Revistă a comunității locale din Giarmata Vii • www.giarmatavii.ro • Anul XVII • Nr. 188 • aprilie 2016

Programul liturgic în Săptămâna

Patimilor și Săptămâna

LuminatăLuni și marţi, 25-26 aprilie - Sfinţirea caselor (Luni: Înfrăţirea, Teilor, Izlaz, Înfrăţirea; Marţi: Viorelelor, Rozelor, Magnoliei,Parcului, Cerna şi Cucului)Miercuri, 27 aprilie- ora 8,00 Spovedania bolnavilor din Parohie- ora 20,00 Denie şi Sfântul Maslu de obşteJoi, 28 aprilie- ora 8,00 Sfânta Liturghie- ora 20,00 Denia celor 12 EvangheliiVineri, 29 aprilie- ora 12,00 Împodobirea Mormântului Domnului- ora 15,00 Vecernia Punerii în Mormânt- ora 20,00 Denia Prohodului DomnuluiSâmbătă, 30 aprilie- ora 8,00 Sfânta Liturghie- ora 24,00 Slujba ÎNVIERII DOMNULUI Duminică, 1 mai - Învierea Domnului,Ziua I de Paști- ora 9,00 Sfânta Liturghie- ora 18,00 VecernieLuni, 2 mai - Ziua a II-a de Paști- ora 9,30 Sfânta Liturghie- ora 18,00 VecernieMarţi, 3 mai - Ziua a III-a de Paști- ora 9,30 Sfânta Liturghie- ora 18,00 VecernieVineri, 6 mai - Izvorul Tămăduirii - ora 9,30 Sfânta Liturghie;- ora 12,00 Sfinţirea apei- ora 18,00 VecerniaDuminică, 8 mai - Duminica Tomii, Paștile mici - ora 10,30 Ieşirea la cimitir, pomenirea morţilor,colectarea de pachete pentru aşezămintele so-ciale.

Cu prilejul Învierii Mântuitorului nostru,lisus Hristos, și al Sfintelor Sărbători de Paști,

primiţi din partea noastră sincere urări defrumoasă și plăcută sărbătoare în familie,

Hristos a înviat !Paște fericit !

Familia Otiman

HRISTOS A ÎNVIAT! Nespusa bucurie a Învierii Domnului să se

sălășluiască între noi, iar Hristos Cel ce a biruit moartea să reverse asupra noastră: viață, sănătate,

pace, belșug de bucurii duhovniceștiși întru toate bună sporire!

ADEVĂRAT A ÎNVIAT!VASILE D. SUCIU,

redactor-șef

Vatră nouă nr. 188 aprilie 20162 EDITORIAL

A doua zi de dimineaţă, am plecat cu două autocare la Hanovra pentru a vizita Expoziţia Mondială Hannover-2000, excursie oferită participanţilor de Uni-versitatea Hohenheim. Am fost cazaţi într-o fostă mănăstire, amenajată acum ca han turistic, la 40 de km de Hanovra pe malul lacului Steinhagen der Meer, în satul Hagenburg. Avem timp până la lăsatul serii de o plimbare. Peisajul este mirific, iar lacul, despre care se spune că ar fi de origine meteoritică, prin căderea în acel loc a unui meteorit pe pământ, are în preajmă un castel medieval deosebit de frumos (Schloss Wilhelmstein).

În dimineaţa zilei următoare, părăsim aşezământul turistico-monahal care ne-a găzduit o noapte, îndreptându-ne spre Hanovra. Înainte de a ajunge în oraş, pe drumul nostru, am văzut fabrica de anvelope Continental, întreprinderea mamă a celei construite la Timişoara. Ajungem la Expo Hannover-2000, o minunăţie a tehnicii mondiale, în care Germania, în calitate de ţară-gazdă, excelează.

Pavilionul românesc, amplasat în proximitatea intrării, după cel al Arabiei Saudite, are o arhitectură aparte, cu pereţi vegetali, din iederă şi liane. Este, din păcate, singurul lucru de remarcat în tot ceea ce însemnă prezentarea Româ-niei la confluenţa dintre mileniul II şi III. În afară de vin, într-un sortiment relativ bogat, şi berea Timişoreana, nimic deo-sebit, cu excepţia unei mari surprize pen-tru mine ca bănăţean, originar din Valea Almăjului.

Când ajung lângă pavilionul Arabiei

Saudite, construit din carton pe nisipul galben-auriu caracteristic acestei ţări, plină de sonde petrolifere în deşert, cămile şi beduini, mi se pare că aud o muzică populară bănăţeană interpretată de o fanfară. După acordurile melodi-oase ale doinei, parcă este fanfara din Lăpuşnicul Mare, satul profesorului Vasile

Goşa, dirijată de veteranul – Uica Iucu. Le spun imediat colegilor din România, dar aceştia mă iau peste picior, spunându-mi: Ce, tu crezi că Banatul tău e fruncea şi aici în Germania, tocmai la expoziţia mondială de la Hanovra!

Grăbesc pasul şi intru în pavilionul românesc. Pe scenă, în partea din spate, aşa cum am spus, fanfara din Lăpuşni-cul Mare. Se anunţă la microfonul pavi-lionului că în acest moment expoziţia va fi vizitată de rectorii universităţilor de ştiinţe agricole din ţările esteuropene.

Veteranul, Uica Iucu, dirijorul, se întoarce spre noi, mă zăreşte, vine spre mine şi mă îmbrăţişează. Ne cântă „Mulţi ani trăiască”, iar mie „Ioane, Ioane” şi „Mândra mea-i din Bozovici”. Ce mică-i marea lume, acum, la sfârşit de mileniu III !

O veste de ultimă oră mă întristează profund: uica Iucu, marele dirijor al celei mai de seamă fanfare ţărăneşti din Banat, a închis definitiv ochii, iar bagheta sa magică va rămâne, pentru totdeauna, nemişcată. Să-i fie amintirea veşnică, ca şi cântecele sale !

Ne despărţim cu regret de românii de la Expo-2000, pentru a vizita alte pavilioane ale expoziţiei. Grandioasă, impresionantă, fiecare ţară întrecându-se în a prezenta ceea ce a făcut mai bine în secolul al XX-lea. Nici memoria şi nici spaţiul nu mă ajută în suficientă măsură să redau tot ceea ce am vizitat. La un moment dat, retina refuză să mai recep-teze, iar memoria să înmagazineze. Am ajuns, spre regretul meu, la saturaţie, mai mult nu încape.

Spre seară, frânţi de oboseală, pără-sim Hanovra, îndreptându-ne spre Stutt-gart. În dimineaţa zilei următoare, prof. Liebig prezintă concluziile conferinţei, propunându-ne o nouă întâlnire, în decembrie, cu acceptul meu prealabil, la Timişoara, universitatea noastră fiind gazdă şi organizatoarea conferinţei. Rec-torii sunt de acord cu propunerea făcută de Universitatea Hohenheim, aşa că vom avea de lucru, în continuare.

Academician PĂUN ION OTIMAN

CONFERINŢELE ESTEUROPENE ALE RECTORILOR (II) HOHENHEIM-GERMANIA, IUNIE, 2000

Foto

:wik

iped

ia.o

rg

Vatră nouă nr. 188 aprilie 2016 3ÎNVĂȚĂMÂNT

Eleva mea, Iulia Georgiană Militaru, din clasa a IV-a, a participat în 19 martie 2016 la Concursul de ortografie “Limba noastră-i o comoară” organizat de Şcoala Generală Nr. 16 din Timișoara. Au fost 97 de concurenți de la școli din oraș și județ. A obținut locul II cu media 9,84!

A fost nevoie de trei teste de departa-jare pentru a putea decide care dintre cele două eleve foarte bune din clasa a IV-a, Daria Maria Chioran și Iulia Georgiană Militaru să participle la concurs, pentru că mi s-a spus că doar un elev/clasă poate participa. După concurs, când am primit rezultatele, am văzut pe listă că au fost școli care au participat și cu doi elevi/clasă! Şi nu doar de la scoala organizatoare… Mie, însă, mi s-a spus să le departajez și să înscriu doar una dintre ele. Vreau să se știe că amândouă sunt foarte bine pregătite și ar fi luat punctaj mare și Daria.

Ca să vă conving, am să redau mai jos două compuneri ale celor două fete.

FURTUNA

Este o zi frumoasă de mai. Împreună cu încă patru copii am plecat într-un crâng multicolor şi parfumat de florile proaspăt răsărite. L-am adus cu noi şi pe cățelul unei prietene, sprintenelul Toby.

Noi făceam buchete din tot felul de flori, apoi ne-am gândit să facem un concurs: “Cea mai frumoasă coronița”. Prin crâng nu se mai găseau prea multe flori şi ne-am plimbat aşa, căutând, până am dat de 5 mieluşei albi ca spuma lap-telui. Blănita lor moale se mişca în bătaia vântului.

În spatele nostru erau nişte nori cam plumburii care se pregăteau să se” scuture” peste crâng. Noi nu-i băgăm în seama…Deodată crengile înflorite au început să se mişte. Vântul se întețea.

Toby se agită şi se tot îndesă în noi cu blănița lui pufoasă. Au început să cadă picuri mari şi grei. Ne-am adăpostit sub un pom deşi ştiam că nu e bine, dar eram încă în pădure. Apoi, un bubuit puternic se auzi şi în câteva secunde cerul fu lumi-nat de un fulger şerpuitor! Ne-am luat în brațe şi ne rugam lui Dumnezeu să nu ne trăznească. De spaimă, am început să fugim în toate părțile. Dar pe unde fugeam, fulgerul cel alb ne urmărea. Eram aşa de speriați! Toby lătra aşa de tare fiindcă îi era frică şi lui. După atâta spaimă şi uzi până la piele, plumburiii nori au plecat. Soarele auriu şi-a arătat din nou razele strălucitoare şi calde.

Am plecat acasă liniştiți. Îi mulțumeam lui Dumnezeu că nu am fost prăjiți de ful-ger. Am tras o spaimă, dar totuşi a fost o experiență minunată.

Compunere de Daria Maria Chioran, cl. a IV-a

NOAPTE DE VARĂ

Este o seară de vară. Mireasma nopții este îmbietoare. Regina nopții se des-chide grațioasă.

Ursulica vine acasă sătul după o plimbare copioasă prin pădure. Se aşează în pat, apoi încet-încet, somnul îl fură şi adoarme ca un micuț îngeraş. El se lăsă cuprins de somnul dulce. Peste tot este linişte şi pace.

Visează că s-a împrietenit cu un puişor gălbior, mic şi drăgălaş. Cei doi se joacă împreună, apoi îşi fac coroniţe din florile multicolore şi parfumate de pe pajişte. Ei dau de mâncare mieluşeilor cu blănița pufoasă şi albă ca spuma laptelui. Apoi se bălăcesc în apa rece a pârâiaşului ce curge zglobiu peste pie-tricele. Sunt veseli şi nu au nicio grijă. Ursulețul nostru mormăie mulțumit în somn…

Luna îşi face simțită prezenţa. Armo-nioasă, ca un bulgăraş de aur, ea se înalță pe cerul înstelat. Lumina ei blândă îl mângâie uşor pe Ursulică. Licuricii lică-resc exact ca nişte stele aurii! Greierii cântă o baladă liniştitoare la vioară. Vraja nopții cuprinde întreaga aşezare.

Totul e mirific!Compunere de

Iulia Georgiană Militaru, cl. a IV-a

Nu-i așa că v-au încântat? Este dovada faptului că citesc, sunt atente, sârguincioase, o bucurie pentru părinții lor, dar și pentru mine! Sigur, ele sunt cele mai bune și mă ajută să ridic ștacheta și să pretind întregii clase rezultate bune. Copiii au un potențial uimitor! Toți ascund în mintea și sufletul lor “un bulgăraș de aur” ce trebuie doar scos la iveală. Sincer vă spun, mă simt foarte binecuvântată că m-am născut ca să-l descopăr …

CUIBUL LOR

Pe sub streşini noi sau vechi,Rândunelele perechi, Merg şi vin tot împreunăLipind pietre mici şi humă,

Pregătindu-şi casă nouăPentru cele patru ouă,Din care-or ieşi acuşiPatru puişori de pluş.

Iată-i, mici şi gălăgioşi,Dar sigur cei mai frumoşi,Aşteptând cu pliscul mareSă primească de mâncare.Rândunelul, rândunica,Zboară toată ziulicaŞi le-aduc cum pot mai bineVitamine, proteine...

Apoi seara, la culcareI-alintă pe fiecare,Îi pupă şi-i drăgălescŞi le spun cât îi iubesc.

Tata spune o povesteDespre ce-a fost şi ce este,Rândunica, visătoare,Le spune cum or să zboare...

Şi târziu, în miez de noapte,Aud ciripiri în şoapte...Puişorii-au adormitÎn cuibul bine-ncălzit.

Rândunelele-obositeAdorm şi ele fericite.Nu-şi fac griji, că-s păsărele.Învață şi tu de la ele!

Învățătoare,RODICA JIŞA

ŞCOALA DIN GIARMATA VII ARE CU CE SE MÂNDRI!

Vatră nouă nr. 188 aprilie 20164 ŞTIAŢI CĂ...

OBICEIURI POPULARE DE PRIMĂVARĂZiua păcălelilor (1 aprilie)

Prima zi din aprilie se furişează ca un copil poznaş în viețile noastre, încer-cându-ne vigilența. Seninul revărsat din cer în poala munților şi viața urcată din nou în firul de iarbă luminează sufletul românului. Cum românul nu s-a născut doar poet ci, între altele, şi pus pe haz (fie şi de necaz), el a transformat această zi într-un concurs de veselie şi păcăleli. Fiecare încearcă să-şi surprindă prietenii şi rudele cu o istorie cât mai înflorită, aşa încât efectul să fie maxim, când anunță că a fost doar o glumă nevino-vată. Această zi nu este nici pe departe închinată, necreştineşte, minciunii. Căci păcălelile sunt folosite doar pentru a amuza, pentru a alunga grijile şi a aduce veselia în casă. Fără scopul de a înşela, sunt dezvăluite imediat ca neadevăruri. Fiecare păcăleală are tâlcul ei şi îți tes-tează atenția şi ”trezvia” – acea stare de conştiință creştinească. Probabil că din acest obicei îşi trage seva şi savurosul personaj de basme populare Păcală – un isteț şi un hâtru, care face pe prostul.

Lăzărelul, sâmbăta învierii lui Lazăr

În ajunul Floriilor, românii sărbă-toresc Lăzărelul – legat evident de Sâmbăta lui Lazăr. În fantezia popu-lară, Lazăr/Lăzărelul este văzut ca un ciobănaş care, plecat cu oile la păscut, se urcă într-un copac să le culeagă frunze, cade şi moare. Mireasa lui, Lăzărița, îl plânge îndurerată, în mijlocul unui cerc de fete împodobite cu salcie. Boci-toarele colindă pe la casele oamenilor spre a povesti moartea, dar şi învierea Lăzărelului. Spre finalul cântecului, tân-guielile se schimbă într-un tărăgănat a bucurie, iar din cuvintele fetelor reiese că Lăzărelul a înviat şi s-a prefăcut în flori, sub lacrimile surorilor lui. Fetelor care colindă li se dau ouă. În sâmbăta aceea se pomenesc morții, pentru care se fac şi se împart plăcinte.

FloriileŞi sărbătoarea Intrării Domnului în

Ierusalim, denumită popular Florii, are irizații precreştine, ritualuri menite să-i protejeze pe cei care le înfăptuiesc. Fie-care creştin care duce la biserică flori de primăvară şi primeşte în ziua de Florii crenguțe de nuc sau de salcie, sfințite

de către preoți, devine vestitor al Intră-rii Mîntuitorului în Ierusalim. Ramurile de nuc şi de salcie amintesc de cele de finic (copac specific din Orientul Mij-lociu, unde se află Țara Sfântă) cu care mulțimile L-au întâmpinat, în semn de bucurie şi omagiu, pe Cristos.

În tradiția poporului se spune că ramurile sfințite, dacă sunt aşezate la icoană sau deasupra uşii şi ferestrelor,

protejează casa şi pe cei ce locuiesc în ea. De asemenea se crede dacă omul se încinge cu ele n-o să mai aibă dureri de şale în decursul anului, iar dacă înghite mâțişori de salcie de Florii, va fi ferit de dureri în gât. Românii îşi ating vitele cu salcie de la biserică, pentru ca peste an să fie înflorite, adică frumoase.

Vechii semnificații a învierii naturii, i s-au adăugat în timp altele, legate de pomenirea celor adormiți. Se fac pomeni, iar mormintele sunt curățate şi împodobite cu crenguțe de salcie. În popor se spune că aşa cum va fi vremea de Florii va fi şi de Paşte, iar dacă vor cânta broaştele în această zi va fi o vară frumoasă.

Înălțarea și Paștile CailorZiua Înălțării Domnului – prăznuită la

40 de zile după Înviere – poartă în popor şi numele de Ispas, sau Paştele Cailor. După o legendă populară, la naşterea lui Iisus, în grajdurile lui Crăciun, boii au fost blânzi şi liniştiți, dar caii au fost cât pe ce să rupă lațurile. Atunci Maica Domnului i-ar fi blestemat să nu fie sătui decât în ziua de Ispas sau Înălțare, căreia i s-a spus de atunci şi ”Paştele Cailor”. Cu

timpul, expresia ”Paştele Cailor” a ajuns să însemne ”niciodată”.

În anumite zone, în această zi a Înălțării se țin Moşii de Ispas, casele şi mormintele sunt împodobite cu crengi de paltini, iar la ferestre se pun frunze de leuştean. Se dau de pomană pentru morți pâine caldă, brânză, ceapă verde şi rachiu. Creştinii se salută cu ”Cristos s-a Înălțat!/Adevărat S-a Înălțat!”.

RusaliileNumele acestei sărbători din calen-

darul popular, care este de Pogorîrea Sfântului Duh, e legat de vechea sărbă-toare romană Rosalia, cînd se puneau trandafiri pe morminte. Dar şi peste aceasta, s-au adăugat multe alte tradiții, ca Rusalcele slave, un fel de zâne ale apelor, asemănătoare sirenelor, sau ca aceea care spune că Rusaliile sunt fiicele lui ”Rusalim Împărat” – personificare a Ierusalimului biblic. Îndeobşte, Rusaliile sunt considerate totuna cu ielele, zâne rele, care îi preschimbă pe oameni în animale, îi urâțesc sau le iau mințile. În credința populară se spune că, pen-tru a se feri de Rusalii, omul trebuie să poarte asupra sa frunze de pelin şi să nu le vorbească, în caz că le întâlnesc. Tradiția interzice scăldatul de ziua Rusa-liilor, care sunt duhuri ale apelor.

Legat de Rusalii este şi jocul căluşarilor, dans ritualic de origine stră-veche şi neclară, încins de cete de flăcăi. Patronat de iele, jocul poate să vindece relele făcute de acestea.Sursa: Almanah de primăvară * formula As

Asistent medical LĂCRIMIOARA TOMIUC

Vatră nouă nr. 188 aprilie 2016 5SFATUL SPECIALISTULUI

Foto

: ra

dior

oman

ul.e

s

Una din culturile importante care ocupă suprafeţe întinse este porumbul. De modul cum vom însămânţa cultura, prin respectarea epocii de semănat şi a celorlalte verigi din tehnologie, depinde producţia ce se va realiza în toamnă.

AMPLASAREA CULTURIIPorumbul este mai puţin pretenţios

faţă de planta premergătoare. Rezulta-tele cele mai bune se obţin după legu-minoasele anuale pentru boabe şi fura-jere, după care urmează, în succesiune: cereale păioase de toamnă, cartoful, sfecla şi floarea soarelui.

Rotaţia grâu-porumb, practicată fără întrerupere un număr mai mare de ani este nesatisfăcătoare, având efecte similare monoculturii. În zonele unde porumbul are o pondere mai mare, se acceptă monocultura timp de 2-3 ani.

Porumbul nu se poate cultiva după sorg şi iarbă de Sudan.

LUCRĂRILE SOLULUIPorumbul răspunde foarte bine la

ogoarele adânci de vară sau toamnă la adâncimea de 25-30 cm. Lucrările solului din primăvară asigură calita-tea însămânţării, încolţirea şi răsărirea porumbului.

Dacă terenul este nivelat, neîmburu-ienat şi fără resturi vegetale la suprafaţă, solul se va lucra în preziua semănatului cu combinatorul sau cu grapa cu discuri, în agregat cu grapa cu colţi. Se vor limita trecerile repetate cu agregatele, evitând prin aceasta tasarea solului.

Intrucât pe anumite suprafeţe în toamna anului 2015 nu s-au efectuat ogoarele destinate culturii porumbu-lui, recomand eliminarea arăturii, iar pregătirea terenului să se facă prin tre-ceri repetate cu polidiscul la adîncimea de 10-15 cm.

FERTILIZAREA Datorită producţiei mari de masă

uscată la unitatea de suprafaţă, porum-bul este o plantă mare consumatoare de substanţe nutritive. Dozele de îngrăşăminte se diferenţiază în func-ţie de producţia planificată, hibridul cultivat, planta premergătoare, starea de aprovizionare a solului în elemente nutritive etc.. Pentru o producţie de 7 t/ha, porumbul are nevoie de 120-130 kg azot /ha, 50-60 kg fosfor /ha şi 60-80 kg

potasiu/ha. Dozele de îngrăşăminte cu fosfor şi potasiu, dacă nu au fost aplicate sub arătură, se vor administra la pregă-tirea patului germinativ, sub formă de îngrăşăminte complexe.

Pentru a economisi cantitatea de îngrăşăminte la unitatea de suprafață, recomand aplicarea îngrăşămintelor complexe odată cu semănatul.

Suplimentar, în perioada de vegetație la prima sau a doua praşilă mecanică recomand aplicarea îngrăşămintelor pe bază de azot (uree sau azotat de amoniu).

STRUCTURA HIBRIZILORLa alegerea celui mai potrivit hibrid,

se va ţine seama de :• particularităţile specifice ale hibri-

dului şi cerinţele faţă de resursele ter-mice existente (lungimea perioadei de vegetaţie);

• condiţiile de cultură (irigat, neirigat);• condiţiile naturale (fertilitatea natu-

rală a solului, aportul freatic, frecvenţa perioadelor de secetă şi arşiţă).

Pe terenurile unde după porumb urmează cerealele de toamnă, se vor cultiva hibrizi care ajung la maturitate în prima jumătate a lunii septembrie.

In România sunt zonaţi 90 de hibrizi de porumb. Pentru realizarea unor pro-ducţii constante, fiecare cultivator este bine să folosească 2-3 hibrizi diferiţi ca perioadă de vegetaţie.

In zona de vest a ţării, rezultate bune în ultimii 3 ani au dat următorii hibrizi de porumb:

NSSC–420, HELGA, STIRA, CLARICA, RIBERA, EVELINA, LIPESSA, DANELA, FLORENCIA, FURIO, PR 35 P 12, VASI-LICA, MONZON, RANCERO, CORONEL, TORPEDO, TERMO, OCCITAN, etc.

ERBICIDAREA CULTURII (COMBATEREA

BURUIENILOR)

Datorită creşterii lente a plantelor de porumb, în primele 4-6 săptămâni cât şi concurenţei mari pe care o realizează buruienile pentru spaţiu, apă şi hrană, buruienile provoacă pierderi culturilor de porumb cuprinse între 30-90% ceea ce înseamnă 3000-5000 kg/ha boabe.

Combaterea buruienilor se poate realiza prin lucrări mecanice şi manu-ale, prin utilizarea erbicidelor sau

combinat, prin lucrări mecanice şi folo-sirea erbicidelor.

Pe plan mondial şi la noi în ţară s-au făcut numeroase experienţe cu erbicide la porumb.

Dintre erbicidele eficiente şi care se găsesc la ora actuală în ţara noastră, se recomandă unul din următoarele: TEN-DER 1,25 l/ha, DUAL GOLD 960 EC 1-1,5 l/ha, GARDOPRIM + 3-4 l/ha, FRONTIER 720 EC 1,5-2,0 l/ha, MERLIN MIX 1,75-2,0 l/ha, etc.

Toate aceste erbicide se aplică preemergent (înainte de semănat) prin încorporare la pregătirea patului germinativ.

Fiind erbicide reziduale acestea se vor aplica în funcţie de conţinutul de humus în sol fără a depăşi normele indicate de firmele producătoare.

Erbicide postemergente (in perioada de vegetație) pentru combaterea buru-ienilor monocotiledonate din rizomi: MISTRAL 1-1,5 l/ha ; EQUIP 1,75-2,5 l/ha.

Erbicidele respective se aplică când Sorghum halepense are înălţimea de 15-20 cm. După tratament nu se exe-cută praşile mecanice şi manuale timp de 10-12 zile întrucât translocarea erbi-cidului din frunze până la ultimul rizom se realizează foarte lent.

Erbicide postemergente pentru combaterea buruienilor dicotiledo-nate anuale şi perene: DMA 6 0,8 l/ha; RING 80 WG 25 g/ha+ 0,15 l/ha extra-von; BUCTRIL UNIVERSAL 1 l/ha; ceredin 1 l ha , OLTISAN EXTRA 1 l/ha; ICEDIN FORTE 1 l/ha etc.

Aceste erbicide se aplică în perioada de vegetaţie, când porumbul are 3-5 frunze, iar buruienile se găsesc în faza de rozetă.

SĂMÂNŢA ŞI SEMĂNATUL Materialul semincer trebuie să aibă

puritatea minimă de 98% şi germinaţia minimă de 90%.

Semănatul porumbului se realizează atunci când în sol, dimineaţa la ora 7, la 10 cm adâncime, temperatura este de 80C şi vremea este în curs de încălzire.Calendaristic, cele mai bune rezultate se obţin în zona de câmpie, când se sea-mănă între 10-25 aprilie şi între 15-30 aprilie, în celelalte zone.

Prof.univ. emerit dr. ing. AUREL LĂZUREANU

PORUMBUL PENTRU BOABE - REPERE TEHNOLOGICE

Vatră nouă nr. 188 aprilie 20166 POLIŢIA COMUNALĂ - 0256 205 118

RECOMANDĂRI PENTRU PREVENIREA FURTURILOR DE BUNURI, ANIMALE ŞI PĂSĂRI DIN ANEXELE LOCUINŢEI

Agenţii de poliţie din cadrul Postu-lui de Poliţie Ghiroda, vă recomandă ca fiecare dintre dumneavoastră să luaţi unele măsuri pentru prevenirea furturilor de bunuri, animale şi păsări, cum ar fi:

• Cetăţenii, mai ales cei care locu-iesc în zonele mărginaşe şi izolate, să-şi împrejmuiască curţile cu garduri solide, iar porţile de acces ca şi cele din interiorul curţii, să fie asigurate cu încuietori sigure (zăvoare sau lanţuri cu lacăte);

• Nu lăsaţi în curte la vedere bunuri pe care le folosiţi în gospodărie, în special cazan de ţuică, biciclete, scule, electrocasnice, etc.

• Noaptea, în curte, în apropierea locului unde sunt adăpostite anima-lele şi păsările şi nu deasupra uşii de la casă, lăsaţi un bec aprins pentru a avea posibilitatea să observaţi din locuinţă eventualii hoţi şi nu ei pe dumneavoas-tră, când ieşiţi din casă;

• Uşile grajdurilor asiguraţi-le cores-punzător (încuietori, lacăte etc.);

• Un câine liber prin curte, pe timpul nopţii, este un motiv în plus ca hoţii să renunţe la intenţiile lor ;

• În curte nu invitaţi şi nu primiţi persoane străine, care sub pretextul că vând diferite mărfuri ori cumpără animale sau cereale, vă vor cunoaşte

curtea, împrejurimile şi obiceiurile dumneavoastră;

• Nu lăsaţi animalele nesuprave-gheate pe izlazul localităţii, pe câmp sau în alte locuri;

• În cazul în care constataţi că în curte se află un hoţ, nu uitaţi că cea mai bună alarmă este strigătul, alarma-rea vecinilor, şi nu în utimul rând, dacă aveţi posibilitatea, să sunaţi la apelul de urgenţă 112 sau la postul de poliţie 0256/205118;

• Atunci când aveţi animalele pe care le oferiţi spre vânzare, identificaţi persoanele care se prezintă pentru a cumpăra şi reţineţi numărul de înma-triculare a autovehiculului cumpără-torului, solicitând totodată şi docu-mentele ce se întocmesc cu ocazia

vânzării; • Dacă plecaţi din localitate anun-

ţaţi şi rugaţi vecinii de încredere să vă supravegheze curtea şi locuinţa. Cu ocazia sfintelor sărbători de Paşte, agenţii din cadrul Postului de Poliţie Ghiroda doresc să vă transmită numai gânduri de fericire, lumină în suflet şi multe bucurii alături de cei dragi. Paşte fericit!

NU PROTEJAŢI INFRACTORII PRIN TĂCERE ŞI INDIFERENŢĂ! GÂNDIŢI-VĂ CĂ VIITOAREA VICTIMĂ A ACESTORA AŢI PUTEA FI CHIAR DUMNEAVOASTRĂ!

Şeful postului de poliţie Ag. Şef de poliţie MATEI IONEL

Lumina Dumnezeiască a Învierii Domnului nostru Iisus Hristos să vă inunde sufletul de pace și

credință, să vă umple casa de lumină și să vă aducă mai aproape de toți cei dragi!

DIANA ŞI CRISTIAN DOBRANașii Bisericii

LUMINA ÎNVIERII MÂNTUITORULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SĂ VĂ ADUCĂ ÎN CASELE DUMNEAVOASTRĂ

BUNĂSTARE, SĂNĂTATE ȘI ÎMPLINIREA TUTUROR DORINȚELOR!

HRISTOS A ÎNVIAT!!

FAMILIA PROF.UNIV. EMERIT DR. ING. AUREL LĂZUREANU

Vatră nouă nr. 188 aprilie 2016 7SPORT

CONCURS DE TENIS DE MASĂ

Hristos a înviat !

Bunul Dumnezeu ne-a ajutat să străbatem în pace, în pocăinţă şi în rugăciune drumul celor şapte săptămîni ale Postului premergător patimilor, morţii şi Învierii Mîn-tuitorului Iisus Hristos.

Minunea Învierii se produce a treia zi, adică în ,, ziua

întîi a săptămînii" la iudei, adică duminica.Hristos Domnul a înviat cu acelaşi trup cu care a fost

răstignit şi îngropat, dar a devenit acum preamărit şi stră-lucitor, care se putea face văzut şi nevăzut, în înţelesul că nu mai avea nici o trebuinţă materiala, nu mai suferea dureri, nu mai putea muri.

Învierea lui Iisus a dovedit că El este Fiul lui Dumnezeu şi că tot ceea ce a propovăduit şi a făcut pe pămînt era de la Dumnezeu şi a purtat pecetea adevărului.

Învierea lui Iisus este sărbătoarea bucuriei, a adevăru-lui, a luminii, a biruinţei vietii asupra morţii şi a speranţei în Învierea noastră din morţi şi a fericirii veşnice.

În această aleasă şi sfîntă zi, cea dintîi a săptămînii, împărătească şi doamnă, pe care Învierea Mîntuitorului Iisus Hristos a adus-o în lume, bucurie ce a fost resimţită în iad, pe pămînt şi în cer,  eu cu bucurie vă adresez azi salutul apostolic de: Hristos a Înviat!

Preot IOAN MERMEZE

Sâmbătă 02 aprilie 2016 a avut loc la Căminul Cultural din Giarmata Vii competiția sportivă anuală de tenis de masă sub genericul „făcând sport creștem frumos și sănătos!”. Manifestarea face parte din Agenda cultural-sportivă a localității Giar-mata Vii şi a fost organizată de domnii Budea Nicolae şi Tăurescu Casian. Au partici-pat copii de pe raza localității noastre care s-au întrecut la „simplu” sau la „dublu” pe categorii şi grupe de vârstă. Cei mai buni dintre ei au fost premiați cu diplome, cupe, medalii şi obiecte legate de acest sport: seturi de palete, mingi, rucsacuri etc.

Primăria Ghiroda, Consi-liului Local Ghiroda au alo-cat suma de 2.000 lei pentru această manifestare sportivă.Câștigătorii concursului de tenis de masă pe grupe de vârstă ediția 2016 Grupa 8 – 10 ani1 Mereu Victoraş2 Raici Albert3 Tăurescu Cristian4 Bureac Raul5 Bureac DavidGrupa 10 – 13 ani1 Tăurescu Andi2 Şerban Alexandru3 Iuga MarinicăGrupa 14 – 18 ani1 Tîrjoianu Dean2 Radu Cristian3 Cîmpean Andrei

Grupa 18 – 70 ani1 Budea Nicuşor2 Mechereş Sorin3 Mereu VictorGrupa dublu băieți1 Mechereş Sorin + Radu Cristian2 Mereu Victor + Cîmpean

Andrei3 Budea Nicuşor + Lazăr Raul4 Tîrjoianu Dean + Şerban AlexandruGrupa fete1 Munteanu Denisa

REDACȚIA

8 Iconostas nr. 188 aprilie 2016DIN VIAŢA PAROHIEI

EDITAT DE PAROHIA ORTODOXĂ GIARMATA VII ANUL XVII NR. 188 2016

Parohia Ortodoxă din Giarmata Vii s-a „îmbogățit” cu o frumoasă troiță sculptată în lemn de stejar, dăruită Bisericii noastre de către dl Liviu Butură. Această troiță a fost aşezată în spațiul alăturat Bisericii, cunoscut sub numele de „Parcul Bisericii”, devenind un reper fizic, dar şi spiritual al comunității noastre. Adevărată operă de artă, troița a fost sculptată de meşterul popular Petru Codrea din localitatea maramureşană Valea Stejarului, la comanda dlui Liviu Butură din Sălciua Nouă (Cobolaş), actualmente cu domiciliul în America, cel care a mai donat troițe la fel de frumoase şi impunătoare la Ghiroda, Cobolaş, Mănăstirea Hodoş-Bodrog şi Mănăstirea Şag-Timişeni. Lucrarea reali-zată în tradiționalul stil maramureşan este încărcată de simboluri creştine şi româneşti (Hristos răstignit, Maica Domnului cu Prun-cul, crucea, potirul, soarele, luna, coloana fără de sfârşit, funia împletită etc) şi mesaje cultice, două dintre aceste situate pe frontispiciul troiței fiind foarte sugestive: „Întru cele înalte locuiești și spre cele de jos privești”(Rugăciunea a şasea din canonul rugăciunilor dimineții – Ceaslov) şi „Crucii Tale ne închinăm, Hristoase, și Sfântă Învi-erea Ta, o lăudăm și o mărim” (Rugăciunea Învierea lui Hristos văzând – Slujba Învierii).

Alături de mulțumirile sincere şi din toată inima adresate dlui Liviu Butură aş dori să evidențiem şi pe domnii Gheor-ghe Crişan, Vasile Bega, Ilie Neacşa, Mircea Popa, Florin Şerban care ne-au sprijinit cu beton, armătură, materiale şi manoperă pentru realizarea postamentului care să evidențieze această operă de artă – Troița din Parcul Bisericii.

Preot paroh VASILE D. SUCIU

PS. Dorim să placăm cu marmură sau gra-nit soclul din beton al troiței. Dacă ne poate ajuta cineva, vă rugăm să ne contactați. Mulţumesc!

TROIȚA DIN PARCUL BISERICII

9Iconostas nr. 188 aprilie 2016 DIN VIAŢA PAROHIEI

ACTIVITĂȚI LA GRĂDINIȚA ŞI LA ŞCOALA DIN GIARMATA VII

10.04.2016 Lada cu zestre, etapa zonală – Giarmata 22.03.2016 Cerc de pictură pe sticlă – Şedință de lucru

11.04.2016 Clasele I – IV, pregătirea pentru Spovedanie 11.04.2016 Fotografie de grup după Taina Împărtăşaniei

11.04.2016 Grădinița, rugăciuni şi cântece de Paşti 11.04.2016 Evidențierea darurilor şi bucuria Împărtăşaniei

10 Iconostas nr. 188 aprilie 2016POEZIE RELIGIOASĂ

„Şi iarăşi bat la poartă cu degetele moi florile primăverii…“ Din creaţia literară românească cu tematică religioasă răzbate spiritul unei adânci evlavii. Sărbătoarea Flo-riilor bucură şi primeneşte sufle-tul, căci este cântec prevestitor al Învierii - Osana Celui dintru înălţime!  

Intrarea Domnului Iisus Hristos în Ierusalim

Glasuri de bucurie,Laude şi rugăciuni,Din cântarea gurii vieŞi a chimvalurilor struni...Iudeea slobozităPoate-şi cânta izbăvirea?Roma poate-i biruităŞi venitu-i-a pieirea?Împăratul cel puternic,Aşteptat cu nerăbdarePoate vine falnic, mareLa norodul său nemernic?Drumul dinspre GalileeaTună-n vuiete de glasuri,Pare că toată IudeeaA uitat a ei necazuri...Şi mulţimea zgomotoasăMerge-n valuri de lumină,Aşternând pe căi pietroaseRămurele de măslină...Poarta mare din cetateS-a deschis de dimineaţă,Gloate vii şi bucurateIese-n mâine cu verdeaţă,Şi-a lor veselă „osană“...Prin împrejurimi răsună...Calea cea galileeanăCu Împăratul le-mpreună...„Bucură-se Cel Ce vineÎntru Dumnezeu la noi,Cel Ce lumea cu-a Lui mâineSlobozeşte de nevoi;Şi-n blagosloviri trăiascăAl Davidului Fecior,Ce-a venit să izbăvească,Ce-a venit Mântuitor!“

Glăsuiri de bucurie,Laude şi rugăciuni,Din cântarea gurii vieŞi-a chimvalurilor struni,Ele oare ce înseamnă?Din măria pământească

Nu-i căzută Roma-Doamnă,Şi pierirea vrăjmăşeascăÎi departe. ÎmpăratulPăcii, nu al biruirii,Vine blând acuma, iată-L,Spre măria răstignirii.Nu-i înconjurat de slavăPământească, pieritoare,Ci prin sânge câştiga-vaSlava-n veci judecătoare.Izbăvi-va nu moşiaIudeilor de dănii:Lumea toată - de robia,De-njosirile sătănii.Vine un voinic, cu gloataDe vânjoşi leghionari ,Merge-ncet, smerit, în roataUcenicilor păscari;Şi cetatea, ce-L primeşteNu un scaun de-mpărat,Cruce, spini îi pregăteşte,Chipul cel însângerat...Dar şi răstignit pe cruceEl trăi-va-n vecinicie:Ucenicii Lui vor ducePretutindeni veste vieDe iubire şi dreptate,Şi de mila cea frăţeascăŞi vor boteza noroade,Ţările să le sfinţească...

Glăsuiri de bucurie,Laude şi rugăciuni,Din cântarea gurii vieŞi a chimvalurilor struni...

Drumul dinspre GalileeaTună-n vuiete de glasuri;Parcă toată IudeeaA uitat a ei necazuri;Şi mulţimea zgomotoasăMerge-n valuri de lumină,Aşteptând pe căi pietroaseRămurele de măslină...

Pr. Alexe Mateevici

Floriile!Nu-i bucurie, sufletu-mi s-alineMai mult ca bucuria de-acum.De-aceea eu m-aplec în rugăciuneŞi-Ţi mulţumesc! Atâta pot să-ţi spun! Nu-i biruinţă să mă-nviorezeMai mult ca biruinţa de acumTruditu-mi suflet vrea să-ngenunchezeÎn adorări - şi asta vreau să-Ţi spun! Nu-i lacrimă mai dulce ca aceastaDin ziua de Florii, aceea de acum.Cu stropi de har îmi luminează faţaŞi Te iubesc ! Şi veşnic o să-Ţi spun!Portiţa de-ndurare şi iubireŞi mângâiere pentru tot îmi eşti!De astăzi, întristarea-n bucurieSe va schimba, fiindcă mă iubeşti! De-acum doar mă aplec în adorareŞi mult îmi strâng al lacrimei izvor.Iar inima de-atât alint tresare.

Maria Corb

POPAS DUHOVNICESC DE FLORII

11Iconostas nr. 188 aprilie 2016 SEMNALĂM

Avem plăcerea de a vă face cunoscută apariția unei cărți deosebite, ,,Biserică şi presă în Banat”. Lucrarea apărută aparține pr. dr. Valentin Bugariu, un membru activ al ,,Asociației Publiciştilor Presei Rurale din Banat”.

Studiul care a văzut acum lumina tiparului a fost pre-gătit în vederea obținerii gradului ştiințific I în preoție cu titlul ,,Pastorația în Biserica Bănățeană reflectată în presa bisericească” sub îndrumarea ştiințifică a părinte-lui lector universitar dr. Vasile Itineanț, titularul discipli-nei de Liturgică şi Pastorală de la Facultatea de Litere, Istorie şi Teologie, Departamentul Studii Româneşti, din cadrul Universității de Vest din Timişoara.

În argumentul susținut de autor, acesta mărturiseşte că a pornit de la ”autoritatea de netăgăduit a presei bisericeşti, al cărei scop nu este acela de a da informații, fiindcă mediul social este bombardat de acestea, ci acela de a problematiza, de a face un comentariu asupra unei ştiri. Toate au la bază puterea cuvântului, autoritatea scriiturii în fața cuvântului predicat de la amvon sau prin alt mijloc de pastorație clasică”.

Volumul ,,Biserică şi presă în Banat” îşi propune să înfățişeze problemele de pastorație misionară prin presă, luând în discuție doar publicațiile editate pe întinsul Eparhiei Timişoara, deci din Banatul de Câmpie.

Autorul s-a oprit asupra presei oficiale: ziare, reviste, calendare editate de Arhiepiscopia Timişoarei, a unor publicații parohiale şi a unor reviste rurale editate de Asociații şi Societăți Culturale, în care preotul paroh are rolul de membru în colegiul de redacție şi este totodată autorul unor cuvinte de binecuvântare cu prilejul marilor praznice ale creştinătății, dar şi cuvinte de învățătură sub forma unor cateheze de inițiere în taina credinței.

Lucrarea cuprinde şase capitole cu mai multe subcapitole.

În primul capitol ”Pastorală, misiune şi presă biseri-cească. Delimitări conceptuale”, s-au făcut câteva pre-cizări în ceea ce priveşte interacțiunea dintre acestea.

Următoarele trei capitole se concentrează pe tratarea publicațiilor reprezentative ale Mitropoliei Banatului şi anume: Revista eparhială ,,Învierea”, Revista teologică ,,Altarul Banatului” şi ,,Calendarul almanah”.

Ultimele două capitole sunt consacrate presei locale, parohiale şi săteşti.

În capitolul cinci se fac referiri la următoarele publicații parohiale, în ordine alfabetică: ,,Anghelos” (Sânmihaiu Român), ,,Apostolii” (Timişoara – Viile Fabric), ,,Arhanghelul” (Birda), ,,Buletin parohial” (Lugoj), ,,Bule-tin parohial” (Timişoara), ,,Candela Pesacului” (Pesac), ,,Iconostas” (Giroc), ,,Lovrinul ortodox” (Lovrin), ,,Lumina divină” (Timişoara – Calea Lugojului), ,,Lumina din Plopi” (Timişoara - Plopi), ,,Lumina lină” (Gătaia), ,,Luminătorul Giarmatei” (Giarmata), ,,Lumini de Gând” (Timişoara - Freidorf ), ,,Paideia” (Giulvăz), ,,Sfeşnicul” (Maşloc), şi nu în ultimul rând ,,Vatră nouă” (Giarmata Vii).

În capitolul şase sunt prezentate publicațiile rurale: ,,Cenăzeanul” (Cenad), ,,Curierul de Gătaia”, ,,Jurnal de Gătaia”, ,,Lumina Giroceană”, ,,Lumina satului” (Giroc), ,,Medveşanul” (Urseni), ,,Suflet nou” (Comloşu Mare) şi ,,Vatra satului” (Ferendia).

Concluzionând, Prof. Ioan Traia, preşedinte al ,,Asociației Publiciştilor Presei Rurale din Banat”, în prefața cărții spune: ,,Publicațiile bisericeşti trebuie să fie aproape de sufletul credincioşilor şi permanent atente la provocările existențiale ale omului contem-poran, la mutațiile pe care societatea le realizează la nivelul conştiinței religioase a persoanelor. Ele trebuie să fie deschise opiniilor şi atitudinilor preoților, dar şi credincioşilor în conturarea unui dialog aflat pe coor-donatele Biserică – lume.

Autorul, preot dr. Valentin Bugaru adresează mulțumiri pentru sprijin tuturor ”în glas de rugăciune la lumina şi căldura unei candele într-o biserică din fru-mosul colț de țară bănățean”.

Îi întoarcem aceleaşi mulțumiri părintelui, noi, cole-giul de redacție ,,Vatră nouă” în frunte cu redactorul-şef, fratele întru slujire, preot Vasile Suciu şi credincioşii din parohia Giarmata Vii.

REDACŢIA

BISERICĂ ȘI PRESĂ ÎN BANATde preot dr. VALENTIN BUGARIU

12 Iconostas nr. 188 aprilie 2016CATEHISM

Pagină realizată de prof. VALENTINA POPA

,,Cea mai mare bogăţie nu este să ai avere, ci să nu ai nevoie de bogăţie,, Sfântul Isidor Pelusiotul

,,Să nu dorim cele de prisos, să fim mulţumiţi cu puţin şi vom fi întotdeauna bogaţi,, Sfântul Ioan Gură de Aur

,,Pasărea şi atunci cântă slava Celui Ce a creat-o când nu are nici cuib, nici hrana pregătită,, Fila-ret-Mitropolitul Moscovei

,,Bogăţia nu stă în faptul de a avea bogăţie, ci în faptul să nu te îngrijeşti de căutarea ei. Nu e sărac acela care nu are nimic, ci acela care doreşte multe. Tot astfel, nu e bogat acela care are multe, ci acela care nu cere nimic.,, Sfântul Ioan Gură de Aur

,,Nu faptele mari sunt plăcute lui Dumnezeu, ci dragostea mare cu care ele se fac. Nu e nimic mare când oamenii iubesc puţin şi nu e nimic mic când ei iubesc mult.,, Sfântul Vasile cel Mare

,,O inimă bună şi o conştiinţă curată îl fac pe om fericit în orice stare. Cel ce se plânge împo-triva soartei sale nu este ostaşul lui Hristos,, Avva Pimen

,,Lăsând la o parte necazul pentru ceea ce nu aveţi, ne vom învăţa să mulţumim pentru ceea ce este,, Sfântul Vasile cel Mare

CUGETĂRI ALE SFINŢILOR PĂRINŢI

Semnul Crucii este nouăScutul cel mântuitorCare depărtează răulŞi ne dă la toate spor.

Deci să facem cum se cadeCreştinescul nostru semnCăci vrăjmaşii fug atunceaCa de preacinstitul lemn.

Iar acei ce bat în cobzăŞi pe cruce o îngânăAu sămânţa necredinţeiŞi pecete rea la mână.

Domnul cerurile pleacăPentru neamul omenesc,Iar la El să-şi plece capulMulţi creştini nu se silesc.

El intinde sus, pe cruceMâinile dumnezeieşti,Tu măcar a face semnulOmule, nu te sileşti.

El ne mântuie, creştine,Săvârşindu-se pe lemn,iară tu socoţi ruşineCa să faci al crucii semn!

SEMNUL SFINTEI CRUCIde Sfântul Ioan Iacob Hozevitul

13Iconostas nr. 188 aprilie 2016 EXPRESII ŞI PROVERBE RELIGIOASE

Expresia este folosită de însuşi Mântuitorul Iisus Hristos, care, înainte de a-şi începe activitatea de propo-vaduire, s-a retras într-un loc pustiu pentru a se ruga şi a posti. În vremea aceea cât şi în cea actuală lumea era şi este stăpânită de puterea întunericului şi a minciunii. Cât de grea trebuia să fie deci lupta între cele ce erau şi între cele ce voia să aducă Mântuitorul pen-tru oameni! Şi cât de întărit, trupeşte şi sufleteşte, trebuia să fie El pentru ca să înfrângă făţărnicia, necredinţa, lăcomia şi toate păcatele ce sălăşluiau între oameni.

De aceea Mântuitorul "a fost purtat de Duhul în pustie” (Luca 4,1) unde a postit şi nu a mâncat nimic, timp de 40 de zile şi 40 de nopţi. În tot acest timp El s-a rugat Tatălui Său ceresc pentru întreaga omenire şi întreaga creaţie. Peste El se aşternuse lumina cea dum-nezeiască, care coboară numai peste cei ce se ştiu ruga cu adevărat. Mân-tuitorul Iisus Hristos, în preajma ple-cării la propovăduire, se pregăteşte de luptă prin post şi rugaciune. După atâta vreme de ajunare, trupul Mântuitorului se istovi şi cineva pândea din umbră, bucurându-se de oboseala Domnului. Diavolul, duhul rău, duhul care pân-deşte şi se foloseşte de strâmtorile în care se află oamenii, nu l-a cruţat nici

pe Mântuitorul. Văzându-l flămând, se apropie de El, îşi puse în joc toată iste-ţimea, toată şiretenia şi zise : „Dacă eşti Fiul lui Dumnezeu, zi acestei pietre să se facă pâine“ (Luca 4,13). Mântuitorul privi spre ispititor şi măsură cu înţe-lepciunea Sa şiretenia lui. Foametea îl stăpânea pe Mântuitorul cu îndâr-jire şi piatra prefăcută în pâine i-ar fi putut aduce alinare. Dar nu se putea lăsa înfrânt de ispita diavolului, aşa cum nici noi nu ar trebui să ne lăsăm. Nici nu putea să-şi îngenunche sufletul pentru o dorinţă a trupului. De aceea îi răspunse duhului rău astfel: “Scris este că nu numai cu pâine va trăi omul, ci cu orice cuvânt al lui Dumnezeu “ (Luca 4,4) . Diavolul se simţi ruşinat şi păşi înapoi, deci Mântuitorul îl învinse şi-l trimise înapoi în împărăţia umbrei. Căci acolo îl trimise mustrarea, rugăciunea şi postul învingătorului Hristos.

Atât în Vechiul Testament cât şi în Noul Testament pâinea este un produs vital al vieţii şi aliment principal, iar cei care răspundeau de ea erau funcţio-nari importanţi cum era cazul în Egipt (Facerea 40,1) şi a avut un loc special în sanctuar, fiind numită “pâinea pentru punerea înainte“, adică, pâinea pusă înaintea feţei lui Dumnezeu sau în prezenţa Lui (Ieşirea 25,30).

Adevărul cuvintelor lui Iisus nu

trebuie însă interpretat literal, ci în spiritul lui, deoarece Mântuitorul a dovedit în numeroase prilejuri că preţuieşte în mod deosebit pâinea, ca simbol al îndestulării şi condiţie nece-sară pentru o vieţuire decentă. Amin-tesc cererea a patra din “Rugăciunea Domnească “ sau “Tatăl Nostru” (Luca 11,3) sau (Matei 6,11). “Înmulţirea pâinilor” în care Iisus înmulţeşte cele cinci pâini de au mâncat şi s-au sătu-rat peste cinci mii de bărbaţi afară de femei şi de copii (Matei 14,19-21). La “ Cina cea de taină” Mântuitorul a luat pâinea a binecuvântat-o şi a împărţit-o ucenicilor Săi zicând : “ Luaţi, mâncaţi, Acesta este Trupul Meu... (Matei 26,26 ), adică a insti-tuit Sfânta Împărtăşanie şi a săvârşit prima Sfântă Liturghie.

Mântuitorul ne învaţă să ne rugăm, să postim şi să facem fapte bune pen-tru că prin acestea şi păzind cuvântul Lui vom învinge ispitele şi vom avea viaţă veşnică.

Prof. AURICA RUEN

Bibliografie: Dicţionar de teologie ortodoxă – preot prof. Ion Bria; Dicţionar al Noului Testament- preot Ioan Mircea; Sfânta Scriptură

OMUL NU TRĂIEŞTE NUMAI CU PÂINE

14 Iconostas nr. 188 aprilie 2016DIN VIAȚA PAROHIEI

Donaţii

Botez

Cununie

Comemorări

Decese

Bogasieru Mihai 50 leiMoldovan Maria 50 leiRancea Cătălin 100 leiSuciu Vasile 500 leiSpătar Natalia 100 leiAnonim 100 lei

S-au împlinit şase luni de când cei mai buni părinți UȚĂ LIVIU

și MARIA nu mai sunt printre noi. Veți rămâne mereu în sufletele noastre şi nu vă vom uita niciodată. Cu mult dor, familia. Să le fie țărâna ușoară!

BĂRBULESCU VIORELS-a născut în data de 15 octombrie 1932 în localitatea Murani, județul Timiş. A dece-dat în data de 07 mar-

tie 2016. Un ultim şi pios omagiu din partea soției şi a rudelor. Nu te vom uita niciodată şi te vom purta de-a pururi în inimile şi în sufletele noastre. Dumnezeu să-l odihnească în pace!

DOBRA ANTONIA-MARIAFiica lui Dobra Cristian şi Diana

Data naşterii: 15 februarie 2016

Data botezului: 12 martie 2016

Naşi: Doroşenco Grigore şi Ramona

La mulți ani!

VASIN PETRU și RALUCA (născută Cătană)

Data cununiei: 05 martie 2016

Naşi: Puchiu Adrian şi FlaviaCasă de piatră!

execută

lucrări funerare

mozaicmarmură

granit

SC YUSY SRL

Tel: 0729 787 275; 0768 742 455

Fotografii ceramică, capace, recondiționăm cruci.

Prețuri

avantajoase!

plata și în rate

Executăm lucrări în tot județul Timiș

Cu aceeaşi nemărgi-nită durere, familia reaminteşte tuturor celor care au cunos-cut-o şi prețuit-o că s-au scurs 6 săp-

tămâni de când a trecut în veşnicie scumpa nostră fică, soție şi mamă BEGA VIORICA. Amintirea ei este veşnică pentru noi. Dumnezeu să o odihnească în pace!

Vatră nouă nr. 188 aprilie 2016 15INFO ŞAH

De mult timp am vrut să scriu artico-lul acesta. Şi nu ştiam cum să-l numesc.

Am început cu Părerea mea … dar cred că De ce? … este mai potrivit.

De ce apare acest articol? Pentru că am nişte întrebări la care nu găsesc răs-puns. Poate nu sunt formulate corect, sau poate nu au răspuns. Sau poate au alt răspuns la care nu m-am gândit vreodată.

Dar poate toți avem anumite idei şi concepții despre şah în general, căci despre aceste subiecte va fi vorba, pe care dacă le-am pune cap la cap poate am găsi un răspuns mozaicat cât de cât mai „plin” decât ideea unei singure persoane.

Să încep cu primul subiect care mă frământă…1. Memoria fotografică/eidetică în sah

Există cu adevărat aşa ceva în şah? Este un subiect despre care nu s-a prea discutat… Poate pentru că este un subiect la limita accepțiunii valabile ştiințifice cunoscute? Nu s-au făcut teste sau nu s-au dat publicității?

Dar de fapt se aplică această memorie specială în şah? Adică în recunoaşterea pozițiilor tip? Am citit că la un mare-maestru din şah, atunci când se uită la o poziție de şah mintea îi caută în ” baza de date” proprie poziția respectivă sau altele cât mai apropiate de aceasta. Asta l-ar ajuta să găsească subtilitățile poziției mai repede decât dacă ar sta să o analizeze atunci. Dar asta ar însemna că „bagajul de partide din baza de date proprii” ar diferi de la un şahist la un altul, ceea ce este cât se poate de adevărat. Pe D-voastră v-au ajutat astfel de recunoașteri de poziții-tip?

Memoria eidetică se referă  la abi-litatea unei persoane de a reține  imagini, sunete sau obiecte cu mare acuratețe, iar acestea pot fi redate în perfect detaliu.

Calculatoarele bat oamenii la memorarea  informațiilor  fixe, dar creie-rul uman operează  funcţii de gândire cu o uşurință uimitoare care ar sfida simu-larea acestora pe calculator, în special în cazul în care se implică sensuri metafo-rice estetice, la fel ca şi în toate aspectele artei de creație şi fotografie.

Este cunoscut faptul că mulţi artişti şi desenatori au capacitatea de

a memora imagini şi de a le reproduce din memorie. Aceasta indică faptul că memoria figurativă nu este înnăscută, ci dobândită, şi că poate fi dezvoltată. De exemplu Mozart a fost o persoană cu perfectă memorie eidetică în ceea ce priveşte sunetele. Alte persoane exceleaza în recunoaşterea şi reținerea

fețelor umane, altele în reținerea foto-grafică a formulelor matematice sau a paginilor din cărți.

La nivel de activitate conştientă numai 10% din creierul nostru este în funcţiune, în timp ce activitatea  sub-conştientului contează  în   90% din potenţialul creierului uman. Strategiile de gândire logică folosesc doar o parte mică din abilitățile noastre.

Cum poate acest 90% din subconştientul omului fi pus, măcar în mică parte, în slujba jocului de şah? Eu cred că mai sunt multe de descoperit în şah, şi că mai avem drum lung în față

în explorarea acestui joc fantastic. Cred că mai sunt principii noi de descoperit, teme şi strategii.

Poate ar trebui privit şahul dintr-o altă perspectivă?  Una în care nu tre-buie să ne bazăm pe cunoştințele acu-mulate până acum, deoarece am altera procesul de creativitate originală?  Bineînțeles că repetiția este „mama învățării”, memorizarea se bazează pe repetiție. La fel cum în procesul de comunicare între oameni, comunicarea non-verbală reprezintă 60%, tonul cu care comunicăm este 30% şi numai 10% reprezintă cuvintele,  se poate ca şi în procesul vizual să existe astfel de proporții majore în ceea ce priveşte „cum”, „ce” şi „unde” utilizăm acest simț?

Cum se poate ca unii oameni să joace şah orb, şi să aibă performanțe remarcabile? Unii jucând chiar şi simul-tanuri. Să nu ne folosească simțul văzu-lui atât de mult pe cât am crede? Se

ştie despre performanța incredibilă a lui A. Alehin, atunci când în 1924 a jucat 26 de partide simultane legat la ochi, cu competitori foarte puternici, finalizând cu scorul de +16 -5 =5, iar în 1934 la Chicago, a jucat 32 de astfel de partide, cu scorul de +19-5=5, Em. Lasker fiind arbitrul acestei competiţii.

Mai mult se poate citi pe https://iuli-anceausescu.wordpress.com/2016/04/11/de-ce-memoria-fotograficaeidetica-in-sah/

Pagină realizată de ELEONORA ŞI PARTENIE MIHAI

MEMORIA FOTOGRAFICĂ/EIDETICĂ ÎN ŞAH

Vesselin Topalov într-un meci blinfold împotriva lui Alex Brunetti, 2007

Vatră nouă nr. 188 aprilie 201616

Revistă editată cu sprijinul Consiliului Local şi al Primăriei Ghiroda

ISSN 1584-4323

Tehnoredactare și tipar S.C. Partoș S.R.L. , Timișoara, str. Zugrav Nedelcu nr. 5, tel: 0734 993020, e-mail: office@tipografiapartos.ro, www.tipografiapartos.ro

Periodic al comunității din Giarmata ViiAdresa: Giarmata Vii, str. Înfrățirii nr. 48-50, tel. 0256-386 777, 0744-604 975E-mail: suciuvasile1966@gmail.com; Web: www.giarmatavii.ro,www.banaterra.eu/biblioteca/reviste/reviste-rurale-si-parohiale-integrale/vatra-nouaColegiul de redacție: acad. Ion Păun OTIMAN (director onorific), preot Vasile SUCIU (redactor-şef ), prof. Monica SUCIU, prof. univ. dr. Aurel LĂZUREANU, prof. Nicoleta SPĂTAR, asistent medical Lăcrimioara TOMIUC, ec. Viorica LUCIAN-HOFFMANN, ing. Partenie MIHAI, prof. Claudia VLAICU, prof. Valentina POPA, prof. Aurica RUEN.

CONOPIDĂ CU CIUPERCIConopida cu ciuperci

- o reţetă foarte potrivită pentru vremea postului. Aceasta reţetă de post poate fi servită atât pe post de garnitură, cât şi ca gustare.

Ingrediente:1 conopidă200 g ciuperci100 g margarină1 lingură făină1 legătură de pătrunjelsarepiper

Instructiuni:Conopida ruptă buche-

ţele se spală şi se fierbe în apă cu sare. Ciupercile se curăţă, se spală, se taie felii şi se călesc 10-15 minute în margarina, după care se presară făina şi se sting cu o cană de apă (se poate folosi şi apa în care a fiert conopida). După ce au dat în clocot, se adaugă cono-pida fiartă, se potriveşte de sare şi se mai fierb încă 10 minute. La sfârşit se adaugă pătrunjelul tocat mărunt şi se potriveşte de piper.

PRĂJITURA SUC DE ROŞII

Prajitura de foi cu suc de rosii - o reteta a maicilor de la Mânăstirea Ghighiu, simplu de facut si putin costisitoare.

Ingrediente:Pentru foi - 11 linguri ulei11 linguri zahăr11 linguri suc de roşiio jumătate de linguriţă de bicarbonat Pentru cremă - 1 pachet de margarină1 pachet de cremă de pră-jituri 1 cană de zahăr250 g apă1 pachet de praf de lămâienucă de cocos

Instrucţiuni:Se amestecă uleiul cu

zahărul, cu făina, cu sucul de roşii şi bicarbonatul până se formează o cocă, din care se întind patru foi. Acestea se coc pe fundul tăvii la foc redus. Pentru cremă se amestecă ingre-dientele într-o crăticioară la foc mic, după care să dă la răcit şi se ung foile. Deasupra se ornează cu o glazură obţinută din 2-3 linguri de margarină, 2 linguri de zahăr, 1 lingură de apă, 1 esenţă de vanilie, peste care se presară nucă de cocos.

http://www.crestinortodox.ro/

Doamnelor și domnilor,Parohia Ortodoxă Giarmata Vii vă adresează rugămintea de a direcţiona 2% din impozitul pe venit pentru anul

2015, către Parohia Ortodoxă Giarmata Vii, prin formularul fiscal 230. Parohia noastră desfăşoară o mulţime de acti-vităţi în folosul comunităţii şi are în derulare un proiect foarte important pentru toţi cetăţenii localităţii noastre: Continuarea lucrărilor de amenajare a Așezământului comunitar Preot Filip. Orice sumă de bani este binevenită pentru susţinerea acestor activităţi şi pentru continuarea unor proiecte aflate în derulare, cu atât mai mult cu cât putem direcţiona către Parohie o parte din banii pe care deja i-am plătit către stat. Datele de identificare ale Paro-hiei noastre sunt următoarele: PAROHIA ORTODOXĂ ROMÂNĂ GIARMATA-VII, Cod fiscal: 7008826, Cod IBAN: RO88ROIN2010363850101195.

Am ataşat formularul fiscal 230 care trebuie multiplicate (dacă este cazul) în funcţie de numărul de salariaţi care doresc să direcţioneze 2% din impozitul pe venit, plătit pentru anul 2015, către Parohia Ortodoxa Giarmata Vii.

Aceste formulare se pot completa acasă, dar şi la Biserică, pe baza Cărţii de identitate. Conducerea Parohiei le va depune la Administraţia financiară.

Preot paroh Vasile D. Suciu