programul naţional de prevenire şi control al infecţiei hiv/sida şi
TRANSCRIPT
Programul Naţional de Prevenire şi Control
al infecţiei HIV/SIDA şi infecţiilor cu
transmitere sexuală pentru anii 2011-2015
Sumar
I. Întroducere 2
II. Procesul de elaborare a Programului 2
III. Analiza Situaţiei 3
IV. Priorităţi pentru următorii 5 ani 6
V. Principiile care ghidează răspunsul naţional în HIV/SIDA 7
VI. Rezumatul Programului 8
VII. Deţinătorii de drepturi şi beneficiarii Programului 10
VIII. Activităţi prioritare 14
IX. Evaluarea gradului de acoperire cu servicii şi stabilirea ţintelor de acoperire 19
X. Implementarea Programului 20
XI. Prestarea şi implementarea serviciilor: parteneri în implementare 20
XII. Managementul financiar 21
XIII. Monitorizarea şi evaluarea 22
XIV. Indicatorii de program 22
XV. Bugetul programului 24
Programul Naţional de Prevenire şi Control al infecţiei HIV/SIDA şi infecţiilor cu transmitere sexuală pentru anii 2011-2015
I. Întroducere
În conformitate cu clasificarea Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (în
continuare, OMS), infecţia HIV/SIDA în Republica Moldova se află în stadiul de
epidemie concentrată. În ultimii ani predomină transmiterea infecţiei HIV/SIDA pe
cale heterosexuală cu micşorarea cazurilor noi în rîndul utilizatorilor de droguri
injectabile (în continuare, UDI) .
Astfel, în situaţia epidemică se impune elaborarea strategiilor şi activităţilor
de promovare a modului sănătos de viaţă, de modificare a comportamentelor
riscante de infectare cu HIV prin elaborarea şi implementarea măsurilor de
prevenire şi asigurarea tratamentului, îngrijirilor şi suportului persoanele care
trăiesc cu HIV/SIDA (în continuare, PHS).
Guvernul Republicii Moldova, prin intermediul Programului Naţional de
Prevenire şi Control al infecţiei HIV/SIDA şi infecţiilor cu transmitere sexuală (în
continuare, Programul) va asigura coordonarea măsurilor de răspuns la infecţia
HIV şi infecţiile cu transmitere sexuală (în contunuare, ITS) pentru perioadă anilor
2011-2015. Activităţile prioritare din cadrul Programului vor fi transpuse în
planurile operaţionale anuale care vor ghida procesul de implementare.
Republica Moldova este parte a angajamentelor globale la Obiectivele de
Dezvoltare a Mileniului, inclusiv Obiectivul 6 „Stoparea răspândirii HIV/SIDA şi
TB pânã în 2015 şi redresarea tendinţei actuale”, la Declaraţia de Angajament a
Sesiunii Speciale a Asambleei Generale ONU în HIV/SIDA din 2001, iniţiativei de
acces universal şi cadrului strategic de rezultate. În acelaşi timp, Programul este
elaborat în susţinerea obiectivelor Strategiei Naţionale de Dezvoltare şi Strategiei
de Dezvoltare a sistemului de sănătate 2008-2017 şi Politicii Naţionale de Sănătate
al Republicii Moldova.
Programul este elaborat pentru ghidare şi executare de către instituţiile
statului şi pentru partenerii sectorului civil, privat, şi partenerii de dezvoltare.
II. Procesul de elaborare a Programului
Programul este elaborat în baza rigorilor Hotărării Guvernului cu privire la
regulile de elaborare şi cerinţele unificate faţă de documentele de politici nr. 33 din
11 ianuarie 2007 cu participarea reprezentanţilor sectorului guvernamental
(Ministerul Sănătăţii, Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, Ministerul
Educaţiei, Ministerul Justiţiei, Ministerul Tineretului şi Sportului, Ministerul
Afacerilor Interene şi Ministerul Finanţelor), organizaţiilor neguvernamentale (în
continuare, ONG), inclusiv PHS şi reprezentanţii cultelor, cu susuţinerea tehnică şi
financiară a donatorilor bilaterali şi organizaţiilor internaţionale (Programul
Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (în continuare – UNDP), Programul Naţiunilor
Unite pentru HIV/SIDA (în continuare – UNAIDS), OMS, Fondul Naţiunilor
Unite pentru Copii (în continuare – UNICEF), Fondului ONU pentru Populaţie (în
continuare - UNFPA). Procesul de elaborare a Programului a fost corelat cu
procesul de elaborare şi de implementare a propunerilor de garant a Republicii
Moldova la Fondul Global SIDA/Tuberculoză şi Malaria.
Procesul de elaborare a Programului a inclus evaluarea situaţiei, analiza
răspunsului naţional şi rezultatelor implementării Programului Naţional de
Profilaxie şi Control al infecţiei HIV/SIDA şi ITS pe anii 2006-2010.
În procesul de elaborare a Programului au fost activ implicate membrii
Consiliul Naţional de Coordonare a Programelor Naţionale de Profilaxie şi Control
al infecţiei HIV/SIDA şi Control al Tuberculozei (în continuare, CNC) şi Grupurile
Tehnice de lucru ale CNC.
III. Analiza SituaţieiInfecţia HIV prezintă o prioritate majoră de sănătate publică în Republica
Moldova. La 01 mai 2010 au fost înregistrate cumulativ 5859 persoane infectate cu
virusul HIV, inclusiv 1891 - în teritoriile de Est. În anul 2009 se atestă o scădere
neesenţială a numărului de cazuri noi înregistrate - 704 (17,12 la 100000 populaţie)
în comparaţie cu 795 în anul 2008 (19,27 respectiv). Răspîndirea infecţiei HIV are
loc în toate teritoriile administrative cu o rată diferită a prevalenţei. Cea mai înaltă
prevalenţă cumulativă la 100000 populaţie se înregistrează în municipiile: Bălţi -
804,86, Chişinău - 135,86; raioanele: Glodeni - 141,49, Basarabeasca - 122,03,
Sîngerei - 109,69. În teritoriile de Est prevalenţa infecţiei HIV este de 2,73 ori mai
înaltă comparativ cu teritoriile din dreapta Nistrului, constituind 453,59 în or.
Tiraspol , 531,49 - raionul Rîbniţa.
Infecţia HIV se înregistrează în rîndul persoanelor tinere, apte de muncă,
sexual active, astfel, 86,02% din numărul total de persoane depistate se
înregistrează în grupul de vîrsta 15-39 ani, 23,77% - în rândul segmentului de
vîrstă 20 - 24 ani şi 24,99% - 25-29 de ani.
Se menţine la un nivel înalt transmiterea heterosexuală a infecţiei HIV
(81,25%), creşterea ponderii cazurilor noi în populaţia rurală (34,9%), migranţilor
(34%) şi reducerea ponderii cazurilor noi în rîndul UDI. Anual se înregistrează
circa 80 de cazuri noi ai infecţiei HIV în rîndurile femeilor gravide. În perioada
anilor 1989-2009 maladia SIDA a fost diagnosticată la 887 persoane. În perioada
1987–2009, pe malul drept au decedat circa 500 de persoane HIV pozitive. Pe
malul stâng, în perioada 1989–2009, au decedat 490 de persoane HIV pozitive. Din
maladiile SIDA indicatoare mai frecvent se înregistrează infecţia tuberculoza -
482 persoane (54,34% din numărul total de bolnavi de SIDA).
Actualmente, povara infecţiei HIV se simte atât în rândul bărbaţilor, cât şi în
rândul femeilor. Situaţia s-a schimbat într-o anumită măsură după trecerea de la o
epidemie transmisă pe calea injectării drogurilor în anii 1990-2001 (în majoritatea
cazurilor referindu-se la bărbaţi) la o epidemie preponderent cu transmitere pe cale
sexuală. Din toate domeniile majore de intervenţie propuse, problemele legate de
gender au fost considerate drept prioritare incluse în toate activităţile şi
determinate intervenţiile adecvate rolurilor femeilor şi bărbaţilor. De asemenea, se
iau în calcul responsabilităţile şi oportunităţile femeilor şi bărbaţilor din
perspectivă socială, culturală şi politică. Sunt elaborate diverse instrumente de
monitorizare, evaluare şi supraveghere pentru a furniza date dezagregate după
criteriul de gender şi pentru a determina intervenţiile axate pe aspectul de gender,
admiţându-se caracteristicile de gender. E de menţionat faptul că în cadrul
acţiunilor întreprinse anterior, pentru combaterea epidemiei nu s-a ţinut cont de
aspectul de gender, activităţile au fost axate pe populaţia generală şi grupurile
vulnerabile cu risc sporit de infectare. Considerând faptul că, la începutui
epidemiei, patru cincimi din toate cazurile noi de HIV se datorau UDI, care mai
tîrziu s-au extins în populaţia generală cu transmitere sexuală şi luând în
consideraţie rolul major pe care îl au femeile în sănătatea reproductivă şi de
creştere a copiilor în cadrul familiei şi al societăţii, se pune accent pe asigurarea
suportului psihologic, prevenirea sarcinilor nedorite a femeilor HIV pozitive,
consiliere şi testare, planificarea familiei, îngrijire şi suport social după naştere
(pachete alimentare, haine, tabere de vară pentru mame şi copii).
Situaţia epidemică prin sifilis şi gonoree s-a stabilit la nivel constant,
incidenţa la 100000 populaţie pentru sifilis este de 68,26 în 2006 şi 69,5 în 2009,
iar pentru gonoree - 50,7 şi 42,7 respectiv.
Evaluarea Programul naţional de profilaxie şi control al infecţiei HIV/SIDA
şi infecţiilor cu transmitere sexuală pe anii 2006-2010, aprobat prin Hotărîrea
Guvernului nr. 948 din 05 septembrie 2005, a demonstrat actualitatea acestei
probleme, contribuind la fortificarea şi mobilizarea resurselor naţionale şi externe
pentru realizarea şi extinderea strategiilor şi activităţilor de prevenire,
supraveghere şi control, tratament, îngrijiri şi suport pentru persoanele cu HIV şi
membrii familiilor lor. Activităţile şi prevederile Programului naţional de
profilaxie şi control al infecţiei HIV/SIDA şi infecţiilor cu transmitere sexuală sînt
susţinute tehnic şi financiar de organizaţii internaţionale, Fondul Global
SIDA/Tuberculoza/Malaria şi alţi donatori, ceea ce contribuie la îndeplinirea
angajamentelor asumate de Guvernul Republicii Moldova în cadrul Declaraţiei
Sesiunii Speciale a Asambleei Generale ONU în HIV/SIDA din iunie 2001.
Au fost elaborate şi ajustate în conformitae cu standardele internaţionale acte
legislative şi normative privind interzicerea discriminării persoanelor
infectate/afectate cu HIV sau vulnerabile la infecţie, bazîndu-se pe principiul
respectării drepturilor omului şi demnităţii umane, constituind baza normativă
pentru implementarea intervenţiilor comprehensive, multidisciplinare şi
intersectoriale.
Monitorizarea şi supravegherea epidemiologică a infecţiei HIV se află în
permanenta atenţie a organelor de resort. Pentru sporirea accesului populaţiei la
servicii de consiliere şi testare voluntară şi confidenţială, în cadrul sistemului de
sănătate, a fost creat serviciul de consiliere şi testare voluntară. Au fost testate 254
mii persoane în anul 2006 şi 298 mii persoane - în 2009. Supravegherea
epidemiologică, tratamentul antiretroviral (în continuare, ARV) şi a maladiilor
oportuniste, îngrijirile paliative, prevenirea transmiterii infecţiei materno-fetale se
efectuează conform protocoalelor naţionale, elaborate în conformitate cu
recomandările OMS. Este asigurat accesul universal a persoanelor cu HIV şi
bolnavilor cu SIDA la tratament ARV.
În colaborare cu societatea civilă, se realizează 49 programe şi proiecte
bazate pe strategia de reducere a riscurilor, de prevenire, reabilitare şi asistenţă
psihosocială, de terapie de substituţie cu metadonă, în rîndurile UDI, deţinuţilor,
migranţilor şi altor grupuri cu risc sporit de infectare, conform standardelor OMS,
UNAIDS, Oficiul Naţiunilor Unite pentru Droguri şi Criminalitate (în continuare,
UNODC).
IV. Priorităţi pentru următorii 5 ani
Programul este orientat spre promovarea modului sănătos de viaţă în rîndul
populaţiei, formarea comportamentului sigur şi inofensiv, extinderea activităţilor
de prevenire în populaţia rurală, extinderea accesibilităţii la servicii de sănătate,
inclusiv: consiliere, testare voluntară, depistare precoce, tratament îngrijiri şi
suport.
Obiectivele Strategice ale Programului
1. Menţinerea incidenţei infecţiei HIV/SIDA către anul 2015 până la 20,00 la 100000 populaţie în grupul de vârstă 0-39 ani.
Intenţia majoră a obiectivului nr.1 este reducerea incidenţei infecţiei HIV în
rândurile tinerilor de vârstă reproductivă şi grupurilor vulnerabile. Suplimentar,
realizarea obiectivului nr.1 va asigura accesul populaţiei la serviciile de prevenire.
Principiul de bază, care va sta la realizarea măsurilor de prevenire, este schimbarea
comportamentală, mobilizarea comunitară, activităţi de la egal la egal în rândul
tinerilor şi activităţi de lucru în teren cu UDI, BSB, LSC, migranţi, şoferi de curse
lungi, etc. şi asigurarea consilierii voluntare şi testare a populaţiei.
2. Reducerea cu 10% către anul 2015 a mortalităţii persoanelor cu
HIV/SIDA din numărul total a persoanelor estimate.
Intenţia majoră a obiectivului nr.2 este îmbunătăţirea calităţii vieţii
persoanelor cu HIV/SIDA prin asigurarea: tratamentului ARV necesar,
tratamentului infecţiilor oportuniste şi asociate cu infecţia HIV/SIDA, îngrijirilor la
domiciliu; protecţiei sociale, copiilor orfani. Crearea unui mediu abilitant care ar
permite o aderenţă mai sporită la tratamentul ARV şi asigurarea unui management
de caz mai eficient.
V. Principiile care ghidează răspunsul naţional în infecţia HIV/SIDA
Drept bază pentru elaborarea Programul au stat principiile utlizate la nivel
internaţional şi naţional aplicate pentru programele de sănătate publica.
Principiul 1. Programul este elaborat în baza dovezilor
Programul este elaborat în baza datelor obţinute în cadrul evaluării la mijloc de
termen a Programului Naţional de Profilaxie şi Control al infecţiei HIV/SIDA şi
ITS pe anii 2006-2010 şi Analizei Răspunsului Naţional la începutul anului 2010.
Principiul 2. Programul este elaborat în conformitate cu abordarea bazată pe
drepturile omului
Programul este elaborat prin prisma principiiilor drepturilor omului, fiind
identificaţi purtătorii de responsabilităţi şi deţinătorii de drepturi şi garantate
drepturile celor mai marginalizaţi. Programul este elaborat pe baza considerentelor
de nondiscriminare, echitate şi incluziune socială şi promovează transparenţa şi
responsabilitatea tuturor părţilor abilitate.
Principiul 3. Programul este elaborat în asigurarea respectării principiului de
gender
Principiul 4. Programul este elaborat în asigurarea accesului universal la
profilaxie, tratament şi îngrijiri1.
Principiile de bază pentru accesul universal evidenţiază, că serviciile trebuie să fie
echitabile, accesibile din punct de vedere geografic, realizabile financiar,
comprehensive şi durabile. Asigurarea accesului universal se bazează pe stabilirea
şi evidenţa obiectivelor naţionale, concordate cu standardele internaţionale, cu
determinarea nivelelor de acoperire care urmează a fi atinse către finele
Programului.
Principiul 5. Implicarea comunităţilor şi persoanelor care trăiesc cu HIV/SIDA în
procesul de elaborare, implementare şi evaluare a Programului.
Programul este elaborat cu asigurarea acestui principiu ce, asigură realizarea
drepturilor şi oportunităţilor persoanelor ce trăiesc cu şi sânt afectate de infecţia
HIV/SIDA. Implicarea societăţii civile, inclusiv a PHS şi a reprezentanţilor
grupurilor cu risc sporit de infectare HIV/SIDA va consolida calitatea şi eficienţa
răspunsului naţional.
Principiul 6. Evaluarea ex-ante a impactului Programului l2.
Analiza ex-ante a Programului s-a axat pe modelarea şi evaluarea scenariilor
posibile de evoluţie a situaţiei şi analiza efectelor sau consecinţelor acestora. Au
fost utilizate programe de calculator, aplicate la nivel internaţional, pentru estimare
şi elaborare a prognozelor şi tendinţelor. Astfel, compararea scenariilor s-a bazat
pe modelarea situaţiei epidemiologice pe o perspectivă de 10 ani, pe un set de
indicatori aşa ca: reducerea estimată a prevalenţei şi incidenţei, numărului estimat
de cazuri noi HIV, numărul estimat de cazuri HIV prevenite, ani-viaţă câştigaţi,
cost per caz prevenit şi altele.
Principiul 7. Monitorizare şi evaluare.
VI. Rezumatul Programului
Programul este conceput ca un cadru complex care va ghida activităţile
răspunsului naţional şi actorilor acestuia. 1 Declaraţia politică 2006 ****2 Hot Guv ****
Implementarea Programului se va axa pe următoarele domenii de prioritate:
1. Fortificarea şi extinderea activităţilor de prevenire în populaţia generală, inclusiv
populaţia rurală, migranţi şi altor grupuri cu risc sporit de infectare (UDI, Bărbaţi-
Sex-Bărbaţi (în continuare, BSB), lucrători care practică sex comercial (în
continuare LSC), etc.). Stabilirea şi asigurarea funcţionării sistemului unic de
comunicare pentru schimbare comportamentală şi promovare a modului sănătos de
viaţă, formarea comportamentului inofensiv a copiilor şi tineretului din instituţiile
de învăţămînt preuniversitar, mediu de specialitate şi universitar. Dezvoltarea
continuă a serviciilor de consiliere şi testare voluntară.
2. Dezvoltarea infrastructurii şi capacităţilor pentru sporirea accesului universal la
asistenţă medicală, îngrijiri paliative prin descentralizarea tratamentului ARV,
consolidarea serviciilor medicale, sociale şi paliative.
3. Consolidarea şi extinderea capacităţilor instituţiilor guvernamentale şi societăţii
civile de educaţie şi suport a copiilor orfani şi vulnerabili.
4. Dezvoltarea şi asigurarea funcţionalităţii unui sistem naţional
interdepartamental, multisectorial de coordonare, management şi monitoring a
activităţilor ce ţin de controlul, prevenirea şi tratamentul infecţiei HIV/SIDA şi
ITS. Dezvoltarea capacităţilor CNC şi grupurilor tehnice de lucru.
5. Managementul Programului prin efectuarea cercetărilor operaţionale,
implementarea sistemelor de supraveghere epidemiologică, supravegherea
circulaţiei şi rezistenţei virusului, tehnologiilor informaţionale şi introducerea
managementului de caz şi consolidarea capacităţlor de laborator.
6. Fortificarea capacităţilor resurselor umane prin educaţie formativă, trening-uri în
domeniul infecţiei HIV/SIDA.
7. Mediu de suport şi dezvoltare comunitară (Pledorie şi comunicare; Dezvoltare
instituţională; Drepturile omului; Programe gender).
8. Studii şi cercetări epidemiologice, clinice, sociale, comportamentale şi
economice în infecţia HIV/SIDA.
VII. Deţinătorii de drepturi şi beneficiarii Programului
Deţinătorii de drepturi şi beneficiarii Programul au fost identificaţi în funcţie
de riscul de infectare cu HIV şi în funcţie de vulnerabilitatea socială şi
comportamentală. Pentru estimarea populaţiilor beneficiare ale Programului s-a
făcut uz de metodologia UNAIDS/OMS
(http://www.unaids.org/en/KnowledgeCentre/HIVData/Methodology/default.asp),
care, în parteneriat cu autorităţile naţionale, utilizează o metodă ce implică şase
paşi pentru a obţine estimări a prevalenţei HIV pe perioada implementării
programelor naţionale (5-10 ani).
În cazul Republicii Moldova, ţară cu epidemie concentrată3, conform
recomandărilor UNAIDS4, estimările derivă din următorul proces:
Pasul Unu – Datele de supraveghere epidemiologică se colectează pentru
grupurile cu risc sporit: LSC, BSB şi UDI. Se fac estimări ale mărimii grupurilor
respective, precum şi a grupurilor expuse unui risc considerabil (spre exemplu:
partenerii LSC sau ai UDI, etc.). Aceste date sânt introduse în …
Pasul Doi - … un program soft specializat (întitulat Pachet de Estimări şi
Prognoze/ “Estimation and Projection Package”). Acest program generează o curbă
care descrie evoluţia …
Pasul Trei … ratelor de incidenţă HIV printre adulţi (grupa de vîrstă 15-49) pe
parcursul unei perioade de timp. Această curbă a incidenţei printre adulţi,
împreună cu …
Pasul Patru … estimările demografice naţionale, obţinute de la Departamentul
Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Populaţie, împreună cu datele privind
acoperirea cu tratament ARV pentru adulţi şi copii, şi …
Pasul Cinci … diferite presupuneri epidemiologice (ratele fertilităţii, proporţia
femei/bărbaţi, supravieţuire după infectarea cu HIV, etc.) sânt ulterior introduse în
…
3 Referinţă la tipurile de epidemii OMS4 Sursa
Pasul Şase … programul soft Spectrum care calculează numărul de adulţi şi copii
infectaţi, cazuri noi de infecţie şi decese HIV, orfani şi necesităţi de tratament
ARV.
Astfel, la nivel de ţară s-au efectuat activităţile necesare în baza unor
metodologiilor acceptate la nivel global pentru estimarea populaţiilor beneficiare
în cadrul Programului. Ulterior s-au stabilit grupurile de beneficiari care au fost
clasificaţi după cum urmează:
Populaţiile-ţintă de beneficiari (în continuare, PB), definiţii şi descrieri
Identificarea PB are drept scop cuantificarea resurselor alocate unei populaţii
specifice ca parte a procesului de prestare a serviciilor în cadrul intervenţiei
programatice. Acesta reprezintă un rezultat legat de resursele cheltuite, fără a se
ţine cont de eficienţa sau acoperirea realizată.
PB.01 PERSOANE CE TRĂIESC CU HIV
PB.01.01 Adulţi şi tineri (de 15 ani şi mai mult) ce trăiesc cu HIV
PB.01.01.01 Adulţi şi tineri bărbaţi (de 15 ani şi mai mult) ce trăiesc cu
HIV
PB.01.01.02 Adulţi şi tinere femei (de 15 ani şi mai mult) ce trăiesc cu HIV
PB.01.01.98 Adulţi şi tineri (de 15 ani şi mai mult) ce trăiesc cu HIV şi nu
sunt dezagregaţi după criteriul de gender
PB.01.02 Copii (de mai puţin de 15 ani) ce trăiesc cu HIV
PB.01.02.01 Băieţi (de mai puţin de 15 ani) ce trăiesc cu HIV
PB.01.02.02 Fete (de mai puţin de 15 ani) ce trăiesc cu HIV
PB.01.02.98 Copii (de mai puţin de 15 ani) ce trăiesc cu HIV şi nu sunt
dezagregaţi după criteriul de gender
PB.01.98 Persoane ce trăiesc cu HIV şi nu sunt dezagregaţi după criteriul de vîrstă
sau gender.
PB.02 POPULAŢIILE CU RISC SPORIT DE INFECTARE sânt identificate după
tipul de comportament pe care îl practică şi care îi predispune la un risc mai mare
de a fi infectaţi cu HIV. Astfel, se identifică acele populaţii care trebuie să
constituie prioritate în cadrul programelor naţionale şi sub-naţionale. În special,
aceste grupuri de populaţii cu risc sporit de infectare includ următoarele categorii:
LSC şi clienţii acestora, UDI, BSB, inclusiv adolescenţi din aceste grupuri. Aceste
populaţii sunt estimate ca avînd rate înalte de schimb al partenerilor sexuali, de
practicare a relaţiilor sexuale neprotejate cu parteneri multipli sau de utilizare a
echipamentului nesteril de injectare a drogurilor, activităţi care îi pun în pericol de
expunere la HIV.
PB.02.01 Utilizatori de droguri injectabile (UDI) şi partenerii lor sexuali
PB.02.02 Lucrători ai sexului comercial (LSC) şi clienţii lor
PB.02.02.01 Lucrătoare ale sexului comercial (LSC) şi clienţii lor
PB.02.02.02 Bărbaţi LSC transvestiţi (şi clienţii lor)
PB.02.02.03 Bărbaţi LSC netransvestiţi (şi clienţii lor)
PB.02.02.98 Lucrători ai sexului comercial (LSC) dezagregaţi după criteriul
de gender
PB.02.02.99 Lucrători ai sexului comercial (LSC) care nu au mai fost
clasificaţi şi clienţii acestora
PB.02.03 Bărbaţi ce întreţin relaţii sexuale cu bărbaţi (BSB)
PB.02.98 “Populaţii cu risc sporit de infectare” dezagregaţi după tip şi vârstă
PB.03 ALTE POPULAŢII CHEIE includ populaţii precum sunt orfanii şi copiii
vulnerabili, copii născuţi sau care urmează a fi născuţi de mame HIV pozitive,
refugiaţi, persoane intern deplasate şi imigranţii, emigranţii şi migranţii în cadrul
hotarelor ţării, considerate ca “populaţii cheie” atît în termeni de dinamică a
epidemiei, cît şi de răspuns.
PB.03.01 Orfani şi copii vulnerabili (OCV)
PB.03.02 Copii născuţi sau care urmează a fi născuţi de mame ce trăiesc cu HIV
PB.03.03 Refugiaţi (deplasaţi la nivel extern)
PB.03.04 Populaţii intern deplasate (în cazuri de urgenţă)
PB.03.05 Migranţi/populaţii mobile
PB.03.06 Grupuri minoritare etnice
PB.03.07 Deţinuţi şi alte persoane instituţionalizate
PB.03.08 Şoferi de curse lungi/angajaţi în domeniul transporturilor şi şoferii
comerciali
PB.03.09 Copii şi tineri ai străzii
PB.03.10 Copii şi tineri în conflict cu legea
PB.03.11 Copii şi tineri în afara şcolii
PB.03.12 Copii şi tineri instituţionalizaţi
PB.03.13 Parteneri ai persoanelor ce trăiesc cu HIV
PB.03.14 Recipienţi de sînge şi produse sangvine
PB.03.98 “Alte populaţii cheie” nedezagregate după tip
PB.03.99 “Alte populaţii cheie” neclasificate în altă parte
PB.04 POPULAŢII “ACCESIBLE” SPECIFICE includ copii din şcoli, femei ce
frecventează clinicile de sănătate reproductivă, personalul militar şi angajaţi la
locul de muncă.
PB.04.01 Persoane ce frecventează clinicile ITS
PB.04.02 Elevii din treapta primară şi gimnazială
PB.04.03 Elevii din treapta liceală. Elevii din învăţământul profesional, mediu de
spacialitate
PB.04.04 Studenţi din învăţământul superior
PB.04.05 Lucrătorii medicali
PB.04.06 Marinarii
PB.04.07 Militarii
PB.04.08 Poliţia şi alte servicii în uniformă (altele decît militarii)
PB.04.09 Ex-combatanţi
PB.04.10 Angajaţi la locul de muncă)
PB.04.98 Populaţii “accesibile” nedezagregate după tip
PB.04.99 Populaţii “accesibile” neclasificate în altă parte
PB.05 POPULAŢIA GENERALĂ cuprinde
PB.05.01 Populaţia generală (adulţi de 24 ani şi mai mult)
PB.05.01.01 Populaţia de bărbaţi adulţi
PB.05.01.02 Populaţia de femei adulte
PB.05.01.98 Populaţia generală (adulţi ce au depăşit vîrsta de 24 ani)
nedezagregaţi după categoria de gender
PB.05.02 Copii (de mai puţin de 15 ani)
PB.05.02.01 Băieţi
PB.05.02.02 Fete
PB.05.02.98 Copii (de mai puţin de 15 ani) nedezagregaţi după categoria de
gender
PB.05.03 Tineri (cuprinşi între 15 – 24 ani)
PB.05.03.01 Bărbaţi tineri
PB.05.03.02 Femei tinere
PB.05.03.98 Tineri (cuprinşi între 15 - 24) nedezagregaţi după categoria de
gender
PB.05.98 Populaţia generală nedezagregată după categoria de vîrstă sau gender
PB.99 POPULAŢII ŢINTĂ SPECIFICE neclasificate în altă parte: populaţii ţintă
ce nu au fost incluse în clasificările de mai sus.
VIII. Activităţi prioritare
Obiectiv specific I. Asigurarea accesului a nu mai puţin de 10% din populaţia
generala la servicii de prevenire a infecţiei HIV si ITS până in 2015
1. Fortificarea cadrului instituţional pentru coordonarea activităţilor de
prevenire
ASC 1.1 Elaborarea si implementarea unui cadru strategic de comunicare pentru
schimbare comportamentala in HIV/SIDA şi ITS
ASC 1.2 Implicarea şi mobilizarea comunităţilor (autorităţi publice locale
(inclusiv serviciul de sănătate, asistenţă socială, educaţie), comunităţi religioase,
comunităţi ale persoanelor cu HIV, ONG, membrilor familiilor afectate de
HIV/SIDA) pentru consolidarea prevenirii infecţiei HIV si ITS.
ASC 1.3 Elaborarea, multipilicarea şi distribuirea materialelor cu caracter
informaţional în prevenirea HIV şi ITS pentru populaţia generală.
ASC 1.4 Asigurarea populaţiei generale cu servicii de consiliere voluntara la HIV,
hepatite, ITS si testare la HIV şi ITS.
ASC 1.5 Elaborarea şi implementarea programelor de prevenire HIV şi ITS pentru
grupuri la risc, printre care: migranţii, populaţii mobile, recruţi, deţinuţi,
persoanele în uniformă (inclusiv în sistemul penitenciar), copii şi tineri
instituţionalizaţi, copii şi tineri în conflict cu legea, alte grupuri marginalizate.
ASC 1.6 Asigurarea populaţiei generale cu testare la HIV la iniţiativa lucrătorului
medical şi diagnosticul de laborator.
ASC 1.7. Activităţi de prevenire a infecţiei HIV şi ITS în rândurile tinerilor şi
adolescenţilor în cadrul sistemului de învăţămînt.
ASC 1.8. Activităţi de prevenire a infecţiei HIV şi ITS în rândurile tinerilor şi
adolescenţilor neşcolarizaţi.
ASC 1.9. Implicarea sectorului civil acreditat în activităţi de prevenire.
ASC 1.10. Prevenirea HIV în rândul populaţiei angajate în câmpul muncii prin
intermediul programelor la locul de muncă.
Obiectiv specific II. Asigurarea până în 2015 a accesului a 60% din numărul
estimat al grupurilor la risc sporit (LSC, UDI, BSB) la servicii de prevenire
ASC 1.11. Asigurarea prevenirii răspândirii HIV şi ITS, diferenţiată după
necesităţi specifice vârstei şi de gen, în rândul LSC şi clienţii lor.
ASC 1.12. Asigurarea prevenirii infecţiei HIV şi ITS, diferenţiată după necesităţi
specifice vârstei şi de gen, in rândul BSB.
ASC 1.13 Asigurarea accesului UDI, diferenţiată după necesităţi specifice vârstei
şi de gen, la servicii comprehensive de prevenire HIV şi la tratament de substituţie,
inclusiv în sectorul penitenciar.
ASC 1.14 Asigurarea accesului grupurilor vulnerabile cu servicii de profilaxie ITS,
inclusiv prin apropierea de client.
Obiectivul specific IV. Asigurarea cu tratament a ITS a 80% din pacienţii
diagnosticaţi cu ITS
ASC 1.15 Asigurarea testării, diagnosticului si tratamentului ITS pentru toate
categoriile de populaţie.
ASC. 1.16 Asigurarea tratamentului ITS pentru grupurile cu risc sporit de
infectare, inclusiv prin apropierea de client.
Obiectivul specific V. Asigurarea accesului a nu mai puţin de 95% din femeile
însărcinate anual cu servicii de profilaxie a transmiterii de la mamă la făt
ASC 1.17 Prevenirea răspândirii HIV prin transmitere de la mama la făt
ASC 1.18 Prevenirea răspândirii ITS prin transmitere de la mamă la făt.
ASC 1.19 Asigurarea copiilor nascuţi din mame seropozitove cu substituienţi
nutritivi.
Obiectivul specific VI. Asigurarea securităţii a 100% de probe de sânge
destinat transfuziei
ASC 1.20. Asigurarea securităţii sângelui donat
Obiectivul specific VII. Asigurarea accesului la profilaxie post-contact a
persoanelor in situaţie de risc de infectare cu HIV in 100% din necesitate.
ASC 1.21. Asigurarea profilaxiei post contact în cazuri de expunere profesională şi
în cazuri de abuz sexual sau viol. Asigurarea accesului la informaţie despre
profilaxia post-contact.
Obiectivul specific VIII. Asigurarea securităţii injecţiilor şi manoperelor
invazive in instituţii medicale la 100%
ASC 1.22. Asigurarea securităţii injectării, utilizării instrumentariului medical şi
manoperelor invazive în cadrul instituţiilor cu profil medical şi/sau de alt gen.
Obiectivul specific IX. Asigurarea a 10 % din populaţie cu prezervative până
in 2015
ASC 1.23 Distribuirea gratuita a prezervativelor pentru categoriile vulnerabile de
populaţie prin intermediul cabinetelor de coniliere şi testare voluntară (în
continuare, CCVT) , sănătate a reproducerii, Centrul Sănătatea Prietenoasă a
Tinerilor (în continuare, CSPT), serviciului de ITS şi/sau de alt gen, sau ONG.
Obiectivul specific XI. Asigurarea cu tratament ARV a 80% din numărul
estimat al persoanelor cu HIV şi bolnavilor de SIDA care necesită tratament
până în 2015
ASC 2.1 Asigurarea accesului persoanelor cu HIV şi bolnavilor de SIDA la
tratamentul de ambulator.
ASC 2.2 Asigurarea accesului adulţilor cu HIV şi bolnavilor de SIDA la tratament
ARV de linia I
ASC 2.3 Asigurarea accesului adulţilor cu HIV şi bolnavilor de SIDA la tratament
ARV de linia II
ASC 2.4 Asigurarea accesului adulţilor cu HIV şi bolnavilor de SIDA la tratament
ARV de linia III
ASC 2.5 Asigurarea accesului copiilor cu HIV şi bolnavi de SIDA la tratament
ARV de linia I
ASC 2.6 Asigurarea accesului copiilor cu HIV şi bolnavi de SIDA la tratament
ARV de linia II
ASC 2.7 Asigurarea accesului copiilor cu HIV şi bolnavi de SIDA la tratament
ARV de linia III
ASC 2.8 Asigurarea tratamentului ARV cu preparate brand pentru copii
ASC 2.9 Asigurarea aderenţei la tratament ARV (inclusiv prin implementarea
programelor nutriţionale)
ASC 2.10 Asigurarea monitoringului de laborator pentru ajustarea şi asigurarea
eficienţei tratamentului
ASC 2.11. Asigurarea profilaxiei, diagnosticului şi tratamentului infecţiilor
oportuniste şi maladiilor asociate la pacienţii cu HIV
ASC 2.12 Asigurarea cu tratament a persoanelor cu HIV şi bolnavilor de SIDA în
staţionar conform indicaţiilor
ASC 2.13 Asigurarea managementului de caz a pacienţilor cu HIV
ASC 2.14 Supravegherea rezistenţei la tratament la pacienţii cu HIV
ASC 2.15 Creşterea accesibilităţii la tratament prin modernizarea infrastructurii de
prestare a serviciilor de tratament
ASC 2.16 Asigurarea pacienţilor în faza terminală cu îngrijiri paliative medicale în
staţionar
ASC 2.17 Asigurarea supravegherii de dispensar a persoanelor cu HIV şi
bolnavilor de SIDA şi încadrarea în tratament.
ASC 2.18 Asigurarea creşterii capacităţilor profesionale a lucrătorilor implicaţi în
prestarea serviciilor pentru pacienţii cu HIV/SIDA şi ITS, inclusiv pediatric
Obiectiv specific XII. Asigurarea cu îngrijiri şi suport a 10% din numărul
estimat al persoanelor cu HIV şi bolnavilor de SIDA până în 2015
ASC 2.19 Asigurarea suportului psihosocial persoanelor cu HIV şi bolnavilor de
SIDA
ASC 2.20 Asigurarea îngrijirilor la domiciliu pentru adulţii cu HIV şi bolnavilor de
SIDA
ASC 2.21 Asigurarea îngrijirilor pentru copii vulnerabili şi orfani
ASC 2.22 Asigurarea protecţiei sociale a persoanelor cu HIV şi bolnavilor de
SIDA
FUNCŢIE ÎN PROGRAM - MEDIUL ABILITANT
ASC 3.1 Asigurarea activităţilor de pledoarie si apărare a intereselor PHS
ASC 3.2 Asigurarea protecţiei drepturilor PHS
ASC 3.3 Consolidarea capacităţii ONG ale PHS
ASC 3.4 Asigurarea implementării serviciilor de profilaxie prin angajarea
resurselor umane
ASC 3.5 Asigurarea implementării serviciilor de îngrijiri paliative prin angajarea
resurselor umane
ASC 3.6 Asigurarea implementării serviciilor de management a cazului, echipa
multidisciplinara
ASC 3.7 Asigurarea coordonării programului
ASC 3.8 Consolidarea capacitaţii personalului implicat in programe
FUNCŢIE ÎN PROGRAM - MANAGEMENTUL PROGRAMULUI
Obiectiv specific XIII. Crearea pina in 2015 a unui sistem eficient de
management al programului
ASC 4.1 Asigurarea procesului de planificare prin intermediul Grupurilor tehnice
de lucru a CNC şi a managementului Programului
ASC 4.2 Asigurarea managementului financiar ale Programului si proiectelor
ASC 4.3 Asigurarea monitorizării si evaluării Programului
ASC 4.4 Ajustarea activităţilor Programului prin cercetare operaţionala
ASC 4.5 Generarea datelor pentru evaluare, supraveghere comportamentala prin
studii
ASC 4.6 Asigurarea transparentei activităţilor din cadrul Programului prin
susţinerea web-site www.aids.md
ASC 4.7 Asigurarea supravegherii medicale pacienţilor prin operaţionalizarea
SIME-HIV.
ASC 4.8 Asigurarea supravegherii prestării serviciilor de prevenire în rîndul
grupurilor vulnerabile şi prestaţiilor sociale prin operaţionalizarea sistemului de
identificare unica.
ASC 4.8.1 Operaţionalizarea sistemelor de coordonare în cadrul sectorului non-
guvernamental.
ASC 5.1 Publicarea documentelor, studiilor si altor materiale aferente
Programului.
ASC 6.1 Convocarea conferinţei bianuale a implementatorilor Programului.
Consolidarea capacităţilor resurselor umane
IX. Evaluarea gradului de acoperire cu servicii şi stabilirea ţintelor de
acoperire
Indicatorii pentru calcularea acoperirii cu servicii pentru populaţiile beneficiare s-a
efectuat în baza formulei:
Numărul de facto a persoanelor care vor beneficia
de servicii
% de acoperire cu
servicii =
_________________________________________ x
100%
Numărul estimat a persoanelor care au nevoie de
serviciu
Astfel, pentru evaluare s-au stabilit valorile indicatorilor şi ţintele scontate
pentru evaluarea rezultatelor şi impactului Programul. La fel, evaluarea gradului de
acoperire cu servicii şi estimarea populaţiilor beneficiare de servicii a facilitat
estimarea bugetului şi a costurilor asociate.
X. Implementarea Programului
Mecanismul de implementre a Programului se bazează pe activitatea CNC
care reprezintă o structură intersectorială de nivel naţional, ce reflectă priorităţile şi
angajamentul Republicii Moldova în combaterea infecţiei HIV/SIDA, ITS şi a
tuberculozei. Responsabilitatea pentru participarea în cadrul CNC şi pentru
implementarea activităţilor cu caracter sectorial revine ministerelor de resort. CNC
îşi desfăşoară activitatea în baza unui parteneriat, creat între instituţiile de stat,
patronat, internaţionale şi neguvernamentale pe principiul transparenţei şi
colaborării reciproce. Activitatea CNC este reglementată de Regulamentul
Consiliului aprobat prin Hotarărea Guvernului Republicii Moldova Nr. 825 din
03.08.2005.
Centrul Naţional de Prevenire şi Control al infecţiei HIV/SIDA este
responsabil de coordonarea implementării eficiente a Planului şi ale planurilor
operaţionale rezultate şi mobilizarea resurselor. În fiecare an, Centrul Naţional de
Prevenire şi Control al infecţiei HIV/SIDA (în continuare, Centrul) va elabora un
plan şi un buget operaţional anual detailat, în baza planului de 5 ani, luând în
calcul angajamentele de finanţare pentru această perioadă.
XI. Prestarea şi implementarea serviciilor: parteneri în implementare
Centrul va crea un mediu de activare pentru Grupurile tehnice de lucru în
cadrul cărora, prestatorii de servicii şi implementatorii vor coordona activitatea în
probleme de implementare. Transparenţa imlementării activităţilor se va asigura
prin funcţionalitatea site-ul web www.aids.md.
Partenerii în implementare includ organizaţii guvernamentale şi de asemenea
organizaţii ale societăţii civile:
1) servicii de sănătate publică şi privată care să asigure diagnosticul de laborator,
îngrijirea clinică, managementul pacienţilor şi educaţia pentru sănătate etc.;
2) ONG-uri, pentru implementarea activităţilor în populaţiile la risc sporit,
acordarea suportului PHS etc.;
3) companii din sectorul privat pentru implementarea politicilor la locul de muncă;
4) prestatori de servicii sociale, pentru transpunerea răspunsului la HIV în
serviciile existente;
5) grupuri de cercetare pentru organizarea studiilor.
Consolidarea capacităţilor este crucială pentru toate aspectele răspunsului
naţional. Centrul va elabora o strategie de consolidare a capacităţilor, identificând:
1) necesitatea asistenţei tehnice (în continuare, AT) în răspunsul naţional;
2) oportunităţi de AT din partea ONU şi altor organizaţii specializate pentru
satisfacerea acestor necesităţi de AT.
Organizaţiile centrale în consolidarea capacităţilor sunt:
1) Centrul, prin dezvoltarea ghidurilor tehnice şi programelor de instruire pentru
prevenire, management clinic, îngrijiri paliative etc.;
2) Agenţiile tehnice ale ONU (UNAIDS, OMS, UNFPA, UNICEF, etc.), prin
acordarea asistenţei tehnice şi informarea asupra standardelor internaţionale;
3) ONG naţionale şi internaţionale specializate de exemplu în domeniul
intervenţiilor preconizate pentru PHS, intervenţii la locul de muncă, UDI, etc.
XII. Managementul financiar
Centrul va întreprinde administrarea financiară a răspunsului naţional,
inclusiv raportare financiară pentru toţi donatorii în baza fondurilor primite şi
mobilizările resurselor pentru planurile operaţionale ale Programului. Centrul va
elabora planuri anuale de procurări conform regulamentelor Guvernului şi ale
donatorilor şi managementul contractelor. Conturile Centrul sunt supuse atât
auditului intern cât şi celui extern, conform exigenţelor sistemelor naţionale şi ale
donatorilor. Serviciile HIV/SIDA în alte sectoare vor fi bugetate şi administrate de
către ministerele şi organizaţiile relevante şi de către ONG.
XIII. Monitorizarea şi evaluarea
Monitorizarea şi evaluarea Programului se efectuează conform Planului
anexat.
Pentru monitorizarea şi evaluarea Programului este creată Unitatea de
Monitorizare şi Evaluare de Ministerul Sănătăii cu suportul tehnic şi financiar a
Fondului Global în cadrul Centrului Naţional de management în Sănătate.
Pentru consolidarea şi fortificarea capacităţilor de monitorizare şi evaluarea
Programului. Unitatea de Monitorizare şi Evaluare după aprobarea Programului se
transferă (funcţiile, bunurile materiale şi fondul de salariu) Centrului.
XIV. Indicatorii de Program
Indicatorii centrali ai Programului constituie un set limitat de indicatori pe
care Centrul îi va raporta în fiecare an. Principiul de bază pentru crearea
indicatorilor cheie a fost concentrarea pe „măsurarea progresului” spre obiective,
rezultate şi componente de Program. Indicatorii elaboraţi astfel, reflectă de
asemenea necesităţile naţionale pentru raportările după cum au fost formulate în
cadrul declaraţiei UNGASS; Iniţiativei de Acces Universal şi Obiectivele de
Dezvoltare ale Mileniului axate pe HIV/SIDA. Conform Programului, indicatorii
au fost grupaţi în patru categorii: de produs, de proces, de rezultat şi de impact.
Indicatorii de produs şi proces sunt supuşi examinării şi colectării trimestriale şi
constituie baza procesului de monitorizre a Programului, indicatorii de rezultat şi
impact sunt supuşi colectării şi examinării o dată la 2-5 ani în baza unor studii
epidemiologice şi constituie baza procesului de evaluare a Programului.
Tabelul 2. Indicatori de rezultat
Domeniul Tipul Indicatorul
Prevenire Rezultat Procentul tinerilor de 15 – 24 ani care identifică corect căile de prevenire a transmiterii HIV pe cale sexuală şi care rejectează principalele concepţii
greşite despre transmiterea HIV Prevenire Rezultat Procentul femeilor şi bărbaţilor de 15 – 49 ani care
au avut contacte sexuale cu mai mult de un partener în ultimele 12 luni şi au folosit prezervativul la ultimul contact sexual
Prevenire Rezultat Procentul LSC au relatat despre utilizarea prezervativului la ultimul contact sexual cu ultimul partener sexual comercial
Prevenire Rezultat Procentul BSB care au relatat despre utilizarea prezervativului la ultimul contact sexual anal
Prevenire Rezultat Procentul UDI care au relatat despre utilizarea prezervativului la ultimul contact sexual
Prevenire Rezultat Procentul femeilor şi bărbaţilor de 15 – 49 ani care au făcut testul la HIV în ultimele 12 luni şi îşi cunosc rezultatul
Tratament Rezultat Procentul adulţilor şi copiilor cu infecţie HIV avansată care primesc terapie ARV
Tratament Rezultat Procentul femeilor însărcinate HIV pozitive care au primit medicamente ARV pentru a reduce riscul de transmitere de la mamă la făt
Tratament Rezultat Incidenţa co-infecţiei TB/HIV în care s-a asigurat tratament pentru TB şi HIV
Mediul
abilitant
Rezultat % copiilor afectaţi de HIV şi SIDA la care li s-a oferit suport extern în ultimele 12 luni
Mediul
abilitant
Rezultat
Tabelul 3 Indicatori de impact
Domeniul Tipul Indicatorul
Prevenire Impact Incidenţa infecţiei HIV în grupul de vărstă 15-24 ani
Prevenire Impact Incidenţa HIV în răndul populaţiilor cu risc sporit de infectare
Tratament Impact Procentul adulţilor şi copiilor cu HIV care primesc tratament 12 luni după iniţierea terapiei ARV
Tratament Impact Mortalitatea de SIDA
XV. Bugetul Programului
Estimarea costurilor pentru Program s-a efectuat în baza determinării costului per
serviciu sau per capita, după caz.