accordance with Article 15(2).

Annex E

Grant Contract 5

Done at Bucharest in four originals, in English language, two originals being for the Contracting Authority, one original being for the Implementing Authority and one original being for the Beneficiary. For the Beneficiary ……………………………………………….. ……………………………………………….. [name and title of the individual(s)

authorised to sign] [signature] [date]

For the Contracting Authority Ministry of Development and Prognosis ……………………………………………… [name of the official(s) authorised to sign] [signature] [date]

For the Implementing Authority Regional Development Agency ________ ………………………………………… [name of the official(s) authorised to sign] [signature] [date]

Annex E / I – Grant Contract / Description of operation April 2003

ANNEX I Description of the Operation

<As submitted by the Applicant as part of the Grant Application>

Annex E / II – Grant Contract / General Conditions April 2003 - 1 -

ANENEX II

General Conditions applicable to European Community-financed grant contracts concluded under decentralised external aid programmes

CONTENTS

GENERAL AND ADMINISTRATIVE PROVISIONS

Article 1 – General obligations 1

Article 2 – Obligations regarding information and financial and technical reporting 1

Article 3 - Liability 2

Article 4 – Conflict of interests 2

Article 5 - Confidentiality 2

Article 5 – Publicity 2

Article 7 – Ownership/use of results and equipment 2

Article 8 – Evaluation of the Operation 2

Article 9 – Amendment of the Contract 2

Article 10 - Assignment 3

Article 11 – Termination of the Contract 3

Article 12 – Period of execution of the Operation, extension, suspension and end date

3

FINANCIAL PROVISIONS

Article 13 – Applicable law and competent courts 4

Article 14 – Eligible costs 4

Article 15 – Payment and interest on late payment 4

Article 16 – Accounts and technical and financial checks 6

Article 17 – Final amount of Community financing 7

Article 18 – Repayment of the grant 7


GENERAL AND ADMINISTRATIVE PROVISIONS

Article 1 – General obligations

1(1) The Beneficiary_ shall ensure that the Operation is carried out in accordance with the Description of the Operation contained in Annex 1, either alone or in partnership with one or more NGOs or other institutions.

The Beneficiary may subcontract a limited portion of the Operation (works and services), preferably to local firms. The bulk of the Operation must, however, be undertaken by the Beneficiary and his partners.

If implementation of the Operation involves the conclusion of contracts by the Beneficiary, the contract-award procedures set out in Annex IV shall apply. The partners, the subcontractors and the supplies must originate in the European Community or the country or countries eligible for grants under the programme of which the Operation is part.

The Contracting Authority recognises no contractual link between itself and the Beneficiary’s partner(s) or between itself and a subcontractor. The Beneficiary alone shall be accountable to the Contracting Authority for the implementation of the Operation. The Beneficiary undertakes to ensure that the conditions imposed upon him under this Contract also apply to all partners and subcontractors involved.

1(2) The Beneficiary must implement the Operation with the requisite degree of care, efficiency and diligence, as required by best practice in the field concerned, and in compliance with this Contract.

To that end, the Beneficiary shall mobilise all the financial, human and material resources required for full implementation of the project, as specified in the Description of the Operation, endeavouring to use local human and material resources.

1(3) If the Beneficiary or any of the Beneficiary’s partners, subcontractors or agents indulges in corrupt practices in connection with this or any other Operation financed by the Contracting Authority, the latter may suspend the Operation or terminate the Contract in accordance with Article 11(3).

Article 2 – Obligations regarding information and financial and technical reporting

2(1) The Beneficiary must provide the Contracting Authority with full information on the implementation of the Operation. To that end, the Beneficiary must draw up interim reports and a final report. These reports shall consist of a technical portion and a financial portion. The Contracting Authority may request additional information at any time; that information must be supplied within 30 days of the request.

2(2) The Beneficiary must send the Contracting Authority interim reports in accordance with the provisions below. Every report must provide a complete account of all aspects of implementation for the period covered.

The report shall be laid out in such a way as to allow comparison of the objective(s), the means envisaged or employed, the results expected and obtained and the budget details for the Operation. The report must be accompanied by a plan of action for the next phase of implementation.

2(3) The final report must contain a detailed description of the conditions in which the Operation was carried out, information on the steps taken to identify the Community as the source of financing and on considerations which could be used to evaluate the impact of the Operation, a final statement of all the eligible costs of the Operation, plus a full summary of income and expenditure and payments received.


2(4) The reports shall be presented in the same language as the Contract and in triplicate. They shall be submitted at the following intervals:

A - if payments follow option 1 or option 3 in Article 15(1): a single final report shall be forwarded to the Contracting Authority within three months of the end of the period of execution as defined in Article 2 of the Special Conditions;

B - if payments follow option 2 in Article 15(1):

- an interim report must accompany every request for payment;

- the final report shall be forwarded within three months of the end of the period of execution as defined in Article 2 of the Special Conditions.

2(5) The Special Conditions may stipulate that the Beneficiary must supply an extra copy of the reports for the European Commission Delegation responsible for monitoring the Operation.

2(6) If the Beneficiary fails to supply the Contracting Authority with a final report by the deadline laid down in Article 2(4), and fails to furnish an acceptable and sufficient written explanation of the reasons why he is unable to comply with this obligation, the Contracting Authority may terminate the Contract in accordance with the first indent of Article 11(3) and recover the sums due.

Furthermore, where payments follow option 2 in Article 15(1) and the Beneficiary fails to present an interim report and a request for payment by the end of each twelve-month period following the date laid down in Article 2(1) of the Special Conditions, the Beneficiary must inform the Contracting Authority of the reasons why he is unable to do so, and must provide a summary of the state of progress of the Operation. If the

Beneficiary fails to comply with this obligation, the Contracting Authority may terminate the Contract in accordance with the first indent of Article 11(3) and recover the sums due.

Article 3 - Liability

3(1) The Contracting Authority cannot under any circumstances or for any reason whatsoever be held liable for damage or injury sustained by the staff or property of the Beneficiary while the Operation is being carried out. The Contracting Authority cannot therefore accept any claim for compensation or increases in payment in connection with such damage or injury.

3(2) The Beneficiary shall assume sole liability towards third parties, including liability for damage or injury of any kind sustained by them while the Operation is being carried out. The Beneficiary shall discharge the Contracting Authority of all liability associated with any claim or action brought as a result of an infringement of rules or regulations by the Beneficiary or the Beneficiary’s employees or individuals for whom those employees are responsible, or as a result of violation of a third party’s rights.

Article 4 – Conflict of interests

The Beneficiary undertakes to take all precautions necessary to avoid conflict of interests and shall inform the Contracting Authority immediately of any situation giving rise to or likely to give rise to such conflict.

Article 5 - Confidentiality

The Contracting Authority and the Beneficiary undertake to preserve the confidentiality of the reports referred to in Article 2 and of any document, information or other material communicated to them in confidence.


Article 6 - Publicity

6(1) Unless the Contracting Authority requests otherwise, any notice or publication by the Beneficiary concerning the Operation, including at a conference or seminar, must specify that the Operation has received funding from the European Community.

The Beneficiary must take all necessary steps to publicise the fact that the Community has financed or co-financed the Operation. To that end, the Beneficiary shall refer to the Operation and the European Community financial contribution in information given to the final recipients of the Operation, in internal and annual reports and in any dealings with the media.

6(2) Any publication by the Beneficiary, in whatever form and by whatever medium, including the Internet, must carry the following warning: “This document has been produced with the financial assistance of the European Community. The views expressed herein are those of [name of Beneficiary] and can therefore in no way be taken to reflect the official opinion of the European Community.”

Article 7 – Ownership/use of results and equipment

7(1) Ownership, title and industrial and intellectual property rights in the results of the Operation and the reports and other documents relating to it shall vest in the Beneficiary.

7(2) Notwithstanding the provisions of the first paragraph, the Beneficiary shall grant the Contracting Authority the right to use freely and as it sees fit all documents deriving from the Operation, whatever their form.

7(3) By the end of the implementation period, the equipment, vehicles and supplies paid for by the Contracting Authority’s grant must be transferred to the final recipients of the Operation. Copies of the title transfers must be attached to the final report.

Article 8 – Evaluation of the Operation

8(1) If the Contracting Authority or the European Commission performs an intermediate or subsequent (ex-post) evaluation, the Beneficiary must undertake to provide the Contracting Authority, the European Commission and/or their authorised agents with any document or information likely to help that evaluation to be successfully concluded, and grant them the access rights described in Article 16(2).

8(2) If either party (or the European Commission) carries out or commissions an evaluation in the context of the Operation, it must provide the other party and the European Commission (or the parties) with a copy of the evaluation report.

Article 9 – Amendment of the Contract

9(1) Any amendment of the Contract or of its annexes must be set out in writing in an addendum, to be concluded on the same terms as the original Contract.

If the request for an amendment comes from the Beneficiary, the latter must submit that request to the Contracting Authority 30 days before the amendment is intended to enter into force, except in cases which are duly substantiated by the Beneficiary and accepted by the Contracting Authority.

9(2) However, where the amendment does not affect the basic purpose of the Operation and the financial impact is limited to a transfer within a single budget heading or a transfer between budget headings involving a variation of less than 10% of the amount originally entered under a heading for eligible costs, the Beneficiary may apply the amendment and shall inform the Contracting Authority accordingly without delay. This method may not be used to amend headings for administrative costs or the contingency reserve.


Changes of address, changes of bank account and changes of auditor may simply be notified, although this shall not affect the Contracting Authority’s right to oppose the Beneficiary’s choice of bank account or auditor.

The Contracting Authority reserves the right to require that the auditor referred to in Article 7(1) of the Special Conditions be replaced if considerations which were unknown when the Contract was signed cast doubt on the auditor’s independence or professional standards.

Article 10 - Assignment

The Contract and the payments attached to it may not be transferred or assigned to a third party in any manner whatsoever without the prior written consent of the Contracting Authority.

Article 11 – Termination of the Contract

11(1) The Beneficiary may terminate the Contract at any time by serving two months’ written notice. In this event, the Beneficiary shall be entitled to payment of the grant only for the part of the Operation carried out, although this does not affect the Contracting Authority’s right in cases of wrongful termination to claim full or partial repayment of sums already paid out.

11(2) In exceptional and duly substantiated cases, the Contracting Authority may decide to terminate the Contract by serving two months’ written notice, without being required to pay compensation. In this event, the Beneficiary shall be entitled to payment of the grant only for the part of the Operation carried out.

11(3) The Contracting Authority may terminate the Contract, without giving notice and without paying compensation of any kind, where the Beneficiary:

- fails, without justification, to fulfil one of his obligations and, after being given notice by letter to comply with his obligations, still fails to do so or to furnish a satisfactory explanation within 30 days of the letter being sent;

- is declared bankrupt, is wound up or is the subject of any similar proceeding;

- changes legal personality, unless an addendum acknowledging that fact is drawn up;

- fails to comply with Articles 4 or 10 or falls within the situations described in Articles 1(3) or 16(6);

- makes false or incomplete statements to obtain the grant provided for in the Contract or provides reports that do not reflect reality;

- commits financial irregularities.

In that event the Contracting Authority may demand full or partial repayment of the sums already paid out under the Contract. Prior to or instead of terminating the Contract as provided for in this Article, the Contracting Authority may suspend payments as a precautionary measure, without advance notice.

Article 12 – Period of execution of the Operation, extension, suspension and end date

12(1) The Beneficiary must inform the Contracting Authority without delay of any circumstances likely to hamper or delay the implementation of the Operation. The Beneficiary may ask, no later than 30 days before the end of the period of execution, for an extension of that period. The request must be accompanied by all the supporting evidence needed for its appraisal.

12(2) The Beneficiary may suspend implementation of the Operation if circumstances (chiefly


force majeure) dangerous to continue. The Beneficiary must inform the Contracting Authority without delay and provide all the necessary details. The Contracting Authority may terminate the Contract in accordance with Article 11(2). If the Contract is not terminated, the Beneficiary may resume implementation once conditions permit, after informing the Contracting Authority. The period of execution shall be extend extended by an amount of time equivalent to the suspension, without prejudice to any amendments to the Contract which may be required to adapt the Operation to the new circumstances.

12(3) The Contract shall come to an end 24 months after the end of the period of execution, as defined in Article 2 of the Special Conditions.

The Contracting Authority shall notify the Beneficiary of any postponement of the end date.

Article 13 – Applicable law and competent courts

13(1) This Contract shall be governed by the law of the Contracting Authority.

13(2) In the event of a dispute between the Contracting Authority and the Beneficiary arising from implementation of this Contract to which no amicable settlement can be found, the parties, by common consent, may refer the matter for conciliation to the European Commission. If no settlement is reached within 120 of the commencement of the conciliation proceedings, either party may bring the dispute before the courts of the country of the Contracting Authority.

FINANCIAL PROVISIONS

Article 14 – Eligible

14(1) To be considered eligible in the context of the Operation, costs must:

- be necessary for carrying out the Operation, be provided for in the Contract and comply with the principles of sound financial management, in particular value for money and cost-effectiveness;

- have been incurred during the period of execution_ as defined in Article 2 of the Special Conditions;

- have actually been incurred, be recorded in the Beneficiary’s or Beneficiary’s partners’ accounts, be identifiable and verifiable, and be backed by originals of supporting documents.

14(2) The following direct costs shall be eligible:

- the cost of staff assigned to the Operation, corresponding to actual salaries plus social security charges and other remuneration-related costs; salaries and costs must not exceed those normally borne by the Beneficiary, and rates must not exceed those generally accepted on the market in question;

- travel and subsistence costs for staff taking part in the Operation, provided they correspond to market rates and do not exceed the scales generally accepted by the Contracting Authority (including economy-class air fares);

- the cost of purchasing equipment (new or used) and services (transport, rent, etc.), provided this correspond to market prices;

- cost of consumables and supplies;

- expenditure on subcontracting or expenditure incurred by the Beneficiary’s partners;


- costs deriving directly from the requirements of the Contract (dissemination of information, specific evaluation of the Operation, audit, translation, printing, insurance, targeted training for those involved in the Operation, etc.) including financial service costs (in particular the cost of transfers and financial guarantees);

- taxes, without prejudice to Article 14(4);

- a contingency reserve of no more than 5% of eligible direct costs, which can be used only with the prior written (by letter) authorisation of the Contracting Authority.

14(3) A fixed percentage of the Beneficiary’s overheads which can be regarded as being assigned to the Operation, not exceeding 7% of the total amount of eligible direct costs, shall be eligible as indirect costs. Indirect costs shall be eligible provided that they do not include costs assigned to another heading of the Contract budget.

Indirect costs shall not be eligible where the Contract concerns the financing of an

Operation conducted by a body which is already receiving an operating grant from the European Commission.

14(4) The following costs shall not be considered eligible:

- provisions for possible future losses or debts;

- interest owed;

- purchases of land or buildings, except where necessary for the direct implementation of the Operation, in which case ownership must be transferred to the final recipients at the end of the Operation;

- currency exchange losses;

- VAT which the Beneficiary is able to reclaim.

14(5) Contributions in kind made by the Beneficiary and listed separately in Annex III shall not be considered eligible costs for Community financing.

The Beneficiary must, however, undertake to make any such contributions in accordance with the terms of this Contract.

Article 15 – Payment and interest on late payment

15(1) Payment procedures are set out in Article 4 of the Special Conditions and follow one of the three options below:

Option 1: Operations not exceeding 12 months’ duration or where the financing provided by the Contracting Authority is less than EUR 100,000.

The Contracting Authority will make grant payments to the Beneficiary in the following manner:

- an advance of 80% of the sum referred to in Article 3(2) of the Special Conditions within 60 days of receipt by the Contracting Authority of the Contract signed by both parties and, where applicable, of a financial guarantee, as defined in Article 15(4);

- the balance within 60 days of the Contracting Authority recording a request for payment accompanied by the final report, subject to approval of that report in accordance with Article 15(2).


Option 2: Operations exceeding 12 months’ duration and where the financing provided by the Contracting Authority is EUR 100,000 or more.

The Contracting Authority will make grant payments to the Beneficiary in the following manner:

- an advance of 80% of that part of the forecast budget for Operation’s first 12 months which is being financed by the Community, within 60 days of receipt by the Contracting Authority of the Contract signed by both parties and, where applicable, of a financial guarantee, as defined in Article 15(4);

- interim annual payments of the amount indicated in Article 4 of the Special Conditions, within 60 days of the Contracting Authority recording a request for payment accompanied by an interim report, subject to approval of that report in accordance with Article 15(2);

- the balance within 60 days of the Contracting Authority recording a request for final payment accompanied by the final report, subject to approval of that report in accordance with Article 15(2). Interim payments can be made only if the expenditure actually incurred represents at least 70% of the amount of the previous payment, as proven by the relevant interim report. The sum of the advance and the interim payments must not exceed 90% of the amount referred to in Article 3(2) of the Special Conditions.

Option 3: All Operations

The Beneficiary will receive the grant from the Contracting Authority as a lump sum within 60 days of the Contracting Authority recording a request for final payment accompanied by the final report, subject to approval of that report in accordance with Article 15(2).

Reports must be presented in accordance with the stipulations of Article 2.

15(2) The payment deadline of 60 calendar days referred to in Article 15(1) above shall expire on the date on which the Contracting Authority’s account is debited. Without prejudice to Article 11(3), the Contracting Authority may halt the countdown towards this deadline by notifying the Beneficiary that the request for payment is inadmissible, either because the amount in question is not due or because the relevant report cannot be approved and the Contracting Authority thinks it necessary to conduct further checks. In such cases, the Contracting Authority may request clarification, alteration or additional information, which must be produced within 30 days of the request. The countdown towards the deadline will resume on the date on which a correctly formulated request for payment is recorded.

15(3) Once the deadline referred to above has expired, the Beneficiary (unless the Beneficiary is a government department or public body in a Community Member State) may, within two months of late payment, claim late-payment interest:

- at the rediscount rate applied by the central bank of the country of the Contracting Authority where payments are in the currency of that country;

- at the rate applied by the European Central Bank to its main refinancing transactions in euro where payments are in euro, on the first day of the month in which the deadline expired, plus one and a half percentage points. The late-payment interest shall apply to the time which elapses between the date of the payment deadline (inclusive), and the date on which the Contracting Authority’s account is debited (exclusive). This interest shall not be considered income for the purposes of Article 17(3).

15(4) Advances of EUR 1 million or more must befully secured by a financial guarantee remaining valid until it is released by the Contracting Authority following final payment. This provision shall not apply if the Beneficiary is a government department or public body in a European Community Member State.


15(5) The financial guarantee shall be in conformity with or match the model below:

SPECIMEN FINANCIAL GUARANTE FOR THE REPAYMENT OF ADVANCES.

To the <name and address of the Contracting Authority>, hereinafter referred to as “the Contracting Authority”,

Subject: Guarantee No….

Financial guarantee for the repayment of advances payable under Grant Contract …………[Contract number and title] (quote number and title in all correspondence)

We the undersigned, …………[name and address of financial institution], hereby irrevocably declare that we guarantee as primary obligor, and not merely as a surety, on behalf of ………………[name and address of the Beneficiary], hereinafter referred to as “the Beneficiary”, payment to the Contracting Authority of…………… [amount of the advance in the currency in which it must be paid], this amount representing the part of the cost of the Operation payable as an advance under Grant Contract…………… [Contract number and title] concluded between the Beneficiary and the Contracting Authority.

Payment shall be made into account ………………[account number] held by the Contracting Authority, without objection or legal proceedings of any kind, upon receipt of your first written claim (sent by registered letter with confirmation of receipt) stating that the Beneficiary has not repaid the advance on request or that the Contract has been terminated for any reason whatsoever. We shall not delay the payment, nor shall we oppose it for any reason whatsoever. We shall inform you in writing as soon as payment has been made. We note that the guarantee will be released 60 days at the latest after the final payment provided for in the Contract. The law applicable to this guarantee shall be that of ……………… [name of the country in which the financial institution issuing the guarantee is established]. Any dispute arising out of or in connection with this guarantee shall be referred to the courts of the Contracting Authority’s country. This guarantee will come into force and will take effect on receipt of the advance in the account designated in the Contract by the Beneficiary to receive payments.

………………… …………………….

{place and date] [signature]1

15(6) Payments due from the Contracting Authority shall be made into the bank account referred to in Article 4(3) of the Special Conditions. Where provision is made for the payment of an advance of EUR 1 million or more, a bank account must be opened specifically for the Operation.

15(7) The Contracting Authority will make payments in the currency of the country to which it belongs or in euros, in accordance with the stipulations of the Special Conditions. Where payment is in euros, actual expenditure will be converted into euros at the rate published by the European Central Bank in the “C” series of the Official Journal on the first working day of the month in which the request for payment is made. In the case of currencies not quoted in the Official Journal, conversion shall be based on the rates published in the Financial Times on the first Tuesday of the month in which the payment is made.

15(8) Any interest accruing from the advances paid to the Beneficiary by the Contracting Authority shall be considered income for the purposes of Article 17(3). It may be used to cover eligible costs of the Operation.

Article 16 – Accounts and technical and financial checks

1 The name and title of the person(s) signing for the guarantors should be added in printed characters.


16(1) The Beneficiary must keep accurate and regular records and accounts of the implementation of the Operation using a dedicated double-entry book-keeping system as part of or as an adjunct to the Beneficiary’s own accounts. This dedicated system shall follow the procedures dictated by professional practice. Separate accounts must be kept for each Operation, and must detail all income and expenditure. They must provide precise details of interest accruing on funds paid by the Contracting Authority.

16(2) The Beneficiary must consent to record-based or on-the-spot inspections by the Contracting Authority, the European Commission or the Court of Auditors of the European Communities of the use made of the grant, in accordance with the financial regulation applicable to the budget of the Contracting Authority (or to the general budget of the European Community or to ACP-EC cooperation, as the case may be), until five years after the end date.

To that end, the Beneficiary must undertake to provide the staff of the Contracting Authority, the European Commission or the Court of Auditors, or their authorised agents, with appropriate rights of access to the sites and locations in which the Operation is being implemented, including access to computer systems, as well as access to all documents and computer files relating to the financial and technical management of the Operation. Access by authorised agents of the Contracting Authority, the European Commission or the Court of Auditors shall be kept strictly confidential with regard to third parties, without prejudice to public law obligations to which they are subject. Documents must be easily accessible and filed in a manner which allows easy verification; the Beneficiary is obliged to inform the Contracting Authority of the precise location in which they are kept.

16(3) The documents referred to in Article 16(2) include:

A Works, supplies and services:

- bids from suppliers;

- contracts or order forms;

- invoices and proofs of payment or settled invoices; if supplies come from the Beneficiary’s stocks, invoices shall reflect the price paid at the time of purchase; a copy of the purchase invoice must be attached;

- for fuel and oil, the Beneficiary shall keep a summary list of the distance covered, the average consumption of the vehicles used, fuel costs and maintenance costs.

B Staffing costs:

- a statement of expenditure on locally recruited staff on fixed-term contracts, with details of remuneration paid in cash or kind, duly substantiated by the person in charge locally, broken down into gross salary, social security charges, insurance and net salary;

- a statement of expenditure on expatriate and/or European-based staff (where implementation is taking place in Europe) per month of effective work; expenditure will be assessed on the basis of unit prices per verifiable block of time worked and will be broken down into gross salary, social security charges, insurance and net salary.

16(4) Where the grant is EUR 100,000 or more, a final audit will be carried out when the Operation ends. Where, in addition, the period of execution exceeds 18 months, an annual audit will be carried out for every 12- month period of implementation after the start of the Operation.

Every audit report must cover:

- Analysis and checking of the nature, legality and regularity of expenditure;


- Checking the utilisation of advances;

- Audit of third-party accounts;

- Reconciliation of expenditure with the dedicated accounts referred to in Article 16(1) above and with the Budget for the Operation;

- Checking of the project’s income (including Community advances, interest on advances, co-financing and other income generated by the project);

- Information on the precise physical location of the original documentary evidence for use in the event of checks by the European Commission and Court of Auditors.

The auditor will in addition perform physical spot-checks (of genuine existence and of conformity) on certain activities. The Contracting Authority, will determine the activities to be spot-checked at the Beneficiary’s request and before the audit takes place.

Without prejudice to the terms of Article 11(3), the audit must not interrupt the implementation of the Operation. It must be carried out in accordance with international standards in this field.

16(5) The Beneficiary may fulfil the obligations referred to in Article 16(4) by submitting either audit reports for the Operation or its own annual audit report, provided that the audit is carried out by the independent audit practice referred to in Article 7 of the Special Conditions.

16(6) If the Beneficiary fails to comply with the fundamental obligations set out in this Article, the Contracting Authority may terminate the Contract in accordance with Article 11(3). In addition, the Beneficiary may be ruled ineligible for further Community financing for a period determined by the Contracting Authority, by agreement with the European Commission.

Article 17 – Final amount of Community financing

17(1) The total sum to be paid by the Contracting Authority to the Beneficiary may not exceed the maximum grant established by Article 3(2) of the Special Conditions, even if the overall actual expenditure exceeds the estimated total budget set out in Annex III.

17(2) If the eligible costs at the end of the Operation are less than the estimated total cost specified in Article 3(1) of the Special Conditions, the Contracting Authority’s contribution shall be limited to the amount produced by multiplying the actual expenditure by the percentage laid down in Article 3(2) of the Special Conditions.

17(3) The Beneficiary accepts that the grant can under no circumstances result in a profit for the Beneficiary, and must be limited to the amount required to balance income and expenditure for the Operation.

Article 18 – Repayment of the grant

18(1) In the cases referred to in Articles 11(1) (except wrongful termination), 11(2) and 17, the Beneficiary undertakes to repay to the Contracting Authority within 60 days of receiving a request from the latter any amounts paid in excess of the final amount due.

18(2) In the event of wrongful termination of the Contract by the Beneficiary as referred to in Article 11(1), and in the cases specified in Article 11(3), the Contracting Authority may request full or partial repayment of sums paid to the Beneficiary. The Contracting Authority shall determine the manner and the deadline for such full or partial repayment.

18(3) Should the Beneficiary fail to repay such amounts within the deadline set by the Contracting Authority, the Contracting Authority may (unless the Beneficiary is a government department or public body in a Community Member State) increase the sums due by adding interest:


- at the rediscount rate applied by the central bank of the country of the Contracting Authority where payments are in the currency of that country;

- at the rate applied by the European Central Bank to its main refinancing transactions in euros where payments are in euros, on the first day of the month in which the deadline expired, plus one and a half percentage points. The late-payment interest shall apply to the time which elapses between the date of the payment deadline set by the Contracting Authority (inclusive), and the date on which payment is actually made (exclusive).

18(4) Bank charges incurred by the repayment of sums due to the Contracting Authority shall be borne entirely by the Beneficiary.

18(5) Amounts to be repaid to the Contracting Authority may be offset against amounts of any kind due to the Beneficiary. This shall not affect the parties’ option to agree on payment in instalments.

Annex E / III – Grant Contract / Budget for the operation Aprilie 2003

ANNEX III Budget for the Operation

<As submitted by the Applicant as part of the Grant Application>

$11(;�,9&2175$&7�$:$5'�352&('85(6

6(59,&(6 6833/,(6 :25.6

[��¼

Restricted international tender.

4 to 8 service providers invited.

[��¼

Open international tender.

[��¼

1. Open international tender.

2. Restricted international tender(special case).

��¼��[��¼

Open local tender.

��¼��[��¼

Open local tender.

[��<��¼

1. Simplified procedure afterconsultation with at least 3 serviceproviders.

2. x �� 5,000 ¼��RQH�VLQJOH�RIIHU�

[��<��¼

1. Simplified procedure afterconsultation with at least 3 suppliers.

2. x ��5,000 ¼��RQH�VLQJOH�RIIHU�

[��<��¼

1. Simplified procedure afterconsultation with at least 3contractors.

2. x ��5,000 ¼��RQH�VLQJOH�RIIHU�

FINANCIAL IDENTIFICATION

ACCOUNT HOLDER

NAME

ADDRESS

TOWN/CITY

POSTCODE

CONTACT PERSON

TELEPHONE

FAX

VAT NUMBER

BANK

NAME

ADDRESS

TOWN/CITY

POSTCODE

ACCOUNT NUMBER

CURRENCY BIC CODE

BENEFICIARY(only if different from account holder)

NAME

ADDRESS

TOWN/CITY

POSTCODE

REMARKS :

DATE : SIGNATURE BENEFICIARY :

ANNEX V

N.B.: Intermediate and final payments are subject to the approval of the corresponding report (see Article 15(1) of the General Conditions of Contract) Annex E / V – Grant Contract / Request for payment Aprilie 2003

Request for payment for grant contract for external aid Date of the request for payment [..........] For the attention of [Contracting Authority]1 Reference number of the grant Contract: ... Title of the grant Contract: ... Name and address of the Beneficiary: ... Request for payment number: ... Period covered by the request for payment: ... Dear Sir/Madam, I hereby request payment of the advance/intermediary payment/balance2 under the contract mentioned above. The amount requested is [as indicated in Article 4.2 of the Special Conditions of the Contract/the following: ...]3 Please find attached the following supporting documents: - signed contract (for the payment of the advance) - financial security if the advance is equal to or above EUR 1 million - technical and financial intermediate report (for intermediate payment) - final implementation report (for final payment)4 The payment should be made to the following bank account:...5 Yours faithfully, [ signature ]

1 Please do not forget to address a copy of this letter to the Commission delegation mentioned in Article 5.1 of the Special Conditions of the Contract. 2 Delete the two options which do not apply. 3 Delete the option which does not apply. 4 Delete the items which do not apply. 5 Indicate the account number shown on the identification form annexed to the Contract. In the event of change of bank account, please complete and attach a new identification form as per attached model.

Anexa E - Contract de finantare nerambursabila Aprilie 2003

1

ANEXA E

CONTRACT DE FINANTARE NERAMBURSABILA - SPRIJIN EXTERN AL COMUNITATII EUROPENE -

[……..…] (Numar identificare contract)

[...........................…............] (numele intreg si adresa Autoritatii Contractante) (“Autoritatea Contractanta”),

pe de o parte, si [..….................…..] (numele intreg al Beneficiarului) [......................] (acronim) cu sediul in [….......................] (adresa [sediului social – pentru companii si asociatii;], cod de platitor de TVA sau numarul de inregistrare oficiala echivalent unde este necesar), („Beneficiarul”),

de cealalta parte, Au convenit urmatoarele:

Conditii Speciale Articolul 1- Subiect 1(1) Subiectul Contractului il reprezinta finantarea nerambursabila acordata de Autoritatea Contractanta, pentru punerea in aplicare a Proiectului intitulat [..…..] (titlul Proiectului si numarul de identificare) („Proiectul”). 1(2) Beneficiarului ii va fi acordata finantarea nerambursabila in termenii si conditiile stabilite in acest Contract care este constituit din prezentele conditii speciale (“Conditii Speciale”) si anexele lor, pe care Beneficiarul declara ca le cunoaste si le accepta. 1(3) Beneficiarul accepta finantarea nerambursabila si se angajeaza sa desfasoare Proiectul pe propria-i raspundere. Articolul 2 - Durata de executie 2(1) Implementarea Proiectului va incepe in ziua urmatoare datei la care contractul este semnat de ultima dintre cele doua parti implicate. 2(2) Durata de executie a Proiectului, asa cum se mentioneaza in Anexa I, este de [......] [numar de luni].


2

Articolul 3 – Finantarea Proiectului 3(1) Costul total al Proiectului, care este eligibil pentru finantare de catre Autoritatea Contractanta este estimat la EURO [..…],1 dupa cum se mentioneaza in Anexa III. 3(2) Autoritatea Contractanta se angajeaza sa furnizeaze o suma de maxim EURO [...], echivalenta cu [...]% din costul total eligibil estimat al Proiectului, specificat in paragraful 1; suma finala va fi stabilita in concordanta cu Articolul 17 din Anexa II. Articolul 4 – Raportarea tehnica si financiara si aranjamentele de plata 4(1) Se vor realiza obligatoriu rapoarte tehnice si financiare pentru a fundamenta cererile de plata, in conformitate cu Articolele 2 si 15(1) din Anexa II. 4(2) Platile vor fi facute in concordanta cu Articolul 15 din Anexa II; dintre optiunile la care se face referire in Articolul 15(1), se va aplica cele de mai jos: Optiunea 1 Avans (50% din bugetul estimat) ... [….] Plata intermediara (40% din bugetul estimat) ... [….] Plata finala previzionata ... [….] (conform prevederilor Anexei II) Articolul 5 – Adrese Orice comunicare in legatura cu prezentul Contract trebuie sa fie facuta in scris, indicandu-se numarul si titlul Proiectului si folosind urmatoarele adrese: Pentru Autoritatea Contractanta: Ministerul Dezvoltarii si Prognozei Str. Cristian Popisteanu nr. 2-4 sector 1, Bucuresti, Romania, tel. __________ fax ________ Pentru Autoritatea de Implementare: Agentia pentru Dezvoltare Regionala __________ Adresa _________________________ tel. __________ fax ________ Pentru Beneficiar: Nume [.....................................] Adresa _________________________ tel. __________ fax ________

1 Se trec toate sumele in moneda aleasa pentru plata (EURO sau moneda tarii careia ii apartine Autoritatea Contractanta).


3

Articolul 6 – Anexe 6(1) Urmatoarele documente sunt anexate la aceste Conditii Speciale si sunt parte integranta a Contractului: Anexa I: Descrierea proiectului Anexa II: Conditii Generale aplicabile Contractelor de finantare nerambursabila din partea

Comunitatii Europene, incheiate in cadrul programelor descentralizate de ajutor extern

Anexa III: Bugetul Proiectului Anexa IV: Proceduri pentru contractare Anexa V: Cererea standard pentru plata si formularul de identificare financiara Anexa VI: Manualul de Identitate Vizuala2 6(2) In cazul unui conflict intre prevederile Anexelor si cele din Conditiile Speciale, prevederile Conditiilor Speciale prevaleaza. In cazul unui conflict intre prevederile Anexei II si cele ale celorlalte anexe, prevederile Anexei II prevaleaza. Articolul 7 – Alte conditii specifice ce se aplica in cadrul Proiectului 7(1) Cele de mai jos vor completa Conditiile Generale: 7(1)(1) Firma de audit care va efectua operatiunea/operatiunile de audit la care se face

referire in Articolul 16(5) din Anexa II este [...............................................] (nume, adresa, telefon si fax).3

7(1)(2) Cu referire la Articolul 2(4) al Conditiilor Generale, rapoartele vor fi prezentate in

limba romana, impreuna cu un rezumat in limba engleza 7(1)(3) Cu referire la Articolul 2(4) al Conditiilor Generale, Beneficiarul trebuie sa

depuna ultima cerere de plata a fondurilor Autoritatii Contractante inainte de 30.09.2005. 7(1)(4) Cu referire la Articolul 6(1) al Conditiilor Generale, publicitatea privind

Operatiunea va face referire acolo unde este cazul si la finantarea de catre Guvernul Romaniei.

2 Manualul de Identitate Vizuala poate fi consultat la adresa <http://infoeuropa.kpnqwest.ro/docs/manual.exe>

3 Aceasta prevedere va fi inserata numai in cazurile in care se face un audit conform prevederilor Articolului 16(4) din Anexa II. In cazurile in care Autoritatea Contractanta vrea sa aiba un audit sistematic asupra proiectului, Articolul 7(2) din Conditii Speciale trebuie sa prevada ca Articolul 16(5) din Conditii Generale nu se aplica.


4

7(1)(5) Cu referire la Articolul 16(2) al Conditiilor Generale, Beneficiarul trebuie sa fie de acord ca Autoritatea de Implementare si Curtea de Audit sa aiba aceleasi drepturi de inspectie ca si institutiile mentionate in primul paragraf al acestui articol.

7(2) Se vor aplica urmatoarele derogari de la Conditiile Generale: 7(2)(1) Cu derogare de la Articolul 2(4) un raport intermediar va trebui sa insoteasca cererea

de plata intermediara a Beneficiarului in 3 copii in limba romana, impreuna cu un rezumat in limba engleza;

7(2)(2) Cu derogare de la Articolul 2(4), urmatorul raport va fi prezentat de catre Beneficiar in 3 copii in Romana, impreuna cu un rezumat in limba Engleza: • raport intermediar (narativ si financiar) insotit de documentele justificative si insotit de

asemenea de contractul de servicii incheiat cu furnizorul de consultanta.. 7(2)(3) Cu derogare de la Articolul 2(4) al Conditiilor Generale, Beneficiarul trebuie sa

prezinte raportul final in 3 copii in limba Romana, impreuna cu un rezumat in limba Engleza in interval de 3 luni de la sfarsitul perioadei de executie asa cum a fost definit in Articolul 2 ale Conditiilor Speciale, dar nu mai tarziu de 30.09.2005.

7(2)(4) Prin derogare de la Articolul 6, Beneficiarul trebuie sa depuna eforturile necesare in vederea asigurarii publicitatii activitatii desfasurate in cadrul acestui contract si sa evidentieze participarea Uniunii Europene in program. Beneficiarul trebuie sa urmeze Liniile Directoare referitoare la Identitate, care se aplica tuturor produselor informationale si publicitare care vor fi utilizate in cursul implementarii proiectului. Liniile Directoare sunt specificate intr-o brosura si/sau CD-ROM produse atat in limba engleza cat si in romana. Aceasta brosura/CD-ROM constituie parte integranta a Contractului si o copie este furnizata in calitate de Anexa VI a acestui Contract. Copii suplimentare pot fi obtinute de la Ofiterul pentru Informatii al Delegatiei Comisiei Europene in Romania. In cazuri specifice, sau dca sunt necesare clarificari suplimentare, Beneficiarul trebuie, in prima instanta, sa ia legatura cu Ofiterul pentru Informatii al Delegatiei CE in Romania. Standardele de identitate continute in aceasta brosura/CD-ROM pot fi utilizate exclusiv in legatura cu implementarea acestui contract. Beneficiarul trebuie sa contacteze Delegatiei CE in Romania pentru aspecte referitoare la care este dorita orientare, inclusiv pentru compilarea listei de invitati, utilizarea listelor de corespondenta si materiale promotionale. 7(2)(5) cu derogare de la Articolul 15(1) procedurile de plata sunt prezentate in Articolul 4 ale

Conditiilor Speciale dupa cum urmeaza: • Un avans de 50% din suma la care se face referire in Articolul 3(2) al Conditiilor

Speciale, in decurs de 60 de zile de la data primirii de catre Autoritatea Contractanta a Contractului semnat de catre ambele parti.

• O plata intermediara de 40% din suma la care se face referire la Articolul 3(2) ale Conditiilor Speciale in decurs de 60 de zile de la data inregistrarii de catre Autoritatea Contractanta a primirii cererii de plata insotita de un raport intermediar, cu conditia aprobarii raportului conform Articolului 15(2); Plata intermediara poate fi facuta numai daca s-au efectuat cheltuieli de cel putin 70% din suma platii precedente asa cum demonstreaza raportul intermediar insotit de documentele justificative si insotit de asemenea de contractul de servicii incheiat cu furnizorul de consultanta..

• Diferenta – plata finala - in curs de 60 de zile de la data la care Autoritatea Contractanta a inregistrat cererea de plata finala insotita de raportul final, cu conditia aprobarii acelui raport in concordanta cu Articolul 15(2).


5

Incheiat la Bucuresti in patru exemplare originale in limba engleza, doua originale fiind pentru Autoritatea Contractanta, unul pentru Autoritatea de Implementare si un original pentru Beneficiar. Pentru Beneficiar ………………......................................... [numele si functia persoanei(lor) autorizata sa semneze] [semnatura] [data]

Pentru Autoritatea Contractanta Ministerul Dezvoltarii si Prognozei ................................................................. [numele persoanei(lor) oficiale autorizata(e) sa semneze] [semnatura] [data]

Pentru Autoritatea de Implementare

Agentia pentru Dezvoltare Regionala ______ ................................................................. [numele persoanei(lor) oficiale autorizata(e) sa semneze] [semnatura] [data]

Anexa E / I – Contract / Descrierea proiectului Aprilie 2003

1

ANEXA E

Anexa I Descrierea Proiectului

< Asa cum este prezentata de Beneficiar, ca parte a cererii de finantare nerambursabila >

Traducere nelegalizata

Anexa E / II – Contract / Conditii generale Aprilie 2003

1

ANEXA E ANEXA II

Conditii generale aplicabile Contractelor de finantare nerambursabila din partea Comunitatii

Europene, incheiate in cadrul programelor descentralizate de ajutor extern

Cuprins

Dispozitii generale si administrative 1. Obligatii generale 2. Obligatii privind informarea si rapoartele tehnice si financiare 3. Responsabilitate 4. Conflict de interese 5. Confidentialitate 6. Publicitate 7. Dreptul de proprietate / de utilizare a rezultatelor si echipamentelor 8. Evaluarea Proiectului 9. Modificarea Contractului 10. Cesionarea 11. Rezilierea Contractului 12. Durata de desfasurare a Proiectului, prelungirea, suspendarea si data limita 13. Legea aplicabila si instantele competente Prevederi financiare 14. Costuri eligibile 15. Plati si dobanzi de intarziere a platii 16. Contabilitate si control tehnic si financiar 17. Suma finala a finantarii de catre Autoritatea Contractanta 18. Restituirea finantarii nerambursabile

Dispozitii generale si administrative Art. 1 Obligatii generale 1(1) Beneficiarul se va asigura ca implementarea Proiectului se deruleaza conform cu Descrierea Proiectului din Anexa I, fie prin mijloace proprii fie in parteneriat cu una sau mai multe organizatii nonprofit sau alte institutii.

Beneficiarul poate subcontracta, de preferat catre intreprinderi locale, o parte limitata a Proiectului (lucrari / servicii). Partea principala a Proiectului trebuie sa fie executata de catre Beneficiar si parteneri, unde este cazul.

Daca implementarea Proiectului presupune incheierea de contracte de catre Beneficiar, vor fi aplicate procedurile de achizitie prevazute in Anexa IV. Partenerii, subcontractantii si bunurile aprovizionate trebuie sa provina din Comunitatea Europeana sau din tara sau tarile eligibile pentru finantari nerambursabile in cadrul programului din care face parte Proiectul.

Autoritatea Contractanta nu recunoaste nici o legatura contractuala cu partenerul/partenerii Beneficiarului sau cu subcontractorii acestuia. Numai Beneficiarul este singurul care raspunde in fata Autoritatii Contractante pentru implementarea Proiectului. Beneficiarul se angajeaza ca conditile impuse lui conform contractului se aplica in aceeasi masura tuturor partenerilor si subcontractantilor implicati.

1(2) Beneficiarul trebuie sa implementeze Proiectul cu toata grija, eficienta, transparenta si cu toate diligentele necesare, in concordanta cu cele mai bune practici din domeniul de activitate vizat si in conformitate cu prezentul contract.

In acest scop Beneficiarul va mobiliza toate resursele financiare, umane si materiale necesare pentru finalizarea proiectului, asa cum se specifica in Descrierea Proiectului, si va acorda o importanta deosebita utilizarii resurselor umane si materiale locale.

1(3) Daca beneficiarul sau unul din partenerii, subcontractantii sau mandatarii acestuia se angajeaza intr-o activitate ilegala in legatura cu acest proiect sau cu oricare alta activitate finantata de catre



2

Comunitatea Europeana sau de catre Autoritatea Contractanta, aceasta din urma poate suspenda Proiectul sau rezilia contractul in conformitate cu art 11(3).

Art. 2 Obligatiile privind informarea si rapoartele tehnice si financiare 2(1) Beneficiarul trebuie sa furnizeze Autoritatii Contractante toate informatiile legate de implementarea Proiectului. In acest scop Beneficiarul trebuie sa intocmeasca rapoarte intermediare si un raport final. Aceste rapoarte trebuie sa contina o parte tehnica si una financiara. Autoritatea Contractanta poate solicita informatii suplimentare in orice moment; aceste informatii trebuie sa-i fie furnizate in maxim 30 zile de la solicitare.

2(2) Beneficiarul trebuie sa trimita Autoritatii Contractante rapoarte intermediare in conformitate cu modalitatile prevazute mai jos. Fiecare raport trebuie sa furnizeze justificari complete asupra tuturor aspectelor implementarii, pentru perioada pentru care este intocmit.

Rapoartele trebuie intocmite in asa fel incat sa permita compararea intre obiective, mijloacele prevazute sau angajate, rezultatele asteptate si cele obtinute si detaliile bugetului Proiectului. Raportul trebuie sa contina un plan de actiune pentru urmatoarea etapa a implementarii proiectului.

2(3) Raportul final trebuie sa contina o descriere detaliata a conditiilor in care a fost realizat proiectul, informatii asupra masurilor luate pentru identificarea Comunitatii Europene ca sursa a finantarii si asupra elementelor care sa permita evaluarea impactului Proiectului, un decont final al tuturor costurilor eligibile ale Operatiunii, plus o recapitulatie completa a veniturilor si a cheltuielilor proiectului precum si a platilor primite.

2(4) Rapoartele trebuie prezentate, in aceeasi limba ca si contractul, la termenele urmatoare:

A. daca plata se efectueaza conform optiunilor 1 sau 3 din art. 15(1): un raport unic si final va fi transmis Autoritatii Contractante in termen de 3 (trei) luni de la terminarea duratei de desfasurare asa cum este definita in art. 2 al Conditiilor Speciale.

B. Daca plata se efectueaza conform optiunii 2 din art. 15(1): - un raport intermediar trebuie sa insoteasca fiecare cerere de plata; - raportul final va fi transmis Autoritatii Contractante in termen de 3 (trei) luni de la terminarea duratei de desfasurare asa cum este definita in art. 2 al Conditiilor Speciale.

2(5) Conditiile Speciale pot stipula ca Beneficiarul trebuie sa furnizeze un exemplar suplimentar al rapoartelor pentru Delegatia Comisiei Europene responsabila cu monitorizarea Proiectului.

2(6) Daca Beneficiarul nu furnizeaza Autoritatii Contractante un raport final in termenul prevazut de art. 2(4) si nu furnizeaza o explicatie scrisa acceptabila si suficienta asupra motivelor care l-au impiedicat sa-si indeplineasca aceasta obligatie, Autoritatea Contractanta poate rezilia Contractul conform primului alineat al art. 11(3) si poate recupera sumele deja platite Beneficiarului.

De asemenea, daca platile se efectueaza conform optiunii 2 din art. 15(1) si Beneficiarul nu a prezentat un raport intermediar si o cerere de plata la sfarsitul fiecarei perioade de 12 luni dupa data prevazuta la art. 2(1) din Conditiile Speciale, Beneficiarul trebuie sa informeze Autoritatea Contractanta asupra motivelor din cauza carora nu a putut sa se conformeze acestei obligatii si sa indice stadiul in care se afla Proiectul. Daca Beneficiarul nu se achita de aceste obligatii, Autoritatea Contractanta poate rezilia contractul conform primului alineat din art. 11(3) si poate proceda la recuperarea sumelor deja platite beneficiarului.

Art. 3 Responsabilitate 3(1) Autoritatea Contractanta nu poate fi facuta responsabila, in nici o circumstanta si din nici un motiv, pentru daune aduse personalului sau bunurilor Beneficiarului pe durata desfasurarii proiectului. In consecinta, Autoritatea Contractanta nu va admite nici o cerere de despagubire sau plati suplimentare in legatura cu astfel de daune.

3(2) Beneficiarul isi va asuma intreaga responsabilitate in raport cu terte parti, inclusiv pentru daune de orice natura aduse tertelor parti pe perioada desfasurarii proiectului. Beneficiarul va exonera Autoritatea Contractanta de orice raspundere asociata cu orice cerere de despagubire sau actiune aparuta ca urmare a incalcarii reglementarilor legale de catre Beneficiar, de angajatii sai sau de persoanele pentru care acestia raspund, sau ca rezultat al incalcarii drepturilor unei terte parti.



3

Art. 4 Conflict de interese Beneficiarul se angajeaza sa ia toate masurile necesare pentru a evita orice conflicte de interese si va informa Autoritatea Contractanta fara intarziere de orice situatie care ar determina sau ar putea sa determine aparitia oricarui asemenea conflict de interese.

Art. 5 Confidentialitate Autoritatea Contractanta si Beneficiarul se angajeaza sa pastreze confidentialitatea rapoartelor prevazute la art. 2 si asupra oricarui document, informatie sau alt material comunicate lor sub clauza de confidentialitate.

Art. 6 Publicitate 6(1) Cu exceptia cazurilor in care Autoritatea Contractanta solicita altfel, orice notificare sau publicatie a Beneficiarului referitoare la proiect, inclusiv la conferinte si seminarii, trebuie sa specifice ca Proiectul a primit finantare din partea Comunitatii Europene.

Beneficiarul trebuie sa ia toate masurile necesare pentru a face publica finantarea sau co-finantarea proiectului de catre Comunitatea Europeana. In acest scop, Beneficiarul se va referi la proiect si la contributia financiara a Comunitatii Europene in toate informatiile date beneficiarilor finali ai Proiectului, in raportarile interne si anuale si in orice relatii cu media.

6(2) Orice publicatie a Beneficiarului, in orice forma si pe orice suport, inclusiv Internet, trebuie sa aiba urmatoarea mentiune: “Acest document a fost realizat cu asistenta financiara a Comunitatii Europene. Parerile exprimate aici reprezinta opinia <numele Beneficiarului > si in concluzie, nu pot fi considerate in nici un caz punctul de vedere oficial al Comunitatii Europene”.

Art. 7 Dreptul de proprietate / de utilizare a rezultatelor si echipamentelor 7(1) Proprietatea, titlurile si drepturile de proprietate industriala si intelectuala rezultate in urma proiectului precum si raportarile si alte documente legate de proiect vor ramane Beneficiarului.

7(2) Prin derogare de la prevederile primului paragraf, Beneficiarul va acorda Autoritatii Contractante dreptul de a utiliza gratuit si dupa cum considera necesar toate documentele rezultate in urma Proiectului, oricare ar fi forma acestora.

7(3) Echipamentele, vehiculele si materiile prime finantate din finantarea nerambursabila a Autoritatii Contractante vor fi transferate, cel mai tarziu la sfarsitul perioadei de implementare a proiectului, beneficiarilor finali ai proiectului. Copii ale titlurilor de transfer trebuie sa fie anexate raportului final.

Art. 8 Evaluarea proiectului 8(1) Daca Autoritatea Contractanta sau Comisia Europeana fac o evaluare intermediara sau ulterioara (ex-post), Beneficiarul se angajeaza sa puna la dispozitia Autoritatii Contractante, Comisiei Europene si/sau agentilor autorizati de acestea toate documentele sau informatiile care sa permita ca evaluarea respectiva sa fie dusa la bun sfarsit si le va acorda drepturile de acces prevazute la art. 16(2).

8(2) Daca oricare din parti (sau Comisia Europeana) face sau mandateaza o evaluare in cadrul proiectului, trebuie sa comunice o copie din raportul de evaluare celeilalte parti si Comisiei Europene (sau celorlalte parti, dupa caz).

Art. 9 Modificarea contractului 9(1) Orice modificare a contractului, inclusiv a anexelor, trebuie facuta in scris si va face obiectul unui act aditional.

Daca cererea de modificare a contractului vine din partea beneficiarului, acesta trebuie sa adreseze aceasta cerere Autoritatii Contractante cu 30 de zile inaintea momentului la care doreste ca aceasta modificare sa intre in vigoare, cu exceptia cazurilor bine justificate de beneficiar si acceptate de Autoritatea Contractanta.

9(2) Cu toate acestea, daca modificarea contractului nu afecteaza scopul principal al proiectului si impactul financiar se limiteaza la un transfer in cadrul unei singure rubrici a bugetului sau la un transfer rubricile bugetului implicand o variatie de mai putin de 10% a sumei initial inscrise la o rubrica pentru o categorie de cheltuieli eligibile, beneficiarul va aplica modificarea si va anunta Autoritatea Contractanta



4

fara intarziere. Aceasta metoda nu poate fi utilizata pentru a modifica rubricile pentru cheltuieli administrative si rezerve pentru cheltuieli neprevazute.

Schimbarea adresei, modificarea contului bancar si a auditorului fac de asemenea obiectul simplei notificari, insa acest lucru nu va afecta optiunea Autoritatii Contractante de a se opune alegerii facute de Beneficiar in privinta contului bancar sau auditorului. Schimbarea contului bancar trebuie specificata in cererea de plata care trebuie sa fie conforma cu modwelul prezentat ca Anexa V.

Autoritatea Contractanta isi rezerva dreptul de a solicita schimbarea auditorului mentionat in art. 7(1) din “Conditiile speciale“ daca elemente care nu erau cunoscute la incheierea contractului, ridica indoieli asupra independentei sau profesionalismului auditorului.

Art. 10 Cesionarea Contractul si platile aferente acestuia nu pot fi transferate sau cedate unei terte parti in nici un fel, fara acordul scris prealabil al Autoritatii Contractante.

Art.11 Rezilierea Contractului 11(1) Beneficiarul poate rezilia contractul in orice moment, cu un preaviz, in scris, de 2 luni. In acest caz, Beneficiarul nu va fi indreptatit decat la plata finantarii nerambursabile doar pentru partea proiectului executata, fara a afecta dreptul Autoritatii Contractante de a solicita restituirea/rambursarea integrala sau partiala a sumelor deja platite in caz de reziliere a contractului inainte de termen.

11(2) In cazuri exceptionale si bine justificate, Autoritatea Contractanta poate decide rezilierea Contractului, cu un preaviz in scris de 2 luni, fara sa fie obligata la plata de compensatii. In acest caz, Beneficiarul va fi indreptatit la plata din finantarea nerambursabila doar a sumelor aferente partii proiectului pe care a realizat-o efectiv.

11(3) Autoritatea Contractanta poate rezilia contractul, fara preaviz si fara sa plateasca compensatii de orice fel, atunci cand Beneficiarul:

- nu isi indeplineste, fara justificare, oricare din obligatiile care ii revin si, dupa ce a fost instiintat in scris sa isi indeplineasca aceste obligatii, persista inca in neonorarea lor sau nu furnizeaza explicatii satisfacatoare in 30 zile de la trimiterea notificarii; - este declarat falit, este supus unei proceduri de lichidare judiciara sau oricarei alte proceduri asemanatoare; - îsi schimba personalitatea juridica, cu exceptia cazurilor in care se incheie un act aditional in acest sens; - nu respecta prevederile art. 4 sau 10, sau se afla intr-una din situatiile prevazute la art. 1(3) sau 16(6); - face declaratii false sau incomplete pentru. a obtine finantarea nerambursabila prevazuta in contract sau furnizeaza raportari care nu corespund realitatii; - comite neregularitati financiare.

In aceste cazuri Autoritatea Contractanta poate solicita rambursarea totala sau partiala a sumelor deja platite in cadrul Contractului.

Inainte de sau in loc de rezilierea contractului conform dispozitiilor acestui articol, Autoritatea Contractanta poate suspenda platile ca o masura preventiva, fara notificare prealabila.

Art. 12 Durata de executare a Proiectului, prelungirea, suspendarea si data limita

12(1) Beneficiarul trebuie sa informeze Autoritatea Contractanta fara intarziere asupra oricaror circumstante in masura sa afecteze sau sa intarzie implementarea proiectului. Beneficiarul poate solicita cu cel putin o luna de zile inainte de terminarea duratei de executare a proiectului, prelungirea acesteia. Solicitarea trebuie insotita de toate dovezile necesare evaluarii acesteia.

12(2) Beneficiarul poate suspenda implementarea tuturor sau a unora din partile Proiectului daca circumstantele (indeosebi forta majora) fac prea dificila sau periculoasa continuarea acestuia. Beneficiarul trebuie sa informeze Autoritatea Contractanta fara intarziere si sa-i puna la dispozitie toate detaliile necesare. Autoritatea Contractanta poate rezilia Contractul conform art.11(2). In cazul in care Contractul nu este reziliat, Beneficiarul se va stradui sa minimizeze durata intreruperii si poate relua implementarea de indata ce conditiile o permit si dupa ce informeaza Autoritatea Contractanta despre acest fapt. Durata de executie a proiectului se va prelungi cu o perioada de timp egala cu cea in care



5

executarea a fost intrerupta. Aceasta se va face fara a prejudicia orice amendamente la Contract, care pot fi cerute in scopul adaptarii proiectului la noile circumstante ale implementarii.

12(3) Contractul inceteaza dupa 24 de luni de la incheierea duratei de executie a proiectului, asa cum este aceasta definita la art. 2 din Conditii Speciale.

Autoritatea Contractanta va notifica Beneficiarului orice amanare a datei de incheiere a Contractului. Art. 13 Legea aplicabila si instantele competente

13(1) Prezentul contract va fi supus legii Autoritatii Contractante.

13(2) In cazul unui litigiu intre Autoritatea Contractanta si Beneficiar, care ar putea aparea in executarea prezentului contract si care nu poate fi solutionat pe cale amiabila, litigiul va putea fi supus concilierii Comisiei Europene, cu consimtamantul ambelor parti. Daca nu intervine nici o reglementare in termen de 120 de zile de la lansarea procedurii de reconciliere, oricareparte se poate adresa instantelor din tara Autoritatii Contractante.

Prevederi financiare

Articolul 14 Costuri eligibile 14(1) Pentru a fi considerate eligibile pentru Proiect, costurile trebuie sa fie: - necesare pentru realizarea proiectului, sa fie prevazute in contract si sa respecte principiile unei gestiuni financiare sanatoase, mai ales in privinta eficientei economice si a raportului cost/beneficii; - angajate in cursul duratei de executie a Proiectului, asa cum este aceasta definita in art. 2 din Conditiile Speciale, fara a prejudicia eligibilitatea costurilor la auditul final; - efectiv angajate, inregistrate in contabilitatea Beneficiarului sau partenerilor, sa fie identificabile si verificabile si sa fie sustinute de documente justificative in original.

14(2) Urmatoarele costuri directe sunt eligibile: - cheltuielile cu personalul aferent proiectului, corespunzand salariilor nete la care se adauga cheltuielile sociale si alte cheltuieli care intra in remuneratie; salariile si costurile nu trebuie sa depaseasca salariile si costurile suportate in mod normal de beneficiar, si nici valorile in mod general acceptate pe piata in cauza; - cheltuielile pentru transportul si cazarea personalului care ia parte la activitate, pentru sume care corespund cu preturile pietei si nu depasesc plafoanele general acceptate de Autoritatea Contractanta (incluzand bilete de avion - clasa economica); - cheltuielile de achizitionare echipamente (noi sau uzate) si servicii (transport, inchiriere etc.), cu conditia ca acestea sa corespunda preturilor pietei; - cheltuieli cu bunuri si consumabile; - cheltuieli cu sub-contractarea sau cele efectuate de partenerii beneficiarului; - cheltuieli care deriva in mod direct din cerintele contractului (difuzare informatii, evaluarea specifica a Proiectului, audit, traduceri, copiere, asigurari, instruirea specifica a personalului implicat in Proiect) inclusiv cheltuielile cu serviciile financiare (in special referitoare la transferuri si garantii financiare); - cheltuieli cu taxele, care sa nu vina in contradictie cu prevederile art. 14 (5);

14(3) Un procent fix din costurile administrative directe ale Beneficiarului, care pot fi considerate ca fiind alocate Proiectului, care nu depaseste 7 % din costurile eligibile directe, vafi eligibil ca si costuri indirecte.

Costurile indirecte vor fi eligibile atat timp cat nu includ costuri care se regasesc in cadrul altui capitol al bugetului contractului.

Costurile indirecte nu vor fi eligibile daca Contractul priveste finanţarea unui proiect condus de un organism care deja primeste finantare nerambursabila din partea Comisiei Europene. 14 (4) O rezerva pentru cheltuieli neprevazute de nu mai mult de 5% din valoarea totala a costurilor eligibile poate fi inclusa in Bugetul Proiectului. Ea poate fi utilizata numai cu acordul prealabil (prin scrisoare) al Autoritatii Contractante.

14 (5) Urmatoarele costuri nu vor fi considerate eligibile: - provizioane pentru pierderi sau datorii viitoare; - dobanzi datorate de Beneficiar unei terte parti; - cheltuieli cu achizitionarea de terenuri sau cladiri, exceptie facand cele necesare pentru implementarea Proiectului, caz in care proprietatea trebuie transferata beneficiarilor finali ai Proiectului la sfarsitul acestuia; - pierderile de schimb valutar;



6

- taxa pe valoarea adaugata pe care beneficiarul o poate recupera.

14(6) Orice contributie in natura a beneficiarului si mentionata separat in Anexa III nu va fi considerata drept costuri eligibile pentru finantare de catre Autoritatea Contractanta. Cu toate acestea, Beneficiarul trebuie sa se angajeze sa faca aceste contributii in conditiile prevazute in prezentul Contract.

Art. 15 Plati si dobanzi de intarziere a platii 15(1) Procedurile de plata sunt stabilite in art. 4 al Conditiilor Speciale dupa una din cele trei optiuni de mai jos:

Opţiunea 1: Proiecte a caror durata nu depaseste 12 luni sau a caror finantare de catre Autoritatea Contractanta este mai mica decat 100 000 EURO Autoritatea Contractanta va face plati beneficiarului dupa cum urmeaza: • un avans de 80% din suma mentionata la art. 3(2) al Conditiilor Speciale minus rezerva pentru cheltuieli neprevazute, platit in termen de 60 zile de la primirea de catre Autoritatea Contractanta a urmatoarelor documente:

- contractul semnat de cele doua parti, - o cerere de plata conform modelului atasat ca Anexa V, si - o garantie financiara daca este ceruta in baza art. 15(4);

• restul de plata (soldul) in termen de 60 de zile de la inregistrarea de catre Autoritatea Contractanta a unei cereri pentru plata finala, conform modelului atasat ca Anexa V, insotita de un raport final, sub rezerva aprobarii raportului conform art. 15(2).

Opţiunea 2: Proiecte a caror durata depaseste 12 luni si in care finantarea furnizata de Autoritatea Contractanta este de 100 000 EUR sau mai mult Autoritatea Contractanta va face plati beneficiarului dupa cum urmeaza: • un avans de maxim 80% din partea de buget previzionat finantata de Autoritatea Contractanta pentru primele 12 luni ale Proiectului (exclusiv rezerva pentru cheltuieli neprevazute), asa cum este specificat in art. 4 al Conditiilor Speciale, in termen de 60 de zile zile de la primirea de catre Autoritatea Contractanta a urmatoarelor documente:

- contractul semnat de cele doua parti, - o cerere de plata conform modelului atasat ca Anexa V, si - o garantie financiara daca este ceruta pe baza art. 15(4);

• plati intermediare anuale in sumele prevazute la art. 4 din Conditii Speciale, in termen de 60 zile de la inregistrarea de catre Autoritatea Contractanta a unei cereri de plata conform modelului atasat in aAnexa V, insotita de un raport intermediar, sub rezerva aprobarii acelui raport conform art. 15(2); • soldul (restul de plata) in termen de 60 zile de la inregistrarea de catre Autoritatea Contractanta a cererii de plata finala conform modelului atasat in Anexa V, insotita de raportul final, sub rezerva aprobarii acelui raport conform art. 15(2).

Platile intermediare nu pot fi facute decat daca cheltuielile efective angajate reprezinta cel putin 70% din suma platii anterioare, dupa cum trebuie aratat in raportul intermediar corespunzator. Suma avansului si a platilor intermediare nu poate sa depaseasca 90% din suma prevazuta la art. 3(2) din Conditii Speciale.

Opţiunea 3: Pentru toate Proiectele Beneficiarul va primi finantarea nerambursabila de la Autoritatea Contractanta sub forma unei plati unice, in termen de 60 de zile de la inregistrarea de catre Autoritatea Contractanta a unei cereri de plata finala, conform modelului atasat ca Anexa V, insotita de raportul final, sub rezerva aprobarii acelui raport de catre Autoritatea Contractanta.

Rapoartele trebuie prezentate in concordanta cu prevederile art. 2.

15(2) Termenul de plata de 60 zile calendaristice prevazut la Art. 15(1) de mai sus va expira la data la care este debitat contul Autoritatii Contractante. Fara a prejudicia prevederile art. 11(3), Autoritatea Contractanta poate opri curgerea acestui termen prin notificarea Beneficiarului ca cererea de plata nu este admisibila, fie datorita faptului ca suma respectiva nu este exigibila, fie datorita faptului ca raportul corespunzator nu a putut fi aprobat si Autoritatea Contractanta considera ca sunt necesare verificari suplimentare. In asemenea cazuri, Autoritatea Contractanta poate cere clarificari, modificari sau informatii suplimentare care trebuie furnizate in termen de 30 zile de la solicitare. Termenul de plata va continua sa curga de la data la care este inregistrata o cerere de plata corect formulata.



7

15(3) La expirarea termenului prevazut mai sus, Beneficiarul (in afara cazurilor in care beneficiarul este un departament guvernamental sau un organism public dintr-un stat membru al Comunitatii Europene) poate solicita, in termen de 2 luni de la data incasării cu intarziere a platii, dobanzi de intarziere la plata, la: - rata scontului aplicata de banca centrala a statului Autoritatii Contractante, in cazul in care platile sunt

efectuate in moneda statului respectiv; - rata aplicata de Banca Centrala Europeana la principalele operatiuni de refinantare in EURO daca

platile sunt efectuate in EURO. valabila in prima zi a lunii in care a expirat termenul de plata la care se adauga un punct procentual si jumatate. Dobanzile de intarziere se vor aplica pentru perioada cuprinsa intre data la care expira termenul de plata (inclusiv) si data la care este debitat contul Autoritatii Contractante (exclusiv). Aceasta dobanda nu este considerata un venit in conformitate cu prevederile art. 17(3).

15(4) Avansurile de 1 milion EURO sau mai mult trebuie sa fie acoperite integral de o garantie financiara care trebuie sa ramana valida pana cand este eliberata de Autoritatea Contractanta dupa plata finala. Aceasta prevedere nu se aplica daca Beneficiarul este un departament guvernamental sau un organism public dintr-un stat membru al Comunitatii Europene.

15(5) Garantia financiara va fi conforma sau echivalenta cu modelul anexat:

Specimen de garantie financiara pentru rambursarea avansurilor Catre: ….<numele si adresa Autoritatii Contractante> numita in continuare “Autoritate Contractanta”, Subiect : Garantia nr…….. Garantie financiara pentru rambursarea avansurilor platibile in cadrul Contractului de finantare nerambursabila….. [numarul si titlul Contractului] (a se cita numarul si titlul in intreaga corespondenta) Noi, subsemnatii, ……….. [numele si adresa institutiei financiare] declaram in mod irevocabil ca garantam in calitate de debitor principal, din partea .......... [numele si adresa beneficiarului], numit in continuare „Beneficiarul”, plata catre Autoritatea Contractanta a sumei de ..................... [suma avansului exprimata in moneda/valuta in care acesta se acorda], aceasta valoare reprezentand acea parte din costurile Proiectului care este platibila ca un avans conform Contractului ............... [numarul si titlul Contractului] incheiat intre Beneficiar si Autoritatea Contractanta. Plata va fi facuta in contul…...[numarul contului] detinut de Autoritatea Contractanta, fara alte obiectiuni sau proceduri legale de orice fel, pe baza primirii primei solicitari scrise din partea dumneavoastra (trimisa prin scrisoare recomandata cu confirmare de primire) in care se arata ca Beneficiarul nu a rambursat avansul la cerere sau contractul a fost reziliat din diverse motive. Ne angajam ca nu vom intarzia plata si nici nu ne vom opune platii din diverse motive. Ne angajam sa va informam in scris imediat despre efectuarea platii. Mentionam ca garantia va fi ridicata dupa cel putin 60 de zile de la data platii finale prevazute in contract. Legea aplicabila prezentei garantii este legea tarii …........ [ tara in care are sediul institutia financiara emitenta a garantiei]. Orice conflict derivand din sau in legatura cu prezenta garantie se va solutiona de catre instantele competente din tara Autoritatii Contractante. Aceasta garantie intra in vigoare si va avea efect dupa semnarea ei. ……………….. ………….. [data si locul] [semnatura]* *Numele si titlul persoanei(lor) care semneaza pentru garant trebuie adaugat cu caratere tiparite.

15(6) Platile datorate de Autoritatea Contractanta vor fi facute in contul bancar numit in formularul de identificare financiara din Anexa V. Daca este prevazut un avans de 1 milion EURO sau mai mult trebuie deschis un cont bancar special pentru proiect.

15(7) Autoritatea Contractanta va face platile in moneda statului de care apartine sau in EURO, conform modalitatilor stabilite in Conditiile Speciale. Cand platile se fac in EURO, eventualele conversii in EURO ale costurilor reale suportate in alte monede se vor face la rata publicata de Banca Centrala Europeana in fascicolul “C” al Jurnalului Oficial din prima zi lucratoare a lunii in care a fost facuta cererea de plata. In cazul valutelor care nu sunt cotate in Jurnalul Oficial, conversia se va face pe baza ratelor publicate in Financial Times din prima zi de marti a lunii in care este facuta cererea de plata.

15(8) Orice dobanda obtinuta asupra avansului platit de Autoritatea Contractanta beneficiarului va fi considerata venit conform art 17(3). Acesta va putea fi utilizat pentru finantarea costurilor eligibile ale Proiectului.

Art. 16 Contabilitate si controale tehnice si financiare



8

16(1) Beneficiarul trebuie sa tina inregistrari contabile sistematice si precise referitoare la implementarea Proiectului folosind un sistem contabil specific cu dubla intrare, ca parte din sau suplimentar fata de propriul sistem contabil. Acest sistem contabil specific va urma procedurile dictate de uzantele profesionale. Pentru fiecare proiect trebuie tinuta o contabilitate separata, evidentiind toate veniturile si cheltuielile. Aceste conturi trebuie de asemenea sa indice cu exactitate dobanzile obtinute asupra fondurilor platite de Autoritatea Contractanta.

16(2) Beneficiarul trebuie sa consimta la inspectiile pe baza de documente sau la fata locului efectuate de Autoritatea Contractanta, Comisia Europeana si Curtea de Conturi a Comunitatii Europene asupra modului de utilizare a finantarii nerambursabile, in conformitate cu reglementarile financiare aplicabile bugetului Autoritatii Contractante (sau acolo unde este cazul aplicabile bugetului general al Comunitatii Europene sau al cooperarii Comunitatii Europene cu Africa, tarile din Caraibe si Pacific) pentru o perioada de 5 ani de la data terminarii proiectului.

In acest scop, Beneficiarul se angajeaza sa acorde personalului Autoritatii Contractante, Comisiei Europene si al Curtii de Conturi, precum si persoanelor mandatate de acestia, drept de acces la locurile si spatiile unde se implementeaza proiectul, inclusiv acces la sistemele informatice, precum si la toate documentele si fisierele informatice privind gestiunea tehnica si financiara a Proiectului. Accesul persoanelor mandatate de Autoritatea Contractanta, Comisia Europeana si Curtea de Conturi se face sub conditia confidentialitatii stricte fata de terti, fara a prejudicia obligatiile de drept public la care se supun acestea. Documentele trebuie sa fie usor accesibile si arhivate astfel incat sa permita o verificare usoara; Beneficiarul este obligat sa informeze Autoritatea Contractanta de locul unde sunt arhivate documentele.

16(3) Documentele mentionate la art. 16(2) includ: A Lucrari, bunuri si servicii: - oferte de la furnizori; - contracte sau ordine de achizitie; - facturi si dovezi ale platii sau facturi platite; daca bunurile provin din stocurile Beneficiarului facturile trebuie sa reflecte pretul platit la momentul achizitiei; o copie a facturii de achizitie trebuie sa fie atasata; - in privinta cheltuielilor cu combustibili si lubrifianti, Beneficiarul va tine o lista recapitulativa continand numarul de kilometri parcursi, consumul mediu al vehiculelor utilizate, pretul carburantilor si cheltuielile de intretinere. B Cheltuieli de personal: - situatia cheltuielilor cu personalul angajat local pe o perioada determinata, mentionand suma remuneratiei platite in numerar sau in natura, certificate de responsabilul local si descompuse in salariu brut, cheltuieli sociale, asigurari si salariu net; - situatia cheltuielilor privind personalul expatriat sau/si personalul din Europa (daca proiectul se desfasoara in Europa), pe luni de lucru efectiv; cheltuielile se vor evalua pe baza de preturi unitare pe unitati de timp lucrat verificabile si vor fi descompuse in salariu brut, cheltuieli sociale, asigurari si salariu net.

16(4) Daca suma finantarii nerambursabile este de 100 000 EURO sau mai mult, la sfarsitul Proiectului va fi facut un audit final. Daca, in plus, durata proiectului este mai mare de 18 luni va fi facut un audit anual pentru fiecare perioada de 12 luni de la inceputul proiectului.

Fiecare Raport de audit va trebui sa cuprinda: - analiza si controlul asupra naturii, legalitatii si regularitatii cheltuielilor; - controlul utilizarii avansurilor; - auditul conturilor de terti; - confruntarea cheltuielilor cu conturile specifice la care se face referire la art. 16(1) si cu Bugetul proiectului; - verificarea veniturilor din proiect (incluzand avansurile comunitare, dobanzile la avansuri, co-finantarile si alte venituri generate de proiect); - informatii asupra locului precis unde sunt arhivate documentele justificative originale care trebuie accesate in cazul unui control al Comisiei Europene sau Curtii de Conturi.

In plus, Auditorul va efectua, prin sondaj, controale la fata locului (existenta, conformitate) privind Proiectul.

Fara a aduce atingere prevederilor art. 11(3), auditul nu trebuie sa intrerupa derularea proiectului. Auditul trebuie sa fie condus conform standardelor internationale in domeniu.

16(5) Beneficiarul poate indeplini obligatiile de la art. 16(4) depunand fie rapoarte de audit ale Proiectului, fie propriile rapoarte anuale de audit cu conditia ca auditul sa fie asigurat de auditorul independent si agreat de Autoritatea Contractanta, mentionat la art. 7 din Conditii Speciale.



9

16(6) Daca Beneficiarul nu indeplineste obligatiile fundamentale prevazute in acest articol 16, Autoritatea Contractanta poate rezilia Contractul conform art. 11(3). In plus Beneficiarul poate fi declarat neeligibil pentru viitoare finantari de la Comunitate pentru o perioada stabilita de Autoritatea Contractanta, cu acordul Comisiei Europene.

Art. 17 Suma finala a finantarii acordata de catre Autoritatea Contractanta 17(1) Suma totala care urmeaza a fi platita de Autoritatea Contractanta Beneficiarului nu poate depasi suma finantarii nerambursabile prevazuta la art. 3(2) din Conditii Speciale, chiar daca cheltuielile totale suportate depasesc bugetul total estimat stabilit in Anexa III.

17(2) In cazul in care costurile eligibile la sfarsitul Proiectului sunt mai mici decat costul total estimat mentionat la art. 3(1) al Conditiilor Speciale, contributia Autoritatii Contractante se va limita la suma rezultata din aplicarea la costurile reale a procentului fixat la art. 3(2) al Conditiilor Speciale.

17(3) Beneficiarul accepta faptul ca finantarea nerambursabila nu trebuie in nici un caz sa rezulte intr-un profit pentru el si ca trebuie sa se limiteze la suma necesara pentru echilibrarea veniturilor si cheltuieli Proiectului.

Art. 18 Restituirea finantarii nerambursabile 18(1) In cazurile de la art. 11(1) (cu excepţia rezilierii contractului inainte de termen), 11(2) si 17, Beneficiarul se angajeaza sa plateasca Autoritatii Contractante sumele care i-au fost platite suplimentar fata de suma finala totala datorata, in termen de 60 de zile de la primirea cererii de restituire de la Autoritatea Contractanta.

18(2) In cazul rezilierii contractului de catre Beneficiar, mentionata la art. 11(1), si in cazurile definite la art. 11(3), Autoritatea Contractanta poate solicita restituirea totala sau partiala a sumelor platite Beneficiarului. Autoritatea Contractanta fixeaza conditiile si termenul in care trebuie efectuata restituirea totala sau partiala.

18(3) Daca Beneficiarul nu plateste aceste sume in termenul fixat de Autoritatea Contractanta, aceasta din urma poate (cu exceptia cazurilor in care Beneficiarul este un departament guvernamental sau organism public al unui stat membru al Comunitatii Europene) sa majoreze sumele datorate cu o dobanda la:

- rata de scont aplicata de banca centrala a statului Autoritatii Contractante daca platile sunt efectuate in moneda statului Autoritatii Contractante;

- rata aplicata de Banca Centrala Europeana la principalele sale operatii de refinantare in EURO, daca platile au fost efectuate in EURO,

valabila in prima zi a lunii in care a expirat termenul, la care se adauga un punct procentual si jumatate. Dobanda de intarziere se aplica pe perioada cuprinsa intre data expirarii termenului fixat de Autoritatea Contractanta (inclusiv) si data platii efective (exclusiv).

18(4) Comisioanele bancare ocazionate de rambursarea sumelor datorate Autoritatii Contractante cad in sarcina exclusiva a Beneficiarului.

18(5) Sumele datorate Autoritatii Contractante pot fi compensate cu sumele datorate Beneficiarului de Autoritatea Contractanta cu orice titlu (din orice motiv). Aceasta nu va prejudicia o eventuala optiune a partilor de a esalona platile, de comun acord.

Anexa E / III – Contract / Bugetul proiectului Aprilie 2003

1

ANEXA E Anexa III

Bugetul Proiectului

< Asa cum este prezentat de beneficiar, ca parte a cererii de finantare nerambursabila >

Anexa E / IV – Contract / Proceduri de contractare Aprilie 2003

1

ANEXA E

Anexa IV PROCEDURI DE CONTRACTARE

SERVICII

BUNURI

LUCRÃRI

X ≥ 200 000 EURO

Licitatie internationala restrânsa

Intre 4 si 8 oferte ale unor furnizori de servicii

X ≥ 150 000 EURO

Licitatie internationala deschisa

X ≥ 5 000 000 EURO

1. Licitatie internationala deschisa 2. Licitatie internationala restrânsa

(cazuri speciale)

30 000 EURO ≤ X < 150 000 EURO

Licitatie locala deschisa

300 000 EURO ≤ X < 5 000 000 EURO

Licitatie locala deschisa

X < 200 000 EURO

1. Procedura simplificata dupa

consultari cu cel putin 3 furnizori de servicii

2. X ≤ 5 000: o singura oferta

X < 30 000 EURO


consultari cu cel putin 3 furnizori 2. X ≤ 5 000: o singura oferta

X < 300 000 EURO


consultari cu cel putin 3 antreprenori 2. X ≤ 5 000: o singura oferta

N.B.: Platile intermediare si finale necesita aprobarea raportului corespondent (vezi Articolul 15(1) din Conditiile Generale la Contract) Anexa E / V – Contract / Cerere de plata Aprilie 2003

1

ANEXA E

Anexa V Cerere de plata pentru contractul de asistenta externa nerambursabila

Data cererii de plata [....………....] In atentia Ministerului Dezvoltarii si Prognozei1

Numarul de referinta pentru Contractul de finantare nerambursabila: .………………..

Titlul Contractului de finantare nerambursabila: .…………………………………………

Numele si adresa Beneficiarului: .……………………………………………………... ….

Cererea de plata numarul: .…………………………………………………………….. ….

Perioada acoperita de cererea de plata: ………………………………………………..… Domnule/Doamna, Subsemnatul/a, …….. (nume), solicit prin prezenta plata avansului / plata intermediara / plata finala2 in cadrul contractului mentionat mai sus. Suma ceruta este [cum este indicat in Articolul 4.2 din Conditiile Speciale ale Contractului / urmatoarea: ………………………...]3 S-au anexat urmatoarele documente suport:

− contractul semnat (pentru plata avansului) − garantia financiara daca avansul este mai mare sau egal cu 1 milion EURO − raportul tehnic si financiar intermediar (pentru plata intermediara) − raport final de implementare (pentru plata finala)4

Plata trebuie facuta in urmatorul cont bancar:…………………...5 Cu stima, [semnatura]

1 Va rugam sa nu uitati sa adresati o copie a acestei scrisori la delegatia Comisiei mentionata in Articolul 5.1 din Conditiile Speciale la Contract. 2 Stergeti cele doua optiuni care nu se aplica. 3 Stergeti optiunea care nu se aplica. 4 Stergeti partea care nu se aplica. 5 Indicati numarul de cont precizat in formularul de identificare anexat Contractului. In cazul schimbarii contului bancar, va rugam sa completati si sa atasati un nou formular de identificare, conform modelului atasat.

ANEXA E Anexa V - IDENTIFICARE FINANCIARA

TITULARUL CONTULUI

NUME

ADRESA

LOCALITATE/JUDET

COD POSTAL

PERSOANA DE CONTACT

TELEFON

FAX

COD TVA

BANCA

NUME

ADRESA

LOCALITATE/JUDET

COD POSTAL

NUMAR CONT

MONEDA DE SCHIMB COD BIC

BENEFICIARUL (numai daca este diferit de titularul contului)

NUME

ADRESA

LOCALITATE/JUDET

COD POSTAL

OBSERVATII :

DATA : SEMNATURA BENEFICIAR

Anexa E / V - Contract / Identificare financiara Aprilie 2003 1

Anexa F Lista localitatilor incluse in cele 11 zone prioritare, identificate si aprobate prin HG nr. 399/2001 si analizele SWOT. 216

Anexa F

Lista localitatilor incluse in cele 11 zone prioritare, identificate si aprobate prin HG nr. 399/2001. Aceasata anexa include de asemenea si analizele SWOT pentru fiecare zona

Zonele de restructurare industriala cu potential de dezvoltare economica

Zonarea teritoriului - conform unor criterii - are ca scop delimitarea arealelor cu probleme economice si sociale carora sa se adreseze masurile de politica regionala specifice astfel incat sa poata fi diminuate disparitatile inter si intraregionale. Necesitatea zonarii este determinata de evolutia diferita a structurilor economice spatiale. Ea se realizeaza din ratiuni practice, legate de gasirea celor mai adecvate „cadre spatiale”, teritoriale care trebuie ajutate prin masuri de politica regionala pentru a se asigura echilibrul national al dezvoltarii. Existenta unui mare numar de zone cu probleme de restructurare economica si subdezvoltare, face dificila zonarea tarii. Totusi, ea a trebuit sa fie realizata pentru a solutiona cu prioritate o parte din problemele urgente cu care se confrunta anumite teritorii - somaj ridicat, venituri mici, fluxuri importante de emigrare, depopulare etc. pentru a nu agrava discrepantele teritoriale. Rezultatul unui asemenea exercitiu de zonare a condus la identificarea a 11 Zone de Restructurare Industriala care au si potential de crestere economica. Criteriile care au stat la baza identificarii lor precum si caracteristicile acestor regiuni sunt descrise pe larg la punctul 3.2.3.1. Un alt tip de zonare s-a realizat, in principal, pentru zonele miniere, cele mai multe dintre acestea avind situatii economice si sociale foarte grele. Acest tip de zone au fost denumite „zone defavorizate” evidentiindu-se si prin titlu capacitatea mai mica a acestor zone, comparativ cu zonele de restructurare industriala, de a-si redresa economia (sunt descrise la punctul 3.2.3.2.). In functie de specificul celor doua tipuri de zone si tipul de ajutor financiar este diferentiat: sprijin financiar pentru investitii acordat zonelor de restructurare industriala cu potential de crestere economica si facilitati fiscale acordate investitorilor in aceste zone care sprijina revigorarea economica in aceste zone defavorizate. In zonele de restructurare industriala cu potential de crestere urmeaza, conform si intelegerii cu comisia UE, sa fie concentrate fondurile Phare incepind cu 2001 pe o perioada de cel putin trei ani. Guvernul va continua sa sprijine „zonele defavorizate”. De asemenea, incepind din acest an sunt lansate mai multe programe pilot intr-n numar de regiuni si judete care provizoriu (pina la consolidarea conceptiei teoretice) au fost numite „zone asistate” (punctul 3.2.3.3.). In acelasi timp, au fost initiate mai multe programe nationale de care pot beneficia toate zonele tarii care vor raspunde criteriilor de eligibilitate ce vor fi stabilite ulterior. Si Programul RICOP – program realizat de Guvernul Romaniei impreuna cu Comisia Europeana este directionat spre 17 judete cu probleme de restructurare industriala si sunt afectate de un nivel ridicat al somajului. Toate aceste programe pilot au ca scop rezolvarea unor probleme concrete printr-o mai buna orientare a ajutoarelor regionale, dar in acelasi timp urmaresc imbunatatirea capacitatii administrative si experientei in dezvoltarea regionala.


Zone de restucturare industriala cu potential de crestere economica Probleme economice si sociale complexe, care necesita solutii urgente, se intalnesc in toate regiunile. Pentru a concentra resursele financiare din asistenta acordata de UE – in concordanta cu principiul concentrarii fondurilor structurale – Guvernul, impreuna cu Consiliile de Dezvoltare Regionala au identificat unsprezece zone prioritare, pe teritoriul a sapte din cele opt Regiuni de Dezvoltare, care au fost denumite Zone de Restructurare Industriala. Identificarea acestor zone a avut la baza doua seturi de criterii: primul se refera la problemele grave de restructurare industriala cu care ele se confrunta, iar al doilea set de criterii are in vedere potentialul acestor zone de crestere economica. Aceste unsprezece zone detin 25% din populatia tarii. Criteriile nationale utilizate la definirea zonelor eligibile ca zone de restructurare industriala cu potential de crestere economica au avut la baza analizele si strategia nationala de dezvoltare regionala a Planului National de Dezvoltare. Criteriile de selectie a zonelor de restructurare industriala cu potential de crestere economica : • Fiecare zona selectata sa cuprinda concentrari urbane bine delimitate care au probleme

grave de restructurare industriala - ca o consecinta a concentrarii masive a activitatilor industriale si a fortei de munca in mari intreprinderi (sunt considerate intreprinderi mari cele care au peste 1000 de salariati) - si concentrari masive de forta de munca disponibilizata

• Zona sa aiba probleme grave de poluare care afecteaza calitatea vietii locuitorilor acesteia

si totodata imaginea zonei si chiar a tarii • Zona sa aiba areale cu caracter monoindustrial, lipsite in prezent de posibilitatea de a-si

diversifica activitatea, astfel incat sa faca pasi spre oprirea declinului economic • Fiecare zona selectata sa beneficieze de infrastructura de transport (rutiera si feroviara)

si sa fie traversata de culoare de transport european sau sa se afle in proximitatea acestora

• Localitatile urbane componente ale zonei sa fie traditional legate prin relatii de cooperare,

fie ca urmare a acelorasi tipuri de activitati pe care le realizeaza, fie ca urmare a complementaritatii activitatii lor

• Zona sa aiba conditii de comunicare la standarde europene, absolut obligatorii pentru

atragerea investitorilor romani sau straini; majoritatea localitatilor componente sa dispuna de retele digitale de telefonie

• Zona sa aiba resurse care sa poata sustine realizarea prioritatilor nationale de dezvoltare

regionala identificate in Planul National de Dezvoltare (cum ar fi dezvoltarea turismului, sprijinirea sectorului IMM, dezvoltarea infrastructurii, sustinerea populatiei tinere in integrarea acesteia in societatea informationala, etc)

• Colectivitatile locale sa se fi remarcat prin dinamism si preocupare pentru dezvoltarea

propriilor localitati si imbunatatirea calitatii vietii prin implementarea cu succes a unor programe sau proiecte de dezvoltare


Potrivit acestor criterii au fost selectate cele 11 zone de restructurare industriala, cu potential de crestere economica, unde se va concentra Programul Phare 2001 - componenta coeziune economica si sociala -, zone care au fost aprobate de Guvernul Romaniei. Zonele prioritare selectate au doua importante caracteristici: suporta impactul negativ al restructurarii industriale, dar in acelasi timp au si potential de crestere economica. De aceea ele au fost denumite "zone de restructurare industriala cu potential de crestere economica". In fiecare din aceste zone se are in vedere implementarea unor masuri, programe, proiecte care vizeaza:

Ø Diversificarea economica inclusiv , inclusiv valorificarea potentialului turistic prin sprijinirea dezvoltarii IMM

Ø Dezvoltarea resurselor umane: modernizarea scolilor profesionale si furnizarea de servicii sociale

Ø Imbunatatirea calitatii retelei infrastructurale regionale; va continua dezvoltarea infrastructurii regionale si locale initiata prin Phare 2000 va continua, punindu-se accent pe refacerea mediului si dezvoltarea turismului

Ø Reabilitarea micii infrastructuri urbane si turistice Pentru asigurarea unei bune implementari a acestora se va acorda asistenta tehnica pentru campanii de publicitate, pregatirea si supervizarea proiectelor, training pentru beneficiari. Se propune ca pentru perioada 2002 –2005 sa fie pastrate aceleasi Zone de restructurare industriala. Sintetizam, in cele ce urmeaza, principalele caracteristici ale acestor zone:


I. Zona industriala a Moldovei de Nord - Est Caracteristici generale • Zona se situeaza integral in Regiunea de Dezvoltare Nord – Est • Cuprinde 12 orase cu o populatie totala de 469.132 locuitori; cele mai mari orase sunt

Botosanii (127.000 loc.) si Suceava (118.000 loc.). Celelalte orase au populatie cuprinsa intre 9.000 (Saveni) si 46.000 (Pascani).

• Situat in arealul culoarelor rutiere Siret - Suceava - Bucuresti si a celui spre Republica

Moldova, zona se caracterizeaza prin unitati de productie relativ noi (aparute dupa anul 1970) in ramuri industriale precum prelucrarea lemnului, mobila, textile, constructii de masini, echipamente si alimentara

Probleme economice si sociale • Zona ramasa in urma si izolata • Intreprinderi putin viabile, capacitate concurentiala foarte redusa • Declin industrial generator de rate ridicate ale somajului, situate constant peste media

nationala. In 1999 zona cuprindea 16 intreprinderi cu peste 1000 de salariati, cele mai multe in Suceava (7) si Botosani (4), ceea ce indica o concentrare a fortei de munca in mari unitati industriale; aceasta situatie complica foarte mult procesul de restructurare, din cauza problemelor sociale dificil de solutionat

• In ultimul deceniu numarul salariatilor din industrie s-a injumatatit (Darabani, Radauti, Saveni,

Botosani, Falticeni, Pascani, Tg. Neamt) • Cel mai important declin industrial se manifesta in centrele urbane mari ale acestei zone:

Suceava, Botosani, Dorohoi • Pana in 1998 au fost inchise complet fabricile textile din Falticeni, intreprinderea textila

"Integrata" - Botosani, intreprinderea de prelucrare a lemnului Tg. Neamt - procedura de faliment; IMUDO Dorohoi - in curs de lichidare

• Pe ansamblul zonei sunt cuprinse in programe de restructurare, lichidare, procedura de

faliment un numar de 27 de intreprinderi din domeniile: masini si echipamente, transport si depozitare, mecanica, constructii metalice, proiectare, servicii agricole, servicii informatice; in programe de privatizare sunt cuprinse 4 intreprinderi din domeniul industriei usoare, agro-alimentare, mecanica. Astfel, intreprinderea de sticlarie din Dorohoi, propusa pentru privatizare, are 1.500 de salariati

• Centre monoindustriale (ex. Saveni - textile); inchiderea singurei intreprinderi din zona

pericliteaza existenta intregii localitati urbane


• Relatii de productie reduse cu restul tarii si cu piata externa • Disponibilizari masive in randul salariatilor, fara acordarea de plati compensatorii • Nivel ridicat al indicelui de saracie comunitara • Cerinta ridicata de calificare a populatiei in diferite meserii • Capacitate redusa de adaptare la cerintele concurentiale ale economiei de piata • Retele de utilitati urbane insuficiente • Imagine putin favorabila in afara, a zonei Potential de dezvoltare • Traditie in mestesuguri – olarit, prelucrarea lemnului, tesaturi artizanale • Existenta sectorului turistic (Suceava, Radauti etc.) si dezvoltarea acestuia poate conduce la

revigorarea industriei mestesugaresti, alimentare si de servicii diversificate • Calificarea fortei de munca in meserii specifice industriei usoare (textile, confectii din piele),

constructii si prelucrarea lemnului • Centre universitare la Suceava si la Iasi (in apropierea zonei) • Potential de dezvoltare a serviciilor (transport, depozitare, distributie) pentru spatiul de sud al

Ucrainei si pentru Republica Moldova • Populatie cu caracter nerevendicativ, care se adapteaza usor la conditii de munca mai

vitrege • Zone nepoluate - potential in producerea (prelucrarea superioara si conservarea) plantelor

medicinale si fructelor de padure

I. Zona industriala a Moldovei de Nord - Est

Nr. Crt. Localitati urbane

Populatie urbana la 1 iulie 2000

- numar -

Judete

1 Botosani 126.621 Botosani 2 Suceava 117.615 Suceava 3 Pascani 48.865 Iasi 4 Dorohoi 35.011 Botosani 5 Falticeni 33.206 Suceava 6 Radauti 31.841 Suceava 7 Tg. Neamt 22.639 Neamt 8 Tg. Frumos 13.548 Iasi


9 Harlau 12.146 Iasi 10 Darabani 12.002 Botosani 11 Siret 10.169 Suceava 12 Saveni 8.739 Botosani

Sursa datelor: Institutul National de Statistica

Total populatie urbana - numar total de persoane - 469.132

% in populatia totala a Romaniei 2,1


II. Zona de industrie complexa a Moldovei central - vestice Caracteristici generale

• Zona se situeaza integral in Regiunea de Dezvoltare Nord – Est • Cuprinde 12 orase cu o populatie totala de 595.912 locuitori; cele mai mari, Bacau (208.000

loc.) si Piatra Neamt (124.000 loc.) sunt si cele mai insemnate in domeniul industrial. Celelalte orase au populatie cuprinsa intre 5.000 loc. (Slanic-Moldova) si 60.000 loc. (Onesti).

• Situata in arealul culoarului rutier european Siret - Suceava – Bucuresti Probleme economice si sociale • Nivel ridicat al dezvoltarii industriale in anii ’55 - ’90, dar cu grave probleme de restructurare

industriala in prezent • Concentrarea fortei de munca in mari unitati industriale este reflectata prin existenta (1999) a

31 unitati de productie cu peste 1000 de salariati. Cea mai mare concentrare industriala o detine orasul Bacau (15 intreprinderi), urmat de Piatra Neamt, Onesti si Roman cu cate 3 intreprinderi avand peste 1000 salariati

• Restructurarea industriala si pierderea pietelor au afectat masiv ramurile chimica,

petrochimica, constructii de masini, prelucrarea lemnului, textile • Unele ramuri isi cauta piete, desi au produse viabile (fibre sintetice, uleiuri minerale, mobila,

produse textile, aeronautice) • Restructurare si reconversie a industriei militare • Zona Comanesti – Darmanesti, cu o suprafata de 546 kmp resimte din plin efectele

restructurarii ramurii extractiei de carbune; a fost declarata „zona defavorizata” si beneficiaza de facilitati specifice pentru potentialii investitori

• Buhusi (textile) si Onesti (petrochimie) sufera de pe urma specializarii mono-industriale, fapt

care conduce la o vulnerabilitate ridicata a comunitatilor urbane • Declin important al numarului salariatilor ocupati in industrie: Roman, Buhusi si Comanesti,

au pierdut, in ultima decada, peste 50% din locurile de munca; orasele Bicaz si Moinesti, datorita accentuarii specializarii industriale si a consecintelor economice ale declinului ramurilor industriale dominante, resimt din plin urmarile sociale ale acestor fenomene

• Roman si Piatra Neamt - importante centre industriale din aceasta zona cu intreprinderi de

insemnatate nationala in domeniul constructiei de masini, metalurgiei, chimica si textila - au mai multe intreprinderi in procedura de faliment


• In prezent sunt cuprinse in programe de restructurare / lichidare sau procedura de faliment un numar de 22 de intreprinderi, multe dintre acestea cu peste 1000 de salariati, in domeniile chimie, petrochimie, extractiva, constructii de masini, lemn, textile, alimentara. In programe de privatizare sunt incluse un numar de 7 intreprinderi din domeniile: utilaj petrolier, ind. usoara etc.

Potential de dezvoltare • Infrastructura industriala bine organizata, industrie diversificata, cu capacitati reale de

realizare a unor produse noi, competitive in conditiile unui management financiar si a unui marketing orientat international

• Forta de munca calificata in mecanica fina, prelucrarea lemnului, textile, chimie si petrochimie • Resurse minerale, energetice, lemn, sare • Legaturi Nord - Sud corespunzatoare, cat si spre Republica Moldova • Aeroporturile Bacau si Iasi asigura legaturile aeriene interne ale zonei • Pondere ridicata a populatiei active cu calificari superioare • Centru universitar la Bacau si in apropiere, la Iasi si Galati • Industrii cu un grad foarte ridicat de tehnologizare (ex. Fabrica de avioane din Bacau) • Posibilitati de dezvoltare a industriei chimice, petrochimice si de prelucrare a lemnului • Mare parte a fortei de munca este calificata in profesii din industria usoara, mai ales textila


II. Zona de industrie complexa a Moldovei central - vestice



- numar -

Judete

1 Bacau 207.573 Bacau 2 Piatra Neamt 124.189 Neamt 3 Roman 81.103 Neamt 4 Onesti 59.921 Bacau 5 Comanesti 26.333 Bacau 6 Moinesti 25.283 Bacau 7 Buhusi 21.924 Bacau

8 Darmanesti 14.363 Bacau

9 Targu Ocna 14.080 Bacau 10 Bicaz 8.957 Neamt 11 Savinesti 6.886 Neamt 12 Slanic Moldova 5.390 Bacau





III. Zona industriala a Subcarpatilor de curbura Caracteristici generale • Zona se situeaza in Regiunea de Dezvoltare Sud -Est, iar orasul Barlad face parte din

Regiunea de Dezvoltare Nord - Est • Cuprinde 9 orase, cu o populatie totala de 459.698 locuitori; dintre acestea, cele mai mari

orase sunt Buzau (146.000 loc.) si Focsani (97.000 loc.), celelalte orase avand intre 8.000 (Odobesti) si 78.000 (Barlad) locuitori.

• Zona se caracterizeaza printr-o structura complexa a industriei, detine legaturi de transport

favorabile in directia Nord, Sud si Est, se situeaza de-a lungul Coridorului de Transport European care traverseaza tara noastra dinspre nord spre sud si utilizeaza aeroportul din Bucuresti ca legatura aeriana externa

Probleme economice si sociale • Zona cuprindea, in 1999, 15 unitati industriale, fiecare cu peste 1000 de salariati, avand cea

mai mare concentrare in orasul Buzau - 8 si Barlad - 3, ceea ce poate antrena, prin restructurare, un somaj ridicat.

• Declinul industrial din ultimul deceniu a produs urme adanci in structura populatiei ocupate in

aceasta zona; orasele Adjud, Panciu, Marasesti, Tecuci si Ramnicu - Sarat avand o reducere cu peste 50% a populatiei ocupate in industrie

• Reculul industrial a afectat indeosebi centrul monospecializat Adjud (celuloza si hartie) cat si

orasele Marasesti si Barlad (pondere mare a intreprinderilor cu peste 1000 de salariati). In orasul Focsani sunt numeroase intreprinderi in curs de lichidare, iar unele privatizari nu au siguranta viabilitatii.

• In programele de restructurare sunt cuprinse 11 intreprinderi din domeniile: metalurgie,

textile, transporturi, si alimentar, iar in programele de privatizare, 21 de intreprinderi din ramurile alimentara si transporturi

Potential de dezvoltare • Unele intreprinderi din industria alimentara, textila si prelucrarea lemnului detin capacitati

tehnologice care, in conditiile unui management corespunzator si a unei infuzii de capital, ar putea fi relansate economic. Produsele acestora ar putea avea, cel putin, o piata de desfacere interna

• Structura complexa a centrului industrial Buzau, forta de munca calificata pentru activitati

industriale pot constitui premise favorabile pentru crearea de IMM specializate in realizarea de produse pentru industria de automobile precum si a unor produse din sticla (vase tip Galle pentru export)


• Existenta unor podgorii renumite (Panciu, Odobesti) poate fi un punct de plecare in transformarea acestora in zone de turism viticol

• Conditii favorabile pentru aparitia unei mici industrii de oteturi speciale cu nivel inalt de

valorificare si solicitate la export. • Resursele zonei pot conduce la intemeierea de unitati de colectare si prelucrare a plantelor

medicinale si fructelor de padure (productie pentru export) • Zona are si potential turistic: vulcanii noroiosi si statiunea balneara Monteoru, in apropiere de

Buzau

III. Zona industriala a Subcarpatilor de curbura



- numar -

Judete

1 Buzau 145.610 Buzau 2 Focsani 96.930 Vrancea

3 Barlad 77.965 Vaslui

4 Tecuci 46.452 Galati 5 Ramnicu Sarat 41.348 Buzau 6 Adjud 20.582 Vrancea 7 Marasesti 13.107 Vrancea 8 Panciu 9.612 Vrancea 9 Odobesti 8.192 Vrancea





IV. Zona industriala si de servicii a Dunarii de Jos Caracteristici generale • Zona se situeaza integral in Regiunea de Dezvoltare Sud - Est. • Cuprinde cinci centre urbane cu o populatie de 669.894 locuitori, reprezentand 22,83% din

populatia regiunii Sud - Est. Principalele orase sunt Galati (327.000 loc.), Braila (231.000 loc.) si Tulcea (95.000 loc.).

• Zona se caracterizeaza prin legaturi rutiere, feroviare si fluviale foarte eficiente, cu centre

industriale de insemnatate deosebita pentru economia nationala, avand relatii internationale de cooperare importante pentru Romania

Probleme economice si sociale • Zona se caracterizeza printr-o concentrare mare a activitatilor industriale si a fortei de munca

in intreprinderi mari. In 1999 existau 24 intreprinderi, fiecare cu peste 1.000 de salariati, dintre care cate 10 in Braila si Galati si 4 in Tulcea

• Spatiul cuprins intre Galati si Tulcea sufera masiv in urma reducerii activitatii industriale si,

mai recent, a opririi transportului pe Dunare, ca urmare a conflictului din Iugoslavia • Toate cele 3 mari centre urbane - Galati, Braila, Tulcea au suferit de pe urma reducerii

activitatii industriale din ultimul deceniu • Galati - cel mai mare centru siderurgic al tarii (35.000 salariati) si unul dintre cele mai mari din

Europa, avand relatii de cooperare industriala cu peste 70 de centre industrial-urbane, are probleme acute de restructurare. Combinatul siderurgic SIDEX a fost privatizat in anul 2001. Efectul acestei masuri va avea influenta hotaratoare asupra nivelului de viata si a structurii economice a orasului. Combinatul are o productie cu pondere insemnata in exportul tarii, in timp ce importul de materii prime necesare sustine viabilitatea instalatiilor portuare din Constanta si Galati. Alte intreprinderi locale din domenii precum constructii feroviare, siderurgie, constructii - montaj, intreprinderi de morarit cu peste 1000 de salariati se afla in proces de restructurare / privatizare

• Braila - centru industrial dominant in domeniul constructiilor de masini pana in 1990 - a suferit

in ultimul deceniu numeroase restructurari ale activitatii industriale: santierul naval, laminorul, fabrica de utilaj greu, combinatul de prelucrare a lemnului. Intreprinderea Celhart Donaris este inclusa in programul de privatizare PSAL 1. Industria braileana de confectii a suferit o diminuare importanta a locurilor de munca si a varietatii produselor, ocupand in prezent un rol important doar in cadrul activitatii de confectii in sistemul "lohn"

• Tulcea cu o structura industriala variata, a suferit o reducere a capacitatii de productie.

Domenii de activitate precum productia de caramizi refractare, constructii de nave, alumina au suferit restrangeri notabile. Tulcea a pierdut rolul dominant in industria conservelor de peste odata cu eliminarea Romaniei din randul tarilor cu pescuit oceanic, ceea ce a condus


de asemenea la diminuarea locurilor de munca. In prezent, orasul este un centru insemnat al metalurgiei neferoase (Combinatul Ferom), activitate greu de restructurat, care necesita un insemnat efort financiar pentru modernizare. Activitatea din domeniul metalurgiei neferoase are urmari negative asupra starii ecologice din Rezervatia Naturala a Deltei Dunarii. Reducerea turismului in Delta Dunarii a agravat problemele sociale si asa deosebit de grave, ca urmare a disponibilizarilor de personal din celelalte domenii de activitate

• Carierele de piatra din zona (Macin si Isaccea) si-au restrans activitatea odata cu diminuarea

sectorului de constructii Potentialul de dezvoltare • Toate aceste 3 mari orase dunarene au o insemnata traditie comerciala si de transport inca

din secolul XIX, cand reprezentau localitati importante pentru transportul pe Dunare. O revigorare a arterei navigabile dunarene ar oferi acestor trei orase un rol important, atat in comertul de tranzit, cat si in cel de prelucrare primara a importurilor de materii prime pentru Europa Centrala.

• Interes deosebit il constituie avantajele oferite de catre zonele libere Galati si Braila • Datorita unei structuri favorabile a retelelor comerciale, aceste orase ar putea avea

insemnatate in deschiderea pentru turism a culoarului Dunarii, devenind porturi si pentru vasele de croaziera pe Dunare.

• Unele privatizari reusite cu parteneri internationali (Galati - Santierul Naval Damen),

reorientari ale productiei, efectuate cu succes (Braila – ARTFERO – productie de feronerie realizata intr-un spatiu al intreprinderii Laminorul), restructurarea din cadrul industriei textile (Braila – BRAICONF) ar putea reprezenta nucleul unor alte dezvoltari, prin atragerea de noi investitii

• Zona are rol in mentinerea legaturilor comerciale cu exteriorul tarii • Capacitate ridicata de educatie scolara, profesionala si universitara (Galati) • Legaturi istorice favorabile cu hinterlandul Moldovei de Sud si Dobrogei de Nord • Zonele libere Braila si Galati pot oferi, in conditiile unui management corespunzator, cai

insemnate de implementare de investitii in servicii si productie • In zona nord-dobrogeana a Macinului, cu nivel redus de poluare, pot fi create ( in Isaccea si

Macin ) centre de colectare si prelucrare a plantelor medicinale

IV. Zona industriala si de servicii a Dunarii de Jos




- numar -

Judete

1 Galati 326.956 Galati

2 Braila 230.962 Braila

3 Tulcea 94.706 Tulcea

4 Macin 11.678 Tulcea

5 Isaccea 5.592 Tulcea Sursa datelor: Institutul National de Statistica


% in populatia totala a Romaniei 3,0 V. Zona industrial - extractiva a Subcarpatilor Munteniei Caracteristici generale • Zona se situeaza integral in Regiunea de Dezvoltare Sud Muntenia • Cuprinde 13 de localitati urbane, cu o populatie totala de 501.047 locuitori, in care ponderea

cea mai mare o au orasele Pitesti (187.000 loc.) si Targoviste (98.000 loc.), celelalte orase au populatie cuprinsa intre 7.300 (Mija – I.L. Caragiale) si 43.000 locuitori (Campulung – Muscel)

• Zona are legaturi de comunicatie Est -Vest, Nord - Sud bine dezvoltate, retea urbana bine

structurata, in proximitatea legaturilor aero- feroviare si rutiere interne si internationale eficiente, forta de munca calificata si obisnuita cu ritm modern de activitate industriala, numar relativ mare de cadre medii si superioare tehnice; in pofida concentrarii industriale, in zona se gasesc areale de agrement si recreere cunoscute

Probleme economice si sociale • Este zona cu cele mai multe intreprinderi (1999) cu peste 1000 de salariati - 58 de

intreprinderi. Dintre acestea cele mai multe se afla in Pitesti - 7, in Curtea de Arges - 6 si in Targoviste – 5

• Produsele acestor intreprinderi sunt supuse masiv concurentei interne si internationale in

domenii precum automobile, utilaj petrolier, constructii de masini, petrochimie • Necesitatea conversiei unor fabrici de armament si gasirea de nise pentru produse specifice • Restructurarea intreprinderilor din industriile: textila, alimentara, constructii de masini,

extractiva si chimie a condus la cresterea numarului somerilor • Orase cu structura monoindustriala – ex. Mija – au pierdut, prin inchiderea intreprinderilor,

capacitatea de sustinere economica a populatiei


• In programele de restructurare/lichidare sunt incluse un numar de 9 intreprinderi din domeniul

industriei alimentare, lemnului, serviciilor, iar pentru privatizare - 17 intreprinderi din domeniile: metalurgie, utilaj petrolier, industrie alimentara si servicii. Intreprinderile Argesana Pitesti (ind.usoara), COST Targoviste ( oteluri speciale) si ARO Campulung ( autoturisme de teren) sunt incluse in programul de privatizare PSAL 1

Potential de dezvoltare

• Resurse de sol (paduri, ape) si subsol (petrol, gaze, carbune, sare) insemnate • Forta de munca cu un nivel ridicat de calificare • Industrie foarte diversificata – in unele cazuri – cu sectii moderne (de preluat si dezvoltat) si

cu produse (utilaj petrolier, materiale de constructii, aparataj electric, aparatura de uz casnic, mobila, chimie, textile, alimentare, armament) carora, prin eforturi de management si prezentare corespunzatoare, nu le-ar lipsi pietele

• Nivel ridicat al urbanizarii si densitate mare a populatiei • Apropiere de capitala, cu relatii de transport favorabile intra- si inter-regionale • Retea educationala de toate gradele densa si diversificata; Universitati in orasele Pitesti si

Targoviste; apropiere de importantul Centru Universitar Bucuresti • Privatizari cu mari companii internationale cum este privatizarea Intreprinderii de Automobile

Dacia cu firma Renault, pot antrena aparitia de intreprinderi in aval sau in amonte de activitatea acestora

• Existenta unui numar mare de IMM in domeniul comertului si transportului • Retea bancara si de servicii relativ dezvoltata • Numar relativ ridicat de societati cu capital mixt • Traditie in mestesuguri si deprinderi • Dezvoltarea activitatilor de turism balnear (Pucioasa - ape sulfuroase)

V. Zona industrial - extractiva a Subcarpatilor Munteniei




- numar -

Judete

1 Pitesti 186.163 Arges

2 Targoviste 98.028 Dambovita

3 Campulung Muscel 42.890 Arges 4 Mioveni 36.193 Arges

5 Curtea de Arges 34.085 Arges

6 Moreni 22.705 Dambovita 7 Gaesti 16.325 Dambovita

8 Pucioasa 16.377 Dambovita

9 Costesti 12.053 Argers 10 Titu 10.577 Dambovita

11 Topoloveni 10.278 Arges

12 Fieni 8.121 Dambovita 13 Mija (I.L.Caragiale) 7.252 Dambovita


Total populatie urbana - numar total de persoane - 501.047% in populatia totala a Romaniei 2,2


VI. Zona industriala a Olteniei centrale Caracteristici generale • Zona se situeaza integral in Regiunea de Dezvoltare Sud –Vest • Cuprinde 10 orase cu 540.273 locuitori. Centrul dominant este Craiova cu 313.000 loc.,

urmat de Slatina (86.000 loc.). Celelalte orase au populatia cuprinsa intre 6.600 loc. (Piatra Olt) si 39.000 loc. (Caracal)

• Situata in lungul coridorului european de transport Timisoara - Bucuresti, si in apropierea

viitorului pod peste Dunare de la Calafat, aceasta zona are relatii rutiere si feroviare favorabile, iar cele aeriene sunt asigurate prin Bucuresti si Craiova

Probleme economice si sociale • Concentrarea fortei de munca in mari unitati industriale este reflectata prin existenta (1999) a

20 unitati de productie cu peste 1000 de salariati, cu cea mai mare concentrare industriala in orasele Craiova - 10 si Slatina – 6

• Industria dominanta este localizata in Craiova (locomotive si motoare electrice, avioane,

aparare, termoelectrica, chimica, alimentara, textila) si Slatina (aluminiu brut si produse din aluminiu). Celelalte orase au suferit in ultimii 10 ani un declin industrial care a antrenat diminuarea cu 50% a locurilor de munca (Bals, Filiasi, Piatra Olt, Caracal, Dragasani, Scornicesti)

• Diminuarea activitatii economice in orasele mono-structurate Caracal (vagoane), Bals

(material rulant), Dragasani (incaltaminte de cauciuc), Calafat ( produse chimice) a condus la perturbatii in viata centrelor respective. O situatie asemanatoare se intalneste la Filiasi, unde reconversia Uzinei Romarm a afectat viabilitatea orasului ca centru industrial

• Privatizarea unor mari intreprinderi, cum ar fi Uzina de automobile Craiova (Daewoo), -

Fabrica de uleiuri (Topway) si Fabrica de bere din Craiova, a condus la reducerea implicita a locurilor de munca, cu importante consecinte pe plan social. Societatile Romvag Caracal, Electroputere si IUG Craiova sunt incluse in programul de privatizare PSAL 1

• In programele de restructurare / lichidare sunt cuprinse 22 de intreprinderi din domeniile

industriei constructoare de masini, chimie, alimentara, textile, lemn. In programele de privatizare sunt incluse 8 intreprinderi din domeniul metalurgiei, constructii de masini si servicii

Potential de dezvoltare • Existenta unor resurse insemnate de hidrocarburi si productia de energie (termo si hidro),

face ca zona sa aiba un rol insemnat in balanta energetica a tarii


• Unitati industriale care pot avea o buna piata de desfacere interna; si in conditiile unui management performant detin produse cu sanse la export: material rulant - Bals, vagoane de marfa – Caracal, pompe auto – Scornicesti, textile, alimentare – Slatina, Draganesti Olt

• In apropiere de Craiova exista sansa reintrarii in functiune a uriasului complex de sere, care

s-ar putea specializa si pe plante decorative, flori si trufandale cu piata de desfacere - cel putin - pentru sudul tarii

• Bogat bazin hidrografic; existenta unor sisteme de irigatii care fac posibila productia de

materie prima pentru industria agroalimentara • Reprezinta o importanta zona cerealiera, legumicola si viticola • Inchiderea partiala a platformei chimice Isalnita (Craiova) a atenuat problemele poluarii

aerului, dar existenta "muntelui" de steril carbonifer din apropierea termocentralei constituie un pericol pentru poluarea solului pe suprafete insemnate

• Centre de prelucrare superioara si conservare a plantelor medicinale si fructelor de padure • Produsele agriculturii si viticulturii ar putea constitui o premisa pentru dezvoltarea industriei

conservelor de legume si valorificarea superioara a vinului. • Existenta unei retele scolare diversificate, inclusiv a Universitatii din Craiova, ofera zonei

posibilitatea de a avea forta de munca specializata

VI. Zona industriala a Olteniei centrale



- numar -

Judete

1 Craiova 312.358 Dolj 2 Slatina 86.351 Olt 3 Caracal 38.721 Olt 4 Bals 22.713 Olt 5 Dragasani 22.374 Valcea 6 Filiasi 20.263 Dolj 7 Scornicesti 13.674 Olt 8 Draganesti Olt 13.083 Olt 9 Piatra Olt 6.640 Olt

10 Isalnita 4.096 Dolj Sursa datelor: Institutul National de Statistica




VII. Zona industriala a Podisului Mehedinti Caracteristici generale • Zona se situeaza in Regiunea de Dezvoltare Sud-Vest; doar localitatea Toplet face parte din

Regiunea de Dezvoltare Vest • Cuprinde 11 orase cu 307.702 locuitori. Principalele orase: Drobeta - Turnu Severin (116.000

locuitori), Tg. Jiu (98.000 loc.); celelalte centre au populatia cuprinsa intre 3.000 (Toplet) si 25.000 locuitori (Motru)

• Pozitie la Dunare, porturile Drobeta Turnu Severin si Orsova ofera o legatura cu artera

fluviala ce leaga Centrul Europei cu Marea Neagra. Zona are legaturi rutiere si feroviare relativ dezvoltate

Probleme economice si sociale • Activitatea industriala si forta de munca este concentrata in 2 mari subzone industriale. Cele

mai numeroase unitati industriale, cu peste 1000 de salariati, sunt in zona orasului Tg. Jiu (6) si in zona orasului Drobeta Turnu Severin (4); aceasta zona industriale se confrunta cu probleme sociale grave in procesul restructurarii

• Problemele sociale ale restructurarii au determinat declararea, pe acest teritoriu, a trei zone

defavorizate care acopera o suprafata de peste 1200 kmp: Motru - Rovinari (688kmp), Schela (308kmp), Albeni (286kmp)

• Zona extractiva a Olteniei Subcarpatice, restructurarea activitatilor miniere si disponibilizarea

personalului prin inchiderea minelor au creat suplimentar probleme grave din cauza existentei in aceasta zona a unui singur tip de activitate

• Reducerea si apoi stoparea traficului fluvial pe Dunare a afectat activitatea de transport,

reparare si depozitare in porturile Drobeta Turnu Severin si Orsova • Drobeta Turnu Severin - important centru industrial (constructii de nave si de masini, textile,

celuloza, chimie, alimentara) si-a restructurat mult activitatea, iar alte centre mono-industriale (Toplet, Orsova) si-au pierdut in mare parte locurile de munca, rezultand concedieri masive

• In programele de restructurare / lichidare sunt cuprinse 13 intreprinderi din ind. textila,

alimentara, constructii si servicii, iar pentru privatizare sunt prevazute 6 intreprinderi din industria constructiilor de masini si nave

Potential de dezvoltare • Zacaminte de hidrocarburi, energie hidroelectrica, lemn, granit, marmura, petrol, gaze

naturale, ape minerale si termale


• Centre de prelucrare superioara si conservare a plantelor medicinale si fructelor de padure colectate din zone nepoluate – (Podisul Mehedinti si Muntii Cernei)

• Pozitia favorabila poate oferi orasului Drobeta Turnu Severin sanse in reabilitarea unora

dintre ramurile industriei: nave, textile, celulozei, alimentare, serviciilor portuare • Uzina de apa grea, de langa Drobeta Turnu Severin, are sanse in revigorarea activitatii si

datorita cresterii capacitatii Centralei nuclearoelectrice de la Cernavoda • Utilizarea fortei de munca disponibilizate din minerit pentru modernizarea soselei Baile

Herculane - Baia de Arama • Centrul industrial complex Targu Jiu poate oferi sanse IMM in domeniul prelucrarii lemnului si

al industriei textile • Potential turistic: zona subcarpatica a Olteniei (pesterile Polovraci, Baia de Fier), Parcul

National Portile de Fier, monumentele istorice (Cetatea Tricule, Manastirile Orsova, Tismana, Polovraci, Motru, etc), Targu Jiu (complexul Brancusi si Poiana Narciselor) etc.

VII. Zona industriala a Podisului Mehedinti



- numar -

Judete

1 Drobeta-Turnu Severin 115.979 Mehedinti 2 Tg. Jiu 97.259 Gorj 3 Motru 25.369 Gorj 4 Orsova 15.009 Mehedinti 5 Rovinari 13.114 Gorj 6 Bumbesti-Jiu 11.891 Gorj 7 Tg. Carbunesti 9.102 Gorj 8 Novaci 6.079 Gorj 9 Baia de Arama 5.761 Mehedinti

10 Þicleni 5.170 Gorj 11 Toplet 2.969 Caras-Severin





VIII. Zona industriala a Banatului de Sud si a Bazinului Petrosani Caracteristici generale • Zona se situeaza integral in Regiunea de Dezvoltare Vest • Are o populatie de 573961 locuitori si cuprinde 22 orase dominate de 3 centre ale metalurgiei

si constructiilor de masini: Resita (93.000 loc.), Hunedoara (78.000 loc.) si Deva (76.000 loc.). Celelalte orase au intre 2.000 (Margina) si 50.000 (Petrosani) locuitori. Bazinul carbonifer Petrosani, cu 6 centre urbane, concentreaza peste 160.000 locuitori

• Zona are relatii favorabile de transport rutier si feroviar in toate directiile, este traversata de

un culoar rutier european, este deservita de Aeroportul Timisoara si are iesire la Dunare Probleme economice si sociale • Regiunea Banatului de Sud este specializata in industrie metalurgica si constructii de masini

(Resita, Borsa, Otelu Rosu, Calan, Hundeoara), cu centrul de industrie usoara complexa Caransebes (textila, lemn, ceramica). In toate aceste centre se remarca un grad extrem de ridicat al concentrarii tehnice a intreprinderilor cu peste 1000 de salariati. In conditiile actuale multe dintre intreprinderi au pierdut piete considerate drept sigure (metalurgie), iar unele sectii competitive s-au transformat in centre de profit independente, in defavoarea viabilitatii altora (cazul tuturor marilor combinate complexe divizate)

• Bazinul carbonifer Petrosani concentreaza productia de huila a tarii; este o zona cu maxima

concentrare de centre mono-industriale miniere, cu probleme majore in procesul de restructurare economica, echilibru socio-cultural labil si mediu ecologic destabilizat

• Bazinul carbonifer Petrosani cuprinde o serie de orase miniere in recul din cauza resurselor

de subsol in scadere si ineficient exploatate, care au intrat intr-un declin economic accentuat. Determinat de problemele structurale complexe si aspectele sociale grave, in scopul atragerii de investitori, aici au fost declarate 4 zone defavorizate: Valea Jiului (Petrosani, Vulcan, Lupeni, Petrila, Uricani), Bocsa, Moldova Noua, Anina (Anina, Oravita) si Brad (Brad, Tomesti)

• Calan, Otelu Rosu, Bocsa, Margina, Nadrag, Tomesti sunt centre mono-industriale cu

posibilitati reduse de reconversie industriala, avand forta de munca strict specializata • Lipsa intreprinderilor cu locuri de munca accesibile populatiei feminine (cu exceptia celor din

Caransebes) • Activitatea industriala a zonei este concentrata in 20 de intreprinderi cu peste 1000 de

salariati (1999), din care cate 4 localizate in Petrosani si Resita si cate 3 in Caransebes si Deva


• In programele de restructurare / lichidare sunt cuprinse 7 intreprinderi din domeniile: siderurgie si servicii, iar pentru programele de privatizare sunt avute in vedere 24 de intreprinderi, in special din domeniile: constructii de masini, chimie, textila, lemn, alimentara si servicii

Potential de dezvoltare • Zona reprezinta cea mai veche concentrare a industriei metalurgice din tara (peste 200 de

ani), bazata pe bogatii de subsol si forta de munca traditional calificata, formata si datorita imigratiei fortei de munca calificata din Silezia, Tirol, Boemia si Slovacia

• Zona are o bogata flora de origine mediteraneana – sursa pentru centre de prelucrare a

plantelor medicinale si a fructelor de padure • Puternica dezvoltare economica din Banat a contribuit la dezvoltarea unor retele urbane bine

structurate, cu viata culturala remarcabila, nivel ridicat de civilizatie si retea educationala bine dotata. Aici s-au dezvoltat traditii de munca cu inalt grad de calificare, comparative cu cele occidentale.

• Premise favorabile pentru crearea de IMM – fond forestier, existenta infrastructurii industriale

(spatii de productie disponibile ca urmare a lichidarii unor intreprinderi), forta de munca disponibilizata din minerit, reconvertibila pentru lucrari de infrastructura, reabilitari ecologice, impaduriri etc.

• Proiectele pentru renaturalizarea solului afectat de activitatile miniere si siderurgice pot

atrage forta de munca disponibilizata din zona • In prezent, in afara de retelele de scoli de calificare profesionala exista institute de

invatamant superior tehnic la Resita, Petrosani, Hunedoara si Universitatea Ecologica din Deva.

• Relatii traditionale cu Europa Centrala in domeniul economic si legaturi familiale cu populatia

germana emigrata • Grad inalt de civilizatie a populatiei din Banat – garant al adaptarii acesteia la cerintele

industriei moderne. • Imagine internationala buna a meseriasilor banateni • Potential turistic ridicat datorita reliefului variat si original reprezentat de Muntii Banatului;

turism rural, cinegetic, piscicol


VIII. Zona industriala a Banatului de Sud si a Bazinului Petrosani



- numar -

Judete

1 Resita 92.776 Caras-Severin

2 Hunedoara 78.435 Hunedoara 3 Deva 75.515 Hunedoara 4 Petrosani 50.192 Hunedoara 5 Vulcan 32.607 Hunedoara 6 Lupeni 30.805 Hunedoara 7 Caransebes 30.749 Caras-Severin 8 Petrila 28.277 Hunedoara 9 Orastie 24.307 Hunedoara

10 Bocsa 18.973 Caras-Severin 11 Brad 17.709 Hunedoara 12 Oravita 14.856 Caras-Severin 13 Calan 14.415 Hunedoara 14 Simeria 14.595 Hunedoara 15 Otelu Rosu 12.823 Caras-Severin 16 Hateg 12.549 Hunedoara 17 Uricani 11.893 Hunedoara 18 Anina 10.498 Caras-Severin 19 Aninoasa 6.110 Hunedoara 20 Nadrag 3.540 Timis 21 Tomesti 2.671 Timis 22 Margina 2.399 Timis





IX. Zona industrial-extractiva a Muntilor Apuseni Caracteristici generale • Zona se situeaza in Regiunile de Dezvoltare Centru si Nord-Vest • Cuprinde 17 orase, cu o populatie totala de 342.754 locuitori. Alba Iulia (72.000 loc.) si Turda

(61.000 loc.) reprezinta principalele localitati; celelalte orase au populatie cuprinsa intre 3.000 (Vascau, Nucet) si 30.000 locuitori ( Campia Turzii, Sebes si Cugir)

• Areal geo-economic bine delimitat, cu facilitati de transport in toate directiile, incadrat de

culoarele rutiere europene, deservit de trasee feroviare internationale (in est, sud si nord), avand in apropiere aeroporturile din Cluj, Sibiu, Arad si Timisoara

Problemele economice si sociale • Activitatea industriala si forta de munca este concentrata in 10 intreprinderi cu peste 1000 de

salariati (1999), din care 4 in Alba Iulia si 2 in Turda • Orase mono-industriale de exploatari miniere in zona montana (Abrud, Zlatna, Baia de Aries,

Campeni) • Numeroase intreprinderi au personal bine calificat, dar utilaje - in mare parte - invechite,

management si marketing neperformant; in unele cazuri, intreprinderile pot avea sanse - cu unele interventii - pentru revenirea pe piata (produse textile, ceramice, materiale de constructii)

• Zona are probleme majore de restructurare a industriei miniere; au avut loc reduceri de

personal la minele Abrud, Baia de Aries, Zlatna • Zona are probleme de restructurare a industriei metalurgice (Aiud, Zlatna, Cugir, Campia

Turzii) si chimice (Ocna Mures) • Abrud, Stei, Zlatna, Aiud ca centre mono-industriale au posibilitati reduse de diversificare

industriala; se manifesta un somaj ingrijorator, mult peste media tarii si un indice ridicat de saracie

• Dezechilibre ecologice la Zlatna, Abrud, Turda, Stei, Baia de Aries ca urmare a efectelor

multiple ale poluarii aerului, apei, solului si vegetatiei • In programe de restructurare / lichidare, procedura de faliment sau conservare sunt cuprinse

18 intreprinderi din domeniile industriei constructiilor de masini si echipamente, metalurgica, chimica, textila, lemn, cu un numar mare de salariati. Cele mai importante dintre acestea sunt intreprinderile de industrie complexa din nodul industrial Turda - Campia Turzii (metalurgie, lemn, constructii de masini, materiale de constructii)

• Reconversie dificila a industriei militare (Cugir)


Potential de dezvoltare • Resurse de subsol ( minereuri auro-argentifere, sare, marmura la Vascau) si fond forestier • Industrie diversificata: constructii de masini si prelucrare a metalelor si a lemnului, textile,

materiale de constructii, sticla, ceramica, alimentara • Identitate etnografica evidenta, cu traditii mestesugaresti puternice (prelucrarea lemnului -

zona montana - si pielarie, sticla, feronerie, ceramica - culoarul Campia Turzii - Sebes). • Arealul are sanse pentru reaparitia mestesugurilor pe cale de disparitie (harnasamente, arme

medievale, vitralii si ceramica originala, prelucrarea manuala a lemnului, covoare manuale etc.)

• Experienta in specialitati ale industriei alimentare, bauturilor traditionale si - in general - in

toate ramurile industriei usoare; au fost atrase investitii straine (Blaj – Bergenbier). • Populatie harnica, variata etnic si bine calificata in orasele din est si sud, cu traditii si vechi

relatii in Europa Centrala • Retea de alimentare cu gaze naturale dezvoltata • Initiative locale au condus la aparitia de IMM, multe dintre ele cu capital strain (activitati

precum prelucarea artistica a marmurei pentru decoratiuni arhitectonice) • Centre puternice de invatamant superior si invatamant profesional in apropiere (Cluj, Tg.

Mures, Sibiu, Timisoara, Oradea) • Potential turistic remarcabil: agro-turism in zona montana, balnear in lacurile saline, cinegetic,

cultural si de tranzit

IX. Zona industrial-extractiva a Muntilor Apuseni



- numar -

Judete

1 Alba Iulia 71.638 Alba 2 Turda 60.438 Cluj 3 Cugir 29.819 Alba 4 Campia Turzii 29.713 Cluj 5 Sebes 29.463 Alba

6 Aiud 28.607 Alba

7 Blaj 21.336 Alba 8 Ocna Mures 15.578 Alba 9 Beius 11.759 Bihor

10 Stei 9.108 Bihor 11 Zlatna 9.117 Alba 12 Campeni 8.483 Alba


13 Teius 7.329 Alba 14 Abrud 6.560 Alba 15 Baia de Aries 4.899 Alba 16 Vascau 3.030 Bihor 17 Nucet 2.877 Bihor





X. Zona de industrie extractiva a Maramuresului si de industrie predominant usoara a Transilvaniei de Nord

Caracteristici generale • Zona se situeaza integral in Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest • Zona cuprinde 15 orase cu o populatie de 485.903 locuitori. Cele mai importante orase sunt

Baia Mare (150.000 loc.) si Bistrita (87.000 loc.). Celelalte orase au o populatie cuprinsa intre 5.000 loc.(Cavnic) si 44.000 loc.(Sighetul Marmatiei)

• Zona este deservita de relatii de transport rutier si feroviar favorabile relatiilor cu Europa de

Vest precum si de aeroporturile din Baia Mare si Cluj Probleme economice si sociale • Activitatea industriala si forta de munca este concentrata in 19 intreprinderi cu peste 1000 de

salariati (1999), din care 8 in Baia Mare, 5 in Bistrita Nasaud si 3 in Dej • Subzona Maramures se caracterizeaza printr-o specializare extrema in exploatarea si

prelucrarea metalelor neferoase; unitati de productie din aceasta subzona, cu un numar mare de salariati, au suferit reduceri masive de personal in urma restructurarii (15 mine) sau inchiderii (11 mine cu 7000 salariati) activitatii miniere

• In subzona Transilvania de Nord vor intra in programe de restructurare / lichidare si

procedura de faliment mai multe intreprinderi mici si mijlocii din domeniul industriei alimentare, textile, transport, comert.

• Restructurari masive in intreprinderi ale industriei constructoare de masini (Baia Mare) si ale

industriei lemnului (Sighetul Marmatiei). Intreprinderea mecanica din Negresti Oas este inclusa in programul de privatizare PSAL 1

• In programe de restructurare / lichidare, procedura de faliment sunt cuprinse 3 intreprinderi

cu peste 1000 de salariati din domeniile industriei extractive, prelucrarii metalelor neferoase precum si lemnului. In programul de privatizare sunt cuprinse 2 intreprinderi din domeniul industriei prelucrarii metalelor si lemnului

• In Maramures exista masive dezechilibre ecologice, cu impact international negativ, rezultate

prin deversarea reziduurilor din bazinele de decantare ale intreprinderilor miniere: poluarea raurilor Tisa, Sasar (Borsa-Viseu) etc; Baia Mare prezinta o puternica poluare a aerului si solului datorata activitatii industriale de prelucrare a zacamintelor neferoase

• Determinat de complexitatea si gravitatea urmarilor procesului de restructurare economica,

au fost declarate 3 zone defavorizate: Baia Mare (Baia Mare, Baia Sprie, Cavnic) cu o suprafata de 752,25 kmp., Borsa-Viseu (Borsa si Viseul de Sus) - 867,18 kmp. si Rodna (Sangeorz Bai) - 1225,84 kmp.


Potential de dezvoltare • Resurse naturale foarte diversificate: lignit, andezit, gresii, luturi caolinoase - Negresti Oas,

sare – Dej, materiale de constructii – Vascau, Nucet, Stei, masa lemnoasa • Subzona Transilvaniei de Nord se caracterizeaza printr - o structura industriala diversificata:

ind. lemnului, mobila, constructii de masini, textila, alimentara • Facilitatile oferite de zonele defavorizate din Maramures pot stimula aparitia IMM-urilor • Existenta unor unitati de productie mici si mijlocii, cu forta de munca variat si bine calificata in

domeniile industriei mobilei, textile si prelucrarii metalelor, textila • Posibilitati de dezvoltare a mestesugurilor traditionale in prelucrarea metalelor, lemnului, lanii,

prelucrarea carnii si fructelor (specialitati culinare) • Retea de localitati cu legaturi inter- si intra-regionale diversificate; servicii tertiare dezvoltate • In zona exista Universitatea Tehnica din Baia Mare care asigura calificarea superioara a

fortei de munca, iar in apropiere se afla centrele universitare Cluj, Tg. Mures si Oradea • Zacamintele hidrotermale (Sangeorz-Bai) ofera posibilitatea extinderii si diversificarii

turismului balnear • Zestre bogata etnografica; populatie al carui nivel de civilizatie poate favoriza turismul • In zona Maramuresului, turism rural recunoscut la nivel international - arta si cultura

taraneasca originala, monumente bisericesti unice, mincaruri si bauturi traditionale etc.





- numar -

Judete

1 Baia-Mare 149.780 Maramures

2 Bistrita 86.556 Bistrita-Nasaud

3 Sighetul Marmatiei 44.238 Maramures

4 Dej 40.783 Cluj

5 Borsa 27.267 Maramures 6 Gherla 23.959 Cluj

7 Viseul de Sus 18.177 Maramures 8 Negresti Oas 16.302 Satu-Mare 9 Baia Sprie 15.894 Maramures

10 Tg. Lapus 14.018 Maramures 11 Beclean 12.071 Bistrita-Nasaud

12 Nasaud 11.302 Bistrita-Nasaud

13 Sangeorz Bai 10.674 Bistrita-Nasaud

14 Seini 9.418 Maramures 15 Cavnic 5.464 Maramures





XI. Zona de industrie complexa a Transilvaniei centrale Caracteristici generale • Zona se situeaza in Regiunea de Dezvoltare Centru • Are o populatie de 802.244 locuitori si cuprinde 24 orase; principalele centre – Brasov

(311.000 loc.), Medias (62.000 loc.), Miercurea-Ciuc (46.000 loc.) si Fagaras (44.000 loc). Celelalte orase au o populatie intre 5.000 si 40.000 de locuitori

• Retea de transport rutier – culoar european - si feroviar foarte bine dezvoltata, cu relatii

corespunzatoare cu arealele limitrofe; zona este deservita de aeroporturile din Sibiu, Tg. Mures si Cluj; Brasov - zona de intersectie a principalelor axe de transport rutier si important nod feroviar

Probleme economice si sociale • Zona se caracterizeaza printr-o concentrare a activitatilor industriale in peste 25 mari

intreprinderi, cu peste 1000 de salariati (1999), cele mai multe fiind situate in Brasov (6), Medias (6), Miercurea Ciuc (4), Odorheiu Secuiesc (3), Tarnaveni (3) si Copsa Mica (2). Concentrarea fortei de munca in mari intreprinderi face dificil si problematic procesul de restructurare, prin fenomenele sociale pe care le antreneaza

• Restructurare dificila a industriei constructiilor de masini (Brasov, Fagaras, Rupea, Rasnov,

Miercurea Ciuc), chimice (Tarnaveni, Medias, Copsa Mica, Fagaras, Victoria), metalurgice (Vlahita), prelucrarii lemnului (Miercurea-Ciuc, Odorheiu Secuiesc, Intorsura Buzaului), usoara (Agnita, Brasov), miniere (Baraolt). Puternic impact social al somajului in orasele monoindustriale axate pe prelucrarea metalelor, chimie, constructii de masini: Tarnaveni, Ludus, Vlahita, Dumbraveni, Copsa Mica, Rasnov, Fagaras, Victoria, Intorsura Buzaului etc. Localitatea miniera Baraolt cu o suprafata de 128,48 kmp a fost declarata “zona defavorizata”

• Restructurarea marilor intreprinderi industriale din domeniul constructiilor de masini (uzina de

autocamioane Roman, Tractorul, Hidromecanica etc.) si prelucrarea metalelor va accentua fenomenul somajului in judetul Brasov

• Zona Copsa-Mica – unul dintre arealele cu cel mai mare nivel de poluare a aerului si solului

din Europa – este monitorizata prin programe ale Bancii Mondiale; alte zone puternic poluate in care se inregistreaza depasiri ale concentratiei maxime admise: Brasov, Fagaras, Victoria, Odorheiu Secuiesc, Miercurea Ciuc, Medias, Tarnaveni

• Dificultati in accesarea retelelor de transport – exista in cadrul regiunii areale izolate din punct

de vedere al transportului feroviar, (de ex. zona dintre Miercurea Ciuc si Odorheiul Secuiesc) • Densitatea ridicata a industriei militare, lipsita de comenzi si programe de reconversie /

privatizare aplicate • In programele de restructurare / lichidare sunt incluse 25 intreprinderi din domeniile: chimie,

metalurgie, constructii de masini, prelucrarea lemnului, exploatari miniere, iar in programele


de privatizare peste 14 intreprinderi din domeniile: metalurgie, alimentara, transporturi, chimie. Societatea Viromet Victoria este inclusa in programul de privatizare PSAL1

Potential de dezvoltare • Resurse: gaz metan, lemn, ape minerale (Zizin), materiale de constructii (Vlahita, Racos,

Rasnov, Brasov, Fagaras), argile refractare, cresterea animalelor, plante industriale, viticultura

• Forta de munca foarte bine calificata in domenii variate • Investitii straine de succes: Zahar – Ludus, Kraft Jacobs Suchard si Eurofarm – Brasov • Retea de localitati foarte bine structurata, cu cai de comunicatii inter- si intra-regionale

dezvoltate, alimentare extinsa cu gaze naturale, centre de servicii tertiare complexe • Mestesuguri traditionale dezvoltate (prelucrarea artizanala a sticlei, metalului, lemnului,

ceramicii) • Relatii de secole cu Europa Centrala si cu populatia germana emigrata (Sighisoara – centru

de intalnire anuala a emigrantilor din zona) • Populatie educata in spiritul harniciei si ordinei, cu renume in tara si strainatate • Grad de cultura foarte ridicat – scoli de buna traditie (Brasov, Sighisoara, Miercurea-Ciuc) si

centre universitare in apropiere (Sibiu, Targu Mures, Cluj etc.) • Capacitate de dezvoltare a turismului valorificand aspectul medieval si originalitatea cultural-

arhitectonica a unor localitati (Brasov, Rasnov, Sighisoara, Fagaras, Rupea), cat si a cetatilor taranesti sasesti

• Potential turistic montan (climat, ape minerale, bogatii cinegetice, alpinism, sporturi de iarna drumetie etc.) – orasul Brasov si zonele turistice din imprejurimi Bran, Rasnov, Intorsura Buzaului etc.

XI. Zona de industrie complexa a Transilvaniei centrale



- numar -

Judete

1 Brasov 309.671 Brasov 2 Medias 61.786 Sibiu 3 Miercurea Ciuc 46.021 Harghita 4 Fagaras 43.938 Brasov 5 Odorheiu Secuiesc 38.939 Harghita 6 Sighisoara 36.112 Mures 7 Sacele 30.205 Brasov 8 Tarnaveni 29.624 Mures 9 Zarnesti 26.650 Brasov

10 Codlea 24.918 Brasov 11 Ludus 18.556 Mures 12 Rasnov 16.108 Brasov 13 Avrig 16.191 Sibiu 14 Covasna 12.301 Covasna


15 Agnita 12.215 Sibiu 16 Cristuru Secuiesc 11.092 Harghita 17 Victoria 10.745 Brasov 18 Baraolt 10.502 Covasna 19 Iernut 9.835 Mures 20 Intorsura Buzaului 9.105 Covasna 21 Dumbraveni 8.751 Sibiu 22 Vlahita 7.444 Harghita 23 Rupea 6.317 Brasov 24 Copsa Mica 5.189 Sibiu




Analiza SWOT (puncte tari, puncte slabe, oprtunitati si riscuri ) asupra celor 11 Zonelor de Restructurare Industriala pe care o prezentam in continuare justifica selectarea lor pentru concentrarea fondurilor PHARE – componenta Coeziune Economica si Sociala – in periaoada de plan 2002 – 2005

248

I. Zona industriala a Moldovei de Nord - Est

Analiza SWOT

Puncte tari

• Situata in arealul culoarelor rutiere si feroviare Siret-Suceava-Bucuresti si spre Rep. Moldova, zona este deservita aerian de aeroporturilor Suceava si Iasi

• Unitati de productie relativ noi (aparute dupa 1970), in ramuri

industriale precum prelucrarea lemnului, mobila, textile, constructii de masini, echipamente si alimentara

• Calificarea fortei de munca in meserii specifice industriei usoare

(textile, confectii din piele) constructii, prelucrarea lemnului • Populatie cu caracter nerevendicativ, care se adapteaza usor la

conditii de munca vitrege • Centre universitare la Suceava si Iasi (in apropiere) • Fara probleme privind poluarea mediului

Puncte slabe

• Lipsa unor resurse majore de sol si subsol • Intreprinderi putin viabile, capacitate redusa de adaptare la cerintele

concurentiale ale economiei de piata • Nivel ridicat al indicelui de saracie comunitara

• Cerinta ridicata de calificare a populatiei in diferite meserii

• Declin industrial generator de rate ridicate ale somajului, situate constant

peste media nationala • Numeroase localitati cu caracter semiurban, cu utilitati insuficiente si

puternic ancorate in economia rurala • Imagine putin favorabila in afara zonei, populatie cu mobilitate redusa • Numarul salariatilor industriali s-a injumatatit in ultimul deceniu (Darabani,

Radauti, Saveni, Botosani, Falticeni, Pascani, Tg. Neamt) • Cel mai important declin industrial se manifesta in centrele urbane mari

(Suceava, Botosani, Dorohoi)

249

Puncte slabe – continuare • Centre monoindustriale (ex. Saveni – textile), puternic afectate de reculul

economic • Relatii de productie si comert reduse cu restul tarii si cu piata externa • Despaduririle au condus la insemnate procese de alunecari de teren

Oportunitati • Traditie in mestesuguri – olarit, prelucrarea lemnului, tesaturi artizanale • Potential de dezvoltare a serviciilor (transport, depozitare, distributie)

pentru Ucraina de Sud si Republica Moldova • Zone nepoluate, cu potential in colectarea si prelucrarea superioara a

plantelor medicinale • Intreprinderi din diverse domenii industriale sunt cuprinse in programme

de restructurare, iar 4 intreprinderi sunt cuprinse in programme de privatizare

• Sectorul turistic (Suceava, Radauti) si dezvoltarea acestuia poate

conduce la revigorarea industriei mestesugaresti, alimentare si de servicii diversificate

Riscuri

• Unele intreprinderi sunt cuprinse in programe de lichidare sau in proceduri de faliment

• Migratia masiva a segmentului de populatie bine calificat • Prin participarea redusa a zonei la procesul de restructurare economica,

apare pericolul cresterii decalajului in raport cu restul tarii

250

II Zona de industrie complexa a Moldovei central – vestice

Analiza SWOT

Puncte tari

• Situata in arealul culoarului rutier si feroviar Siret-Suceava - Bucuresti, cu legaturi terestre favorabile

• Resurse de hidrocarburi, sare, lemn si hidroenergie • Infrastructura industriala diversificata, cu capacitati industriale

competitive, in conditiile unui management performant • Retea urbana larga, dominata de Bacau (peste 200.000 loc) si Piatra

Neamt (124.000 loc) • Deservita de universitatile Bacau, (Iasi si Galati din apropiere) zona are

o larga si variata retea scolara • Forta de munca inalt calificata in mecanica fina, prelucrarea lemnului,

textile, chimie si petrochimie • Industrii cu un grad foarte ridicat de tehnologizare (ex. Fabrica de

avioane Bacau)

Puncte slabe

• Restructurarea industriala si pierderea pietelor traditionale au afectat masiv ramurile chimica, petrochimica, constructii de masini, prelucrarea lemnului, textile

• Probleme generate de restructurarea si reconversia industriei militare • Existenta unor centre monoindustriale (Buhusi, Onesti), cu viata

comunitara puternic afectata de criza • Lipsa unor lucrari de protectie contra viiturilor (pe riurile Trotus si Siret )

produce pagube insemnate • Declin important al numarului salariatilor ocupati in industrie (orase ca

Roman, Buhusi, Comanesti pierzind peste 50% din locurile de munca)

251

Oportunitati

• Posibilitati de dezvoltare a industriei chimice, petrochimice si de prelucrare a lemnului

• Intreprinderi din diverse domenii sunt cuprinse in programe de

restructurare si privatizare • Existenta unui mare potential de modernizare a infrastructurii si

serviciilor urbane • Unele intreprinderi realizeaza produse viabile (fibre sintetice, uleiuri

minerale, mobila, produse textile), dar nu au piete de desfacere • Facilitati acordate investitorilor, prin declararea subzonei Comanesti-

Darmanesti ca “zona defavorizata”

Riscuri

• Migratia masiva a specialistilor • Lichidarea iminenta a intreprinderilor neviabile; • Multe intreprinderi cuprinse in procedura de faliment • Continuarea defrisarilor va accentua pericolul inundatiilor

252

III Zona industriala a Subcarpatilor de curbura

Analiza SWOT Puncte tari

• Situata de-a lungul coridorului de transport european ce traverseaza tara de la nord la sud, cu legaturi favorabile de transport in directiile nord, sud si est; zona este deservita de aeroportul Bucuresti - Otopeni

• Economie directionata spre ramurile textila-confectii, metalurgie,

constructii de masini, sticla, celuloza, alimentara • Retea de localitati dominata de orasul Buzau (cca. 145.000 loc.) • Centre scolare si profesionale in toate orasele • Poluare redusa • Populatie numeroasa apta de munca

Puncte slabe

• Structura economica insuficient stabilizata, ca urmare a industrializarii efectuate intr-un areal cu traditii muncitoresti reduse

• Reculul industrial a produs dezechilibre sociale masive • Calificari insuficiente si nediversificate ale fortei de munca • Defrisarile masive de la sfarsitul secolului 19 si lipsa lucrarilor pentru

limitarea alunecarilor de teren au efect negativ asupra mediului natural

• Plecarea populatiei tinere din cauza lipsei locurilor de munca

253

Oportunitati

• 11intreprinderi din domeniile metalurgie, textile, transporturi si alimentar sunt cuprinse in programe de restructurare, iar 21 intreprinderi aflate in proces de privatizare, din ramurile alimentara si transporturi

• Unele intreprinderi din industria alimentara, textila si prelucrarea

lemnului detin capacitati tehnologice si ar putea fi relansate economic prin infuzie de capital si un management performant

• Conditii favorabile pentru aparitia unei industrii de oteluri speciale, cu

nivel inalt de valorificare a materiilor prime si care sunt solicitate la export

• Poluarea redusa si existenta fortei de munca excedentare, creeaza

conditii favorabile pentru infiintarea unor unitati de colectare si prelucrare a plantelor medicinale si fructelor de padure, solicitate la export

• Potential turistic, prin valorificarea zonei vulcanilor noroiosi si a

statiunii balneare Monteoru • Potential de dezvoltare a turismului viticol, datorita podgoriilor

renumite din zona (Panciu, Odobesti)

Riscuri

• Declinul industrial din ultimul deceniu a condus, in unele orase, la o reducere cu peste 50% a populatiei ocupate in industrie

• Existenta unui numar de 15 unitati industriale (dintre care Buzau cu 8,

Barlad - 3 ), fiecare cu peste 1000 de salariati, a caror restructurare( inchidere sau lichidare) poate conduce la un somaj ridicat

• Permanentizarea lipsei de investitii in domeniul reimpaduririlor si

consolidarii proceselor de panta (alunecari de teren) conduce la scaderea nivelului pinzei freatice

254

IV. Zona industriala si de servicii a Dunarii de Jos


• Legaturi rutiere-feroviare (nord, est, sud) eficiente si fluviale (in lungul Dunarii(. Relatiile de transport aerian sunt asigurate prin Bucuresti si, partial, prin Constanta

• Traditional, puternica specializare in domeniul comertului si transportului,

zona a devenit tinta unei industrializari fara precedent : detine unul dintre cele mai mari complexe siderurgice europene (Galati), prelucrarea primara de minereuri (Tulcea), constructii de masini (Braila, Galati), confectii, lemn, alimentara

• Reteaua de orase este dominata de Galati (327.000 loc.) si Braila (cca

230.000 loc.), care, in nucleul istoric, sunt corespunzator structurate • Varietate de structuri scolare de toate gradele, zona fiind deservita de

universitatea Galati, partial Constanta si Bucuresti • In special in domeniul tehnic, exista o multitudine de calificari la diferite

niveluri • Exemple de privatizari si restructurari de succes (santierul naval Damen,

fabrica de confectii Braiconf, uzina de feronerie Braila) arata ca in aceasta zona exista capacitati locale pentru depasirea greutatilor tranzitiei

Puncte slabe

• Concentrarea masiva a unitatilor de productie cu peste 1000 de salariati : Braila si Galati cate 10, Tulcea 4

• Somaj in masa din cauza reculului economic, cu perspective reduse de

reincadrare in ocupatiile initiale, cu exceptia industriei confectiilor • Canalul Dunare-Marea Neagra a condus la pierderea rolului jucat de

porturile dunarene (Galati, Braila) ca porti maritime ale tarilor central-europene lipsite de iesire la mare: Ungaria, Austria, fosta Cehoslovacie. In acelasi timp reducerea activitatii economice a combinatului siderurgic a diminuat volumul tonajului din port, iar criza iugoslava a paralizat rolul de caraus dunarean al societatilor de transport romanesti. Acestea folosesc acum porturile Hamburg si Rotterdam pentru transbordarea marfurilor

• Pierderea flotei de pescuit oceanic si reducerea la minim a turismului in

Delta, precum si impactul negativ asupra mediului cauzat de societatea Ferom Tulcea a condus si aici la un recul masiv al activitatii economice

• Lipsa unui pod peste Dunare se resimte masiv nu numai in lunile de

iarna, dar reduce sansa de dezvoltare a Dobrogei de Nord • Lipsa preocuparii si a fondurilor pentru dragarea senalului navigabil la

bara Sulina, reduce si mai mult atractivitatea porturilor dunarene

255

Oportunitati

• Numeroase intreprinderi sunt incluse in programul PSAL 1, iar privatizarea SIDEX urmeaza sa aiba loc in anul 2001

• Zonele libere (Galati, Tulcea, Braila) creeaza facilitati fiscale investitorilor

straini • Reluarea navigatiei ar contribui la reactivarea unui sector insemnat al

economiei zonei si ofera posibilitatea transportului materialului de constructie valoros din perimetrul Isaccea-Macin spre centrul Europei

• Nordul Dobrogei, cu poluare redusa si clima blinda ofera posibilitatea

dezvoltarii unei variate industrii de prelucrare a plantelor medicinale

Riscuri

• Procesul de restructurare si falimentele multor fabrici pot genera mari presiuni sociale

• Intarzierea organizarii turismului de valoare in Delta, poate duce la

degradarea ultimelor obiective din zona, iar extinderea braconajului la scara industriala dauneaza pe termen lung unicitatii faunei si florei, deci atractivitatii pentru vinatoare si turism ecologic

• Capacitatea redusa de ocupare a fortei de munca, poate determina

migrarea specialistilor, schimbarea profesiei sau decalificarea lor

256

V. Zona industriala a Subcarpatilor Munteniei


• Retea rutiera si feroviara diversificata in toate directiile, deservita aerian de Bucuresti

• Resurse de sol (paduri, ape) si subsol (petrol, gaze, carbune, sare)

insemnate; zone de agrement si recreere cunoscute • Industrie foarte diversificata, cu unele sectii moderne (de preluat si

dezvoltat) si produse competitive (utilaj petrolier, materiale de constructii, aparataj electric, aparatura de uz casnic, mobila, chimie, textile)

• Nivel ridicat al urbanizarii, cu retea variata de orase, dominata de

Pitesti (186.000 loc.) si Targoviste (98.000 loc.); larga diversificare a sistemului de alimentare cu gaze naturale

• Retea bancara si de servicii relativ dezvoltata; • Populatie cu traditie in activitatea industriala, agricultura intensiva si

grad sporit de culturalizare

Puncte slabe

• Reducerea activitatii industriale a platformelor industriale (chimie, lemn, constructii de masini) si activitate redusa a Uzinei de automobile Dacia

• Ramuri industriale cu grad redus de modernizare • Suprafete poluate din cauza exploatarilor petrolifere vechi • Poluarea apelor din cauza retelei insuficiente de tratare • Debit inconstant al apelor de suprafata si scaderea nivelului panzei

freatice • Despaduriri insemnate in ultimii ani (alunecari)

257

Puncte tari – continuare • Retea educationala de toate gradele, densa si diversificata

(universitati in orasele Pitesti si Targoviste, apropierea fata de importantul centru universitar din Bucuresti)

• Traditie in mestesuguri • Numar mare de IMM-uri in domeniul comertului si transporturilor • Numar relativ ridicat de societati cu capital mixt

Oportunitati

• Infrastructura dezvoltata poate favoriza, cu costuri reduse, aparitia de intreprinderi noi

• Apropierea de capitala – unde se manifesta o oarecare concentrare a

investitiilor si deci o crestere a costurilor muncii – poate oferi alternative pentru investitii

• Sporirea insemnatatii ca zona de turism si recreere permanenta

(locuinte secundare) pentru populatia aglomeratiei Bucuresti

Riscuri

• Reducerea productiei de hidrocarburi ca urmare a epuizarii rezervelor din straturile exploatate in prezent

• Plecarea fortei de munca competente si tinere spre Bucuresti si

Ploiesti

258

VI. Zona industriala a Olteniei Centrale


• Situata in lungul coridorului european de transport Timisoara - Bucuresti, si in apropierea viitorului pod peste Dunare de la Calafat, aceasta zona are relatii rutiere si feroviare favorabile, iar cele aeriene sunt asigurate prin Bucuresti si Craiova

• Existenta unor resurse insemnate de hidrocarburi si productia de termo -

energie face ca zona sa aiba un rol insemnat in balanta energetica a tarii • Industria dominanta este localizata in 2 orase: Craiova (locomotive si

motoare electrice, avioane, aparare, termoelectrica, chimica, alimentara, textila) si Slatina (aluminiu brut si produse din aluminiu), detinind tehnologie partial moderna si produse competitive

• Bogat bazin hidrografic care in conditiile reabilitarii si construirea unor

sisteme de irigatii ar face posibila cresterea productiilor agricole - materia prima pentru industria agroalimentara

• Importanta zona cerealiera, legumicola si viticola

• Existenta unei retele scolare diversificate, inclusiv a Universitatii din Craiova, ofera zonei posibilitatea de a avea forta de munca specializata

• Retea suficient dezvoltata de centre de deserviri tertiare § Populatie traditional activa

Puncte slabe

• Industrializare relativ recenta, care nu a reusit sa structureze la nivel corespunzator activitatea economica si nu a diversificat suficient paleta meseriilor

• Cu exceptia orasului Craiova si Slatina, centrele urbane nu detin in masura

corespunzatoare valente urbane specifice • Concentrarea fortei de munca in 20 unitati mari de productie industriala, cu

peste 1000 de salariati, cu cea mai mare concentrare industriala in orasele Craiova - 10 si Slatina – 6

• Orasele mici, monostructurate au suferit in ultimii 10 ani un declin industrial

care a antrenat diminuarea cu 50% a locurilor de munca (Bals, Filiasi, Piatra Olt, Caracal, Dragasani, Scornicesti)

259

Oportunitati • Exista unitati industriale care pot avea o buna piata de desfacere interna;

in conditiile unui management performant, exista produse cu sanse la export: material rulant - Bals, vagoane de marfa – Caracal, pompe auto – Scornicesti, textile, alimentare – Slatina, Draganesti Olt. Pentru piata externa, aceeasi situatie va devei realitate in cazul privatizarii competente a uzinei de aluminiu, Electroputere (Craiova) si fabricii de avioane

• In apropiere de Craiova exista sansa reintrarii in functiune a uriasului

complex de sere, care s-ar putea specializa si pe plante decorative, flori si trufandale cu piata de desfacere - cel putin - pentru sudul tarii

• Produsele agriculturii si viticulturii ar putea constitui o premisa pentru

dezvoltarea industriei conservelor de legume si valorificarea superioara a vinului (coniacuri si oteturi speciale).

• Lansarea planului de reconstructie a fostei Iugoslavii, poate constitui un

context favorabil pentru dezvoltarea sectorului de materiale de constructii existent in Craiova si Targu Jiu.

• Implementarea unor programe finantate din fonduri ale UE, pentru

instruire profesionala si reconversia fortei de munca ofera o sansa pentru persoanele disponibilizate

• Societatile Romvag Caracal, Electroputere si IUG Craiova sunt incluse in

programul de privatizare PSAL 1 • In programele de privatizare sunt incluse 8 intreprinderi din domeniul

metalurgiei, constructii de masini si servicii

Riscuri • In programele de restructurare / lichidare sunt cuprinse 22 de intreprinderi din

domeniile industriei constructoare de masini, chimie, alimentara, textile, lemn.

• Diminuarea activitatii economice in orasele mono-structurate Caracal (vagoane), Bals (material rulant), Dragasani (incaltaminte de cauciuc), Calafat (produse chimice) a condus la perturbatii in viata sociala a centrelor respective. O situatie asemanatoare se intalneste la Filiasi, unde reconversia Uzinei Romarm a afectat viabilitatea orasului ca centru industrial

• Privatizarea unor mari intreprinderi, cum ar fi Uzina de automobile Craiova

(Daewoo), - Fabrica de uleiuri (Topway) si Fabrica de bere din Craiova, a condus la reducerea implicita a locurilor de munca, cu importante consecinte pe plan social.

• Inchiderea partiala a platformei chimice Isalnita (Craiova) a atenuat

problemele poluarii aerului, dar existenta "muntelui" de steril carbonifer din apropierea termocentralei constituie un pericol pentru poluarea solului pe suprafete insemnate

260

VII. Zona industriala a Podisului Mehedinti

Analiza SWOT Puncte tari • Porturile Drobeta Turnu Severin si Orsova asigura zonei legatura cu

artera fluviala Dunarea, care leaga Centrul Europei cu Marea Neagra. Zona are legaturi rutiere si feroviare relativ dezvoltate vest-est, fiind situata pe coridorul de transport Timisoara - Constanta

• Placa turnananta pentru legaturile rutiere cu sudul Balcanilor • Productie hidroelectrica foarte insemnata, zacaminte de hidrocarburi

(petrol si gaze) si carbune energetic. De asemenea, paduri, ape minerale si termale, materiale de constructii

• Potential turistic: zona subcarpatica a Olteniei (pesterile Polovraci, Baia

de Fier), Parcul National Portile de Fier, monumentele istorice (Cetatea Tricule, Manastirile Orsova, Tismana, Polovraci, Motru, etc), Targu Jiu (complexul Brancusi) si Poiana Narciselor etc.

• Areale intinse (Podisul Mehedinti, Valea Cernei, Defileul Dunarii) cu

poluare redusa, activitati agricole limitate si populatie rara, flora mediteraneana cu specii pretioase

Puncte slabe • Activitatea industriala si forta de munca este concentrata in 2 mari

subzone industriale. Cele mai numeroase unitati industriale, cu peste 1000 de salariati, sunt in zona orasului Tg. Jiu (6) si in zona orasului Drobeta Turnu Severin (4); aceasta mare zona industriala se confrunta cu probleme sociale grave in procesul restructurarii

• Activitatea miniera a atras populatie din estul tarii, care odata cu

cresterea somajului, se afla in situatia de a nu avea nici suportul oferit de terenuri agricole rezultate din improprietariri

• Cu exceptia Tr. Severin si Tg. Jiu, centrelor urbane le lipsesc, in mare

masura, structuri si dotari corespunzatoare • Podisul Mehedinti reprezinta una dintre zonele cele mai sarace ale tarii • Structura putin diversificata si nivel de calificare redus al populatiei active • Stare necorespunzatoare a retelei rutiere locale

261

Oportunitati • Declararea, pe acest teritoriu, a trei zone defavorizate care acopera o

suprafata de peste 1200 kmp: Motru – Rovinari (688 kmp), Schela (308 kmp), Albeni (286 kmp) constituie o sansa pentru atragerea investitorilor, prin facilitatile care le sunt oferite

• Datorita cresterii capacitatii de functionare a Centralei nuclearoelectrice

de la Cernavoda, Uzina de apa grea de langa Drobeta Turnu Severin, are sanse in revigorarea activitatii

• Pentru privatizare sunt prevazute 6 intreprinderi din industria constructiilor

de masini si nave • Persoanele disponibilizate din minerit pot furniza forta de munca pentru

modernizarea infrastructurii din zona ( soseaua Baile Herculane - Baia de Arama)

• Centrul industrial complex Targu Jiu poate oferi sanse IMM in domeniul

prelucrarii lemnului si al industriei textile • Sanse de participare la reconstructia economica a tarilor fostei Iugoslavii • Capacitatea de dezvoltare a cooperarii transfrontaliere, datorita relatiilor

intense cu Iugoslavia

Riscuri • In programele de restructurare / lichidare sunt cuprinse 13 intreprinderi

din industria textila, alimentara, constructii si servicii • Zona extractiva a Olteniei Subcarpatice, restructurarea activitatilor

miniere si disponibilizarea personalului prin inchiderea minelor au creat suplimentar probleme grave din cauza existentei monostructurii industriale

• Reducerea si apoi stoparea traficului fluvial pe Dunare a afectat

activitatea de transport, reparare si depozitare in porturile Drobeta Turnu Severin si Orsova

• Refacerea retelei rutiere si consolidarea situatiei politice din Iugoslavia

(Serbia) poate atrage in mare parte traficul de marfuri si persoane • Accentuarea conflictelor cu colectivitatile compacte de rromi (Tg. Jiu)

262

Oportunitati – continuare • Posibilitatea constituirii de centre de servicii legate de intensificarea

transportului rutier spre Asia prin noul pod de la Calafat • Conditii pentru crearea de centre de culegere si prelucrare a plantelor

medicinale • Potential turistic insemnat: monumente naturale, clima blinda, poluare

redusa, manastiri, etc.

263

VIII. Zona industriala a Banatului de Sud si a Bazinului Carbonifer Petrosani


• Traversata de un culoar rutier european, detinand si iesire la Dunare, zona are o retea variata de drumuri si cai ferate care favorizeaza legaturile cu tarile Europei Centrale. Este deservita de Aeroportul international Timisoara

• Resurse minerale exploatabile (bazinul Petrosani), lemn, minereuri neferoase, materiale de constructie

• Cea mai veche concentrare a industriei metalurgice si constructii de masini grele (Banat), centru cu traditie in industria usoara (Caransebes) si principalul bazin carbonifer (huila) al tarii - Petrosani

• Retele urbane bine structurate, cu viata culturala remarcabila, nivel ridicat de civilizatie si servicii corespunzatoare

• Invatamant public dezvoltat la toate nivelurile, cu accent pe invatamantul profesional si superior tehnic (Resita, Petrosani, Hunedoara si Deva)

• Potential turistic ridicat datorita reliefului variat si original reprezentat de muntii Banatului (turism rural, cinegetic, piscicol) si Muntii Paring - Retezat

• Relatii comerciale si de familie cu Europa Centrala, cu imagine favorabila interna si externa a meseriasilor banateni

Puncte slabe

• Criza industriei grele si miniere a afectat masiv marile centre monostructurate (somaj in masa); concentrare de 20 intreprinderi (1999), fiecare cu cate peste 1000 salariati: Resita (4), Petrosani (4), Caransebes (3), Deva (3)

• Pondere prea ridicata a meseriilor metalurgice si miniere si capacitate

redusa de ocupare in industrie a populatiei feminine (cu exceptia Caransebes)

• Numarul ridicat de muncitori veniti din alte regiuni a condus, in special

in minerit, la o relatie slaba cu traditia de civilizatie industriala a zonei • Industria grea si mineritul au cauzat o alterare a mediului inconjurator

(poluare aer, apa, sol) • In zona miniera Petrosani structuri muncitoresti revendicative, cu

imagine internationala negativa • Plecarea tinerilor calificati in strainatate sau zone economic active

(Timisoara, Arad)

264

Oportunitati

• Facilitati fiscale pentru investitori in cele 6 zone defavorizate (Brad, Valea Jiului, Hunedoara, Rusca Montana, Bocsa si Moldova Noua – Anina)

• Premize istorice favorabile pentru crearea de IMM-uri in domeniul

mestesugurilor traditionale pentru prelucrarea lemnului, sticla-ceramica si metal

• Existenta infrastructurii industriale (spatii de productie disponibile ca

urmare a lichidarii unor intreprinderi) • Forta de munca disponibilizata reconvertibila pentru lucrari de

infrastructura, reabilitari ecologice, impaduriri etc. • Grad inalt de civilizatiei a populatiei din Banat - garant al adaptarii

acesteia la cerintele industriei moderne • Flora bogata de origine mediteraneeana – sursa pentru centre de

prelucrare a plantelor medicinale si a fructelor de padure. • Relatii de cooperare cu europa Centrala in domeniul economic si

legaturi familiale cu populatia germana emigrata din Romania, pe baza traditiei multiculturale

• Cadru favorabil pentru crearea de centre de recreere si vacante

scolare, cat si pentru oferta de case vacanta

Riscuri

• In vechile combinate ale industriei grele si extractive se manifesta o intelegere si apreciere putin flexibila a noilor realitati economice

• Numar relativ ridicat al salariatilor cu capacitate redusa de conversie

profesionala (minerit si siderurgie) • Programe de lichidare pentru 7 unitati din domeniul siderurgiei si

serviciilor • Recentele convulsii sociale (Petrosani, Resita) pot accentua imaginea

internationala nefavorabila • Despaduriri masive si lipsa preocuparii pentru protectia mediului • Emigrari masive a populatiei bine calificate, care nu-si gaseste loc de

munca corespunzator si nu accepta dezordinea comunitara

265

IX. Zona industrial - extractiva a Muntilor Apuseni

Analiza SWOT

Puncte tari

• Areal geo-economic bine delimitat, cu facilitati de transport in toate directiile, incadrat de culoare rutiere europene, deservit de trasee feroviare internationale, avand in apropiere aeroporturile din Cluj, Sibiu, Arad si Timisoara

• Industrie diversificata, cu personal bine calificat • Resurse de subsol (minereuri auro-argentifere) si fond forestier • Centre puternice de invatamant superior si profesional in apropiere (Cluj,

Tg. Mures, Sibiu, Timisoara, Oradea) • Retea urbana complexa, structurata, cu servicii corespunzatoare (retele

de gaze naturale) • Populatie harnica, nivel ridicat de civilizatie, relatii stranse cu Europa

Centrala • Identitate etnografica evidenta, cu traditii mestesugaresti puternice • Initiative locale au dus la aparitia de IMM, multe dintre ele cu capital

strain

Puncte slabe

• Orase mono-industriale de exploatari miniere in zona montana • Multe intreprinderi au utilaje invechite • Probleme majore legate de restructurarea industriei miniere, metalurgice

si militare • Lucrari de protectie insuficiente contra inundatiilor si alunecarilor de

teren (Valea Tarnavelor) • Emigratia populatiei germane si a specialistilor tineri • Defrisari masive

266

Oportunitati – continuare

• Multe intreprinderi importante sunt cuprinse in programe de restructurare • Mari sanse pentru reaparitia mestesugurilor pe cale de disparitie • Potential turistic remarcabil: agro-turism tn zona montana, balnear in

lacurile saline, cinegetic, cultural si de tranzit

Riscuri - continuare

• Dezechilibre ecologice generate de poluarea multipla a aerului, apei si solului

• Multe intreprtinderi sunt cuprinse in procedura de faliment sau

conservare • Activitatea industriala si forta de munca este concentrata in 10

intreprinderi cu peste 1.000 de salariati, dificil de restructurat

267


Analiza SWOT

Puncte tari • Relatii de transport feroviar si rutier spre vest si sud favorabile, cu

aeroport in Baia Mare si Cluj (in proximitate) • Resurse naturale diversificate: zacaminte auro-argentifere (Baia Mare,

Baia Sprie, Cavnic) si neferoase (Cu, Pb), lignit, gresii, luturi caolinoase (Negresti Oas), sare (Dej),lemn, izvoare hidrotermale (Sangeorz-Bai)

• Depresiunea Maramures este specializata in industria extractiva,

prelucrarea minereurilor si lemnului, iar Transilvania de Nord se remarca prin ramuri variate ale industriei usoare si alimentare

• Retea de localitati cu legaturi inter si intra-regionale diversificate, servicii

tertiare dezvoltate • Populatie cu calificari variate, nivel ridicat al civilizatiei, retea densa de

scoli; zona este deservita de Universitatea Tehnica Baia Mare si universitatile din Cluj, Oradea si Targu Mures (in apropiere)

• In special Maramuresul se caracterizeaza prin mestesuguri originale si

traditionale (lemn si textile) • Obiective turistice unice dar insuficient exploatate

Puncte slabe • Restructurari de personal si inchideri de intreprinderi in industria

constructoare de masini si prelucrarea lemnului lemn in Maramures si in ramuri ale industriei usoare in Transilvania

• In Maramures - somaj ridicat, in special in randul populatiei feminine • Lipsa industriilor de inalta tehnologie si subutilizarea fortei de munca

calificata superior • In Maramures, mari dezechilibre ecologice, cu impact international

negativ, cauzate de deversarea reziduurilor din bazinele de decantare ale intreprinderilor miniere: poluarea raurilor Tisa, Sasar (Borsa-Viseu); puternica poluare a aerului si solului (Baia Mare – Baia Sprie) ), iar in nordul Transilvaniei – alunecari de teren, inundatii

• Distanta mare de capitala si relatii reduse cu Ucraina • Activitatea industriala si forta de munca este concentrata in 19

intreprinderi cu peste 1000 de salariati (1999), din care 8 in Baia Mare, 5 in Bistrita Nasaud si 3 in Dej

• Infrastructuri fizice necorespunzatoare si dotari insuficiente

268

Puncte tari - continuare • Specialitati culinare, obiceiuri si port national cu caracter de unicitate

Puncte slabe - continuare • Retea interna insuficienta de drumuri modernizate • Plecari de populatie spre centre de atractie din zona (Cluj, Oradea) si

emigratie spre Germania . Numar mare de tineri aflati peste hotare in cautare de munca

269

Oportunitati • Existenta unor programe de dezvoltare a infrastructurii • Au fost declarate 3 zone defavorizate: Baia Mare (Baia Mare, Baia Sprie,

Cavnic) cu o suprafata de 752,25 kmp., Borsa - Viseu (Borsa si Viseul de Sus) cu o suprafata de 867,18 kmp. si Rodna (Sangeorz Bai) cu o suprafata de 1225,84 kmp. Ele beneficiaza, corespunzator legii, de o serie de facilitati

• Apropierea de centrele Oradea si Cluj, care sunt deja in atentia

investitorilor straini • Influenta pozitiva a programelor initiate de organismele internationale

privind dezastrele ecologice cu urmari in afara hotarelor • Intreprinderea mecanica din Negresti Oas este inclusa in programul de

privatizare PSAL1 • In Transilvania de Nord – experienta in ramuri variate din industria usoara • Promovarea internationala a unicitatii turistice a patrimoniului

maramuresan (biserici de lemn, Sapanta, folclor specific, specialitati culinare)

• Grad relativ ridicat de cunoastere in strainatate

Riscuri • Specializare extrema in exploatarea si prelucrarea metalelor neferoase in

subzona Maramures; unitati de productie din aceasta subzona, cu un numar mare de salariati au suferit reduceri masive de personal in urma restructurarii (15 mine) sau inchiderii (11 mine cu 7000 salariati) activitatii miniere.

• Restructurari masive in intreprinderi ale industriei constructoare de masini

(Baia Mare) si ale industriei lemnului (Sighetul Marmatiei) • In programe de restructurare /lichidare si procedura de faliment sunt

cuprinse 3 intreprinderi cu peste 1000 salariati din domeniile industriei extractive, prelucrarii metalelor neferoase, precum si lemnului

• In subzona Transilvania de Nord vor intra in programe de

restructurare/lichidare si procedura de faliment mai multe intreprinderi mici si mijlocii din domeniul industriei alimentare, textile, transport, comert

• Permanentizarea imaginii Maramuresului ca un areal – sursa de dezastre

ecologice • Migratia populatiei tinere • Despaduririle ilegale sau abuzive

270

XI. Zona de industrie complexa a Transilvaniei Centrale

Analiza SWOT

Puncte tari • Retea de transport rutier – culoar european – si feroviar foarte bine

dezvoltata, cu relatii corespunzatoare cu arealele limitrofe; zona este deservita de aeroporturile din Sibiu, Tg. Mures si Cluj; Brasov este o placa turnanta a principalelor axe rutiere si feroviare

• Principala resursa naturala o reprezinta zacamintele de gaze naturale din

zona domurilor central-transilvanene; alte resurse sunt: lemn, ape minerale (Zizin), argile refractare, materiale de constructie (Racos, Vlahita), plantele industriale si viticultura

• Principala zona industriala a tarii, cu o masiva concentrare a industriei

constructiilor de masini, chimie speciala, textila-confectii, sticla-ceramica, alimentara. Nucleul industrial al acestei zone il reprezinta orasul Brasov si satelitii sai industriali (Rasnov, Codlea, Bod, Sacele si Zarnesti)

• Retea de localitati foarte bine structurata ( dominata de Brasov cu peste

300.000 loc.), cu numeroase facilitati urbane, alimentari cu gaze naturale si la sate, servicii tertiare, bancare etc. complexe

Puncte slabe • Restructurare dificila a industriei constructoare de masini (Brasov,

Fagaras, Rupea, Rasnov, Miercurea Ciuc), chimice (Fagaras) si militare • Puternic impact social al somajului in orasele mono-industriale

(Tarnaveni, Ludus, Vlahita, Dumbraveni, Copsa Mica, Rasnov, Fagaras, Victoria, Intorsura Buzaului)

• Concentrare mare a activitatilor industriale in peste 25 de intreprinderi,

fiecare cu peste 1.000 de salariati • Emigratia populatiei germane • Alunecari de teren si inundatii pe valea Tarnavelor • Areale cu nivel ridicat al poluarii aerului (Copsa Mica, Fagaras, Victoria,

Tarnaveni) si chiar a solului (Copsa Mica).

271

Puncte tari - continuare • Populatie multietnica cu nivel ridicat al civilizatiei si traditie in activitatea

industriala, educata in spiritul harniciei si ordinii, calificata in domenii variate

• Retea variata si larg distribuita de scoli, deservita de universitatea

Brasov cat si de centrele universitare apropriate Tg. Mures, Sibiu, Cluj si chiar Bucuresti

• Puternica influenta germana in urbanism, arhitectura, organizarea vietii,

traditia mestesugurilor de calitate ridicata • Traditie in relatii comerciale si de familie cu Europa Centrala • Privatizari de succes cu investitori straini (Brasov – Jacobs-Suchard,

Eurofarm, Ludus - Zahar) aduc un plus de recunoastere • Activitate turistica foarte complexa, de-a lungul intregului an – legata de

orase (Brasov - Kronstadt, Sighisoara-Schessburg) si monumente (Bran) si potential natural bine cunoscut in Europa

272

Oportunitati • Pozitia geografica favorabila, infrastructura diversificata, populatie

educata si harnica, cu renume international reprezinta o baza pentru concentrarea investitiilor in industria usoara si mestesugareasca de serii mici,destinate exportului

• Un program de atragere a specialistilor germani si maghiari emigrati, in

scopul intemeierii de IMM poate fi demarat prin organizatiile corespunzatoare din strainatate

• Patrimoniul natural si urbanistic (medieval) reprezinta o baza de plecare

pentru diversificarea turismului international si, in special adresat comunitatilor europene germanice

• Facilitatile fiscale ale zonei defavorizate Baraolt (128 kmp) – fosta

exploatare de carbune – extinderea programelor Bancii Mondiale (limitarea poluarii aeriene din Copsa Mica) si atragerea oraselor cu structuri medievale bine pastrate (Medias, Sighisoara, Brasov, Rasnov, Fagaras etc.)in programele de pastrare a patrimoniului universal

• Multe intreprinderi sunt cuprinse in programe de restructurare • Potential turistic ridicat prin valorificarea originalitatii cultural-arhitectonice

a unor localitati (Brasov, Rasnov, Sighisoara, Fagaras, Rupea) si reliefului montan (Brasov, Rasnov, Bran, Intorsura Buzaului)

Riscuri • Numeroase societati in pragul lichidarii

• Esuarea eforturilor de restructurare si privatizare a marilor uzine

constructoare de masini poate conduce la probleme sociale majore • Sporirea numarului privatizarilor ineficient efectuate (Nitramonia -

Fagaras, Zahar – Bod etc.), poate afecta renumele regiunii • Permanentizarea poluarii si a efectelor defrisarilor si alunecarilor de teren

• Parasirea zonei de catre forta de munca tinara si calificata (emigratie sau

Bucuresti) • Emigrarea accentuata a specialistilor si a populatiei de etnie germana si

maghiara • Densitate ridicata a industriei militare