programe actualizate re rf

UNIVERSITATEA "DUNĂREA DE JOS" GALAŢIFACULTATEA LITERE ŞI TEOLOGIECATEDRA LITERATURĂ, LINGVISTICĂ ŞI JURNALISMAdresa: Galaţi, str. Domnească nr. 47Nr. telefon / fax: E-mail:

PROGRAMA ANALITICĂDisciplina: LINGVISTICĂ GENERALĂ

A. Locul disciplinei în planul de învăţământ:Anul de studiu

Anul I Total ore Forme de verificare Nr. credite Cod disciplinăSem. I Sem. II

C S C S C S Sem. I Sem. II Sem. I Sem. IINr. ore

14 14 - - 14 14 E - 3 - UGL LL I,01

B. Obiectivele disciplinei:- Cunoaşterea şi utilizarea adecvată a conceptelor operaţionale în studiul lingvisticii generale;- Cunoaşterea noţiunilor definitorii pentru configurarea direcţiilor în lingvistica generală, cu particularităţi pentru cea română; - Identificarea elementelor de continuitate / discontinuitate în raporturile dintre lingvistica modernă şi aceea a epocilor anterioare.- Interpretarea fenomenelor lingvistice în raport cu noţiunile acumulate anterior – utilizarea unor materiale / instrumente auxiliare necesare analizei şi comparaţiei (cărţi ştiinţifice de referinţă pentru domeniile menţionate, documentare video pe teme din domeniul istoriei ideilor şi al mentalităţilor);- Formarea unei concepţii sistematice asupra raporturilor dintre evoluţia conceptelor lingvistice şi structurile normative, la nivelul limbii, în ultima perioadă.C. Metode de predare – învăţare: prelegerea, conversaţia euristică, explicaţia, dezbaterea, problematizarea, metode de lucru în grup, individual şi frontal, ateliere de lucru, metode de dezvoltare a gândirii critice, studiul bibliografiei.

D. Forme şi metode de evaluare: evaluare continuă (pondere 30%) prin metode orale, probe practice şi teme de casă (semestrele I şi al II-lea – referat / eseu pe o temă la alegere din tematica disciplinei); evaluare sumativă (pondere 70%) prin probe scrise.

E. Conţinutul cursului / număr de ore pentru fiecare temă:1.Lingvistica. Obiect. Metodă. Importanţa limbii şi a lingvisticii. Scurtă privire asupra istoriei lingvisticii. (2 ore)2. Limbaj. Limbă. Vorbire. Sincronie - diacronie. Lingvistic - extralingvistic. Limba -fenomen social. Limba şi gândirea. (4ore)3. Procesul de comunicare. Funcţiile limbii. Dubla articulare a limbajului. (2 ore)4. Stratificare şi izomorfism. Planuri şi nivele. Fonemul. Morfemul. Cuvântul. Enunţul. Relaţii şi corelaţii. Fonetică şi fonologie. Fonetică acustică şi fonetică articulatorie. Clasificarea sunetelor. Fonematică şi prosodematică. Silaba. Accentul. Intonaţia. Schimbări fonetice. Scrierea. Ortografia. Ortoepia. (6 ore)5. Lexicologia. Semantica. Etimologia. Lexicografia. (2 ore)6. Gramatica. Morfologia şi sintaxa. Categorii gramaticale. Părţi de vorbire. (2 ore)7. Evoluţia limbii. Clasificarea limbilor. Contactul dintre limbi. Limbi internaţionale. (4 ore)8. Metodele lingvisticii. Metode comune cu alte ştiinţe. Statistica. Metode specifice. Metoda comparativ-istorică.Geografia lingvistică. Metoda analizei funcţionale. Metoda analizei distribuţionale. Metoda analizei în trăsături distinctive. Metoda analizei în constituienţi imediaţi. Metoda generativ-transformaţională. (6 ore)

F. Conţinutul seminariilor / număr de ore pentru fiecare temă:- Seminar introductiv (2 ore)- Actul lingvistic (E. Coşeriu) – 4 ore- Semnul lingvistic (F. Saussure) – 2 ore- Semnul lingvistic (E. Vasiliu) – 4 ore- Dubla articulare (A. Martinet) – 2 ore

G. Bibliografie de elaborare a cursului1. Coşeriu, Eugen, Prelegeri şi conferinţe (1992-1993), supliment la "Anuar de lingvistică şi istorie literară" T.XXXIII, 1992-1993, seria A lingvistică.2. Coşeriu, Eugen, Lingvistică din perspectiva spaţială şi antropologică, Editura Ştiinţa, Chişinău, 1994.3. Coşeriu, Eugen, Introducere în lingvistică, Editura Echinox, Cluj, 1995.4. Crestomaţie de lingvistică generală (ediţie îngrijită de acad. Ion Coteanu, Editura Fundaţiei “România de Mâine”, Bucureşti, 1998.5. Dicţionar general de ştiinţe. Ştiinţe ale limbii, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1997.6. Introducere în lingvistică, ediţa a III-a, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1972.7. Ionescu, Emilian, Manual de lingvistică generală, Editura ALL, Bucureşti, 1992.8. Lyons, John, Introducere în lingvistica teoretică, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1995.9. Mounin, Georges, Istoria lingvisticii, Editura PAIDEIA, Bucureşti, 1999.10. Saussure, Ferdinand, Curs de lingvistică generală, Polirom, Iaşi, 1998.11. Tratat de lingvistică generală, Editura Academiei, Bucureşti, 1971.12. Ţurlan, Valentin, Lingvistica generală şi comparată, Galaţi, 1981.13. Vasiliu, Emanuel, Introducere în teoria limbii, Editura Academiei, Bucureşti, 1992.

H. Bibliografie minimală de studiu pentru studenţi1

Coşeriu, Eugen, Introducere în lingvistică, Editura Echinox, Cluj, 1995 (P.6-57).Martinet, A., Elemente de lingvistică generală, B., E.A, 1983 (P. 21-25);Saussure, Ferdinand, Curs de lingvistică generală, Polirom, Iaşi, 1998 (P.81-97).Vasiliu, Emanuel, Introducere în teoria limbii, Editura Academiei, Bucureşti, 1992 (P.11-25).

Data aprobării programei analitice în catedră : octombrie 2010

Şef de catedră: Prof.dr. Milea Doinita

1 Este de preferat ca bibliografia minimală de studiu pentru surdenţi să identifice cu claritate şi precizie capitolele pe care studenţii le au de parcurs pentru atnigerea obiectivelor de predare şi învăţare, eventual fiind particularizată în funcţie de tematica cursurilor şi seminariilor.

UNIVERSITATEA "DUNĂREA DE JOS" GALAŢIFACULTATEA Litere şi Teologie CATEDRA / DEPARTAMENTUL Literatură, Lingvistică şi JurnalismAdresa: Galaţi, str. Domnească nr. 47Nr. telefon / fax: E-mail:

PROGRAMA ANALITICĂDisciplina: Teoria literaturii




- - 1 1 14 14 - E - 3 UGL LLII,02

B. Obiectivele disciplinei:

Cunoaşterea conţinuturilor şi a problematicii actuale a disciplinei;Însuşirea şi utilizarea adecvată a metalimbajului specific disciplinei în studiul textului literar;Studierea sistemică a conceptelor teoretice generale şi a terminologiei literare;Formarea deprinderilor analitice în abordarea interpretativă a textului literar;Stimularea interesului pentru instrumentarul teoretic al ştiinţelor literaturii.

C. Metode de predare – învăţare: prelegerea, conversaţia euristică, explicaţia, dezbaterea, problematizarea, metode de lucru în grup, individual şi frontal, ateliere de lucru, metode de dezvoltare a gândirii critice, studiul bibliografiei.

C. Forme şi metode de evaluare: evaluare continuă (pondere 30%) prin metode orale, probe practice şi teme de casă (semestrele I şi al II-lea – referat / eseu pe o temă la alegere din tematica disciplinei); evaluare sumativă (pondere 70%) prin probe scrise.

D. Conţinutul cursului / număr de ore pentru fiecare temă:

I. Teoria literaturii. Repere teoretice şi preliminarii metodologice – 1 curs

a. Definiţii şi delimitări. Teoria, critica şi istoria literară. „Ştiinţa literaturii”: în căutarea unei definiţii. Opera literară: definiţii şi modalităţi de abordare. Literatură şi literaritate. „Biografia ideii de literatură”. Limitele interpretării operei literare. Modul de existenţă a operei literare. Operă şi text. Modele de poetici (abordare diacronică). / 2 ore

II. Opera literară şi condiţionările ei generice – 4 cursuri

1. Genul: în căutarea unei definiţii. „Genologia”: comparatism şi teoria literaturii. Modalităţi de abordare a genurilor literare. Structura genului. Epicul. Liricul.

Dramaticul. Specia literară: definiţii şi clasificări. Structuri generice şi structuri tematice. / 2 ore

2. Epicul. Forme şi strategii. Probleme de naratologie. Instanţele textului narativ literar. Autor – narator – cititor – naratar – personaj. Funcţiile naratorului şi măştile autorului. Forme narative de bază. Moduri narative. Tipuri narative. Discursul epic: tipologii. Specii ale epicului. Povestirea: forme şi strategii. Romanul: genologie şi tematologie. / 2 ore

3. Dramaticul: în căutarea unei definiţii. Elemente de poetică a discursului dramatic. Specii ale genului dramatic. Dramatic şi dramă. Tragic şi tragedie. Comic şi comedie. / 2 ore

4. Liricul. Noţiunile fundamentale ale versului: sistemele de versuri, piciorul, versul, strofa, formele fixe de poezii, rima, ritmul, metrica. Tropi şi figuri de stil. / 2 ore

III. Modalităţi de abordare a operei literare. Metode critice – 1 curs

1. „De la Sainte-Beuve la noua critică”. Critica biografică. Psihanaliză şi psihocritică. Mitocritică şi mitanaliză. Critica structuralistă. Naratologia. / 2 ore

IV. Lectură şi receptare – 1 curs

1. Lectorul. Funcţiile lectorului. Tipurile de lector. Codificarea literară. Intertextualitate şi transtextualitate. Competenţa literară şi culturală. / 2 ore

E. Conţinutul seminariilor / număr de ore pentru fiecare temă:

a. Seminar introductiv. / 2 oreb. Forme şi strategii ale epicului. Analiză de text pe un corpus dat. / 4 orec. Elemente de poetică dramatică. Analiză de text pe un corpus dat. / 4 ored. Liricul – abordare structuralistă. Analiză de text pe un corpus dat. / 4 ore

F. Bibliografie de elaborare a cursului

ADAM, J.-M., REVAZ, F., L’analyse des récits, Paris, Seuil, 1996ARON, Paul, SAINT-JACQUES, Denis, VIALA, Alain, Le dictionnaire du littéraire, Paris, PUF, 2002.AUERBACH, Erich, Mimesis. Reprezentarea realităţii în literatura occidentală, Iaşi Polirom,2000.BABEŢI, Adriana şi ŞEPEŢEAN-VASILIU, Delia (editori), Pentru o teorie a textului. Antologie “Tel Quel” 1960-1971, Bucureşti, Univers, 1980.BAHTIN, Mihail, Probleme de literatură şi estetică, Bucureşti, Univers, 1982.BAL, M., Narratologie. Essais sur la signification narrative dans quatre romans modernes, Paris, Klincksieck, 1977BARTHES, Roland, Essais critiques, Paris, Seuil, 1963.BARTHES, Roland, Le degré zéro de l’écriture, Paris, Seuil, 1972.BARTHES, Roland, Romanul scriiturii, Bucureşti, Univers, 1987.BARTHES, Roland, S/Z, Paris, Seuil, 1970, Coll "Points"BOOTH, Wayne, Retorica romanului, Bucureşti, Univers, 1976.BOUTOT, Alain, Inventarea formelor, Bucureşti, Nemira, 1996CĂLINESCU, Matei, Cinci feţe ale modernităţii, Bucureşti, Univers, 1995.CANNONE, Belinda, Narrations de la vie intérieure, Paris, PUF, 2002.CORNEA, Paul, Introducere în teoria lecturii, Iaşi, Polirom, 1998.CORTI, M., Principiile comunicării literare, Bucureşti, Univers, 1981DÄLLENBACH, Lucien, Le récit spéculaire. Essai sur la mise en abyme, Paris, Seuil, 1977.

DUCROT, Oswald şi SCHAEFFER, Jean-Marie, Noul dicţionar enciclopedic al ştiinţelor limbajului, Bucureşti, Babel, 1996.DURAND, Gilbert, Aventurile imaginii. Imaginaţia simbolică. Imaginarul, Bucureşti, Nemira, 1999.DURAND, Gilbert, Figuri mitice şi chipuri ale operei – De la mitocritică la mitanaliză, Bucureşti, Nemira, 1998.DURAND, Gilbert, Structurile antropologice ale imaginarului, Bucureşti, Univers, 1977.ECO, Umberto, Lector in fabula. Cooperare interpretativă în textele narative, Bucureşti, Univers, 1991.ECO, Umberto, Limitele interpretării, Constanţa, Editura Pontica, 1996.ECO, Umberto, Opera deschisă. Formă şi indeterminare în poeticile contemporane, Piteşti, Paralela 45, 2006ECO, Umberto, Şase plimbări prin pădurea narativă, Constanţa, Editura Pontica, 1997.FRYE, N., Anatomia criticii, Bucureşti, Univers, 1972GENETTE, Gérard, Figuri, Bucureşti, Univers, 1978.GENETTE, Gérard, Introducere în arhitext. Ficţiune şi dicţiune, Bucureşti, Univers, 1994.GENETTE, Gérard, Nouveau discours du récit, Paris, Seuil, coll. “Poétique”, 1987GENETTE, Gérard, Palimpsestes: la littérature au second degré, Paris, Seuil, coll. “Poétique”, 1976.HAMBURGER, K., Logiques des genres littéraires, Paris, Seuil, 1986HAMON, Philippe, Introduction à l'analyse du descriptif, Paris, Hachette, 1981 INGARDEN, R., Studii de estetică, Bucureşti, Univers, 1978JAUSS, H. R., Experienţă estetică şi hermeneutică literară, Bucureşti, Univers, 1983KAYSER, Wolfgang, Opera literară. O introducere în ştiinţa literaturii, Bucureşti, Univers, 1979LINTVELT, Jaap, Încercare de tipologie narativă. Punctul de vedere. Teorie şi analiză, Bucureşti, Univers, 1994.MANOLESCU, N., Despre poezie, Bucureşti, Cartea Românească, 1987MARINO, A. Hermeneutica ideii de literatură,Cluj-Napoca, Dacia, 1987 MARINO, A., Biografia ideii de literatură,Cluj-Napoca, Dacia, 1998MARINO, A., Dicţionar de idei literare, Bucureşti, Eminescu, 1976MIHĂILĂ, Ecaterina, Teoria limbajului poetic, Iaşi, Editura Universităţii „Al. I. Cuza”, 1995MIHĂILĂ, Ecaterina, Textul poetic, Bucureşti, Eminescu, 1995RABATEL, Alain, Une histoire du point de vue, Paris, Klincksieck, 1998RICOEUR, P., Despre interpretare. Eseu despre Freud, Bucureşti, Editura Trei, 1998RICOEUR, P., Metafora vie, Bucureşti, Univers, 1984RICOEUR, P., Temps et récit, Paris, Seuil, 1985RICOEUR, Paul, Eseuri de hermeneutică, Bucureşti, Humanitas, 1995RIFFATERRE, M., Essais de stylistique structurale, Paris, 1971RIFFATERRE, M., La production du texte, Paris, 1979RIFFATERRE, M., Sémiotique de la poésie, Paris, 1983SIMION, Eugen, Întoarcerea autorului. Eseuri despre relaţia creator-operă, Bucureşti, Minerva, 1993STAROBINSKI, J., Textul şi interpretul, Bucureşti, Univers, 1985Théorie de la littérature, sous la direction de A. Kibédi-Varga, Paris, 1981Théorie de la littérature. Textes des formalistes russes, présentés et traduits par Tzvetan Todorov, Paris, 1963TODOROV, Tzvetan , Grammaire du Décaméron, La Haye-Paris, Mouton, 1969TOMAŞEVSKI, B., Teoria literaturii. Poetica, Bucureşti, Univers, 1973VASILE, Marian, Teoria literaturii, Bucureşti, Athos, 1999VLAD, Ion, Aventura formelor. Geneza şi metamorfoza „genurilor”, Bucureşti, EDP, 1996.WELLEK, R., Conceptele criticii, Bucureşti, Univers, 1970

WELLEK, R., Warren, A., Teoria literaturii, Bucureşti, Editura pentru literatura universală, Bucureşti, 1967

G. Bibliografie minimală de studiu pentru studenţi2

BABEŢI, Adriana şi ŞEPEŢEAN-VASILIU, Delia (editori), Pentru o teorie a textului. Antologie “Tel Quel” 1960-1971, Bucureşti, Univers, 1980.BAHTIN, Mihail, Probleme de literatură şi estetică, Bucureşti, Univers, 1982.BOOTH, Wayne, Retorica romanului, Bucureşti, Univers, 1976.CORNEA, Paul, Introducere în teoria lecturii, Iaşi, Polirom, 1998.DUCROT, Oswald şi SCHAEFFER, Jean-Marie, Noul dicţionar enciclopedic al ştiinţelor limbajului, Bucureşti, Babel, 1996.ECO, Umberto, Lector in fabula. Cooperare interpretativă în textele narative, Bucureşti, Univers, 1991.GENETTE, Gérard, Introducere în arhitext. Ficţiune şi dicţiune, Bucureşti, Univers, 1994.JAUSS, H. R., Experienţă estetică şi hermeneutică literară, Bucureşti, Univers, 1983KAYSER, Wolfgang, Opera literară. O introducere în ştiinţa literaturii, Bucureşti, Univers, 1979LINTVELT, Jaap, Încercare de tipologie narativă. Punctul de vedere. Teorie şi analiză, Bucureşti, Univers, 1994.MANOLESCU, N., Despre poezie, Bucureşti, Cartea Românească, 1987MARINO, A., Dicţionar de idei literare, Bucureşti, Eminescu, 1976MIHĂILĂ, Ecaterina, Textul poetic, Bucureşti, Eminescu, 1995RICOEUR, Paul, Eseuri de hermeneutică, Bucureşti, Humanitas, 1995SIMION, Eugen, Întoarcerea autorului. Eseuri despre relaţia creator-operă, Bucureşti, Minerva, 1993TOMAŞEVSKI, B., Teoria literaturii. Poetica, Bucureşti, Univers, 1973VASILE, Marian, Teoria literaturii, Bucureşti, Athos, 1999VLAD, Ion, Aventura formelor. Geneza şi metamorfoza „genurilor”, Bucureşti, EDP, 1996.WELLEK, R., Conceptele criticii, Bucureşti, Univers, 1970WELLEK, R., Warren, A., Teoria literaturii, Bucureşti, Editura pentru literatura universală, Bucureşti, 1967


Şef catedră: Prof.dr. Milea Doinita


UNIVERSITATEA "DUNĂREA DE JOS" GALAŢIFACULTATEA Litere si TeologieCATEDRA / DEPARTAMENTUL Literatură, Lingvistică şi JurnalismAdresa: Galaţi, str. Domnească nr. 47Nr. telefon / fax: E-mail:

PROGRAMA ANALITICĂDisciplina: Limba latina

A.Locul disciplinei în planul de învăţământ:Anul de studiu

Anul Total ore Forme de verificare Nr. credite Cod disciplinăSem. I Sem. II


- 1 - 1 - 1 - V - 2 UGL LL I, II,, 03

B.Obiectivele disciplinei:Cunoaşterea conţinuturilor teoretice actuale ale disciplinei; Utilizarea adecvată a conceptelor operaţionale specifice disciplinei;Receptarea, analiza şi aplicarea în exerciţii a structurilor lingvistice prezente în literatura latina prin: identificarea valorilor sintactice si a relaţiilor sintactice la nivelul frazei, prin folosirea lexicului circumscris domeniilor elocinţei, filosofiei, istoriei şi literaturii prin recunoaşterea etimonului latin al neologismuluiConştientizarea contribuţiei limbii latine şi a civilizaţiei romane la constituirea fondului european comun al societăţii contemporane şi la elaborarea modelului cultural europeanDezvoltarea unei gândiri logice şi critice prin descoperirea şi exersarea elementelor şi structurilor specifice limbii latine şi civilizaţiei romane prezente în diverse domenii ale cunoaşterii şi acţiunii umane, familiarizarea cu elemente de cultura din patrimoniul literar latin, reperabile în literatura universală

C.Metode de predare – învăţare: : prelegerea, conversaţia euristică, explicaţia, analiza de text, traducerea, dezbaterea, problematizarea, metode de lucru în grup, individual şi frontal, ateliere de lucru

D.Forme şi metode de evaluare: evaluare continuă (pondere 30%) prin metode orale, probe practice şi teme de casă (semestrele I şi al II-lea – teste grilă şi exerciţii aplicative, exerciţii de traducere şi analiză a unor texte literare); evaluare sumativă (pondere 70%) prin probe scrise

E.Conţinutul cursului / număr de ore pentru fiecare temă:

F.Conţinutul seminariilor / număr de ore pentru fiecare temă:

I. Seminar introductiv, Fonetica: Sisteme de citire în limba latină - citirea tradiţională, nova pronuntiatio restituta. Exerciţii aplicative de citire şi accentuare / 2 oreII. Morfologia 1. Substantivul. Cazurile în latină şi română, funcţiile sintactice ale cazurilor. Declinările I-V: Declinarea I – substantive feminine şi masculine; Declinarea a

II-a – subst. m. f. şi n.; Declinarea a III-a – subst. imparisilabice şi parisilabice; Declinarea a IV-a – subst. m.f. şi n. Declinarea a V-a – subst. m. şi f.

Exerciţii aplicative – text de referinţă: Caesar, De Bello Gallico, II, 252. Adjectivul: grupele de adjective; gradele de comparaţie; comparaţia regulată şi neregulată. Exerciţii aplicative - textele de referinţă: Cicero, Tusculanae, V, 973. Pronumele. Flexiunea pron. personal, reflexiv, posesiv, relativ, interogativ, demonstrativ, de întărire şi nehotărât.Exerciţii aplicative – textele aferente pronumelui, ibidem, p. 11 – 12.4. Numeralul: cardinal, ordinal, distributiv şi adverbial. Declinarea numeralelor. Numerele latine şi originea acestora.Exerciţii aplicative 5. Verbul. Categoriile gramaticale ale verbului: tranzitivitatea şi intranzitivitatea; diateza; caracterul deponent al unor verbe; persoana şi numărul; timpul; modul; conjugarea; temele principale în conjugarea verbelor latine – tema prezentului, a perfectului şi a supinului. Desinenţele active şi pasive. Conjugarea verb. auxiliare sum, esse, fui = a fi şi a unor compuşi ai acestuia: possum, posse, potui = a putea şi prosum, prodesse, profui = a fi de folos, a folosi.Verbele regulate de conj. I-IV. Conjugarea activă şi pasivă.Verbele deponente şi semideponente. Conjugarea perifrastică activă şi pasivă.Verbele neregulate: volo; nolo; malo; eo, ire, ivi, itum; fero, ferre, tuli, latum.Verbele defective: memini; odi; novi; coepi. Exerciţii aplicative – texte de referinţă: Titus Livius, Ab urbe condita, V, 47, Aullus Gelius, Noctes Atticae, III, 15, Adverbul, prepozitia, conjunctia, interjectia, texte de referinţă: Cicero, Catilinara II, 8 / 4 oreIII. Sintaxa propozitiei: - sintaxa cazurilor: N, G, D, Ac, V, Ablativul, Locativul propriu-zis, texte de referinţă: Aullus Gellius Noctes Atticae, X, 18, Cicero, De officiis, II, 4, Plautus, Aulularia, Prologus- modurile in propozitiile independente: indicativul, conjunctivul, imperativul, infinitivul, texte de referinţă: Caesar, De Bello Gallico, I, 1, V, 12-14 / 4 oreIV. Sintaxa frazei: - juxtapunerea, coordonarea, fraza formata prin subordonare: texte de referinţă: Ovidius, Tristia, III, 10A. subordonatele completive: : text de referinţă: Seneca, Epistulae, 88- Propoziţiile completive infinitivale (Ac.+inf; şi N.+ infinitiv); - Propoziţiile completive conjunctivale Propoziţiile interogative indirecte B. subordonatele circumstanţiale: - Subordonata temporală: text de referinţă:Nepos, De viris illustribus, XV, 9- Subordonata cauzală: texte de referinţă: Cicero, De finibus bonorum et malorum, III, 2, 7- Subordonata finală şi substituirile acesteia: text de referinţă: Cicero, De amicitia, VI, 22- Subordonata comparativă, text de referinţă: Seneca, Epistulae, 59- Subordonata consecutivă, text de referinţă, Cicero, Pro Arhia, VII-VIII- Subordonata condiţională- Subordonata concesivăC. Subordonatele relativeConstrucţiile participialeConsecutio temporum, texte de referinţă: Cicero, Pro Milone, 28-30, De oratore, I, 25, 113, I, 14, 53-61, III 44, 175sintaxa participiului, Participiala relativa, participiala absoluta

- sintaxa gerunziului si a gerundivului, sintagma gerunziala si sintagma gerundivala- sintaxa supinului / 4 ore

G.Bibliografie de elaborare a cursului

Dicţionare: Guţu, Gh., Dicţionar latin-român, din perioada de apariţie (Bucureşti, 1966, ediţia I) până în prezent; IDEM, Dicţionar latin-român, Editura Ştiinşifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1983 (aşa zisul Guţu MareGramatici: Barbu, N. I., Vasilescu, T. I., Gramatica Latină (fonetică, morfologie, sintaxă, appendix), Bucureşti, 1969, sau oricare altă ediţie ulterioară Bujor, I., Chiriac, Fr.,Gramatica Limbii Latine, ediţiile I şi II, 1956 şi 1971; Cretia Gabriela, Morfologia istorica a verbului latin, Editura Univerisitatii din Bucuresti, 1999 Ernout A et Thomas F., Syntaxe latine. Ed. Klincksieck, Paris, 1954 Fisher Iancu, Latina dunareana, Editura Stiintifica si Enciclopedica, 1985 Lascu, N., Manual de Limba Latină pentru învăţământul superior, Litografia şi Poligrafia Învăţământului, 1957; Matei, Virgil, Gramatica limbii latine, Editura Scripta, Bucuresti, 1994 Palmer, R. L., The Latin Language, London, 1968 Parlog, Maria, Gramatica limbii latine, Editura All, 2001 Slusanschi, Dan, Sintaxa limbii latine, Editura Univerisitatii din Bucuresti, 1984


Dicţionare: Guţu, Gh., Dicţionar latin-român, din perioada de apariţie (Bucureşti, 1966, ediţia I) până în prezent; IDEM, Dicţionar latin-român, Editura Ştiinşifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1983 (aşa zisul Guţu MareGramatici: Barbu, N. I., Vasilescu, T. I., Gramatica Latină (fonetică, morfologie, sintaxă, appendix), Bucureşti, 1969, sau oricare altă ediţie ulterioară Bujor, I., Chiriac, Fr.,Gramatica Limbii Latine, ediţiile I şi II, 1956 şi 1971; Matei, Virgil, Gramatica limbii latine, Editura Scripta, Bucuresti, 1994 Parlog, Maria, Gramatica limbii latine, Editura All, 2001 Slusanschi, Dan, Sintaxa limbii latine, Editura Univerisitatii din Bucuresti, 1984





PROGRAMA ANALITICĂDisciplina: Limba română contemporană. Fonetică



C S C S C S Sem. I Sem. II Sem. I Sem. II

Nr. ore

14 14 - - 14 14 E - 4 - UGL LLR, I, 04

B.Obiectivele disciplinei:- Cunoasterea aprofundata si sistematica a structurii limbii române contemporane, cu toate

tendintele si particularitatile ce caracterizeaza evolutis ei în momentul de fata.- Formarea unei imagini stiintifice asupra limbii, printr-o abordare moderna si interpretare

riguros stiintifica a functiilor ei, a rolului ei în actul comunicarii umane. - Valorificarea si însusirea rezultatelor celor mai noi cercetari si achizitii în studierea limbii

române, pe baza surselor bibliografice actuale.- Examinarea sistemului fonetic din structura limbii române, a aportului acestuia în actul

comunicarii.- Formarea deprinderilor de exprimare corecta în scriere si vorbire, în vederea generalizarii

limbii literare.- Cultivarea interesului si preocuparilor pentru limba corecta; pentru cresterea continua a

competentei si performantei lingvistice în rândul vorbitorilor, desavârsirii neîntrerupte a limbii literare, ca principal isntrument pentru vehicularea si progresul unei culturi înaintate.

C.Metode de predare – învăţare: prelegerea, conversaţia euristică, explicaţia, dezbaterea, studiul de caz, problematizarea, simularea de situaţii, metode de lucru în grup, individual şi frontal, metode de dezvoltare a gândirii critice, portofoliul, studiul documentelor curriculare şi al bibliografiei.

D.Forme şi metode de evaluare: teste periodice sau parţiale (75%), teme de casă, referate (25%).


I. Generalităţi (1 curs - 2 h)1. Limba româna contemporană - obiect, scop, metode de cercetare

(limbaj/obiect/metalimbaj). Perspectivele de abordare sincronie/diacronie.2. Periodizarea limbii române. Conceptul de limba româna contemporana. Etapele de

evolutie. Limba româna actuala. Variantele limbii române contemporane (limba/vorbire). Perspectivele de abordare functionala. Nivelele limbii.

3. Locul limbii române în grupul limbilor romanice. Individualitatea si originalitatea limbii române.

II. Limba literara (1 curs - 2 h)1. Conceptul de limba literara si raportul ei cu limba nationala. Unitatea limbii literare.2. Originea si dezvoltarea istorica a limbii române literare.3. Stilurile limbii literare.4. Caile de dezvoltare a limbii române literare.III. Fonetica si fonologie (4 cursuri - 8 h)1. Generalitati. Obiectul foneticii, ramuri, metode de abordare. Notiuni de fonetica

experimentala.2. Sunetele vorbirii si producerea lor.A. Aspectul fizic al sunetelor vorbirii. Fonetica acustica.B. Aspectul fiziologic al sunetelor vorbirii. Fonetica fiziologica.C. Aspectul functional al sunetelor vorbirii. Fonologia. Sunet si fonem. Trasaturi pertinente.

Identitate si nonidentitate functionala. Proprietati functionale.Fonologia; relatii si corelatii; segmentare; comutare; distributie; conceptul de sistem

fonologic.3. Fonologia limbii române.a. Sistemul vocalic; sistemul consonantic. Semivocale.b) Unitati fonetice superioare: diftongi, triftongi, silaba.

4. Elemente de eufonie: cantitatea, calitatea si ritmul.IV. Ortoepia (1 curs – 2 h)1. Concept, acceptiuni; opozitia vorbit/scris.2. Cauzele deosebirilor de pronuntare.3. Variantele pronuntarii românesti actuale.4. Normele ortoepice actuale. Abateri


1. Limba - sistem de semne. Semnificat - semnificant. Semnul ca fonie. Componentele foniei - obiect de studiu al foneticii. Sisteme de transcriere fonetică. Faza fiziologică sau articulatorie. Faza acustică. Faza neuroperceptivă. (2 h)

2. Secţiuni ale foneticii: 1. fonetică articulatorie, 2. fonetică acustică, 3.fonetică neuroperceptivă. Elemente de fonetică articulatorie. Elemente de fonetică acustică şi neuroperceptivă . (2 h)

3. Vocale: definiţie. Clasificare: clase şi serii. Vocale nazale. Grade de sonorizare. Factori care favorizează devocalizarea. Consoane: definiţie. Criterii de clasificare. Clasificarea după modul de articulare. Sonoritatea. Consoane surde şi sonore. Sonante. Criterii de clasificare a consoanelor sonante. (2 h)

4. Descrierea şi clasificarea articulatorie a sunetelor. Descrierea şi clasificarea acustică a sunetelor. Definirea acustică a vocalelor. Definirea acustică a consoanelor. Clasificarea acustică a vocalelor. Clasificara acustică a consoanelor. Corespondenţa dintre caracteristicile articulatorii şi cele acustice. (2 h)

5. Schimbări fonetice combinatorii . (2 h)

6. Fonologie. Sunet şi fonem. Varietăţi şi variante. Sunete echivalente, sunete nonechivalente. Concepte utilizate în descrierea sistemului fonologic: semn lingvistic, relaţie, corelaţie, comutare, segmentare. Trăsături distinctive. Categorii. Tipuri de raporturi între categoriile de trăsături distinctive. Descrierea paradigmatică a structurii interne a unităţilor sistemului fonologic. Stabilirea claselor de segmente fonetice structural echivalente. Distribuţia: tipuri. Fonemul. Funcţiile fonemului. Alofon. Accepţiile termenului. Reducţia variantelor: procedee. Unităţi segmentale. Vocale. Consoane. Inventarul vocalic pe baza trăsăturilor distinctive. Alofone vocalice. Descrierea fonetică. Poziţii stucturale. Alofone palatalizate. Alofone labializate. Alofone palatal-labializate. . (2 h)

7. Unităţile suprasegmentale. Accentul. Relevanţă lingvistică. Variantele accentului. Distribuţia accentului. Forme duble de accentuare. Intonaţia. Contururi terminale. Contururi intonaţionale. . (1 h)

8. Structura fonologică. Silaba. Segment vocalic simplu. Segment vocalic complex. Vocale silabice. Vocale asilabice. Segment vocalic complex cu semivocala înainte de accent. Segment vocalic complex cu semivocala după accent. Segment consonantic prevocalic. Clasa de consoane iniţiale de silabă. Segmentul consonantic postvocalic. Clase de consoane finale de silabă. Segmente intervocalice. Tăieturi silabice în conformitate cu normele ortoepice şi ortografice româneşti. Statistica combinărilor. (1 h)

G.Bibliografie de elaborare a cursului *** Dictionarul ortografic, ortoepic si morfologic al limbii române, Editura Academiei Române, Bucuresti, 2005.*** Gramatica limbii române, vol. I-II, Bucuresti, Editura Academiei, 1966.*** Introducere în lingvistica, sub red. Al. Graur, editia a III-a, Bucuresti, Editura Stiintifica,

1972.*** Limba româna corecta, Bucuresti, Editura Stiintifica, 1973.

***** Dicţionar general de ştiinţe. Ştiinţe ale limbii, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1997. Al. Graur, Tendinte actuale ale limbii române, Bucuresti, Editura Stiintifica, 1968.Al. Rosetti, Aurelian Lazaroiu, Introducere în fonetica, Editura Stiintifica si Enciclopedica,

Bucuresti, 1982.

Calotă, Ion, Contribuţii la fonetica şi dialectologia limbii române, Editura Scrisul românesc, Craiova, 1986.Calotă, Mică enciclopedie a românei corecte, Editura Niculescu, Bucureşti, 2001. Coteanu, Ion (coord.), Limba română contemporană. Fonetica. Fonologia. Morfologia, ediţia revizuită şi adăugită, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1985.Coteanu, Ion (coord.), Limba română contemporană, vol.I, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1974.Eugenio Coseriu, Introducere în lingvistica, Editura Cluj, 1995.Iordan, Iorgu, Robu, Vladimir, Limba română contemporană, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1978.Puşcariu, Sextil, Limba română, vol.II, Rostirea, Editura Academiei, Bucreşti, 1959.Rosetti, Alexandru, Introducere În fonetică, ediţia a IV-a, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1967.Rosetti, Alexandru, Lăzăroiu, Aurelian, Introducere În fonetică, ediţia a V-a revăzută şi adăugită, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1982.Stan , Ioan Teodor, Fonetica, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 1996.Turculeţ, Adrian, Introducere În fonetica generală şi românească, Casa Editorială Demiurg, Iaşi, 1999.Ţurlan, Valentin, Limba română contemporană. Fonologie.2, Galaţi, 1994.Vasiliu, Emanuel, Fonologia limbii române, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1956.

H.Bibliografie minimală de studiu pentru studenţi4

Eugenio Coseriu, Introducere în lingvistica, Editura Cluj, 1995, 142 p.I. Coteanu, (coordonator), Limba româna contemporana, vol. I, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1974, p. 1-124 (Fonetica, Fonologia).I. Calotă, Mică enciclopedie a românei corecte, Editura Niculescu, Bucureşti, 2001. Al. Graur, Tendinte actuale ale limbii române, Bucuresti, Editura Stiintifica, 1968, p. 21-52.Iorgu Iordan, Vladimir Robu, Limba româna contemporana, Bucuresti, Editura Didactica si Pedagogica, 1976.Al. Rosetti, Aurelian Lazaroiu, Introducere în fonetica, Editura Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, 1982.Gh. Vasilache, Ştiţi să scrieţi? Îndrumar ortografic, ortoepic al limbii române. Exerciţii, teste, soluţii, Editura POLIROM, Iaşi, 1999.*** Dictionarul ortografic, ortoepic si morfologic al limbii române, Editura Academiei Române, Bucuresti, 2005, p. XX-CIV (în rest, de consultat).*** Introducere în lingvistica, sub red. Al. Graur, editia a III-a, Bucuresti, Editura Stiintifica, 1972, p. 18-100.*** Limba româna corecta, Bucuresti, Editura Stiintifica, 1973, 316 p.





PROGRAMA ANALITICĂDisciplina: LIMBA ROMÂNĂ CONTEMPORANĂ. LEXICOLOGIE




- - 14 - 14 - - E - 4 UGL LLR, II, 05

B.Obiectivele disciplinei:- dobândirea de capacităţi performante în ce priveşte teoria şi practica raţională şi funcţională

ale limbii române.

C.Metode de predare – învăţare:- prelegerea, conversaţia euristică, problematizarea, metode de lucru în grup, individual şi frontal, portofoliul, studiul documentelor curriculare şi al bibliografiei.

D.Forme şi metode de evaluare: - evaluare continuă (pondere 30%) prin metode orale, probe practice şi teme de casă (referat

pe o temă dată);- evaluare sumativă (pondere 70%), probă scrisă / orală


F. .Concepte şi principii de analiză lexicală. (2 cursuri)1. Domeniul lexicologiei. Ramuri ale lexicologiei. Unităţi de bază în analiza lexicală. Lexic /vocabular. Cuvântul - unitate definitorie a lexicului. Laturile constitutive ale cuvântului: forma şi conţinutul (semnificaţie şi /sau sens). Factori de organizare lexicală: factorul frecvenţă, factorul stilistico-funcţional, factorul etimologic, factorul psihologic, factorul semantic. Semantica – factor de organizare lexicală. Cuvinte pline / cuvinte goale. Analiza semică. Analiza contextuală (combinatorie). – 4 h

II. Relaţii semantice în limba română contemporană. (5 cursuri) 1.Polisemia. Definirea polisemiei. Analiza semică a polisemiei. Analiza contextuală a polisemiei.

Analiza contextual-stilistică a polisemiei: importanţa tropilor în existenţa şi dezvoltarea polisemiei. Evoluţia sensurilor. – 2 h

2.Omonimia. Definirea omonimiei. Omonimia şi polisemia. Sursele omonimiei: convergenţa fonetică, derivarea, dezintegrarea polisemiei, calcul semantic. Tipuri de omonime.

Paronimia. Definirea paronimiei. Atracţia paronimică. Efectele stilistice ale omonimiei şi paronimiei. – 2 h

3. Sinonimia. Definirea sinonimiei. Sinonimia şi polisemia. Sinonimia şi hiponimia. Condiţiile de sinonimie. Sinonimia şi referentul. Tipuri de sinonime. Analiza sinonimiei: analiza componenţială; analiza contextuală; analiza stilistică. Sinonimia ca efect al neutralizării. -2 h

4. Antonimia. Definirea antonimiei. Antonimia şi polisemia. Condiţiile de antonimie. Structuri antonimice. Tipuri de antonime. Analiza antonimiei: analiza componenţială; analiza contextuală; analiza stilistică. – 2 h

5. Câmpurile lexico-semantice. Definirea câmpurilor lexico-semantice. Criterii de interpretare a câmpurilor lexico-semantice. Analiza câmpurilor lexico-semantice. Aspecte ale degajării opziţiilor semantice. Rolul referentului. Importanţa contextului în analiza câmpului.- 2 h

G. Conţinutul seminariilor / număr de ore pentru fiecare temă. -

H.Bibliografie de elaborare a cursului

Bejan, Doina Marta, Lexicologia. Note de curs, Centrul de multiplicare al Universităţii „Dunărea de Jos”, Galaţi, 2009.

Bidu – Vrănceanu, Angela, Forăscu, Narcisa, Modele de structurare semantică: cu aplicaţii la limba română, Editura Facla, Timişoara, 1984.

Bidu – Vrănceanu, Angela, Structura vocabularului limbii române contemporane, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1986.

Bidu – Vrănceanu, Angela, Forăscu, Narcisa, Cuvinte şi sensuri. Polisemia, sinonimia, antonimia prin exerciţii, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1988.

Bidu – Vrănceanu, Angela, Lectura dicţionarelor, Editura Metropol, Bucureşti, 1993.Bidu – Vrănceanu, Angela, Forăscu, Narcisa, Limba română contemporană. Lexicul, Editura

Humanitas Educaţional, Bucureşti, 2005.Bidu – Vrănceanu, Angela, Câmpuri lexicale din limba română. Probleme teoretice şi aplicaţii

practice, Editura Universităţii din Bucureşti, Bucureşti, 2008.Bucă, Marin, Evseev, Ivan, Probleme de semasiologie, Editura Facla, Timişoara, 1976.Constantinescu, Silviu, Dificultăţi semantice: Paronime şi grupuri lexicale cu aspect paronimic,

Editura Ştiinţifică , Bucureşti, 1994.Coteanu, Ion, (coordonator), Limba românână contemporană. Vocabularul, ediţie revizuită şi

adăugită, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1985.***** Dicţionar general de ştiinţe. Ştiinţe ale limbii, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1997.Forăscu, Narcisa, Sinonimia. Teorie şi practică, Editura Universităţii din Bucureşti, Bucureşti,

2007.Groza, Liviu, Elemente de lexicologie, Editura Humanitas, Bucureşti, 2004.Lehmann, A., Martin Berthet, F., Introduction à la lexicologie. Sémantique et morphologie, Dunod,

Paris, 1998. Hristea, Theodor, (coordonator), Sinteze de limba română, Editura Albatros, Bucureşti, 1984. Moldoveanu, Valentin, Omonimia şi polisemia, Editura Viaţa Ardeleană, Arad, 1999.Sîrbu, Richard, Antonimia lexicală în limba română, Editura Facla, Timişoara, 1977. Sala, Marius, (coordonator), Enciclopedia limbii române, Editura Univers Enciclopedic, Bucureşti,

2001. Slave, Elena, Metafora în limba română, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1991.Şerban,Vasile, Evseev, Ivan, Vocabularul românesc contemporan. Schiţă de sistem, Editura Facla,

Timişoara, 1978.Vinţeler, Onufrie, Probleme de sinonimie, Editura şi Enciclopedică, Bucureşti, 1983.Zugun, Petru, Lexicologia limbii române, Editura Tehnopress, Iaşi, 2000.

Data aprobării programei analitice în catedră : octombrie 2010Şef catedră: Prof.dr. Milea Doinita

UNIVERSITATEA "DUNĂREA DE JOS" GALAŢIFACULTATEA DE LITERE ŞI TEOLOGIECATEDRA DE LITERATURĂ, LINGVISTICĂ ŞI JURNALISMAdresa: Galaţi, str. Domnească nr. 47Nr. telefon / fax: E-mail:

PROGRAMA ANALITICĂDisciplina: ISTORIA LIMBII ROMÂNE




14 14 14 14 28 28 V V 3 3 UGL LLR, I,II, 06

B.Obiectivele disciplinei: formarea capacitatăţii de analiză şi sinteză a informaţiei; formarea unei imagini ştiinţifice asupra limbii ca mijloc de comunicare, a semnificaţiei sale pentru individualitatea şi pentru colectivitatea umană; formarea unei imagini ştiinţifice asupra limbii ca varietate şi diasistem; cunoaşterea şi utilizarea adecvată a noţiunilor specifice disciplinei; explicarea şi interpretarea conţinuturilor teoretice şi practice ale disciplinei. familiarizarea cu principalele tehnici şi metode utilizate în cercetarea diacronică; manifestarea unor atitudini pozitive şi responsabile faţă de domeniul ştiinţific, în general, şi faţă de de cel filologic, în special

C.Metode de predare – învăţare: prelegerea, conversaţia euristică, explicaţia, dezbaterea, problematizarea, simularea de situaţii, metode de lucru în grup, individual şi frontal, metode de dezvoltare a gândirii critice, studiul documentelor curriculare şi al bibliografiei

D.Forme şi metode de evaluare: testele periodice sau parţiale (50%), teme de casă, referate (25%), activitatea de seminar (25%)


1. Fonetică şi gramatică istorică: 7 cursuri

I. Originea limbii române (2 h) Romanizarea Daciei. Consecinţe lingvistice Continuitatea românească la nordul Dunării. Argumente lingvistice Definiţia genealogică a limbii române Latina populară (izvoare de cunoaştere; vocalismul; consonantismul; morfologia şi

sintaxa; lexicul)II. Româna comună: fonetică, gramatică, lexic; apariţia dialectelor româneşti (2 h)III. Elemente de fonetică istorică (4 h)

Schimbările fonetice cu caracter legic Accidentele fonetice Accentul

Diftongii şi triftongii Vocalele noi: ă, î Consonantismul; grupurile consonantice

V. Elemente de morfologie istorică (6 h) Cauzele care au determinat reorganizarea sistemului gramatical în trecerea de la

latină la română: transformările fonetice, analogia, tendinţa spre analitism Evoluţia flexiunii nominale: declinările, genul, numărul, cazul, determinarea (originea

enclizei) Evoluţia flexiunii verbale: conjugare, diateze, moduri, timpuri, aspect, persoană,

număr Structura şi evoluţia verbelor auxiliare Modurile personale Modurile nepersonale

2. Limba literară: 7 cursuri

I. Conceptul de limbă literară (2 cursuri)a. Limba literară – variantă socioculturală a limbii naţionale. Limba literară – categorie istorică. Normele limbii literare. Raportul dintre limba literară şi graiuri. Limba literară şi cultură: unificarea şi modernizarea , procese importante în evoluţia limbii literare.Originile limbii române literare – 2hb. Periodizarea istoriei limbii române literare – surprinderea principalelor momente ale procesului de unificare şi modernizare. Baza dialectală a românei literare vechi, baza dialectală a românei literare moderne.- 2hII. Etape în evoluţia limbii române literare (5 cursuri)1. Epoca veche a românei literare. Începuturile scrisului în limba română. Monumente de limbă literară veche. Structura lingvistică a textelor scrise în limba literară veche: norme comune, norme divergente care diferenţiază variantele literare de tip nordic de cele de tip sudic. Influenţa slavonă, influenţa greacă, influenţa turcă asupra românei literare. Prima unificare a normelor variantelor literare, la nivelul cărţii tipărite religioase, (mijlocul sec. al –XVIII-lea) – 4h2. Epoca modernă a românei literare: Şcoala Ardeleană şi problemele normării şi modernizării românei literare; crearea de către P. Maior a unei koine prin reevaluarea în spirit latinist a normelor unice de la 1750. – 2h3. Procesul de (re)unificare lingvistică 1836 – 1881. Momentul I.H.Rădulescu în evoluţia limbii literare. Stabilirea principiilor raţionale şi practice de unificare a normelor limbii literare. Modernizarea limbii literare în sensul romanizării ei prin împrumutul latino-romanic. Problema neologismului. Organizarea stilurilor limbii literare. Rolul Academiei în fixarea normelor limbii literare de la 1881 şi până astăzi. – 4h


1. Fonetică şi gramatică istorică: 7 seminarii

I. Cauzele care au determinat reorganizarea sistemului gramatical în trecerea de la latină la română (2 h):

transformările fonetice analogia tendinţa spre analitism

II. Schimbările fonetice condiţionate şi necondiţionate. „Accidentele” fonetice şi efectele lor în plan gramatical (2 h):

asimilaţia disimilaţia apocopa afereza sincopa metateza proteza epenteza/anaptixa epiteza haplologia anticiparea propagarea

III. Aspecte din evoluţia substantivului românesc (2 h): Declinările: trecerile de la o declinare la alta; Sistemul cazual: sincretismul cazual; situaţia vocativului în limba română; Evoluţia genurilor. Reorganizarea şi persistenţa neutrului; Influenţa pluralului asupra singularului; Categoria determinării. Fenomenul enclizei.

IV. Structura şi evoluţia formelor de pronume în limba română. Categoria persoanei (2 h): Pronumele personal Pronumele reflexiv Pronumele posesiv Pronumele demonstrativ Peonumele de întărire Pronumele relativ-interogativ Pronumele nehotărât Pronumele negativ

V. Verbele auxiliare – structură şi evoluţie (2 h): a fi; a avea; a vrea.

VI. Modurile nepersonale (2 h): infinitivul; gerunziul; participiul; supinul.

VII. Părţile de vorbire neflexibile (2 h): adverbul; prepoziţia;

conjuncţia.

c. Limba literară: 7 seminarii

Seminar introductiv: conceptul de limbă literară. Caracteristicile limbii literare – 2h

Aspecte specifice normelor românei literare vechi – explicarea lor în corelaţie cu evoluţia istorică în ansamblu a limbii române – 2h

Studiul comparativ al unui text tradus în limba română în momente şi locuri diferite; urmărirea perfecţionării exprimării literare. Text propus: Faptele apostolilor la Codicele Voroneţean (sec. al-XVI-lea), la Coresi (1563), la Simeon Ştefan (1648), în Biblia de la Bucureşti (1688) – 4h

Problema scrierii limbii române cu alfabet latin. Proiecte ortografice de la Şcoala Ardeleană până în contemporaneitate. – 2h

Perfecţionarea sintaxei limbii române literare în epoca veche şi cea modernă. – 2h

Problema neologismului în evoluţia limbii române literare. Dicţionarele, lucrări normative ale limbii literare – din perspectivă istorică. – 2h

G.Bibliografie de elaborare a cursuluiFonetică şi gramatică istorică

1. *** Istoria limbii române, I, II, Bucureşti, 1965, 1969. 2.Apostolatu, Ionel, Istoria limbii române. Gramatică istorică (partea a doua: Flexiunea verbală), curs multiplicat în tipografia centrului IDFR al Universităţii „Dunărea de Jos” din Galaţi, 2006, 61 p.3.Berea-Găgeanu, Elena, Structura şi evoluţia viitorului în limba română, în LR, XXXI (1972), nr. 2.4. Brâncuş, Grigore, Originea structurii numeralului românesc, în SCL, XXIV (1973), nr. 5. 5. Brâncuş, Grigore, Concordanţe lingvistice româno-albaneze, Bucureşti, 1999.6. Brâncuş, Grigore, Introducere în istoria limbii române, I, Editura Fundaţiei „România de Mâine”, Bucureşti, 2002.7. Byck, J., Studii şi articole, Bucureşti, 1967.8. Ciompec, Georgeta, Morfosintaxa adverbului românesc. Sincronie şi diacronie, Bucureşti, 1985.9. Coteanu, I., Despre poziţia articolului în limba română, în SCL, VII, (1956), nr. 1.10. Coteanu, I., Morfologia numelui în protoromână, Bucureşti, 1969.11. Coteanu, I., Structura şi evoluţia limbii române (De la origini până la 1860), Bucureşti, 1981.12. Coteanu, I., Originile limbii române, Bucureşti, 1981.13. Coteanu, Ion, Sala, Marius, Etimologia şi limba română, Bucureşti, 1987.14. Densusianu, Ovid, Istoria limbii române, I-II, Bucureşti, 1961.15. Densusianu, Ovid, Opere, I, Bucureşti, 1968.16. Diaconescu, Ion, Infinitivul în limba română, Bucureşti, 1977.17. Diaconescu, Ion, Supinul în limba română din sec. al VI-lea, al VII-lea şi al VIII-lea, în AUB, XX, 1979, nr. 1-2.18. Diaconescu, Paula, Structură şi evoluţie în morfologia substantivului românesc, Bucureşti, 1970.19. Dimitrescu, Florica, Introducere în morfosintaxa istorică a limbii române, Bucureşti, 1974.20. Dimitrescu, Florica şi col., Istoria limbii române, Bucureşti, 1978.21. Dragoş, Elena, Elemente de sintaxă istorică românească, Bucureşti, 1995.22. Frâncu, C., Din istoria perfectului simplu românesc: formele de persoana I şi a II-a plural cu sufixul –ră, în „Anuar de lingvistică şi istorie literară”, XVIII, 1967.23. Frâncu, C., Formele de persoana a III-A ale auxiliarului de la perfectul compus. Privire istorică, în SCL, XX, 1969, nr. 3.24. Frâncu, C., Vechimea formelor de mai mult ca perfect, perfect compus, prezent indicativ şi conjunctiv în -ră-, în LR, XXXI, 1983-1984.25. Frâncu, C., Geneza limbii române şi etnogeneza românilor, Iaşi, 1999.26. Frâncu, C., Conjunctivul românesc şi raporturile lui cu alte moduri, Iaşi, 2000.27. Gafton, Alexandru, Hipercorectitudinea, Iaşi, 2000.28. Gheţie, Ion, Originea auxiliarului a de la persoana a 3-a a perfectului compus, în SCL, XXIV, 1973, nr. 4.29. Gheţie, Ion, Introducere în dialectologia istorică românească, Bucureşti, 1994.30. Graur, Al., Autour de l’article postposé, în BL,V, 1937.31. Graur, Al., Evoluţia limbii române. Privire sintetică, Bucureşti, 1963.32. Graur, Al., Tendinţele actuale ale limbii române, Bucureşti, 1968.33. Hasdeu, B. P., Studii de lingvistică şi filologie, I-II, Bucureşti, 1988.34. Ivănescu, G., Istoria limbii române, Iaşi, 1980.

35. Macrea, D., Introducere în gramatica istorică a limbii române, Bucureşti, 1975.36. Niculescu, Al., Individualitatea limbii române între limbile romanice, I-II, Bucureşti, 1965-1970.37. Papahagi, Tache, Din morfologia limbei române, Bucureşti, 1937.38. Papahagi, Tache, Din epoca de formaţiune a limbei române, Bucureşti, 1985.39. Philippide, Al., Originea românilor, I-II, Iaşi, 1923, 1927.40. Puşcariu, Sextil, Limba română, I. Privire generală, Bucureşti, 1976.41. Puşcariu, Sextil, Cercetări şi studii, Bucureşti, 1974.42. Rizescu, I., Contribuţii la istoria pronumelui în limba română, în SCL, XV, (1964).43. Rosetti, Al., Istoria limbii române, Bucureşti, 1986.44. Russu, I. I., Etnogeneza românilor, Bucureşti, 1981.45. Sala, Marius, De la latină la română, Bucureşti, 1998.46. Sala, Marius, Introducere în etimologia limbii române, Bucureşti, 1999.47. Tagliavini, Carlo, Originile limbilor neolatine, Bucureşti, 1977.Limba literarăBejan, Doina Marta, Interfenţe lingvistice în diacronia limbii române, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2005Chivu, Gh., Buză, Emanuela, Roman-Moraru, Alexandra, Dicţionarul împrumuturilor latino-romanice în limba română veche (1421-1760), Editura Academiei Române, Bucureşti, 1992Chivu, Gh, Limba română de la primele texte pînă la sfârşitul sec. al-XVIII-lea. Variantele stilistice, Editura Univers Enciclopedic, Bucureşti, 2000Coteanu, Ion, Româna literară şi problemele ei principale, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1961Coteanu, Ion, Structura şi evoluţia limbii române. De la origini până la 1860, Editura Academiei RSR, Bucureşti, 1981Diaconescu, Paula, Elemente de istorie a limbii române literare.(Partea I), Tipografia Universităţii din Bucureşti, Bucureşti, 1974Gheţie, Ion, Opera lingvistică a lui Ion Budai Deleanu, Editura Academiei RSR, Bucureşti, 1966Gheţie, Ion, Societatea Academică şi unificarea limbii române literare, în LR, XV, (1966), nr. 5, p.519-530Gheţie, Ion, Mareş, Al., Originile scrisului în limba română. Contribuţii filologice şi lingvistice, Editura Academiei RSR, Bucureşti, 1974Gheţie, Ion, Baza dialectală a românei literare, Editura Academiei RSR, Bucureşti, 1975Gheţie, Ion, Istoria limbii române literare. Privire sintetică, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1978Gheţie, Ion, Introducere în studiul românei literare, Editura Academiei RSR, Bucureşti, 1982Gheţie, Ion (coord.), Istoria limbii române literare. Epoca veche (1532-1780), Editura Academiei RSR, Bucureşti , 1997Graur, Al., Limba literară, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1979Grecu, Victor, Şcoala Ardeleană şi unitatea limbii române literare, Editura Facla, Timişoara, 1973Mancaş, Michaela, Istoria limbii române lietrare. Perioada modernă (sec. al – XIX-lea), Tipografia Universităţii din Bucureşti, Bucureşti, 1974.Munteanu, Ştefan, Ţâra, Vasile D., Istoria limbii române litearare. Privire generală, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1978Rosetti, Al., Cazacu, Boris, Onu, Liviu, Istoria limbii române literare I. De la origini până la începutul sec. al-XIX-lea, Bucureşti, 1971Seche, Luiza şi Mircea, Contribuţii la problema unificării limbii române literare în sec. al XIX-lea . În jurul problemei muntenizării, în LR, X, (1961), nr.2, p.56-167Şchiau, Octavian, Cărturari şi cărţi în spaţiul românesc medieval, Editura Daci, Cluj-Napoca, 1978Tomescu, Mircea, Istoria cărţii româneşti de la începuturi până la 1918, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1968Ursu, N.A., Formarea terminologiei ştiinţifice româneşti, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1962Zugun, Petru, Unitate şi varietate în evoluţia limbii române literare, Editura Junimea, Iaşi, 1977

H.Bibliografie minimală de studiu pentru studenţi

Fonetică şi gramatică istorică1. *** Istoria limbii române, I, II, Bucureşti, 1965, 1969.2.Apostolatu, Ionel, Istoria limbii române. Gramatică istorică (partea a doua: Flexiunea verbală), curs multiplicat în tipografia centrului IDFR al Universităţii „Dunărea de Jos” din Galaţi, 2006, 61 p.3. Brâncuş, Grigore, Introducere în istoria limbii române, I, Editura Fundaţiei „România de Mâine”, Bucureşti, 2002.4. Coteanu, I., Morfologia numelui în protoromână, Bucureşti, 1969.5. Coteanu, I., Structura şi evoluţia limbii române (De la origini până la 1860), Bucureşti, 1981.6. Coteanu, I., Originile limbii române, Bucureşti, 1981.7. Densusianu, Ovid, Istoria limbii române, I-II, Bucureşti, 1961..8. Dimitrescu, Florica şi col., Istoria limbii române, Bucureşti, 1978.9. Dragoş, Elena, Elemente de sintaxă istorică românească, Bucureşti, 1995.10. Frâncu, C., Geneza limbii române şi etnogeneza românilor, Iaşi, 1999.11. Graur, Al., Tendinţele actuale ale limbii române, Bucureşti, 1968.12. Ivănescu, G., Istoria limbii române, Iaşi, 1980.13. Macrea, D., Introducere în gramatica istorică a limbii române, Bucureşti, 1975.14. Rosetti, Al., Istoria limbii române, Bucureşti, 1986.15. Russu, I. I., Etnogeneza românilor, Bucureşti, 1981.

Limbă literară1. Bejan, Doina, Marta, Istoria limbii române literare. Epoca veche. Caiete de seminar, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 20042. Bejan, Doina, Marta, Istoria limbii române literare. Epoca modernă. Caiete de seminar, Centrul de multiplicare al Universităţii Dunărea de Jos, Galaţi, 20033. Gheţie, Ion, Introducere în studiul românei literare, Editura Academiei RSR, Bucureşti, 19824. Munteanu, Ştefan, Ţâra, Vasile D., Istoria limbii române litearare. Privire generală, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 19785. Rosetti, Al., Cazacu, Boris, Onu, Liviu, Istoria limbii române literare I. De la origini până la începutul sec. al-XIX-lea, Bucureşti, 1971



UNIVERSITATEA "DUNĂREA DE JOS" GALAŢIFACULTATEA LITERE CATEDRA DE LITERATURĂ, LINGVISTICĂ ŞI JURNALISMAdresa: Galaţi, str. Domnească nr. 47Nr. telefon / fax: E-mail:

PROGRAMA ANALITICĂDisciplina: ISTORIA LIMBII ROMÂNE




- - 1 1 14 14 - V - UGL030VII,03

B.Obiectivele disciplinei:- Formarea unei imagini ştiintifice asupra istoriei limbii române, prin valorificarea şi însuşirea rezultatelor celor mai noi ale cercetari în domeniu, pe baza surselor bibliografice actuale.- Cunoaşterea etapelor esenţiale din evoluţia variantei culte a limbii române, a tendinţelor şi a particularităţilor ce caracterizează fiecare etapă de evoluţie.- Conştientizarea necesităţii cultivării limbii literare, principalul isntrument pentru vehicularea si progresul culturii române.

C.Metode de predare: prelegerea, conversaţia euristică, studiul de caz, metoda de lucru, în grup individual şi frontal, metode de dezvoltare a gândirii critice, portofoliul, studiul documentelor curriculare şi al bibliografiei.

D.Forme şi metode de evaluare: evaluarea continuă (pondere 50%), prin metode orale, probe practice şi teme de casă; evaluare sumativă (pondere 50%) prin probă scrisă.

E.Conţinutul cursului / număr de ore pentru fiecare temă:1. Noţiuni teoretice Obiectul şi metoda cercetării în istoria românei literare. Noţiunea de limbă literară. Normă lingvistică /normă literară. Începuturile scrisului în limba română: teorii dominante Periodizarea istoriei limbii române literare Începuturile scrisului în limba română: teorii dominante Baza dialectală a limbii române literare: teorii dominante 2h 2. .Importanţa contribuţiei literaturii religioase la cristalizarea normelor limbii române literare vechi. Norme comune/ norme divergente care diferenţiază variantele literare de tip nordic de cele de tip sudic. Prima unificare a variantelor literare prin intermediul tipăriturilor bisericeşti din Muntenia la mijlocul sec. al-XVIII-lea; cauze şi efecte – 2h3. Contribuţia operei cronicarilor la evoluţia normelor limbii române lietrare vechi. Particularităţi de organizare sintactico-stilistică şi de vocabular explicabile prin personalitatea şi formaţia culturală a cronicarilor. – 2h4. Şcoala Ardeleană şi problemele modernizării limbii române literare. – 2h5. Momentul I.H.Rădulescu - stabilirea principiilor raţionale şi practice de unificare a normelor românei literare şi de modernizare a vocabularului. Direcţii în dezvoltarea limbii române literare moderne. Direcţia latinistă, direcţia romanică, direcţia naţional-populară. Contribuţia lui Titu Maiorescu la impunerea principiului fonetic în scrierea limbii române cu alfabet latin; cultivarea limbii în concepţia lui T. Maiorescu – problema neologismelor. 2 h.6. Evoluţia structurii stilistice a limbii române literare. Criterii de delimitare a stilurilor funcţionale: stilul religios, stiluri non-artistice, stilul artistic. Etape de evoluţie a stilul tehnico-ştiinţific, stilul administrativ-juridic şi stilul publicistic; trăsături lingvistice specifice fiecărei etape de evoluţie. 2 h.

7. Rolul Academiei Române în evoluţia, normarea şi cultivarea limbii române moderne.2 h.

F. Conţinutul seminariilor / număr de ore pentru fiecare temă:1. Seminar introductiv. Noţiunea de limbă literară. Accepţii. Limba literară – categorie istorică.

Normele limbii literare vechi: Prezentarea, explicarea şi discutarea trăsăturilor divergente ale variantelor literare. - 4 h

2. Studiul comparativ al unui text tradus în limba română în momente şi locuri diferite: urmărirea perfecţionării limbii literare. Textul propus: Faptele apostolilor la Codicele Voroneţean, Coresi (1563), Simeon Ştefan (1648), Biblia de la Bucureşti (1688) – 2 h

3. Contribuţia cronicarilor la cunoaşterea normelor românei literare vechi – analiza lingvistică, pe nivele de limbă, a unor texte din literatura cronicarilor (la alegere). – 2 h

4. Problema scrierii limbii române cu alfabet latin. Proiecte ortografice de la Şcoala Ardeleană până în contemporaneitate. – 2h

5. Elaborarea de lucrări normative (gramatici şi dicţionare) în epoca românei literare moderne: studiul prefeţei Gramaticii româneşti (1828) a lui I.H.Rădulescu; evoluţia lexicologiei române de la Lexiconul de la Buda (1825) până la dicţionarele epocii actuale.2 h.

6. Problema neologismului în româna literară modernă: reromanizarea limbii române; adaptarea neologismelor. Studierea şi discutarea articolului lui T. Maiorescu – „În contra neologismelor”. Problema neologismului în limba română contemporană. – 2 h

G.Bibliografie de elaborare a cursului

Andriescu, Al., Dezvoltarea stilului publicistic, în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, în SILRL, vol.I, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1969.

Andriescu, Al., Limba presei româneşti în secolul al XIX-lea, Editura Junimea, Iaşi, 1979.Arvinte, V. , Român, românesc, România. Studiu filologic, editia a III-a, definitivă, Editura Demiurg, Iaşi, 2008.Bejan, Doina Marta, Limba română literară în tipăriturilr moldoveneşti dintre anii 1800-1830, Editura didactică şi

Pedagogică, Bucureşti, 2004.Bejan, Doina Marta, Interfenţe lingvistice în diacronia limbii române, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2005.Bocşan, Nicolae, Contribuţii la istoria iluminismului românesc, Timişoara, 1986.Bulgăr, Gh., Evoluţia stilului administrativ în prima jumătate a sec. al XIX-lea, în SILRL, vol.I, Bucureşti, 1969.Chivu, Gh., Buză, Emanuela, Roman-Moraru, Alexandra, Dicţionarul împrumuturilor latino-romanice în limba română

veche (1421-1760), Editura Academiei Române, Bucureşti, 1992.Chivu, Gh., O variantă ignorată a variantei literare moderne-limbajul bisericesc în LR, XLIV (1995), nr.9-12, p.445-

453.Chivu, Gh, Limba română de la primele texte pînă la sfârşitul sec. al-XVIII-lea. Variantele stilistice, Editura Univers

Enciclopedic, Bucureşti, 2000.Coteanu, Ion, Româna literară şi problemele ei principale, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1961.Coteanu, Ion, Structura şi evoluţia limbii române. De la origini până la 1860, Editura Academiei RSR, Bucureşti, 1981Diaconescu, Paula, Elemente de istorie a limbii române literare.(Partea I), Tipografia Universităţii din Bucureşti,

Bucureşti, 1974.Gheţie, Ion, Opera lingvistică a lui Ion Budai Deleanu, Editura Academiei RSR, Bucureşti, 1966.Gheţie, Ion, Societatea Academică şi unificarea limbii române literare, în LR, XV, (1966), nr. 5, p.519-530.Gheţie, Ion, Mareş, Al., Originile scrisului în limba română. Contribuţii filologice şi lingvistice, Editura Academiei

RSR, Bucureşti, 1974.Gheţie, Ion, Baza dialectală a românei literare, Editura Academiei RSR, Bucureşti, 1975.Gheţie, Ion, Istoria limbii române literare. Privire sintetică, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1978.Gheţie, Ion, Introducere în studiul românei literare, Editura Academiei RSR, Bucureşti, 1982.Gheţie, Ion (coord.), Istoria limbii române literare. Epoca veche (1532-1780), Editura Academiei RSR, Bucureşti ,

1997.Graur, Al., Limba literară, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1979.Grecu, Victor, Şcoala Ardeleană şi unitatea limbii române literare, Editura Facla, Timişoara, 1973.Mancaş, Michaela, Istoria limbii române lietrare. Perioada modernă (sec. al – XIX-lea) , Tipografia Universităţii din

Bucureşti, Bucureşti, 1974.Moldoveanu, Gh., Ortografia limbii române. Privire istorică, Editura Universităţii Suceava, Suceava, 2000.Munteanu, Eugen, Lexicologie biblică românească, Editura Humanitas, Bucureşti, 2008.Munteanu, Ştefan, Ţâra, Vasile D., Istoria limbii române litearare. Privire generală, Editura Didactică şi Pedagogică,

Bucureşti, 1978.

Oprea, Ioan, Terminologia filozofică românescă modernă. Studiu asupra epocii de formare, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1996.a

Oprea, Ioan, Nagy, Rodica, Istoria limbii române literare. Epoca modernă,, Editura Universităţii Suceava, Suceava, 2002.

Oprea, Ioan, Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european, Editura Institutul European, Iaşi, 2008.supra epocii de, Bucuresti, 1996

Rosetti, Al., Cazacu, Boris, Onu, Liviu, Istoria limbii române literare I. De la origini până la începutul sec. al-XIX-lea, Bucureşti, 1971.

Seche, Luiza şi Mircea, Contribuţii la problema unificării limbii române literare în sec. al XIX-lea. În jurul problemei muntenizării, în LR, X, (1961), nr.2, p.56-167.

***** Stilurile non-artistice ale limbii române literare în secolul al XIX-lea. Structura imaginii în stilul publicistic, Tipografia Universităţii din Timişoara, Timişoara, 1983.

***** Stilurile non-artistice ale limbii române literare în secolul al XIX-lea. Structura imaginii în stilul juridic-administrativ, Tipografia Universităţii din Timişoara, Timişoara, 1984.

Şchiau, Octavian, Cărturari şi cărţi în spaţiul românesc medieval, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1978.Todoran, Romulus, Contribuţii la studiul terminologiei juridico-administrative româneşti din Transilvania la începutul

sec. al XIX-lea, în CILL, vol. III.Tomescu, Mircea, Istoria cărţii româneşti de la începuturi până la 1918, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1968.Ursu, N.A., Formarea terminologiei ştiinţifice româneşti, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1962.Ursu, N.A., Ursu, Despina, Împrumutul lexical în procesul modernizării limbii române literare, Editura Cronica, Iaşi,

vol.I 2004, vol. II 2006.Zafiu, Rodica, Împrumuturile în DOOM2, rubrica „Păcatele limbii”, România Literară, nr. 24, 22 iunie 2005.Zugun, Petru, Unitate şi varietate în evoluţia limbii române literare, Editura Junimea, Iaşi, 1977.

H.Bibliografie minimală de studiu pentru studenţiBejan, Doina, Marta, Istoria limbii române literare. Epoca veche. Caiete de seminar, Editura Didactică şi Pedagogică,

Bucureşti, 2004.Bejan, Doina, Marta, Istoria limbii române literare. Epoca modernă. Caiete de seminar, Centrul de multiplicare al

Universităţii Dunărea de Jos, Galaţi, 2009.Gheţie, Ion, Introducere în studiul românei literare, Editura Academiei RSR, Bucureşti, 1982.Munteanu, Ştefan, Ţâra, Vasile D., Istoria limbii române litearare. Privire generală, Editura Didactică şi Pedagogică,

Bucureşti, 1978.Oprea, Ioan, Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european, Editura Institutul European, Iaşi,

2008.supraRosetti, Al., Cazacu, Boris, Onu, Liviu, Istoria limbii române literare I. De la origini până la începutul sec. al-XIX-lea,

Bucureşti, 1971.

Data aprobării programei analitice în catedră:

Şef catedră: conf.dr. Milea Doinita

UNIVERSITATEA "DUNĂREA DE JOS" GALAŢIFACULTATEA Litere şi TeologieCATEDRA / DEPARTAMENTUL Literatură, Lingvistică şi JurnalismAdresa: Galaţi, str. Domnească nr. 47Nr. telefon / fax: E-mail:

PROGRAMA ANALITICĂDisciplina: Literatura română veche, premodernă şi modernă




2 1 - - 28 14 E - 4 - UGL LLRI,07

B.Obiectivele disciplinei:

- Cunoaşterea conţinuturilor teoretice actuale ale disciplinei;- Stăpânirea metalimbajului critic necesar în actele interpretative ale textelor literare;- Utilizarea adecvată a conceptelor operaţionale specifice disciplinei;- Interpretarea componentelor inovatoare din arsenalul metodic al criticii în raport cu teoriile „clasicizate” ale interpretării operelor perioadei.

C.Metode de predare – învăţare: prelegerea, conversaţia euristică, explicaţia, dezbaterea, problematizarea, metode de lucru în grup, individual şi frontal, ateliere de lucru, metode de dezvoltare a gândirii critice, studiul bibliografiei.

D. Forme şi metode de evaluare: evaluare continuă (pondere 30%) prin metode orale, probe practice şi teme de casă (semestrul I – referat / eseu pe o temă la alegere din tematica disciplinei); evaluare sumativă (pondere 70%) prin probe scrise.


1. Literatura română veche şi premodernă. Umanismul românesc şi valorile sale în context universal. / 2 ore2. Elocvenţă şi pragmatism. Mitropolitul Varlaam şi « Cazania sau Carte românească de învăţătură ». Predica de amvon : Antim Ivireanul şi « Didahiile ». Primii cronicari şi primele cronici. « Învăţşăturile lui Neagoe Basarab către fiul său Teodosie ». Cărţile populare. / 2 ore3. Cronicarii moldoveni : Ureche, Costin, Neculce. « O samă de cuvinte ». / 2 ore4. Cronicile muntene. Dimitrie Cantemir. / 2 ore5. Literatura cultă. Poezia cultă. Poezia cultă între religios şi profan. Dosoftei şi « Psaltirea pre versuri tocmită ». Miron Costin şi « Viiaţa lumii ». / 2 ore6. Cronicile şi povestirile în versuri. / 2 ore7. Începuturile literaturii artistice. Poeţii Văcăreşti. / 2 ore8. Costache Conachi. Anton Pann. Structuri tematice şi discursive. Specific/ 2 ore9. Ion Budai-Deleanu : « Ţiganiada ». Nivele tematice şi de sens. Strategii de construcţie a discursului. / 2 ore10. Literatura română modernă. Paşoptismul şi postpaşoptismul. Romantism european şi romantism românesc. / 2 ore11. Criterii ale literarităţii poetice. / 2 ore12. Proza paşoptistă şi postpaşoptistă. Modele şi maeştri. / 2 ore13. Romantism românesc şi modele apusene. / 2 ore

14. Concepţia despre poet şi poezie. / 2 oreF. Conţinutul seminariilor / număr de ore pentru fiecare temă:

1. Seminar introductiv / 2 ore2. Letopiseţul lui Ureche. Particularităţi de limbaj şi de construcţie. Valori literare ale scriiturii / 2 ore3. Letopiseţul lui Neculce. Particularităţi de limbaj şi de construcţie. Valori literare ale scriiturii. „O samă de cuvinte” ca avant-text. / 2 ore4. Alecsandri – „Buchetiera de la Florenţa”: modele asumate, modele parodiate, strategii discursive, măştile naratoriale, construcţia personajului. / 2 ore5. Negruzzi: „Zoe”, „O alergare de cai” – fundamente nuvelistice, tipuri de discurs, arhetipuri narative, modele asumate, modele parodiate, strategii discursive, măştile naratoriale, construcţia personajelor. / 2 ore6. Bolintineanu: „Manoil” – structuri romaneşti, tipuri de discurs, arhetipuri narative, modele asumate, modele parodiate, strategii discursive, măştile naratoriale, construcţia personajelor. / 2 ore7. Fiziologia negruzziană: „Negru pe alb” (selecţie şi analiză de text) / 2 ore

G.Bibliografie (selectivă) de elaborare a cursului

Cartojan, Nicolae, Istoria literaturii române vechi, I-II, Ed.Fundaţiilor Regale, Bucureşti, 1940, 1942Cornea, Paul, Originile romantismului românesc, Ed.Minerva, Bucureşti, 1972Curticăpeanu, Doina, Orizonturile vieţii în literatura veche românească, Ed.Minerva, Bucureşti, 1975Duţu, Alexandru, Umaniştii români şi cultura europeană, Ed.Minerva, Bucureşti, 1974Mazilu, Dan Horia, Literatura română în Epoca Renaşterii, Ed.minerva, Bucureşti, 1984Piru, Alexandru, Literatura română veche, Ed.Pentru Literatură, Bucureşti, 1961Scarlat, Mircea, Istoria poeziei româneşti, I, Ed.Minerva, Bucureşti, 1982Simion, Eugen, Dimineaţa poeţilor, Ed.Univers enciclopedic, 1998Sorohan, Elvira, Permanenţe ale mentalităţii româneşti, Ed.Junimea, Iaşi, 1995


Cartojan, Nicolae, Istoria literaturii române vechi, I-II, Ed.Fundaţiilor Regale, Bucureşti, 1940, 1942Curticăpeanu, Doina, Orizonturile vieţii în literatura veche românească, Ed.Minerva, Bucureşti, 1975Duţu, Alexandru, Umaniştii români şi cultura europeană, Ed.Minerva, Bucureşti, 1974Piru, Alexandru, Literatura română veche, Ed.Pentru Literatură, Bucureşti, 1961Scarlat, Mircea, Istoria poeziei româneşti, I, Ed.Minerva, Bucureşti, 1982Simion, Eugen, Dimineaţa poeţilor, Ed.Univers enciclopedic, 1998



UNIVERSITATEA "DUNĂREA DE JOS" GALAŢIFACULTATEA Litere şi TeologieCATEDRA / DEPARTAMENTUL Literatură, Lingvistică şi JurnalismAdresa: Galaţi, str. Domnească nr. 47Nr. telefon / fax: E-mail:

PROGRAMA ANALITICĂDisciplina: Literatura română. Marii clasici




- - 1 1 14 14 - - - - UGL LLR II,08


- Cunoaşterea conţinuturilor teoretice actuale ale disciplinei;- Stăpânirea metalimbajului critic necesar în actele interpretative;- Utilizarea adecvată a conceptelor operaţionale specifice disciplinei;- Interpretarea componentelor inovatoare din arsenalul metodic al criticii în raport cu teoriile „clasicizate” ale interpretării operei „clasicilor” români.


D.Forme şi metode de evaluare: evaluare continuă (pondere 30%) prin metode orale, probe practice şi teme de casă (semestrul al II-lea – referat / eseu pe o temă la alegere din tematica disciplinei); evaluare sumativă (pondere 70%) prin probe scrise.

E.Conţinutul cursului / număr de ore pentru fiecare temă:1. Spiritul critic junimist şi renaşterea culturală. Interferenţe culturale junimiste cu Romantismul european. Ideologie şi conştiinţă estetică. Junimea şi valorile culturale. « Convorbiri literare » : linii directoare ; precepte critice ; afinităţi şi cristalizări ale direcţiei paşoptiste. / 2 ore2. T.Maiorescu şi „noua direcţie” critică. Conştientizarea esteticului. Artă cu tendinţă vs. Artă pentru artă; teoriile maioresciene ale criticii: între inovaţie şi tradiţie. Critica de direcţie şi critica de întâmpinare. Arta argumentului critic. / 2 ore3. Jurnalul şi „felia de viaţă” maioresciană. Structura spiritului creator. Intimitate a vieţii şi intimitate a creaţiei. „Laboratorul de idei” / 2 ore4. I.L.Caragiale şi „filosofia” operei. Tipul de creaţie şi miza receptării. Diacronia interpretării operei caragialiene. Lectură şi re-lectură. / 2 ore5. I.L.Caragiale: tipuri de discurs, forme literare şi „oferta de participare”. Strategii ale „jocului cu textul”. Practici ale „discreditării” hipertextuale: parodia şi pastişa. / 2 ore6. I.L.Caragiale: ipostaze ale personajului-narator în schiţe / momente / nuvele. Biografie versus ficţiune. Strategie şi construcţie narativă. Tipologia fantasticului caragialian: afinităţi / influenţe cu modelele fantasticului european, construcţia discursului fantastic (tipologia personajului, timp şi spaţiu fantastic) / 2 ore7. I.L.Caragiale: construcţia discursului dramatic. Tipurile de comic. Strategii şi valori ale comicului. Procedee şi tehnici teatrale: de la tradiţie la modernitate. „Arhitectura” teatrală şi proiecţii regizorale / 2 ore

F.Conţinutul seminariilor / număr de ore pentru fiecare temă:1. Seminar introductiv. / 2 ore2. T.Maiorescu – esteticianul: „O cercetare critică”, „Eminescu şi poeziile sale”, „Comediile

d-lui Caragiale”: arhitectură şi miză critică / 2 ore3. Proiecţii ale personajului-narator în schiţele caragialiene / 2 ore4. Tipologia fantasticului caragialian. Strategii, teme, motive. Contextualizări autohtone şi

occidentale. / 2 ore5. „Două loturi...” şi nucleele anticipatoare ale literaturii absurdului; tip de personaj,

mecanismul social, absurdul de situaţie şi absurdul de limbaj. / 2 ore6. Tehnici / strategii teatrale tradiţionale şi moderne în „O scrisoare pierdută” şi „D-ale

carnavalului”. Carnavalescul, personajul-mască – valori clasice versus valori moderniste. Comicul „tradiţional” şi comicul absurdului. Anti-personajul. / 2 ore

7. Drama „Năpasta” şi nuvelele realiste / naturaliste. Arhitectura discursului. / 2 ore

G.Bibliografie (selectivă) de elaborare a cursuluiCAP-BUN, Marina, Oglinda din oglindă: Studiu asupra operei lui I.L.Caragiale, Ed.Pontica, Constanţa, 1998CAZIMIR, Ştefan, Caragiale, Universul comic, EPL., Bucureşti, 1967 CAZIMIR, Ştefan, I.L.Caragiale faţă cu kitschul, Ed.Cartea românească, Bucureşti, 1988 CAZIMIR, Ştefan, Nu numai Caragiale, Ed.Cartea românească, Bucureşti,1984 CĂLINESCU Al., Caragiale sau vârsta modernă a literaturii, Ed. Albatros, 1976CĂLINESCU, G., Domina bona, vol.Principii de estetică CIOCULESCU, Şerban, Viaţa lui Caragiale. Caragialiana, Ed.Eminescu, Buc.,1977CONSTANTINESCU I., Caragiale şi începuturile teatrului european modern, Ed. Minerva, Bucureşti, 1974DOBRESCU, Al., Introducere în opera lui Titu Maiorescu, Ed.Minerva, Bucureşti, 1988ELVIN, B., Modernitatea clasicului I.L.Caragiale, EPL, Bucureşti, 1967FANACHE, V., Caragiale (studiu), Ed.Dacia, Cluj-Napoca, 1984FILIMON, Domnica, Tânărul Maiorescu, Ed.Albatros, 1974FOARŢĂ, Ştefan, Caragialeta, 1998GEORGE, Al., Caragiale, Glose; Dispute; Analize, Ed.FC, Buc., 1996 GHIŢĂ, Simion, Titu Maiorescu. Filosof şi teoretician al culturii, ES,1974IBRĂILEANU, Garabet, Spiritul critic în cultura românească, Ed.Junimea, 1970IORGULESCU, Mircea, Marea trăncăneală. Eseu despre lumea lui Caragiale, Editia a II-a, Ed.Fundatiei culturale române, Bucureşti, 1994IOSIFESCU, Silvian, Dimensiuni caragialiene, Ed.Eminescu, Bucureşti, 1972LOVINESCU, Eugen, Titu Maiorescu şi contemporanii lui, Ed.Minerva, Bucureşti, 1972 LOVINESCU, Eugen, Titu Maiorescu, Ed.Minerva, 1972MANOLESCU Florin, Caragiale şi Caragiale, Jocuri cu mai multe strategii, Cartea Românească, 1983MANOLESCU, Florin, Poezia criticilor, Ed.Eminescu, Buc.,1971 MANOLESCU, Nicolae, Contradicţia lui Maiorescu, Ed.Cartea românească, 1970MĂNUCĂ, Dan, Critica literară junimistă (1874-1885), Ed.Junimea, 1975MĂNUCĂ, Dan, Scriitori junimişti, Ed.Junimea, 1971MIHĂILESCU, Florin, Conceptul de critică literară în România, Ed. Minerva, Bucureşti, 1976ORNEA, Zigu, Junimea şi junimismul, Ed.Eminescu, 1978 PAPADIMA, Liviu, Caragiale, fireşte, Ed.FCR, Bucureşti, 1999PAPADIMA, Liviu, Comediile lui Caragiale, Ed.Humanitas, 1996PIRU, Al., Critici şi metode, Ed. Cartea Românească, Bucureşti, 1989PIRU, Al., Maioresciana, Ed. Eminescu, Bucureşti, 1972RUSU, Liviu, Scrieri despre Maiorescu, Ed.Cartea românească, 1979

STREINU, Vladimir, Clasicii noştri , Ed. Tineretului, Bucureşti, 1969TODORAN, Eugen, Maiorescu, Ed.Eminescu, Bucureşti, 1977 UNGHEANU, Mihai, Adio, domnule Maiorescu !, Ed.Enciclopedică, Bucureşti, 1995URSACHE, Petre, Titu Maiorescu. Esteticianul., Ed.Junimea, Iaşi, 1987VIANU, Tudor, Scriitori români, vol.1, Ed.Minerva, Bucureşti, 1970VINTILESCU, Virgil, Polemica Maiorescu - Gherea, Ed.Facla, Timişoara, 1980


CAP-BUN, Marina, Oglinda din oglindă: Studiu asupra operei lui I.L.Caragiale, Ed.Pontica, Constanţa, 1998CAZIMIR, Ştefan, Caragiale, Universul comic, EPL., Bucureşti, 1967 CAZIMIR, Ştefan, I.L.Caragiale faţă cu kitschul, Ed.Cartea românească, Bucureşti, 1988 CĂLINESCU Al., Caragiale sau vârsta modernă a literaturii, Ed. Albatros, 1976CĂLINESCU, G., Domina bona, vol.Principii de estetică CONSTANTINESCU I., Caragiale şi începuturile teatrului european modern, Ed. Minerva, Bucureşti, 1974DOBRESCU, Al., Introducere în opera lui Titu Maiorescu, Ed.Minerva, Bucureşti, 1988ELVIN, B., Modernitatea clasicului I.L.Caragiale, EPL, Bucureşti, 1967FANACHE, V., Caragiale (studiu), Ed.Dacia, Cluj-Napoca, 1984FILIMON, Domnica, Tânărul Maiorescu, Ed.Albatros, 1974GHIŢĂ, Simion, Titu Maiorescu. Filosof şi teoretician al culturii, ES,1974IBRĂILEANU, Garabet, Spiritul critic în cultura românească, Ed.Junimea, 1970IOSIFESCU, Silvian, Dimensiuni caragialiene, Ed.Eminescu, Bucureşti, 1972LOVINESCU, Eugen, Titu Maiorescu, Ed.Minerva, 1972MANOLESCU Florin, Caragiale şi Caragiale, Jocuri cu mai multe strategii, Cartea Românească, 1983MANOLESCU, Nicolae, Contradicţia lui Maiorescu, Ed.Cartea românească, 1970MĂNUCĂ, Dan, Critica literară junimistă (1874-1885), Ed.Junimea, 1975PAPADIMA, Liviu, Caragiale, fireşte, Ed.FCR, Bucureşti, 1999PIRU, Al., Maioresciana, Ed. Eminescu, Bucureşti, 1972RUSU, Liviu, Scrieri despre Maiorescu, Ed.Cartea românească, 1979TODORAN, Eugen, Maiorescu, Ed.Eminescu, Bucureşti, 1977 UNGHEANU, Mihai, Adio, domnule Maiorescu !, Ed.Enciclopedică, Bucureşti, 1995VINTILESCU, Virgil, Polemica Maiorescu - Gherea, Ed.Facla, Timişoara, 1980




UNIVERSITATEA "DUNĂREA DE JOS" GALAŢIFACULTATEA LITERE ŞI TEOLOGIECATEDRA LITERE, ISTORIE ŞI TEOLOGIE Adresa: Galaţi, str. Domnească nr. 47Nr. telefon / fax: E-mail:

PROGRAMA ANALITICĂDisciplina: Folclor literar




- - 1 1 14 14 - V - 3 UGL LLR II,09

B. Obiectivele disciplinei:- cunoaşterea noţiunilor de bază- dezvoltarea interesului pentru problematica specifică - iniţierea în cunoaşterea unor mecanisme ale mentalului popular

C. Metode de predare – învăţare:- prelegerea - dezbaterea- explicaţia - problematizarea

D. Forme şi metode de evaluare: - evaluare sumativă prin probe scrise

E. Conţinutul cursului (7 cursuri)/ număr de ore pentru fiecare temă:1. Probleme generale (1 h).2. Proza populară (1 h)3. Legenda populară (1 h). Definiţie. Tipologie. Caracteristici.4. Balada în contextul creaţiei populare (4 h). Definiţie. Caracteristici.Tipologie. Capodopere ale creaţiei baladeşti.5. Obiceiurile tradiţionale româneşti (4 h). Definiţie. Caracteristici. Geneză şi evoluţie. Tipologie. Analiza sistemică. Actanţi. Instrumentarul obiceiurilor. Elementele primordiale în contextul obiceiurilor.

F. Conţinutul seminariilor / număr de ore pentru fiecare temă:1. Privire generală asupra folclorului românesc (2 h). Folclorul ritual şi cel neritual.

Mediul de viaţă tradiţional.2. Legendele cosmogonice (2 h). Definiţie. Caracteristici. Analiză de text.3. Balada (2h). Definiţie. Caracteristici. Analiză de text.4. Descântecul (2h). Definiţie. Tipologie. Analiză de text.5. Basmul (2 h). Definiţie. Scenariul de iniţiere. Basmul popular. Basmul cult. Analiză

de text.6. Obiceiurile (2 h). Definiţie. Tipologie. Obiceiuri noi puţin cunoscute. Analiză de

text.

G. Bibliografie de elaborare a cursuluiO. Bârlea, Folclorul românesc, I, II, Ed. Minerva, Bucureşti, 1983

P. Caracman, Colindatul la români, slavi şi alte popoare, Ed. Minerva, Bucureşti, 1982A. Gorovei, Literatură populară, I, II, Ed. Minerva, Bucureşti, 1985I. Ghinoiu, Obiceiuri de peste an, Ed. Fundaţiei culturale române, Bucureşti, 1997C. Eretescu, Folclorul literar a românilor, Ed. Compania, Bucureşti, 2004M. Pop, P. Ruxăndoiu, Folclor literar românesc, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1987


C. Eretescu, Folclorul literar a românilor, Ed. Compania, Bucureşti, 2004, pp. 22-108M. Pop, P. Ruxăndoiu, Folclor literar românesc, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1987, pp. 262-343





Disciplina: C.O. Introducere în studiul comunicării

A. Locul disciplinei în planul de învăţământ: Anul de studiu



14 14 - - 14 14 V - 2 - UGL LLR,I,15


Cunoaşterea noţiunii de comunicare şi a aspectelor sale particulare;Însuşirea şi utilizarea adecvată a metalimbajului specific ştiinţelor comunicării;Studierea sistemică a conceptelor teoretice generale şi a terminologiei ;Formarea deprinderilor analitice în studiul tipurilor de comunicare;Stimularea interesului pentru dezvoltarea comunicării adecvate contextului comunicaţional.



E. Conţinutul cursului / număr de ore pentru fiecare temă:

I. Comunicarea. Aspecte generale 2 hII. Funcţiile comunicării 2 hIII. Tipuri de comunicare socială 2hIV. Comunicarea nonverbală 4h

- Precizări conceptuale- Semne, semnale, coduri şi canale în comunicarea nonverbală- Gesturile, postura, mersul- Tehnici nonverbale de manipulare

V. Aspecte moderne ale comunicării mediate 2 h- Internetul- Telefonul mobilVI. Comunicarea extrasenzorială 2h

F. Conţinutul seminariilor / număr de ore pentru fiecare temă:

a. Seminar introductiv. / 2hb. Elementele procesului de comunicare şi funcţiile acestora. 2 hc. Gesturile şi mimica – decodarea lor în funcţie de spaţiul cultural. 2 hd. Comunicarea specială – limbajul surdo-muţilor. 2 he. Codarea mesajului (MORSE). 2h

f. Comunicarea prin intermediul culorilor. 2 hg. Comunicare şi tehnologie 2h

G. Bibliografie de elaborare a cursului

Anghel, Petre, Stiluri şi metode de comunicare, Aramis, Bucureşti, 2003;Blin, Clement, ABC-ul cunoaşterii de sine, Corint, Bucureşti, 2002;Bremmer, Jan, R., Herman, O istorie culturală a gesturilor. Din antichitate şi până în zilele noastre, Polimark, Bucureşti, 2000;Busuioc, Ileana, Despre neologisme şi neologie, in UniTerm, Nr. 4/2006;Cabré, Maria Teresa, La terminologie, Ottawa, Paris, Les presses de l’Université d’Ottawa, Armand Colin, Paris, 1998 ;Chelcea S., L. Ivan, Comunicarea nonverbală, Bucureşti, comunicare.ro, 2005;Chiş, Dorina, Cuvânt şi termen, Editura Augusta, Timişoara, 2001;Dâncu, Vasile Sebastian , Comunicarea simbolică, Cluj, Dacia, 2003;Depecker, L., Entre signe et concept. Éléments de terminologie générale, Presses, Sorbonne Nouvelle, Paris, 2002;Fiske, John, Introducere în ştiinţele comunicării, Polirom, Iaşi, 2003;Gaudin, F., Socioterminologie, DeBoeck&Larcier, Editions Duculot, Bruxelles,2003 ;Jouve, Michele, Comunicarea, Iaşi, Polirom, 2005;Peretti, André de, Jean-André Legrand, Jean Boniface, Tehnici de comunicare, Iaşi, Polirom, 2001;Ritzer, G., Mcdonalizarea societăţii, Bucureşti, comunicare.ro, 2003.


Anghel, Petre, Stiluri şi metode de comunicare, Aramis, Bucureşti, 2003 (p.81-136);Bremmer, Jan, R., Herman, O istorie culturală a gesturilor. Din antichitate şi până în zilele noastre, Polimark, Bucureşti, 2000 (173-188, 209-255 );Fiske, John, Introducere în ştiinţele comunicării, Polirom, Iaşi, 2003;Jouve, Michele, Comunicarea, Iaşi, Polirom, 2005.




UNIVERSITATEA "DUNĂREA DE JOS" DIN GALAŢIFACULTATEA FACULTATEA DE LITERE ŞI TEOLOGIECATEDRA DE LITERATURĂ, LINGVISTICĂ ŞI JURNALISMAdresa: Galaţi, str. Domnească nr. 47Nr. telefon / fax: E-mail:

PROGRAMA ANALITICĂDisciplina: C.O. INTERFERENŢE LINGVISTICE ÎN DIACRONIA LIMBII ROMÂNE




14 14 - - 14 14 V - 2 - UGL LLR,I,15

B. Obiectivele disciplinei: formarea unei imagini ştiinţifice asupra limbii ca mijloc de comunicare, a semnificaţiei sale

pentru individualitatea şi pentru colectivitatea umană; dobândirea de capacităţi performante în ceea ce priveşte teoria şi practica raţională şi

funcţională a limbii române; formarea unei imagini ştiinţifice asupra limbii ca varietate şi diasistem; aplicarea principiilor teoriei contactelor interlingvistice la istoria limbii române cunoaşterea şi utilizarea adecvată a noţiunilor specifice disciplinei; manifestarea unor atitudini pozitive şi responsabile faţă de domeniul ştiinţific, în general, şi

faţă de de cel filologic, în special.

C. Metode de predare – învăţare: prelegerea, conversaţia euristică, explicaţia, dezbaterea, problematizarea, metode de lucru în grup, individual şi frontal, metode de dezvoltare a gândirii critice, studiul bibliografiei.

D. Forme şi metode de evaluare: testele periodice sau parţiale (75%), teme de casă, referate (25%)

E. Conţinutul cursului / număr de ore pentru fiecare temă:1. Contactul dintre limbi. Definiţii. Delimitări conceptuale (2 h)2. Elementul autohton: aportul substratului traco-dac la formarea limbii române (2 h)3. Limba română în contact cu limbile vecine (6 h)

influenţa slavă (cultă şi populară); slavona; influenţa maghiară influenţa turcă influenţa greacă „uniunea lingvistică balcanică”

Alte influenţe din epoca veche a limbii române influenţa germană veche

4. Influenţe moderne asupra limbii române (4 h) conceptul de reromanizare / relatinizare: rolul Şcolii Ardelene influenţa latină savantă; curentul latinist purist influenţa limbilor neolatine (franceza, italiana) influenţa germană

influenţa rusă limba română între identitate şi globalizare: influenţa anglo-americană

F. Conţinutul seminariilor / număr de ore pentru fiecare temă:1. Strat, substrat, superstrat, adstrat. Fenomenul de bilingvism (2 h)2. Aspecte ale influenţei slave. Alfabetul chirilic; rolul traducerilor religioase; raportul lexic românesc – lexic slavon în primele texte româneşti; aplicaţii pe textele rotacizante, Coresi, Simion Ştefan, Varlaam (2 h)3. Influenţa orientală asupra limbii române. Ridiculizarea jargonului turco-grecizant în literatura sec. al XIX-lea; aplicaţi pe texte (4 h)4. Împrumuturile latino-romanice şi modernizarea limbii române literare. Aplicaţii pe texte (4 h)5. Aspecte ale globalizării lingvistice: influenţa engleză asupra limbii române (2 h)

G. Bibliografie de elaborare a cursului48. *** Istoria limbii române, I, II, Bucureşti, 1965, 1969. 49. *** Dicţionar general de ştiinţe, Ştiinţe ale limbii, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1997.50. Apostolatu, Ionel, Istoria limbii române. Gramatică istorică (partea a doua: Flexiunea verbală), curs multiplicat în tipografia centrului IDFR al Universităţii „Dunărea de Jos” din Galaţi, 2006, 61 p.51. Arvinte, Vasile, Influenţa greacă asupra limbii române, în AUI, XII (1966), 1, p. 1-27.52. Arvinte, V., Cu privire la elementele vechi germanice ale limbii române. în: AUI XVIII, Iaşi, 1967.53. Arvinte, V., Aspecte ale contactului lingvistic româno-german. în: Actele celui de-al XII-lea congres internaţional de lingvisticã şi filologie romanicã, II, Bucureşti, p. 1035-1039.54. Avram, Mioara, Anglicismele în limba română actuală, Bucureşti, Editura Academiei Române, 1997. 55. Bejan, Doina Marta, Interferenţe lingvistice în diacronia limbii române, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2005.56. Brîncuş, Grigore, Vocabularul autohton al limbii române, Bucureşti, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1983.57. Brâncuş, Grigore, Concordanţe lingvistice româno-albaneze, Bucureşti, 1999.58. Brâncuş, Grigore, Introducere în istoria limbii române, I, Editura Fundaţiei „România de Mâine”, Bucureşti, 2002.59. Chivu, Gh., Buză, Emanuela, Roman-Moraru, Alexandra, Dicţionarul împrumuturilor latino-romanice în limba română veche (1421-1760), Editura Academiei Române, Bucureşti, 1992.60. Coteanu, I., Morfologia numelui în protoromână, Bucureşti, 1969.61. Coteanu, I., Structura şi evoluţia limbii române (De la origini până la 1860), Bucureşti, 1981.62. Coteanu, I., Originile limbii române, Bucureşti, 1981.63. Coteanu, Ion, Sala, Marius, Etimologia şi limba română, Bucureşti, 1987.64. Coşeriu, Eugen, Limba română în faţa occidentului, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1994.65. Densusianu, Ovid, Istoria limbii române, I-II, Bucureşti, 1961.66. Diaconescu, Paula, Elemente de istorie a limbii române literare.(Partea I), Tipografia Universităţii din Bucureşti, Bucureşti, 197467. Dimitrescu, Florica, Introducere în morfosintaxa istorică a limbii române, Bucureşti, 1974.68. Dimitrescu, Florica şi col., Istoria limbii române, Bucureşti, 1978.69. Frâncu, C., Geneza limbii române şi etnogeneza românilor, Iaşi, 1999.70. Giuglea, G., Cuvinte româneşti şi romanice. Studii de istoria limbii, etimologie, toponimie, ediţie îngrijită, introducere, bibliografie, note şi indice de Florenţa Sădeanu, Bucureşti, 1983.71. Giuglea, G., Fapte de limbă. Mărturii despre trecutul românesc. Studii de istoria limbii, etimologie, toponimie, ediţie îngrijită, introducere, tabel cronologic, note şi indice de Florenţa Sădeanu, Bucureşti, 1988.72. Graur, Al., Evoluţia limbii române. Privire sintetică, Bucureşti, 1963.73. Grecu, Victor, Şcoala Ardeleană şi unitatea limbii române literare, Editura Facla, Timişoara, 1973.

74. Graur, Al., Tendinţele actuale ale limbii române, Bucureşti, 1968.75. Graur, Al., Studii de lingvistică generală (variantă nouă). Bucureşti: Editura Academiei, 196076. Graur, Al., Introducere în lingvistică. Bucureşti: Editura Ştiinţifică, 1972.77. Hasdeu, B.P, Limba in circulatiune, in Cuvente den batrâni vol III, Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică, 1984.78. Hristea, Theodor (coord.), Sinteze de limba română, Bucureşti, 1984.79. Ivănescu, G., Istoria limbii române, Iaşi, 1980.80. Lobiuc, Ioan, Contactele dintre limbi, vol. I, Iaşi, Editura Universităţii “Al. I. Cuza”, 1998.81. Macrea, D., Introducere în gramatica istorică a limbii române, Bucureşti, 1975.82. Mihăescu, H, Influenţa grecească asupra limbii române până în secolul al XV-lea, Bucureşti, Editura Academiei Republicii Socialiste România, 1966.83. Mihăilă, G, Împrumuturi vechi sud-slave în limba română, Bucureşti, 1960.84. Mihăilă, G., Cultură şi literatură română veche în context european, Buc., 197985. Mocanu, M., Influenţa italiană asupra limbii române, Ed. Paralela 45, Piteşti, 2006.86. Munteanu, Ştefan, Ţâra, Vasile D., Istoria limbii române literare. Privire generală, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1978.87. Pătruţ, I., Influenţe maghiare în limba română, în SCL, IV, 1953.88. Philippide, Al., Originea românilor, I-II, Iaşi, 1923, 1927.89. Puşcariu, Sextil, Limba română, I. Privire generală, Bucureşti, 1976.90. Puşcariu, Sextil, Cercetări şi studii, Bucureşti, 1974.91. Rosetti, Al., Istoria limbii române, Bucureşti, 1986.92. Rosetti, Al., Cazacu, Boris, Onu, Liviu, Istoria limbii române literare I. De la origini până la începutul sec. al-XIX-lea, Bucureşti, 1971.93. Russu, I. I., Etnogeneza românilor, Bucureşti, 1981.94. Sala, M., Limbi in contact, Ed. Enciclopedica, Bucureşti, 1997. 95. Sala, Marius, De la latină la română, Bucureşti, 1998.96. Sala, Marius, Introducere în etimologia limbii române, Bucureşti, 1999.97. Stati, S. Interferenţe lingvistice, Bucureşti, 1971.98. Stoichiţoiu-Ichim, Adriana, Vocabularul limbii române actuale. Dinamică, influenţe, creativitate, Bucureşti, Editura ALL, 2001.99. Şăineanu, Lazăr, Influenţa orientală asupra limbei şi culturei române, vol. I, II, Socec, Bucureşti, 1900.100. Ursu, N.A., Formarea terminologiei ştiinţifice româneşti, Ed. Ştiinţifică şi Pedagogică, 1962.

H. Bibliografie minimală de studiu pentru studenţi1. *** Istoria limbii române, I, II, Bucureşti, 1965, 1969. 2. *** Dicţionar general de ştiinţe, Ştiinţe ale limbii, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1997.3.Avram, Mioara, Anglicismele în limba română actuală, Bucureşti, Editura Academiei Române, 1997. 4.Bejan, Doina Marta, Interfenţe lingvistice în diacronia limbii române, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2005.5.Brîncuş, Grigore, Vocabularul autohton al limbii române, Bucureşti, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1983.6. Brâncuş, Grigore, Introducere în istoria limbii române, I, Editura Fundaţiei „România de Mâine”, Bucureşti, 2002.7. Coteanu, I., Structura şi evoluţia limbii române (De la origini până la 1860), Bucureşti, 1981.8. Densusianu, Ovid, Istoria limbii române, I-II, Bucureşti, 1961.9. Dimitrescu, Florica şi col., Istoria limbii române, Bucureşti, 1978.10. Frâncu, C., Geneza limbii române şi etnogeneza românilor, Iaşi, 1999.11. Graur, Al., Tendinţele actuale ale limbii române, Bucureşti, 1968.

12. Graur, Al., Introducere în lingvistică. Bucureşti: Editura Ştiinţifică, 1972.13. Hristea, Theodor (coord.), Sinteze de limba română, Bucureşti, 1984.14. Ivănescu, G., Istoria limbii române, Iaşi, 1980.15. Lobiuc, Ioan, Contactele dintre limbi, vol. I, Iaşi, Editura Universităţii “Al. I. Cuza”, 1998.16. Mihăescu, H, Influenţa grecească asupra limbii române până în secolul al XV-lea, Bucureşti, Editura Academiei Republicii Socialiste România, 1966.17. Mihăilă, G, Împrumuturi vechi sud-slave în limba română, Bucureşti, 1960.18. Munteanu, Ştefan, Ţâra, Vasile D., Istoria limbii române litearare. Privire generală, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1978.19. Puşcariu, Sextil, Limba română, I. Privire generală, Bucureşti, 1976.20. Rosetti, Al., Istoria limbii române, Bucureşti, 1986.21. Rosetti, Al., Cazacu, Boris, Onu, Liviu, Istoria limbii române literare I. De la origini până la începutul sec. al-XIX-lea, Bucureşti, 1971.22. Russu, I. I., Etnogeneza românilor, Bucureşti, 1981.23. Sala, M., Limbi in contact, Ed. Enciclopedica, Bucureşti, 1997. 24. Sala, Marius, Introducere în etimologia limbii române, Bucureşti, Editura Univers Enciclopedic, 1999.25. Stati, S. Interferenţe lingvistice, Bucureşti, 1971.26. Stoichiţoiu-Ichim, Adriana, Vocabularul limbii române actuale. Dinamică, influenţe, creativitate, Bucureşti, Editura ALL, 2001.27. Ursu, N.A., Formarea terminologiei ştiinţifice româneşti, Ed. Ştiinţifică şi Pedagogică, 1962.


Şef de catedră: Prof.dr. Milea Doinita

UNIVERSITATEA "DUNĂREA DE JOS" GALAŢIFACULTATEA FACULTATEA DE LITERE ŞI TEOLOGIECATEDRA DE LITERATURĂ, LINGVISTICĂ ŞI JURNALISMAdresa: Galaţi, str. Domnească nr. 47Nr. telefon / fax: E-mail:

PROGRAMA ANALITICĂDisciplina: C.O. FORMAREA CUVINTELOR ÎN LIMBA ROMÂNĂ




- - 14 14 14 14 - E - 2 UGL LLR,II,15

B.Obiectivele disciplinei: formarea unei imagini ştiinţifice asupra limbii ca mijloc de comunicare, a semnificaţiei sale

pentru individualitatea şi pentru colectivitatea umană; dobândirea de capacităţi performante în ceea ce priveşte teoria şi practica raţională şi

funcţională a limbii române; cunoaşterea şi utilizarea adecvată a noţiunilor specifice disciplinei; cunoaşterea şi recunoaşterea procedeelor formative lexicale ale limbii române actuale; corelarea domeniului formării cuvintelor cu problema cultivării limbii, precum şi

conştientizarea raportului dintre forţa creativă a unei limbi în plan lexical şi bogăţia ei de expresie;

corelarea proporţională a productivităţii procedeelor interne de îmbogăţire a vocabularului cu caracterul (mai mult sau mai puţin) sistematic al mecanismului lor.

manifestarea unor atitudini pozitive şi responsabile faţă de domeniul ştiinţific, în general, şi faţă de de cel filologic, în special

C. Metode de predare – învăţare: prelegerea, conversaţia euristică, explicaţia, dezbaterea, problematizarea, metode de lucru în grup, individual şi frontal, metode de dezvoltare a gândirii critice, studiul bibliografiei.

D. Forme şi metode de evaluare: evaluarea continuă (30%) în orele de seminar (teme de casă, verificare orală) şi evaluare sumativă (70%) prin lucrare scrisă semestrială

E.Conţinutul cursului / număr de ore pentru fiecare temă:I. Formarea cuvintelor în limba română. Generalităţi (1 curs - 2 h)

a) Delimitarea domeniuluib) Locul formării cuvintelor în ansamblul disciplinelor lingvisticec) Formarea cuvintelor şi structura etimologică a lexicului românescd) Ierarhizarea principalelor procedee interne de îmbogăţire a vocabularului din perspectiva

productivităţii, a caracterului lor sistematic şi a eficienţei mecanismului de formareII. Derivarea (2 cursuri - 4 h)

a) Structura morfematică a unui cuvânt derivat; conceptele de rădăcină, radical, temă, primitiv, cuvânt-bază, bază de derivare, afix, lexiform, sufix, prefix, infix

b) Familia lexicalăc) Mecanismul derivării. Tipuri structurale:

Derivarea progresivă sau propriu-zisă (sintetică şi parasintetică)

Derivarea regresivă sau inversă (postsubstantivală, postadjectivală şi postverbală) Derivarea prin substituţie de afixe Derivarea postsintagmatică sau delocutivă Derivarea frazeologică

d) Nou şi vechi în sistemul derivativ; funcţionalitatea inovaţiilor lexicaleIII. Compunerea (1 curs - 2 h)a) Definirea conceptului; caracteristicile lexico-gramaticale ale cuvântului compusb) Tipologia compuneriic) Sufixoidele şi prefixoideled) Abrevierile. Trunchiereae) Ortografia cuvintelor compuseIV. Conversiunea (sau schimbarea valorii gramaticale) (1 curs - 2 h)a) Definirea conceptuluib) Mijloace de realizare a conversiunii: mijloace morfologice şi mijloace sintacticec) Tipologia conversiunii

Conversiunea intermorfologică Conversiunea intramorfologică Conversiunea în metalimbaj

V. Procedee secundare de formare a cuvintelor (1 curs - 2 h)a) Contaminareab) „Deraierea” lexicalăc) Condensarea lexicalăd) Omonimizarea unor cuvinte polisemanticee) Creaţia onomatopeicăVI. Calcul lingvistic ca procedeu mixt (intern şi extern) de îmbogăţire a

vocabularului (2 cursuri - 4 h)a) Consideraţii generale asupra fenomenuluib) Raportul dintre calc, traducere şi împrumutc) Tipuri de calc lingvistic

Calc lexical (de structură morfematică) Calc semantic Calc gramatical Calc lexico-gramatical Calc frazeologic Calc lexico-frazeologic Calc frazeologico-gramatical

d) Calcuri totale şi parţialee) Sursele calculului lexical şi semantic în limba română

F.Conţinutul seminariilor / număr de ore pentru fiecare temă:1. Aplicaţii privind derivarea; structura cuvântului derivat; tipuri de derivare (4 h)2. Aplicaţii privind compunerea; tipuri de compuse; probleme de ortografia cuvintelor compuse (4 h)3. Aplicaţii privind conversiunea; tipuri de conversiune (2 h)4. Exerciţii complexe de recunoaştere a cuvintelor formate cu mijloace interne; familia lexicală (4 h)

G.Bibliografie de elaborare a cursului*** Dicţionarul limbii române (DA), Bucureşti, 1913 – 1949.*** Dicţionar general de ştiinţe, Ştiinţe ale limbii, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1997.*** Micul dicţionar academic, Editura Univers Enciclopedic, Bucureşti, 2004.

*** Dicţionar invers, Editura Academiei, Bucureşti, 1957.*** Formarea cuvintelor în limba română, vol. I Compunerea (1970), vol. II Prefixele (1978), vol. III Derivarea verbală (1989), Editura Academiei, Bucureşti.*** Studii şi materiale privitoare la formarea cuvintelor în limba română,(SMFC), I-VI, Editura Academiei, Bucureşti, 1959 – 1972.APOSTOLATU, Ionel, Formarea cuvintelor în limba română. Note de curs, curs multiplicat în tipografia centrului IDFR al Universităţii „Dunărea de Jos” din Galaţi, 2006, 63 p.COTEANU, Ion, BIDU-VRĂNCEANU, Angela, Limba română contemporană. Vocabularul, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1975.DENSUSIANU, Ovid, Istoria limbii române, 2 vol. (editate de J. Byck), Bucureşti, 1961.DIMITRESCU, Florica şi col., Istoria limbii române, Bucureşti, 1978.GOICU, Viorica, Derivarea cu sufixe neologice în româna contemporană, Timişoara 2002.GRAUR, Al., Fondul principal al limbii române, Bucureşti, 1957.GRAUR, Al., Tendinţele actuale ale limbii române, Bucureşti, 1968.GUŢU ROMALO, Valeria, Corectitudine şi greşeală, Bucureşti, Editura Ştiinţifică,1972.HRISTEA, Theodor (coord.), Sinteze de limba română, Bucureşti, 1984.HRISTEA, Theodor, Probleme de etimologie, Bucureşti, 1968.IONESCU, Raluca, Valori superlative ale prefixoidelor în limba română actuală – utilizări cu baze substantivale, în vol. Dinamica limbii române actuale, Bucureşti, 2003.PANĂ DINDELEGAN, Gabriela, Aspecte ale conversiunii. Mijloace sintactice de recunoaştere a claselor morfologice, în vol. Teorie şi analiză gramaticală, Bucureşti, 1992.PANĂ DINDELEGAN, Gabriela, Aspecte ale substantivizării în româna actuală. Forme de manifestare a substantivizării adjectivului, în vol. Dinamica limbii române actuale, Bucureşti, 2003.PASCU, Giorge, Sufixele româneşti, Bucureşti, 1916.PREDA, Irina, Îmbogăţirea lexico-semantică a limbii române actuale (cu privire specială la perioada postdecembristă), în LR, XLI, nr.9, p.483-490, nr. 10, p. 541-548, 1992.PUŞCARIU, Sextil, Limba română vol. I, Privire generală, Bucureşti, 1976.PUŞCARIU, Sextil, Derivarea cu sufixe de la tulpina pluralică extras din „Homenaje a Mendez Pidal”, vol. III, Madrid, 1925, p. 265 – 268.ROSETTI, Al., Istoria limbii române (ediţie definitivă), Bucureşti, 1986.SALA, Marius, Introducere în etimologia limbii române, Bucureşti, 1999.STOICHIŢOIU-ICHIM, Adriana, Vocabularul limbii române actuale. Dinamică. Influenţe. Creativitate, Bucureşti, 2001.ŞERBAN, Vasile, EVSEEV, Ivan, Vocabularul românesc contemporan. Schiţă de sistem, Editura Facla, Timişoara, 1978.TOMA, Ion, Limba română contemporană. Privire generală, Editura Niculescu, Bucureşti, 2001.ZAFIU, Rodica, Diversitate stilistică în româna actuală, Bucureşti, 2001.ZUGUN, Petru, Lexicologia limbii române, Editura Tehnopress, Iaşi, 2000.ZUGUN, Petru, Definiţia compunerii, în LR, XXXIV, 1985, nr. 3, p. 256-258.ZUGUN, Petru, Note privind derivarea regresivă şi conversiunea lexicală, în LR, XXXIV, 1985, nr. 5, p. 461-464.ZUGUN, Petru, Definiţia derivării, în LR, XXXVII, 1988, nr. 5, p. 469-473.

H. Bibliografie minimală de studiu pentru studenţi*** Dicţionar general de ştiinţe, Ştiinţe ale limbii, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1997.*** Formarea cuvintelor în limba română, vol. I Compunerea (1970), vol. II Prefixele (1978), vol. III Derivarea verbală (1989), Editura Academiei, Bucureşti.*** Studii şi materiale privitoare la formarea cuvintelor în limba română,(SMFC), I-VI, Editura Academiei, Bucureşti, 1959 – 1972.APOSTOLATU, Ionel, Formarea cuvintelor în limba română (note de curs), Tipografia Centrului IDFR, Galaţi, 2006.

COTEANU, Ion, BIDU-VRĂNCEANU, Angela, Limba română contemporană. Vocabularul, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1975.HRISTEA, Theodor (coord.), Sinteze de limba română, Bucureşti, 1984.HRISTEA, Theodor, Probleme de etimologie, Bucureşti, 1968.PANĂ DINDELEGAN, Gabriela, Aspecte ale conversiunii. Mijloace sintactice de recunoaştere a claselor morfologice, în vol. Teorie şi analiză gramaticală, Bucureşti, 1992.PANĂ DINDELEGAN, Gabriela, Aspecte ale substantivizării în româna actuală. Forme de manifestare a substantivizării adjectivului, în vol. Dinamica limbii române actuale, Bucureşti, 2003.STOICHIŢOIU-ICHIM, Adriana, Vocabularul limbii române actuale. Dinamică. Influenţe. Creativitate, Bucureşti, 2001.ŞERBAN, Vasile, EVSEEV, Ivan, Vocabularul românesc contemporan. Schiţă de sistem, Editura Facla, Timişoara, 1978.TOMA, Ion, Limba română contemporană. Privire generală, Editura Niculescu, Bucureşti, 2001.ZUGUN, Petru, Lexicologia limbii române, Editura Tehnopress, Iaşi, 2000.




PROGRAMA ANALITICĂDisciplina: C.O. Comunicarea publicitară




- - 14 14 14 14 - E - 2 UGL LLI,II,15

B. Obiectivele disciplinei:Inţelegerea fenomenului publicitar şi a rolului comunicării în cadrul acestuia;Identificarea paticularităţilor de comunicare frecvente în publicitate;Studierea sistemică a conceptelor teoretice generale şi a terminologiei ;Formarea deprinderilor analitice în studiul tipurilor de comunicare publicitară;Formarea unei concepţii sistematice asupra raporturilor dintre evoluţia comunicării publicitare în România comparativ cu alte zone din lume (S.U.A, Europa de Vest).




PUBLICITATEA – SCURT ISTORIC 4h“Preistoria” publicităţii Revoluţia tiparului Perioada comunicării de masă Publicitatea ştiinţifică

PRECIZĂRI TERMINOLOGICE 4hAdvertising – marketing – relaţii publice Publicitate = propagandă? Publicitate sau reclamă?

COMUNICAREA ÎN CADRUL RECLAMEI 4hComponente lingvisticeComponente extralingvistice

COMPLEXITATEA COMUNICĂRII ÎN PUBLICITATEA TV 2 h

F. Conţinutul seminariilor / număr de ore pentru fiecare temă:a. Seminar introductiv. / 2hb. Comunicarea publicitară în ziare şi reviste 2hc. Mica publicitate – tehnici speciale de comunicare 2h

d. Comunicarea publicitară TV 4he. Mesajul publicitar radio 2hf. Scopul comunicării în mesajele umanitare 2h


Bidu-Vrănceanu, A., C. Călăraşu, L. Ionescu-Ruxăndoiu, M. Mancaş, G. Pană-Dindelegan, Dicţionar de ştiinţe ale limbii (DSL), Bucureşti, Ed. Nemira, 2001;Bogdan-Dascălu, D., Anunţul sentimental în perspectivă pragmatică în SCL, 1997, nr. 1-4, p. 59-62;Boldinog, Camelia, Conţinuturi implicite în discursul publicitar, LL, 2000, vol. III-IV, p. 20-25;Bonnange, C., Th. Chantal, Don Juan sau Pavlov? Eseu despre comunicare publicitară, Bucureşti, Ed. Trei , 1996;Borţun, D., Semiotica. Limbaj şi comunicare, Bucureşti, SNSPA, 2001;Bovee, L. Courtland, A. F., William, Contemporary Advertising, Boston, Homewood, 2002,Coupland, N., A. Jaworski, Sociolinguistics, London, Macmillan, 1997;Cvasnîi-Cătănescu, M., Discursul publicitar actual, I, II, în G. Pană-Dindelegan (coord.) Aspecte ale dinamicii limbii române actuale, Bucureşti, Ed. Univers, 2002, p. 299-335;Dâncu, V.S., Comunicarea simbolică: arhitectura discursului publicitar, Cluj-Napoca, Dacia,1999;Defays, Jean-Marc, Comicul, Iaşi, Institutul European, 2000;Fastinger, L., Théories des processus de comparaison sociale în C. Facheirs şi S. Marcovici (editori), Psychologie sociale theorique et experimentale, Paris, Mouton, 2002,Goddard, Angela, Limbajul publicităţii, Iaşi, Polirom, 2002;Groza, L., Discursul politic şi sloganul publicitar în LL, 1999, nr. 3-4, p. 14-17;Grunig, B., Les mots de la publicite, CNRS, 1990;Guţu-Romalo, V., Corectitudine şi greşeală, Bucureşti, Ed. Humanitas, 2000; Hăulică, Cristina, Textul ca intertext, Bucureşti, Ed. Eminescu, 1995;

Textul ca intertextualitate, Bucureşti, Ed. Eminescu, 1981;Hill, E., T. O’Sullivan, Marketing, Oradea, Antet, 1997;Ionescu-Ruxăndoiu, L., - Naraţiune şi dialog în proza românească. Elemente de

pragmatică a textului literar, Bucureşti, EAR, 1991; - Conversaţia. Structuri şi strategii, Bucureşti, Ed. All, 1995;

Ionescu-Ruxăndoiu, L., D. Chiţoran, (eds.), Sociolingvistica. Orientări actuale, Bucureşti, EDP, 1975;Levinson, S.C., Pragmatics, Cambridge, Cambridge University Press, 1977;Larson, Ch., Persuasiunea. Receptare şi responsabilitate, Iaşi, Polirom, 2003;Lochard, G., H., Boyer, Comunicarea mediatică, Iaşi, Institutul European, 1998;Mancaş, M., Coerenţa textului şi figura retorică, SCL, 1988, XXXIX, nr.4, p. 297-305;Manoliu Manea, M., Gramatica – pragmasemantică şi discurs, Bucureşti, Ed. Litera,1993;Maslow, A. H., Motivation and personality, New York:Harper & Row, 2000,Măgureanu, Anca, Intertextualitate şi comunicare în SCL, 1985, nr.1, p. 10-15; McQuail, D., Comunicarea, Iaşi, Institutul European, 1999;Mey, J.L., - Concise encyclopedia of pragmatics, Oxford, Elsevier Pergamon, 1998;

- Pragmatics, Blackwell Publishers Oxford, 2001;Miège, B., Gândirea comunicaţională, Bucureşti, Cartea Românească, 1998;Mihăilă, Rodica, Titlul, metatext şi intertext în SCL, 1985, nr.1, p. 73-81;Moeschler., J., A. Reboul, Dicţionar enciclopedic de pragmatică, Cluj, Echinox, 1999;Moldoveanu, M., M. Miron, Psihologia reclamei, Bucureşti, Libra, 1995;Neţ, Mariana, Tensiunea textului şi intertextualitatea în SCL 1985, nr 1, p. 43-51;Nicola, P., D. Petre, Publicitate, Bucureşti, SNSPA, 2001;Ogilvy, D., Ogilvy despre publicitate, Bucureşti, Ogilvy&Mather, 2001;Pavel, T., Publicitatea şi reclama în comerţul socialist, Bucureşti, Ed. Ştiinţifică, 1962;

Pedler, E., Sociologia comunicării, Bucureşti, Cartea Românească, 2001; Peirce, C.S., Écrits sur le signe, Paris, Seuil, 1978; Petcu, Marian, Tipologia presei româneşti, Bucureşti, Institutul European, 2000;Popescu, C. Florin, Dicţionar explicativ de jurnalism, relaţii publice şi publicitate, Bucureşti, Ed. Tritonic, 2002;Popovici, V., Mica publicitate – un cod restrâns în LR, 1985, nr. 6, p. 497-508;Plett, H.F., Ştiinţa textului şi analiza de text, Bucureşti, Univers, 1983;Radu, I., (coord.) Introducere în psihologia contemporană, Cluj, Ed. Sincron, 1991;Reboul A., J. Moeschler, Pragmatica, azi, Cluj, Ed. Echinox, 2001;Rovenţa-Frumuşani, D., Semiotică, societate, cultură, Iaşi, Institutul European, 2003Slama-Cazacu, T., Introducere în psiholoingvitică, Bucureşti, Editura Ştiinţifică, 1968;Stănciulescu, D., Structuri conversaţionale în reclamele radiofonice în Actele Colocviului Catedrei de limba română, Bucureşti, Ed. Univers, 2002, p. 309-317;Stoichiţoiu Ichim, A., Strategii persuasive în discursul publicitar, I, II, LL 1997, vol 2, p. 51-56, vol 3-4, p. 45-54;Tudorică, G., Reclama: importanţă, evoluţie, rezultate, Bucureşti, Cartea românească, 1945;Zafiu, Rodica, - Diversitate stilistică în româna actuală, Bucureşti, Ed. U.B., 2001;

- Strategii ale impreciziei: expresii ale vagului şi ale aproximării în limba română şi utilizarea lor discursivă în Actele Colocviului Catedrei de limba română, Bucureşti, U.B., 2002, p. 363-375;- Publicitate şi politeţe în România literară, nr.41/ 1995;- “Votaţi…” în România literară, nr. 23 / 1996 (a);- Incoerenţe, incertitudini în România literară, nr. 25 / 1996 (b);- Presupoziţii, implicaţii în România literară, nr. 39 / 1996 (c);- Strategiile finalului, în România literară, nr.6 / 1997;- Anunţuri magice, în România literară, nr. 4 / 1999 (a);- Anunţuri magice (II) în România literară, nr. 5 / 1999 (b);- Promo în România literară, nr. 35 / 1999 (c);- Triumful inteligenţei în România literară nr. 2 / 2000 (a);- Scriere şi oralitate în România literară, nr. 6 / 2000 (b);- Din retorica presei, în România literară, nr. 27 / 2000 ©;


Cîrnu, M., Publicitatea sau arta de a convinge, Bucureşti, E.D.P. 2004 (p.9-59),McQuail, D., Comunicarea, Iaşi, Institutul European, 1999 (p.88-124),Nicola, P., D. Petre, Publicitate, Bucureşti, SNSPA, 2001,Popovici, V., Mica publicitate – un cod restrâns în LR, 1985, nr. 6, p. 497-508;





PROGRAMA ANALITICĂDisciplina: Introducere în studiul mitologiei româneşti




1 1 - - 14 14 V - 2 - UGL LLR I,16


C. Metode de predare – învăţare:- prelegerea - dezvoltarea- explicaţia - problematizarea


E. Conţinutul cursului (7 cursuri)/ număr de ore pentru fiecare temă:1. Probleme generale – 2 h.; Noţiuni fundamentale (mit, mitologie etc.); Caracterul sistematic

al mitologiei; Clasificarea şi caracteristicile mitului.2. Ecouri de cult arhaic – 5 h.; urme de cult solar; cult selenar; dendrolareie, cult al pământului

etc.3. Aspecte mitice în riturile de trecere – 5 h., Actanţi cu funcţie rituală. Elemente mitice în

scenariul matrimonial. Interdicţii în scenariul funerar.4. Mitologia focului – 2 h., Sensurile cuvântului foc: Viziunea populară asupra focului.

Superstiţiile şi manifestările pirice.

F. Conţinutul seminariilor / număr de ore pentru fiecare temă:- Introducere – 2h- Contribuţia lui Cantemir la cunoaşterea mitologiei româneşti. Text. Discuţii – 2h- Coşbuc, poet şi etnolog. Text. Discuţii – 2h- Contribuţia lui Mircea Eliade la cunoaşterea mitologiei româneşti. Text. Discuţii – 2h- Fiinţe mito-folclorice româneşti. Text. Discuţii – 2h - Sărbătorile populare. Text. Discuţii – 2h- Ecouri mitice în superstiţii. Text. Discuţii – 2h

G. Bibliografie de elaborare a cursuluiV., Bălteanu, Dicţionar de mitologie românească, Ed. Fundaţiei Culturale „Dunărea de Jos”, Galaţi, 2001M., Eliade, Morfologia religiilor, Ed. „Jurnalul literar”, Bucureşti, 1993

V., Kernbach, Dicţionar de mitologie generală, Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1989;V., Kernbach, Universul mitic al românilor, Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1993R., Vulcănescu, Mitologie română, Ed. Academiei, Bucureşti, 1985


M., Eliade, Morfologia religiilor, cap. II, Ed. „Jurnalul literar”, Bucureşti, 1993R., Vulcănescu, Mitologie română, cap. III A (pp. 162-218), cap. IV (pp. 367-400; 439-459)





PROGRAMA ANALITICĂDisciplina: Structuri simbolistice – tradiţie şi devenire




1 1 - - 14 14 V - 2 - UGL LLR I,16




E. Conţinutul cursului (7 cursuri)/ număr de ore pentru fiecare temă:1. Probleme generale (2 h). Noţiuni fundamentale. Tipologie.2. Simbolul (2 h) Definiţie. Caracteristici. Cuvânt şi simbol. Mit şi simbol,3. Simbolistica telurică (2 h). Valenţele simbolice ale pământului. Alte elemente de simbolistică telurică: mormântul, peştera, brazda.Pământul –simbolistică literară.4. Simbolistica pirică (2 h). Simbolistica generală a focului. Elemente de simbolistică pirică: fumul, lumina, cărbunele. Simbolistica focului în literatura cultă.5. Simbolistica acvatică (3 ore). Apa din perspectivă simbolică. Elemente de simbolistică acvatică: izvorul, roua, fluviul, ploaia. Simbolistica apei în literatura română cultă.6. Simbolistica spaţială (3 h). Spaţiul din perspectiva mitofolclorică. Tipologie spaţială. Elemente de simbolistică spaţială: insula, muntele, pădurea. Simboluri spaţiale la scriitorii români.

F. Conţinutul seminariilor / număr de ore pentru fiecare temă:1.Prezentare generală (2 h)2.Zoo simbolurile. Text. Comentarii (2 h)3.Fitosimbolurile. Text. Comentarii (2 h)4.Simbolistica astrala si meteo. Text. Comentarii (2 h)5.Simbolistica instrumentală. Text. Comentarii (2 h)6.Elemente de simbolistică somatică. Text. Comentarii (2 h)7.Cromatica populară. Text. Comentarii (2 h)


Chevalier, A., Gheerfrand, Dicţionar de simboluri, I-III, Ed. Artemis, Bucureşti, 1995I. Evseev, Dicţionar de magie, demonologie şi mitologie românească, Ed. Amarcord, Timişoara, 1997I. Evseev, Cuvânt, simbol, mit, Ed. Facla, Timişoara, 1993I. Evseev, Simboluri folclorice, Ed. Facla, Timişoara, 1987D. Rusti, Dicţionar de simboluri din opera lui M. Eliade, Ed. Coresi, Bucureşti, 1997D. Rusti, Dicţionar de teme şi simboluri, Ed. Univers enciclopedic, Bucureşti, 2002


- I. Evseev, Cuvânt, simbol, mit, Ed. Facla, Timişoara, 1993- I. Evseev, Simboluri folclorice, Ed. Facla, Timişoara, 1987





PROGRAMA ANALITICĂDisciplina: Mentalitatea populară




- - 1 1 14 14 - E 2 - UGL LLR I,16



I. Forme şi metode de evaluare: - evaluare sumativă prin probe scrise

J. Conţinutul cursului (7 cursuri)/ număr de ore pentru fiecare temă:Probleme generale (2 h.)

Definirea mentalităţii. ObservaţiiSpaţiul în mentalitatea populară (4 h.)

Problematica generală a spaţiului. Aspecte generale ale mentalităţii geografice populare. Casa, drumul în viziune tradiţională.Valorificarea mitico-magică a spaţiului.

Timpul din perspectiva tradiţională (3 h.)Problematica generală a timpului. Sărbătoarea şi caracteristicile ei. Valorificarea mitico-magică a timpului.

Mentalitate şi limbaj (4 h.)Limbaj cotidian – limbaj ritual. Orbervaţii asupra actelor de limbaj. Formulele de salut în mediul tradiţional. Valorificarea mitico-magică a limbajului.

Alte aspecte ale mentalităţii populare (1 h.)Cauzalitatea.

K. Conţinutul seminariilor / număr de ore pentru fiecare temă:- Probleme introductive - 2h- Aspecte ale mentalităţii populare în opera lui Ion Creanga. Text. Discuţii. 2h- Ecouri mentale, arhaice în expresiile populare româneşti. Text. Discuţii. 2h- Aspecte ale mentalităţii populare în opera lui Vasile Voiculescu. Text. Discuţii. 2h- Mentalul popular şi medicina tradiţională. Text. Discuţii. 2h- Alimentaţia tradiţională. Text. Discuţii. 2h- Urme ale mentalului arhaic. Text. Discuţii. 2h

A. Bibliografie de elaborare a cursuluiV., Bălteanu, Ecouri mitico-magice în lexicul popular românesc, Ed. Timpul, Iaşi, 2002;E., Bernea, Cadre ale gândirii populare româneşti, Ed. Cartea Românească, Bucureşti, 1985;V., Kernbach, Dicţionar de mitologie generală, Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1989;R., Vulcănescu, Mitologie română, Ed. Academiei, Bucureşti, 1985;A., Wald, Realitate şi limbaj, Ed. Academiei, Bucureşti, 1968

B. Bibliografie minimală de studiu pentru studenţi12

E., Bernea, Cadre ale gândirii populare româneşti, Ed. Cartea Românească, Bucureşti, 1985, (1p 22-93) şi p. 146-206;I., Evseev, Cuvânt, simbol, mit, Ed. Facla, Timişoara, 1983, cap. II, V, VI





PROGRAMA ANALITICĂDisciplina: Psihologia personajului feminin




- - 1 1 14 14 - E - 2 UGL LLR II,16


Cunoaşterea noţiunilor teoretice fundamentale referitoare la personajul literar;Cunoaşterea şi utilizarea adecvată a conceptelor operaţionale în analiza naratologică, psihocritică şi mitocritică a textului narativ literar;Identificarea elementelor de continuitate / discontinuitate în metamorfozele personajului feminin al prozei româneşti interbelice şi postbelice;Stimularea interesului pentru studiul imaginarului feminin.


D.Forme şi metode de evaluare: evaluare continuă (pondere 30%) prin metode orale, probe practice şi teme de casă (semestrele I şi al II-lea – referat / eseu pe o temă la alegere din tematica disciplinei); evaluare sumativă (pondere 70%) prin probe scrise.


I. Preliminarii teoretice. Precizări metodologice. – 2 cursuri

d. Conceptul de personaj. Definiţii şi delimitări. Ipostaze ale „psihologismului” în ficţiunea narativă. Tipuri de discurs „psihologic” (abordare naratologică). Modalităţi de analiză a psihologiei personajului. De la psihologia personajului la eul profund al autorului. Psihanaliză literară şi psihocritică. De la Freud la Mauron. / 2 ore

e. Imaginarul feminin: de la arhetipuri şi figuri mitice la ipostazele feminităţii în proza contemporană. Încercare de mitocritică. Feminitatea care se autocontemplează. Imaginarul feminin în literatura „masculină”. De la mitocritică la mitanaliză: locul femeii în imaginarul social-politic şi cultural şi reprezentările ei în imaginarul artistic şi literar. / 2 ore

II. Imaginarul feminin în proza românească a secolului al XX-lea – 5 cursuri

1. „Femeia în faţa oglinzei”: imaginarul feminin în proza „feminină”. „Figuri mitice” ale feminităţii în proza Hortensiei Papadat- Bengescu. „De la metaforele obsedante la mitul personal”: încercare de psihocritică. / 2 ore

2. Figuri feminine în proza „masculină”. Femeia în „ţara bărbaţilor”. Imaginarul feminin în romanele lui Camil Petrescu: „tipologii”. Modalităţi analitice. Texte de referinţă: / 2 ore

3. Imaginarul feminin în romanele realismului socialist / romanele „cu ilegalişti”. Figuri feminine ale „cetăţii ideale”: „Amazoana” şi „Mama”. / 2 ore

4. Imaginarul feminin în romanele despre „obsedantul deceniu” / parabola totalitară. Figurile duble. Sfânta şi prostituata. Mitemele decadentismului: nebuna şi femeia –melusină. Figuri ale imaginarului eschatologic: proiecţii feminine ale „teroarei istoriei”. / 4 ore

F.Conţinutul seminariilor / număr de ore pentru fiecare temă: -

1. Seminar introductiv. / 2 ore2. Metamorfozele „psihologismului” – de la proza scurtă la romanele Ciclului Hallipa.

Modalităţi (auto)analitice - abordare naratologică. Texte de referinţă: Marea, Sephora, Fecioarele despletite, Concert din muzică de Bach. / 2 ore

3. Personajul feminin în romanele lui Camil Petrescu. Ultima noapte de dragoste şi întâia noapte de război, Patul lui Procust. / 2 ore

4. Imaginar politic şi imaginar feminin în romanul realist socialist. Texte de referinţă: Letiţia Papu – Anii iubirii; Francisc Munteanu – Prinţesa din Şega. / 2 ore

5. Personajul feminin în romanele generaţiei 60. Texte de referinţă: Marin Preda – Cel mai iubit dintre pământeni; D. R. Popescu – Vânătoarea regală; Constantin Ţoiu – Galeria cu viţă sălbatică; Octavian Paler – Un om norocos. / 6 ore


Balotă, N. – De la Ion la Ioanide, Ed. Minerva, Bucureşti, 1982Boia, Lucian (coord.), Miturile comunismului românesc, Nemira, Bucureşti, 1998Braga, Corin, 10 studii de arhetipologie, Dacia, Cluj, 1999Caietele Echinox, vol. 7, Literatură şi totalitarism, Dacia, Cluj-Napoca, 2004Crohmălniceanu, Ovid, S., Cinci prozatori în cinci feluri de lectură, Bucureşti, Cartea Românească, 1984Durand, Gilbert, Aventurile imaginii. Imaginaţia simbolică. Imaginarul, Bucureşti, Nemira,1999Durand, Gilbert, Figuri mitice şi chipuri ale operei – De la mitocritică la mitanaliză-, Bucureşti, Nemira, 1998.Durand, Gilbert, Introducere în mitodologie. Mituri şi societăţi, Dacia, Cluj-Napoca, 2004Durand, Gilbert, Les mythèmes du décadentisme, în Cahiers Figures, Décadence et apocalypse. Sept études sur les figures du temps en littérature, philosophie, sociologie, politique, EUD, Coll. Figures, Dijon, 1986Durand, Gilbert, Structurile antropologice ale imaginarului, Univers, 1977Holban, Ioan, Profiluri epice contemporane, , Bucureşti, Minerva, 1989.Istrate, Ion, Romanul obsedantului deceniu (1945-1964), Cluj-Napoca, Diamondia, 1995.Lintvelt, Jaap, Încercare de tipologie narativă. Punctul de vedere. Teorie şi analiză, Bucureşti, Univers, 1994Manolescu, N., - Arca lui Noe. Eseu despre romanul românesc, vol. I-II-III, Ed. Minerva, Bucureşti, 1980,1981, 1983.Odangiu, Marian, Romanul politic, Timişoara, Facla, 1984Papahagi, Marian, Eros şi utopie, Cluj- Napoca, Dacia, 1999.

Protopopescu A., Romanul psihologic românesc, ed. a-II-a, Piteşti-Braşov-Cluj-Napoca, Editura Paralela 45, 2000Simion, Eugen, Scriitori români de azi (vol.I-IV), Bucureşti, Cartea Românească, 1974 (ed. II, 1978), 1976, 1984, 1989Sironneau, Jean-Pierre, Eschatologie et décadence dans les « religions politiques », în Cahiers Figures, Décadence et Apocalypse. Sept études sur les figures du temps en littérature, philosophie, sociologie, politique, EUD, Coll. Figures, Dijon, 1986Ţeposu Radu G., Viaţa şi opiniile personajelor, Bucureşti, Editura Cartea Românească, 1983Vlad, Ion, Lectura romanului, Cluj-Napoca, Dacia, 1983 Young, C. G., Kerényi, K., Copilul divin. Fecioara divină. Întroducere în esenţa mitologiei, Timişoara, Amacord, 1994


Balotă, N. – De la Ion la Ioanide, Ed. Minerva, Bucureşti, 1982Braga, Corin, 10 studii de arhetipologie, Dacia, Cluj, 1999Crohmălniceanu, Ovid, S., Cinci prozatori în cinci feluri de lectură, Bucureşti, Cartea Românească, 1984Durand, Gilbert, Structurile antropologice ale imaginarului, Univers, 1977Holban, Ioan, Profiluri epice contemporane, , Bucureşti, Minerva, 1989.Istrate, Ion, Romanul obsedantului deceniu (1945-1964), Cluj-Napoca, Diamondia, 1995.Manolescu, N., Arca lui Noe. Eseu despre romanul românesc, vol. I-II-III, Ed. Minerva, Bucureşti, 1980,1981, 1983.Protopopescu A., Romanul psihologic românesc, ed. a-II-a, Piteşti-Braşov-Cluj-Napoca, Editura Paralela 45, 2000Simion, Eugen, Scriitori români de azi (vol.I-IV), Bucureşti, Cartea Românească, 1974 (ed. II, 1978), 1976, 1984, 1989Vlad, Ion, Lectura romanului, Cluj-Napoca, Dacia, 1983





PROGRAMA ANALITICĂDisciplina: Literatură comparată


Anul II Total ore Forme de verificare Nr. credite Cod disciplinăSem. III Sem. IV

C S C S C S Sem. III Sem. IV Sem. III Sem. IVNr. ore

2 - 1 1 42 14 E E 4 4 UGL LL III,IV,01


Cunoaşterea conţinuturilor şi a problematicii actuale a disciplinei;Însuşirea metalimbajului specific metodei de cercetare comparatistice; Aplicarea metodei comparatistice în investigarea diferitelor aspecte ale fenomenului literar;Dezvoltarea interesului pentru studiul comparatist al literaturilor naţionale;Formarea unei concepţii sistemice asupra raporturilor dintre evoluţia ideilor / formelor literare şi structurile imaginarului socio-cultural şi politic.




I. Imaginarul antichităţii şi circulaţia formelor / sensurilor literare – 3 cursuri

1. Literatura comparată: definiţii şi delimitări. Concepte operaţionale (circulaţia temelor, motivelor, miturilor; dialogul cărţilor: receptare şi intertextualitate etc.). Organizarea corpusului literar. Clasificări şi probleme generice. Imaginarul antic. Circulaţia arhetipurilor şi a simbolurilor. Reţele arhetipale. Mituri şi scenarii interferenţiale. / 2 ore

2. Sacru şi profan în construcţia imaginarului antichităţii orientale: lumea simbolică asiro-babiloniană, lumea simbolică egipteană, lumea simbolică indică. Ezoterismul. Sinteza ebraică. Arhetipuri şi semnificaţii. Biblia ca monument cultural. Geografie reală şi sacră în Biblie. Genuri şi specii în Biblie. Circulaţia temelor, motivelor şi a miturilor între Vechiul şi Noul Testament. Condiţia umană în parabolele biblice. / 2 ore

3. Sacru şi profan în literatura antichităţii greceşti. Geografii reale şi sensuri simbolice. Construcţii mitice. Alegorii şi parabole. Trepte simbolice în eposul Greciei arhaice: Iliada şi Odiseea – univers mitic şi sensuri simbolice. Literatura epocii clasice: teatrul grec – simbolistica mitică şi condiţia umană. Aşezarea modelelor tragice. Filosofie şi sens în lumea greacă. De la sistemul orfico-pitagoreic la Platon. Circulaţia modelelor. / 2 ore

II. Evul Mediu şi structurile imaginarului literar – 5 cursuri

1. Imaginar medieval şi forme literare. Instituţii medievale şi trasee culturale. Cavalerismul, cruciadele şi imaginarul simbolic al literaturii. Geografii reale şi geografii simbolice. Circulaţia marilor teme ale condiţiei umane. Alegoria. / 4 ore

2. Genuri şi specii în literatura medievală. Poemele epice ale Evului Mediu: structuri tematice şi sensuri alegorice. Romanul curtenesc şi romanul cavaleresc: sensul mistic al questei cavalereşti. Romanul alegoric şi parodic. Poezia trubadurilor şi a truverilor. Teme şi motive. Condiţia umană în lirica lui François Villon. / 4 ore

3. Spaţii de interferenţă. Antemergători ai Renaşterii. Modelul Dante: metamorfozele alegoriilor. Noi valenţe ale ezoterismului. Naraţiunea în ramă la sfârşit de Ev Mediu. Noua viziune asupra condiţiei umane. Structuri tematice. / 2 ore

III. Renaşterea. Barocul şi Clasicismul. Epoca Luminilor – 8 cursuri

1. Renaşterea: căutări şi deschideri. Atmosfera culturală: direcţii ale gândirii renascentiste. / 2 ore

2. Forme literare şi maeştri ai Renaşterii. Commedia dell’arte. Literatura utopică. „Literatura cu nebuni”. Produsele spiritului parodic şi burlesc. Poemul eroicomic italian. Modelul Rabelais: alegoria şi parodia. / 2 ore

3. Renaşterea târzie şi intrarea în Baroc. Cervantes şi antiepopeea cavalerească. Lumea ca deziluzie. Modelul Shakespeare: condiţia umană. Teme şi motive ale dramaturgiei shakespeariene. / 2 ore

4. Teme şi motive ale Barocului. Forme şi idei literare. Impactul Reformei şi Contrareformei asupra artelor. Mitul Don Juan. Picarescul. / 2 ore

5. Clasicismul ca aşezare a formelor şi a ideilor. Maeştrii şi circulaţia modelelor clasice în spaţiul european. / 2 ore

6. Modelul socio-politic şi circulaţia produselor spiritului filosofic în secolul al XVIII-lea. Reflexul asupra literaturii şi artelor. / 2 ore

7. Genuri şi specii în literatura Epocii Luminilor. Teatrul burghez: drama şi comedia larmoiantă. Expansiunea romanescului: romanul alegoric, romanul sentimental preromantic şi romanul de moravuri, romanul picaresc, metaromanul etc. / 2 ore

8. Preromantismul. Mişcări culturale antiraţionaliste: Sturm und Drang şi Renaşterea gotică. Impactul noilor idei asupra structurilor literare. Genuri, specii şi structuri tematice. Poezia ruinelor. Fascinaţia goticului. / 2 ore

IV. Romantism, realism, naturalism în literatura secolului al XIX-lea – 2 cursuri

1. Romantismul: atmosferă culturală şi tendinţe literare. Marile direcţii şi teme. Maeştri ai romantismului. Genuri şi specii. Forme ale ficţiunii narative: fantasticul şi istoricul. / 2 ore

2. Romanul realist şi naturalist în secolul al XIX-lea. Marii maeştri. Modelul Dostoievski. / 2 ore

V. Spaţiu cultural şi forme literare în secolul al XX-lea. Reconfigurări ale formelor romaneşti – 3 cursuri

1. Metamorfozele romanului realist: romanul „frescă”, verismul italian. Linii modernizatoare în perioada interbelică: romanul „memoriei involuntare”, romanul autoreflexiv şi intertextual, romanul „condiţiei umane”, romanul existenţial „parabolic”, parabola „istorică” etc. / 2 ore

2. Forme, strategii şi teme ale romanului postbelic. Linii modernizatoare. Noul Roman Francez. „Antiromanul” nord-american. Generaţia Beat. / 2 ore

3. Romanul postmodern. Asumarea parodică a tradiţiei. Dialogul cu formele. Autoreferenţialitatea şi metaficţiunea. Teoreticieni şi romancieri. Romanul sud-american. „Realismul magic”. Maeştrii. Romanul „postcolonial” şi impactul „multiculturalismului”. / 2 ore


1. Seminar introductiv. / 2 ore2. Cervantes şi romanul „total”. Grile de lectură pentru Don Quijote de La Mancha. Romanul alegoric şi simbolic: tragismul căutării cavalereşti în „amurgul” Renaşterii. Structuri baroce: „nebunul” şi „lumea ca teatru”. Devalorizarea ficţiunii cavalereşti: parodia. Forme ale dialogului cu cărţile: de la strategiile intertextuale la meditaţia autoreflexivă. / 2 ore3. Epoca Luminilor. Forme romaneşti: parodia, picarescul şi Bildungsromanul. Alegoria şi parabola. Utopia şi distopia. Texte de referinţă: Voltaire – Candide, J. Swift – Călătoriile lui Gulliver. / 2 ore

4. Metamorfozele mitului faustic: structuri tematice şi semnificaţii. Faust de Goethe: de la Sturm und Drang la sinteza neoumanistă. Traseul faustic: sensuri simbolice ale căutării. / 2 ore

5. Fantasticul romantic. Teme, motive şi strategii ale fantasticului la Edgar Allan Poe. Texte de referinţă: Prăbuşirea casei Usher, William Wilson. / 2 ore6. Modelul Dostoievski. Valenţe simbolice ale experienţelor existenţiale în Crimă şi pedeapsă. Traseul tragic al eroului: de la hybris la renaşterea morală. / 2 ore

7. Condiţia umană în parabola kafkiană. Univers absurd şi construcţie simbolică. Text de referinţă: Procesul. „Parabola artistului”: trepte simbolice în traseul creatorului / creaţiei în Moartea la Veneţia de Thomas Mann. / 2 ore


Braga, Corin, 10 studii de arhetipologie, Dacia, Cluj, 1999Curtius, E. R., Literatura europeană şi Evul Mediu latin, Bucureşti, Univers, 1970Duby, Georges, Anul 1000, Iaşi, Polirom, 1996Dumézil, Georges, Mit şi epopee, Ed. Ştiinţifică, 1994Durand, Gilbert, Structurile antropologice ale imaginarului, Univers, 1977Eliade, Mircea, Imagini şi simboluri, Humanitas, 1994Eliade, Mircea, Mitul eternei întoarceri, Bucureşti, Ed. Ştiinţifică, 1991Eliade, Mircea, Naşteri mistice, Humanitas, 1995Grigorescu, Dan, Introducere în literatura comparată. Teoria, Bucureşti, Universal Dalsi. Semne, 1997Huizinga, J., Amurgul Evului MediuLe Goff, Jacques, Imaginarul medieval, Meridiane, 1991Liiceanu, G., Tragicul, B., Humanitas, 1993Manolescu, Anca, Locul călătorului, Simbolistica spaţiului în Răsăritul creştin, Paideea, 2002Moretta, Angelo, Mituri antice şi mitul progresului, Bucureşti, Ed. Tehnică, 1994Munteanu, Romul, Clasicism si baroc in cultura europeana din secolul al XVII-lea, Bucureşti, Univers, 1998Munteanu, Romul, Cultura europeană în epoca Luminilor, Bucureşti, Univers, 1980Munteanu, Romul, Introducere în literatura europeană modernă, Bucureşti, Allfa, 1996

Olteanu, Tudor, Morfologia romanului european în secolul al XIX-lea, Bucureşti, Univers, 1977Olteanu, Tudor, Morfologia romanului european în secolul al XVIII-lea, Bucureşti, Univers, 1974Pageaux, Daniel-Henri, Literatură generală şi comparată, Iaşi, PoliromPapu, Edgar, Barocul ca tip de existenţă, Bucureşti, Minerva, 1977Papu, Edgar, Evoluţia şi formnele genului liric, Bucureşti, AlbatrosRachet, Guy, Tragedia greacă, Bucureşti, UniversVianu, Tudor, Studii de literatură universală şi comparată, Bucureşti, Editura AcademieiYoung, C. G., Kerényi, K., Copilul divin. Fecioara divină. Întroducere în esenţa mitologiei, Timişoara, Amacord, 1994Zumthor, Paul, Incercare de poetică medievală, Bucureşti, Univers, 1983


Curtius, E. R., Literatura europeană şi Evul Mediu latin, Bucureşti, Univers, 1970Eliade, Mircea, Imagini şi simboluri, Humanitas, 1994Eliade, Mircea, Istoria credinţelor şi ideilor religioase, vol. I: cap. VIII, IX, X, XI, XIV; vol. II: cap. XXIV, XXV, XXVIII; vol. III: cap. XXXII, XXXIVMunteanu, Romul, Clasicism si baroc in cultura europeana din secolul al XVII-lea, Bucureşti, Univers, 1998Munteanu, Romul, Cultura europeană în epoca Luminilor, Bucureşti, Univers, 1980Munteanu, Romul, Introducere în literatura europeană modernă, Bucureşti, Allfa, 1996Olteanu, Tudor, Morfologia romanului european în secolul al XIX-lea, Bucureşti, Univers, 1977Olteanu, Tudor, Morfologia romanului european în secolul al XVIII-lea, Bucureşti, Univers, 1974Rachet, Guy, Tragedia greacă, Bucureşti, Univers





PROGRAMA ANALITICĂDisciplina: LIMBA ROMÂNĂ CONTEMPORANĂ. MORFOLOGIA


Anul II Total ore Forme de verificare Nr. credite Cod disciplinăSem. I Sem. II


28 28 28 28 56 56 E E 4 4 UGL LLR III, IV, 02

B. Obiectivele disciplinei: De a face cunoscută studenţilor structura gramaticală (morfologică) a etapei de evoluţie a

limbii române desemnate generic ca „română contemporană”; De a le îmbunătăţi exprimarea prin stăpânirea conştientă a gramaticii (morfologiei) şi a

normelor limbii literare; De a evidenţia dinamica inerentă sistemului limbii române prin relevarea (şi explicarea)

unor fapte şi structuri gramaticale cu statut deviant şi /sau ambiguu din perspectiva normei, dar şi prin sublinierea polivalenţei funcţionale a unor unităţi ale limbii;

De a evidenţia faptul că fenomenul lingvistic e dependent nu numai de sistem, ci şi de exigenţele selectiveale vorbitorilor şi ale situaţiei de comunicare;

De a oferi studenţilor un temei şi un imbold de înnoire a predării limbii române în şcoală, în sensul înţelegerii limbii şi a mecanismelor de utilizare a sistemului în procesul de comunicare.

C. Metode de predare – învăţare: prelegerea, conversaţia euristică, explicaţia, studiul bibliografiei, analiza gramaticală.

D. Forme şi metode de evaluare: evaluarea continuă (30%) în orele de seminar (teme de casă, verificare orală) şi evaluare sumativă (70%) prin lucrare scrisă semestrială.

E. Conţinutul cursului / număr de ore pentru fiecare temă (28 h de curs / sem.):

Semestrul I1. Nivelul morfologic în organizarea limbii române (2 h)

Morfologia. Obiectul morfologiei Limbă şi comunicare / sistem şi discurs Unităţile limbii

2. Cuvântul – unitate fundamentală a sistemului (4 h) Cuvântul – definiţii, accepţii ale termenului Cuvânt şi parte de vorbire; clasele de cuvinte (lexico-gramaticale) Criterii de clasificare a cuvintelor (criteriul formal, criteriul logico-semantic, criteriul

funcţional); atitudinea lingvisticii moderne; Problema locuţiunilor

3. Morfemul – semn lingvistic minimal (4 h) Morfemul – definiţii, accepţii ale termenului Alomorfele (distribuţia lor) Clasificarea morfemelor

Morfeme segmentale / suprasegmentale Morfeme dependente / independente Morfeme sintetice / analitice Morfeme continue / discontinue Morfeme lexicale / gramaticale Morfeme concrete / abstracte (problema morfemului zero) Segmentele -ez şi –esc

Structura morfematică a cuvântului flexibil (radicalul, flectivul) Omonimie şi sincretism

4. Categoriile gramaticale (4 h) Conceptul de categorie gramaticală Conţinut şi formă în constituirea categoriilor gramaticale Categorii specifice / nespecifice Categorii nominale / verbale Descrierea categoriilor gramaticale din limba română: genul, numărul, cazul, persoana,

comparaţia (intensitatea), determinarea, modul, timpul, diateza5. Flexiunea (2 h)

Conceptul de paradigmă flexionară; Radicalul şi flectivul; Tipuri de flexiune: sintetică, analitică, supletivă, mixtă; Clasificarea cuvintelor în funcţie de particularităţile flexionare: cuvinte de flexiune cazuală

(nominală, pronominală); cuvinte cu flexiune personală (flexiunea verbală); cuvinte lipsite de flexiune.

6. Clasa substantivului (6 h) Substantivul – definiţie generală Clase semantico-gramaticale de substantive (subst. comune vs. proprii, concrete vs.

abstracte, animate vs. inanimate, simple vs. compuse, primare vs. derivate etc.) Flexiunea substantivului. Categoriile gramaticale ale substantivului Determinarea substantivului Clasificarea în declinări a substantivului Posibilităţile combinatorii ale substantivului. Funcţiile sintactice ale substantivului

Substantivul – centru al grupului nominal (tipuri de adjuncţi) Substantivul ca adjunct Substantivul ca termen al raporturilor de nondependenţă

Raporturile substantivului cu alte clase lexico-gramaticale (treceri înspre şi dinspre clasa substantivului)

7. Articolul şi categoria determinării (2 h) Articolul – parte de vorbire sau morfem? Caracterul eterogen al clasei articolului Articolul definit – morfem al determinării şi / sau subunitate în flectivul substantival Articolul definit - element de flectiv substantival

Articolul: formativ gramatical Articolul: formativ gramatical (pronominal) de opoziţie Articolul: marcă gramaticală de gen şi număr Articolul: formativ sau convertor prepoziţional

Articolul – convertor substantival Articularea poziţională

8. Clasa adjectivului (4 h) Adjectivul – aspecte definitorii Clase semantico-sintactice de adjective (adjective adjective calificative, determinative,

categoriale etc.) Flexiunea adjectivului

Adjective variabile şi invariabile Gradele de intensitate şi de comparaţie Articularea adjectivului

Posibilităţile combinatorii ale adjectivului. Funcţiile sintactice Adjectivul-adjunct (în structura GN şi GV) Adjectivul-centru

Comportamentul adjectivului în conversiune (treceri înspre şi dinspre clasa adjectivului)

Semestrul II9. Clasa pronumelui (6 h) Pronumele – trăsături definitorii; interpretări; Categoriile gramaticale ale pronumelui; categoria persoanei; Tipologia pronumelui; pronume personale vs pronume nepersonale; Adjectivele pronominale Pronumele semiindependente; Comportamentul funcţional-sintactic şi funcţional-discursiv al pronumelor10. Clasa numeralului (4 h) Clasa numeralului – definiţie, particularităţi definitorii; eterogenitatea semantică, structurală şi funcţională a acestei clase; Clasificarea numeralelor; Flexiunea numeralelor Funcţiile sintactice ale numeralului11. Clasa verbului (8 h) Verbul – definiţii, caracteristici; Probleme ale clasificării verbelor. Criterii (semantic, sintagmatic, morfologic). Dificultăţi de precizare a tranzitivităţii verbelor. Verbele „dublu” tranzitive Statutul verbelor semiauxiliare Flexiunea verbală: între analitic şi sintetic Probleme legate de categoriile gramaticale ale verbului. Aspecte controversate privind categoria diatezei Morfo-sintaxa modurilor nepersonale Verbul – „centrul” de organizare a enunţului. Verbul ca regent şi ca adjunct; Funcţiile sintactice ale verbului12. Clasa cuvintelor neflexibile (6 h) Adverbul – caracteristici definitorii Tipologia adverbului; criterii de clasificare Categoria intensităţii şi a comparaţiei la adverbe Comportamentul funcţional-sintactic al adverbelor. Funcţii sintactice Treceri înspre şi dinspre clasa adverbului Locuţiunile adverbiale – recunoaştere şi interpretare Prepoziţia – definiţie, tipologie Prepoziţiile-regim Locuţiunile prepoziţionale Conjuncţia – definiţie, tipologie. Conjuncţiile coordonatoare şi subordonatoare Conjuncţiile specializate Locuţiunile conjuncţionale Interjecţia – definiţie, tipologie Comportamentul funcţional – sintactic al interjecţiilor. Funcţii sintactice Locuţiunile interjecţionale13. Probleme de morfologie normativă (4 h) Probleme privind încadrarea unor cuvinte în părţile de vorbire sau în subspeciile acestora Variantele formale

Omonimia şi sinonimia morfologică

F. Conţinutul seminariilor / număr de ore pentru fiecare temă: (28 h de seminar / sem.):

Semestrul I1. Probleme ale clasificării cuvintelor. Corelaţia clase de cuvinte – părţi de vorbire. Trăsăturile flexionare ale claselor degajate. Aplicaţii (4 h).2. Probleme ale definirii şi clasificării morfemelor. Structura morfematică a cuvântului. Aplicaţii (4 h).3. Categoriile gramaticale. Mărci formale. Analize şi interpretări (4 h).4. Flexiunea cuvintelor. Comportamentul cuvintelor în flexiune. Paradigmele flexionare. Morfemele flexionare. Analize şi interpretări (4 h).5. Substantivul. Clasificarea substantivelor. Particularităţile flexionare ale numelor proprii. Concurenţa formelor de plural. Substantivele defective. Derivarea moţională. Sincretismul cazual. Problema vocativului. Funcţiile sintactice. Substantivul în conversiune. Categoria determinării. Articolul în calitate de morfem. Dificultăţi în analiza şi interpretarea unor structuri nominale. Aplicaţii. Teste grilă (8 h).6. Adjectivul. Tipologie. Flexiunea adjectivului; gradele de comparaţie. Comportamentul adjectivului în conversiune. Locuţiunile adjectivale. Funcţiile sintactice. Aplicaţii. Teste grilă (4 h).

Semestrul II7. Pronumele (şi adjectivele pronominale). Tipologie. Particularităţi morfo-sintactice. Funcţii sintactice. Analize şi interpretări. Aplicaţii. Teste grilă (6 h).8. Numeralul. Tipologie. Valorile morfologice şi semantice ale numeralelor. Particularităţi flexionare. Funcţii sintactice. Probleme şi interpretări. Aplicaţii. Teste grilă (4 h).9. Verbul. Criterii de clasificare. Clase semantice (verbe durative, momentane, iterative; semiauxiliarele de mod şi de aspect). Clase valenţiale (verbe personale şi impersonale; tranzitive şi intranzitive; predicative şi nepredicative etc.). Clase flexionare (verbe unipersonale şi pluripersonale; defective şi cu paradigmă integrală; regulate şi neregulate etc.). Încadrarea verbelor în clase de conjugare. Treceri de la o conjugare la alta. Categoriile gramaticale ale verbului. Probleme şi interpretări. Locuţiunile verbale. Funcţii sintactice. Aplicaţii. Teste grilă (8 h).10. Părţile de vorbire neflexibile. Adverbul (tipologie; adverbe pronominale; adverbe relative; semiadverbele; adverbele corelative; comparaţia adverbelor; locuţiuni adverbiale; funcţii sintactice). Prepoziţia (tipologie; prepoziţii şi locuţiuni prepoziţionale cu regim cazual). Conjuncţia (tipologie; rolul conector la nivel propoziţional şi frastic; conjunţii şi locuţiuni conjuncţionale specializate; conjuncţii corelative). Interjecţia (tipuri semantice; onomatopeele; interjecţii integrate şi neintegrate sintactic; interjecţiile predicative). Aplicaţii. Teste grilă (6 h).11. Exerciţii complexe de analiză şi interpretare a faptelor de limbă plasate la nivel morfologic (4 h).

G. Bibliografie de elaborare a cursului*** Dicţionar de ştiinţe ale limbii, Editura Nemira, Bucureşti, 2001 (= DŞL).*** Dicţionarul ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române, ediţia a II-a, Editura Academiei, Bucureşti, 2005 (= DOOM 2).*** Enciclopedia limbii române, Bucureşti, Editura Univers Enciclopedic, 2001 (= ELR).***Gramatica limbii române, vol. I-II ediţia a II-a revăzută şi adăugită, tiraj nou, Editura Academiei, Bucureşti, 1966 (= GA).*** Gramatica limbii române, vol. I Cuvântul, vol. II Enunţul, Editura Academiei, Bucureşti, 2005 (= GALR).Apostolatu, Ionel, Necula, Gina, Limba română contemporană. Morfologia (ed. a II-a, revizuită şi adăugită), Editura Europlus, Galaţi, 2009.Apostolatu, Ionel, Necula, Gina, Elemente de gramatică normativă, Editura Europlus, Galaţi, 2008.

Avram, Mioara, Gramatica pentru toţi, ediţia a II-a revăzută şi adăugită, Editura Humanitas, Bucureşti, 1997.Bejan, Dumitru, Gramatica limbii române. Compendiu, Editura Echinox, Cluj-Napoca, 1995.Cârâc, Ioan, Introducere în morfologie, Editura Edmunt, Brăila, 2002.Constantinescu-Dobridor, Gh., Morfologia limbii române, Editura Vox, Bucureşti, 1996.Constantinescu-Dobridor, Gh., Gramatica limbii române, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2001.Coteanu, Ion (redactor responsabil), Elemente de lingvistică structurală, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1967 (= Coteanu, ELS).Coteanu, Ion, Gramatica de bază a limbii române, Editura Albatros, Bucureşti, 1982.Coteanu, Ion (coord.), Limba română contemporană. Fonetica. Fonologia. Morfologia, ediţia revizuită şi adăugită, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1985.Coteanu, Ion, Gramatică, stilistică, compoziţie, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1990.Cotelnic, Teodor et alii, Gramatica uzuală a limbii române, Editura Litera, Chişinău, 2000.Diaconescu, Paula, Evoluţia noţiunii de morfem şi stadiul actual al analizei morfematice, în Coteanu, ELS, p. 90-112.Diaconescu, Paula, Numărul şi genul substantivului românesc, în Coteanu, ELS, p. 237-262.Diaconescu, Paula, Structură şi evoluţie în morfologia substantivului românesc, Editura Academiei, Bucureşti, 1970.Dimitriu, Corneliu, Tratat de gramatica limbii române. Morfologia, Editura Institutul European, Iaşi, 2000.Forăscu, Narcisa, Popescu, Mihaela (colaborator), Dificultăţi gramaticale ale limbii române (disponibilă online, la http://ebooks.unibuc.ro/filologie/NForascu-DGLR/index.htm).Graur, Al., „Capcanele” limbii române, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1976.Graur, Alexandru, Gramatica azi, Editura Academiei, Bucureşti, 1973.Gruiţă, G., Gramatică normativă, ediţia a III-a, Iaşi, Polirom, 1999.Gruiţă, G., Moda lingvistică 2007. Norma, uzul şi abuzul, Editura Paralela 45, Piteşti, 2006.Guţu Romalo, Valeria, În problema clasificării verbelor (încercare de clasificare sintagmatică), în Coteanu, ELS, p. 291-305.Guţu Romalo, Valeria, Articolul şi categoria determinării în limba română actuală, în Coteanu, ELS, p. 225-236.Guţu Romalo, Valeria, Corectitudine şi greşeală (Limba română de azi), Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1972 (= Guţu Romalo, Corectitudine).Guţu Romalo, Valeria, Morfologia structurală a limbii române (substantiv, adjectiv, verb), Editura Academiei, Bucureşti, 1968.Hoarţă Lăzărescu, Luminiţa, Sinonimia şi omonimia gramaticală în limba română, Editura Cermi, Iaşi, 1999.Hristea, Theodor (coord.), Sinteze de limba română, ediţia a III-a revăzută şi din nou îmbogăţită, Editura Albatros, Bucureşti, 1984.Iordan, Iorgu, Gutu Romalo, Valeria, Niculescu, Alexandru, Structura morfologică a limbii române contemporane, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1967.Iordan, Iorgu, Robu, Vladimir, Limba română contemporană, Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică, 1978.Irimia, Dumitru, Structura gramaticală a limbii române - Verbul, Editura Junimea, Iaşi, 1976.Irimia, Dumitru, Structura gramaticală a limbii române. Numele şi pronumele. Adverbul, Junimea, Iaşi, 1987.Irimia, Dumitru, Gramatica limbii române, ediţia a II-a, Editura Polirom, Iaşi, 2004.Manoliu-Manea, Maria, Asupra categoriei comparaţiei în limba română, în „Studii şi cercetări lingvistice”, 1962, 22, p. 201-211.Manoliu-Manea, Maria, Gramatică, pragmasemantică şi discurs, Editura Litera, Bucureşti, 1993.Martinet, André, Elemente de lingvistică generală, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1970.

Neamţu, G. G., Elemente de analiză gramaticală, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1989.Neamţu, G. G., Teoria şi practica analizei gramaticale, distincţii şi…distincţii, ediţia a II-a, Editura Paralele 45, Piteşti, 2007.Pană Dindelegan, Gabriela, Teorie şi analiză gramaticală, Editura Coresi, Bucureşti, 1993.Pană Dindelegan, Gabriela, Sintaxa grupului verbal, ed. a-II-a, Aula, Braşov, 1999.Pană Dindelegan, Gabriela (coord.), Aspecte ale dinamicii limbii române actuale, vol. II., Editura Universităţii din Bucureşti, 2003.Pană Dindelegan, Gabriela, Elemente de gramatică. Dificultăţi, controverse, noi interpretări, Humanitas Educaţional, Bucureşti, 2003.Ştefan Rădulescu, Ilie, Să vorbim şi să scriem corect. Erori frecvente în limbajul cotidian, Editura Niculescu, Bucureşti, 2002.Toma, Ion, Limba română contemporană. Privire generală, Editura Niculescu, Bucureşti, 2001.Toma, Ion, Silvestru, Elena, Sinteze de limba română. Actualizări teoretice şi aplicaţii, Editura Niculescu, Bucureşti, 2007.Trandafir, Gh. D., Probleme controversate de gramatică a limbii române actuale, Editura Scrisul Românesc, Craiova, 1982.Vasiliu, Emanuel, Introducere în teoria limbii, Editura Academiei, Bucureşti, 1992.Zugun, Petru, Cuvântul. Studiu gramatical, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1983.

H. Bibliografie minimală de studiu pentru studenţi*** Dicţionar de ştiinţe ale limbii, Editura Nemira, Bucureşti, 2001 (= DŞL).*** Dicţionarul ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române, ediţia a II-a, Editura Academiei, Bucureşti, 2005 (= DOOM 2).*** Enciclopedia limbii române, Bucureşti, Editura Univers Enciclopedic, 2001 (= ELR).***Gramatica limbii române, vol. I-II ediţia a II-a revăzută şi adăugită, tiraj nou, Editura Academiei, Bucureşti, 1966 (= GA).*** Gramatica limbii române, vol. I Cuvântul, vol. II Enunţul, Editura Academiei, Bucureşti, 2005 (= GALR).Apostolatu, Ionel, Necula, Gina, Limba română contemporană. Morfologia (ed. a II-a, revizuită şi adăugită), Editura Europlus, Galaţi, 2009.Apostolatu, Ionel, Necula, Gina, Elemente de gramatică normativă, Editura Europlus, Galaţi, 2008.Avram, Mioara, Gramatica pentru toţi, ediţia a II-a revăzută şi adăugită, Editura Humanitas, Bucureşti, 1997.Constantinescu-Dobridor, Gh., Gramatica limbii române, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2001.Coteanu, Ion, Gramatica de bază a limbii române, Editura Albatros, Bucureşti, 1982.Coteanu, Ion (coord.), Limba română contemporană. Fonetica. Fonologia. Morfologia, ediţia revizuită şi adăugită, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1985.Gruiţă, G., Gramatică normativă, ediţia a III-a, Iaşi, Polirom, 1999.Hoarţă Lăzărescu, Luminiţa, Sinonimia şi omonimia gramaticală în limba română, Editura Cermi, Iaşi, 1999.Hristea, Theodor (coord.), Sinteze de limba română, ediţia a III-a revăzută şi din nou îmbogăţită, Editura Albatros, Bucureşti, 1984.Iordan, Iorgu, Gutu Romalo, Valeria, Niculescu, Alexandru, Structura morfologică a limbii române contemporane, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1967.Irimia, Dumitru, Gramatica limbii române, ediţia a II-a, Editura Polirom, Iaşi, 2004.Neamţu, G. G., Teoria şi practica analizei gramaticale, distincţii şi…distincţii, ediţia a II-a, Editura Paralele 45, Piteşti, 2007.Pană Dindelegan, Gabriela, Teorie şi analiză gramaticală, Editura Coresi, Bucureşti, 1993.Pană Dindelegan, Gabriela, Elemente de gramatică. Dificultăţi, controverse, noi interpretări, Humanitas Educaţional, Bucureşti, 2003.

Ştefan Rădulescu, Ilie, Să vorbim şi să scriem corect. Erori frecvente în limbajul cotidian, Editura Niculescu, Bucureşti, 2002.Toma, Ion, Limba română contemporană. Privire generală, Editura Niculescu, Bucureşti, 2001.Trandafir, Gh. D., Probleme controversate de gramatică a limbii române actuale, Editura Scrisul Românesc, Craiova, 1982.




PROGRAMA ANALITICĂDisciplina: Literatura română. Marii clasici


Anul II Total ore Forme de verificare Nr. Credite Cod disciplinăSem. I Sem. II


1 1 - - 14 14 E - 3 - UGL LLR III,03


- Cunoaşterea conţinuturilor teoretice actuale ale disciplinei;- Stăpânirea metalimbajului critic necesar în actele interpretative;- Utilizarea adecvată a conceptelor operaţionale specifice disciplinei;- Interpretarea componentelor inovatoare din arsenalul metodic al criticii în raport cu teoriile „clasicizate” ale interpretării operei „clasicilor” români.


D.Forme şi metode de evaluare: evaluare continuă (pondere 30%) prin metode orale, probe practice şi teme de casă (semestrul I – referat / eseu pe o temă la alegere din tematica disciplinei); evaluare sumativă (pondere 70%) prin probe scrise.


1. Ion Creangă : diacronia receptării operei şi valori de interpretare. Plurivalenţa şi interferenţa metodelor critice. Grile de receptare şi semnificaţii textuale. / 2 ore

2. Ion Creangă şi « Amintiri din copilărie » : între autobiografie şi discurs ficţional ; clarificări naratologice ; construcţie internă şi imaginarul discursiv ; proiecţiile universului şi atmosfera mitic-rurală. « Ideologie » humuleşteană ; timp narat şi timp trăit ; topos şi cronos ; axiologia personajului. Poveştile şi elemente de intratextualitate ; realism şi proiecţie mitic-arhetipală. Particularităţi ale discursului. / 2 ore

3. M.Eminescu : elemente de contextualizare a creaţiei – context creator european şi context creator românesc. Ideologie şi recuperare în areal romantic. Tipuri de discurs şi « ideologia » discursului. Eminescu şi « maeştrii » Romantismului : similitudini şi diferenţe ale viziunii. / 2 ore

4. Personalitatea creatoare eminesciană ; structura spiritului creator eminescian ; specificul imaginarului. Structuri recurente. « Fenomenologia » interpretărilor. / 4 ore

5. Elemente de artă poetică în manuscrisele eminesciene. Înrâuriri filosofice şi proiecţie artistică / 2 ore

6. Arte poetice eminesciene (antume / postume). Proiecţie romantică şi specific eminescian. Funcţia Poetului şi a Poeziei. / 2 ore


1. Seminar introductiv / 2 ore2. Poveştile lui Creangă şi relevanţa semnificaţiilor în diferite grile de lectură (mitic-arhetipală, naratologică şi fantastică) / 6 ore3. Romanul poetic eminescian: strategii, tehnici romaneşti şi proiecţie imaginară / 2 ore4. „Sărmanul Dionis”: tipologia discursului, reţele semnificante, topos şi cronos, recurenţe romantice şi proiecţie eminesciană. Fantasticitate şi viziune onirică. Avataruri romantice. Structuri tematice şi tehnică narativă. / 2 ore5. Arte poetice eminesciene (antume şi postume) – analiză de texte. / 2 ore

G. Bibliografie (selectivă) de elaborare a cursului

Boutière, Jean, Viaţa şi opera lui Ion Creangă, Ed.Junimea, 1976 (ed.fr. 1930)Bratu, Savin, Ion Creangă, EPL, Buc., 1968Buşulenga, Dumitrescu, Zoe, Ion Creangă, EPL, 1963Călinescu, George, Ion Creangă (Viaţa şi opera), EPL, 1964Călinescu, George, Opera lui Mihai Eminescu, Bucureşti, Ed.Minerva, 1976Cheie – Pantea, Iosif, Literatură şi existenţă (Eminescu, Blaga), Timişoara, Ed.Excelsior, 1998Cimpoi, Mihai, Narcis şi Hyperion. Eseu despre poetica lui Eminescu, Chişinău, Ed.Literatura artistică, 1979Ciobanu, Nicolae, Eminescu. Structurile fantasticului narativ, Iaşi, Ed.Junimea, 1984Ciopraga, Constantin, Poezia lui Eminescu. Arhetipuri şi metafore fundamentale, Iaşi, Ed.Junimea, 1991Codreanu, Theodor, Eminescu – dialectica stilului, Bucureşti, Ed.Cartea Românească, 1984Codreanu, Theodor, Modelul ontologic eminescian, Galaţi, Ed.Porto – Franco, 1992Cornea, Paul, De la Alexandrescu la Eminescu. Aspecte. Figuri. Idei, Bucureşti, Ed.Pentru Literatură, 1966Cristea, Valeriu, Despre Creangă, Ed.Eminescu,1994Cristea, Valeriu, Dicţionarul personajelor lui Creangă, Ed.Viitorul românesc, Buc., 1995Cubleşan, Constantin, Eminescu în orizontul criticii, Piteşti, Ed.Paralela 45, 2000Del Conte, Rosa, Eminescu sau despre absolut, Cluj, Ed.Dacia, 1990Dragomirescu, Mihail, Mihai Eminescu, Iaşi, Ed.Junimea, 1976Dumitrescu – Buşulenga, Zoe, Eminescu – cultură şi creaţie, Bucureşti, Ed.Eminescu, 1976Dumitrescu – Buşulenga, Zoe, Eminescu şi romantismul german, Bucureşti, Ed.Eminescu, 1986Glodeanu, Gheorghe, Avatarurile prozei lui Mihai Eminescu, Bucureşti, Ed.Libra, 2000Guillermou, Alain, Geneza interioară a poeziilor lui Eminescu, Iaşi, Ed.Junimea, 1977Holban, Ioan, Ion Creangă. Spaţiul memoriei, Ed.Junimea, Iaşi, 1984Ibrăileanu, Garabet, Scriitori români şi străini (oricare ediţie)Iordan, Iorgu, Introducere la Ion Creangă, Opere, Ed.Minerva, Buc, 1972Lovinescu, Vasile, Creangă şi creanga de aur, Ed.Cartea românească, Buc.,1989 Lovinescu, Vasile, Interpretarea ezoterică a unor basme şi balade populare româneşti, Ed.Cartea românească, 1993, p.39Manolescu, Nicolae, Lecturi infidele, EPL, Buc., 1966Melancu, Ştefan, Eminescu şi Novalis. Paradigme romantice, Cluj, Ed.Dacia, 1999Munteanu, George, Eminescu şi antinomiile posterităţii, Bucureşti, Ed.Albatros, 1998Munteanu, George, Eminescu şi eminescianismul. Structuri fundamentale, Bucureşti, Ed.Minerva, 1987Mureşanu Ionescu, Maria, Eminescu şi intertextul romantic, Iaşi, Ed.Junimea, 1990Negoiţescu, Ion, Poezia lui Eminescu, Bucureşti, Ed.Minerva, 1970

Oişteanu, Andrei, Grădina de dincolo. Comentarii mitologice la basmul Harap Alb, Ed.Dacia, Cluj, 1980 Papu, Edgar, Poezia lui Eminescu. Elemente structurale, Bucureşti, Ed.Minerva, 1971Petrescu, Ioana, M., Eminescu şi mutaţiile poeziei româneşti, Bucureşti, Ed.Viitorul Românesc, 1998Petrescu, Ioana, M., Modele cosmologice şi viziune poetică, Bucureşti, Ed.Universal Dalsi, 2000Popa, George, Spaţiul poetic eminescian, Iaşi, Ed.Junimea, 1982Popa, Nicolae, Creangă şi arta fericirii, Ed.Panteon, Bacău,1993 Regman, Cornel, Creangă. O biografie a operei, Ed.Demiurg, Buc., 1995Rezuş, Petru, Ion Creangă (Mit şi adevăr), Ed. Cartea Românească, Bucureşti, 1981Scarlat, Mircea, Posteritatea lui Creangă, Ed.Cartea Românească, Bucureşti, 1990Tohăneanu, I.G., Stilul artistic al lui Ion Creangă, E.S., 1969Trandafir, C., Ion Creangă şi spectacolul lumii, Ed. Porto-Franco, Galaţi,1996 Ţoiu, Constantin, Prepeleac, Ed.Cartea românească, Buc., 1991Ungureanu, Gheorghe, Ion Creangă. Documente, EPL, Bucureşti, 1964 Vianu, Tudor, Arta prozatorilor români, Ed. Minerva, Bucureşti,1988


Boutière, Jean, Viaţa şi opera lui Ion Creangă, Ed.Junimea, 1976 (ed.fr. 1930)Bratu, Savin, Ion Creangă, EPL, Buc., 1968Buşulenga, Dumitrescu, Zoe, Ion Creangă, EPL, 1963Călinescu, George, Ion Creangă (Viaţa şi opera), EPL, 1964Călinescu, George, Opera lui Mihai Eminescu, Bucureşti, Ed.Minerva, 1976Ciobanu, Nicolae, Eminescu. Structurile fantasticului narativ, Iaşi, Ed.Junimea, 1984Ciopraga, Constantin, Poezia lui Eminescu. Arhetipuri şi metafore fundamentale, Iaşi, Ed.Junimea, 1991Cornea, Paul, De la Alexandrescu la Eminescu. Aspecte. Figuri. Idei, Bucureşti, Ed.Pentru Literatură, 1966Cristea, Valeriu, Despre Creangă, Ed.Eminescu,1994Cristea, Valeriu, Dicţionarul personajelor lui Creangă, Ed.Viitorul românesc, Buc., 1995Cubleşan, Constantin, Eminescu în orizontul criticii, Piteşti, Ed.Paralela 45, 2000Del Conte, Rosa, Eminescu sau despre absolut, Cluj, Ed.Dacia, 1990Dragomirescu, Mihail, Mihai Eminescu, Iaşi, Ed.Junimea, 1976Dumitrescu – Buşulenga, Zoe, Eminescu – cultură şi creaţie, Bucureşti, Ed.Eminescu, 1976Dumitrescu – Buşulenga, Zoe, Eminescu şi romantismul german, Bucureşti, Ed.Eminescu, 1986Glodeanu, Gheorghe, Avatarurile prozei lui Mihai Eminescu, Bucureşti, Ed.Libra, 2000Guillermou, Alain, Geneza interioară a poeziilor lui Eminescu, Iaşi, Ed.Junimea, 1977Holban, Ioan, Ion Creangă. Spaţiul memoriei, Ed.Junimea, Iaşi, 1984Lovinescu, Vasile, Creangă şi creanga de aur, Ed.Cartea românească, Buc.,1989 Lovinescu, Vasile, Interpretarea ezoterică a unor basme şi balade populare româneşti, Ed.Cartea românească, 1993, p.39Manolescu, Nicolae, Lecturi infidele, EPL, Buc., 1966Melancu, Ştefan, Eminescu şi Novalis. Paradigme romantice, Cluj, Ed.Dacia, 1999Munteanu, George, Eminescu şi antinomiile posterităţii, Bucureşti, Ed.Albatros, 1998Munteanu, George, Eminescu şi eminescianismul. Structuri fundamentale, Bucureşti, Ed.Minerva, 1987Mureşanu Ionescu, Maria, Eminescu şi intertextul romantic, Iaşi, Ed.Junimea, 1990Negoiţescu, Ion, Poezia lui Eminescu, Bucureşti, Ed.Minerva, 1970


Petrescu, Ioana, M., Eminescu şi mutaţiile poeziei româneşti, Bucureşti, Ed.Viitorul Românesc, 1998Petrescu, Ioana, M., Modele cosmologice şi viziune poetică, Bucureşti, Ed.Universal Dalsi, 2000Regman, Cornel, Creangă. O biografie a operei, Ed.Demiurg, Buc., 1995Rezuş, Petru, Ion Creangă (Mit şi adevăr), Ed. Cartea Românească, Bucureşti, 1981Scarlat, Mircea, Posteritatea lui Creangă, Ed.Cartea Românească, Bucureşti, 1990Ungureanu, Gheorghe, Ion Creangă. Documente, EPL, Bucureşti, 1964




PROGRAMA ANALITICĂDisciplina: Literatură română interbelică. Critica literară şi poezia


Anul II Total ore Forme de verificare Nr. Credite Cod disciplinăSem. I Sem. II


- - 2 2 2 2 - E - 4 UGL LLR IV,05


Asumarea parcursului specific al literaturii româneInterpretarea raportului dintre ideologii şi literaturăIntegrarea scriitorilor în contextul epocii


D.Forme şi metode de evaluare: evaluare continuă (pondere 30%) prin metode orale, probe practice şi teme de casă (semestrul II – referat / eseu pe o temă la alegere din tematica disciplinei); evaluare sumativă (pondere 70%) prin probe scrise.


1.Personalitatea epocii interbelice. Direcţii şi grupări literare. Ideologii politice şi literare. Occidentalizarea literaturii române. Avangardismul liric. / 2 ore2.George Bacovia în context interbelic. Simbolism şi expresionism liric. Bacovianismul. / 2 ore3.Ion Minulescu. Şeful de şcoală literară (Terasa Oteteleşanu). Poezia ironic-sentimentală. Prozatorul / 2 ore4.Ion Pillat. Asumarea parnasiană a tradiţiei. Deschiderile spre modernitate. Traducătorul. / 2 ore5.Tudor Arghezi. Structurile operei. Debuturile şi semnificaţia lor. Bătălia canonică : zelatori şi detractori. Arghezianismul / 4 ore6.Ion Barbu. Poezie şi geometrie. Modelul orfic mallarméan. Pseudoetape lirice. Impactul profund asupra liricii ulterioare. / 4 ore7.Lucian Blaga. Structurile operei. Poezia – cunoaştere luciferică. Raportul filosofie – literatură. Dosar al receptării critice. / 4 ore8.Vasile Voiculescu. Structurile operei. Modele lirice asumate. Limbajul poeziei religioase. Psalmistul. Formele sonetului voiculescian. / 4 ore9.Avangarda literară. Poeţii şi poezia avangardei. Receptarea avangardei româneşti în context occidental. / 2 ore10.Critica epocii interbelice. Foiletonişti, universitari şi critici de direcţie. Impactul criticii asupra actului literar. / 2 ore


1.Seminar introductiv / 2 ore2.Direcţii ale poeziei interbelice: modele de creaţie / 2 ore 3.Bacovia: vol. „Plumb”: tematică, structură, reţele de semnificaţie (analize de text) / 2 ore4.Ion Minulescu: „romanţele” (analize de text) / 2 ore5.Ion Pillat: deschideri moderniste şi forme tradiţionaliste (analize de text) / 2 ore6.Arghezi: poezia cunoaşterii / miniaturalului. Vocaţia adamică (analize de text) / 4 ore7.Ion Barbu : ciclul „Uvedenrode” / 4 ore 8.L.Blaga: „Ulise” / arte poetice / 4 ore9.Psalmul voiculescian (analize de text) / 2 ore10.Texte poetice ale avangardei. Manifeste / 2 ore11.Modele de critică interbelică. Maeştrii / 2 ore

G. Bibliografie (selectivă) de elaborare a cursuluiCălinescu, G., Istoria literaturii române de la origini până în prezent, Ed.Minerva, Bucureşti, 1982Crohmălniceanu, Ov.S., Literatura română între cele două războaie mondiale,I, III,Ed. Minerva, Bucureşti, 1980Lovinescu, Eugen, Istoria literaturii române contemporane, Ed.Minerva, Bucureşti, 1980Negoiţescu, Ion, Istoria literaturii române, Ed.Albatros, Bucureşti, 1992Scarlat, Mircea, Istoria poeziei române, I-IV, Ed.Minerva, Bucureşti, 1993


Călinescu, G., Istoria literaturii române de la origini până în prezent, Ed.Minerva, Bucureşti, 1982Crohmălniceanu, Ov.S., Literatura română între cele două războaie mondiale,I, III,Ed. Minerva, Bucureşti, 1980Lovinescu, Eugen, Istoria literaturii române contemporane, Ed.Minerva, Bucureşti, 1980Negoiţescu, Ion, Istoria literaturii române, Ed.Albatros, Bucureşti, 1992Scarlat, Mircea, Istoria poeziei române, I-IV, Ed.Minerva, Bucureşti, 1993





PROGRAMA ANALITICĂDisciplina: Literatură română. Sfârşit de secol XIX şi început de secol XX.

Curente şi direcţii literare




1 1 - - 14 14 V - 3 - UGL LLR III,04


Asumarea parcursului specific al literaturii româneInterpretarea raportului dintre ideologii şi literaturăIntegrarea scriitorilor în contextul epocii


D.Forme şi metode de evaluare: evaluare continuă (pondere 30%) prin metode orale, probe practice şi teme de casă (semestrul I – referat / eseu pe o temă la alegere din tematica disciplinei); evaluare sumativă (pondere 70%) prin probe scrise.


1. Personalitatea celei de-a doua epoci de tranziţie. Ideologie literară. / 2 ore2. George Coşbuc – poet, traducător, folclorist / 2 ore3. O.Goga: poetul tribun şi poetul modern / 2 ore4. Barbu Delavrancea: prozator şi dramaturg / 2 ore5. Duiliu Zamfirescu: romancierul şi poetul parnasian / 2 ore6. Al.Macedonski: scriitorul înnoirilor / 2 ore7. G.Ibrăileanu: critical şi prozatorul / 2 ore

F.Conţinutul seminariilor / număr de ore pentru fiecare temă:1. Eminescianism şi sămănătorism / 2 ore2. „Nunta Zamfirei” şi „Divina Commedie” / 2 ore3. „Oltul” şi „Cetind pe Baudelaire” / 2 ore4. „Zobie” şi „Milogul” / 2 ore5. „Lydda” – o anticipare a „Patului lui Procust” / 2 ore6. „Thalassa” – rescrierea mitului biblic / 2 ore7. „Adela” – tipuri de receptare / 2 ore

G.Bibliografie (selectivă) de elaborare a cursuluiCiopraga, C., Literatura română între 1900-1918, Ed.Junimea, Iaşi, 1970Micu, Dumitru, Început de secol (1900-1916). Curente şi scriitori, Ed.Minerva, Bucureşti, 1970Călinescu, G., Istoria literaturii române de la origini până în prezent, Ed.Minerva, Bucureşti, 1982


Ciopraga, C., Literatura română între 1900-1918, Ed.Junimea, Iaşi, 1970Micu, Dumitru, Început de secol (1900-1916). Curente şi scriitori, Ed.Minerva, Bucureşti, 1970Călinescu, G., Istoria literaturii române de la origini până în prezent, Ed.Minerva, Bucureşti, 1982


Şef catedră: Prof.dr. Milea Doiniţa


UNIVERSITATEA "DUNĂREA DE JOS" GALAŢIFACULTATEA DE LITERECATEDRA / DEPARTAMENTUL: Literatură, lingvistică şi jurnalismAdresa:Nr. telefon / fax: E-mail:

PROGRAMA ANALITICĂDisciplina: C.O. Dinamica sistemului lingvistic: relaţii între clasele de cuvinte

din perspectiva dinamicii lor


Anul II Total ore Forme de verificare

Nr. credite Cod disciplinăSem. I Sem. II


Nr. ore 1 1 - - 14 14 V - 2 UGL LLR, III, 12

B. Obiectivele disciplinei:- Cunoaşterea aprofundată şi sistematică a structurii limbii române contemporane, cu toate tendinţele şi particularităţile ce caracterizează evoluţia ei în momentul de faţă.- Formarea unei imagini ştiinţifice asupra limbii, printr-o abordare modernă şi interpretarea riguros ştiinţifică a funcţiilor ei, a rolului ei în actul comunicării umane. - Valorificarea şi însuşirea rezultatelor celor mai noi cercetări şi achiziţii în studierea limbii române, pe baza surselor bibliografice actuale.- Consolidarea şi valorificarea deprinderilor de exprimare corectă în scriere şi în vorbire, în vederea generalizării limbii literare. - Cultivarea interesului şi a preocupărilor pentru limba corectă; pentru desavârşirea neîntreruptă a limbii literare, ca principal isntrument pentru vehicularea şi progresul unei culturi.C. Metode de predare – învăţare: prelegerea, conversaţia euristică, explicaţia, dezbaterea, studiul de caz, problematizarea, simularea de situaţii, metode de lucru în grup, individual şi frontal, metode de dezvoltare a gândirii critice, portofoliul, studiul documentelor curriculare şi al bibliografiei. D. Forme şi metode de evaluare: teste periodice sau parţiale (75%), teme de casă, referate (25%).

F. Conţinutul cursului / număr de ore pentru fiecare temă:I. Cuvântul – unitate biplană a limbii. Organizarea cuvintelor în clase lexico-gramaticale : părţile de vorbire; particularităţile părţilor de vorbire. Subclasificarea părţilor de vorbie. Categorii gramaticale. Schimbarea valorii gramaticale (conversiunea): mijloace gramaticale – de natură morfologică ori sintactică - care permit schimbarea valorii cuvintelor. (2 h)II. Raportul substantivului cu alte clase lexico-gramaticale: treceri dinspre clasa substantivului: conversiunea - adverbializare, adjectivizarea. Treceri înspre clasa substantivului: verbe la mod nepersonal – bază a formaţiilor substantivale; substantivarea adjectivului, adverbului şi, accidental, a altor părţi de vorbire. Mărcile substantivării. Participarea substantivului la formarea unour derivate, a unor compuse, a unor locuţiuni. Raportul adjectivului cu alte clase lexico-gramaticale: Treceri dinspre clasa adjectivului: conversiunea adjectivului în substantiv – procedee; derivarea cu sufixe. Adverbe provenite din adjective prin conversiune; procedeul derivării adverbelor de la adjective. Treceri înspre clasa adjectivului: adjective provenite din substabtive, verbe, adverbe. Adjectivizarea unor prefixe sau prefixoide. Procesul locuţional - locuţiuni adjectivale. Raportul pronumelui cu alte clase lexico-gramaticale – procesele lexico-gramaticale privec doar unii termeni

din cadrul paradigmei. Diverse tipuri de numerale (cardinal, ordinal, multiplicativ, distributiv, adverbial) şi clasele lexico-gramaticale. (4 h) III. Relaţia verbului cu alte clase lexico-gramaticale. Treceri înspre clasa verbului: clasificatori verbali derivativi; derivarea regresivă; clasificatori flexionari; compunere; procesul locuţional – locuţiuni verbale. Treceri dinspre clasa verbului spre alte clase lexico-gramaticale: derivare progresivă (postverbale substantivale, postverbale adjectivale, postverbale adverbiale) şi derivare regresivă de la bazele verbale; conversiunile din bazele verbale (conversiuni sistematice ale formelor nepersonale - substantivizarea supinului, adjectivizarea participiului); conversiuni curente (adjectivizarea gerunziului, substantivizarea participului, adverbializarea participiului, adverbializarea supinului, substantivizarea gerunziului, adverbializarea verbului); conversiuni accidentale. Relaţia verb-interjecţie, relaţia verb- prepoziţie/conjuncţie. Compunerea. (4 h)IV. Relaţia adverbului cu alte clase lexico-gramaticale: adverbe rezultate prin conversiunea substantivului, adjectivului, prepoziţiei şi a altor părţi de vorbire. Conversiunea adverbului. Relaţia prepoziţiei cu alte clase lexico-gramaticale: omonimia unor unităţi prepoziţionale cu elemente din clasa adverbului şi a conjuncţiei; există locuţiuni prepoziţionale?; statutul construcţiilor de tipul adverb+prepoziţie+alt termen (în GA/GALR); modificări semantico-sintactice ale prepoziţiilor la, peste, sub. Relaţia conjuncţiei cu alte clase lexico-gramaticale: conversiuni în clasa conjuncţiei; omonimii într conjuncţie şi alte clase lexico-gramaticale; grupări interpretabile ca locuţiuni conjuncţionale sau ca îmbinări libere. Relaţia dintre interjecţie şi celelalte clase lexico-gramaticale: Treceri din alte clase de cuvinte – substantiv, verb, pronume, adverb, prepoziţii şi grupuri prepoziţionale - spre clasa interjecţiilor. Treceri dinspre clasa interjecţiilor spre alte clase de cuvinte. (4 h)

F. Conţinutul seminariilor / număr de ore pentru fiecare temă:1. Exerciţii de identificare a conversiunii şi de analiză gramaticală a rezultatelor conversiunii. (6 h)2. Locuţiunile – exerciţii de identificare a locuţiunilor (trăsături care le deosebesc de îmbinările libere de cuvinte) şi de analiză gramaticală a lor. (4 h)3. Procese de derivare sau compunere care asigură convertirea bazelor în formaţii lexicale noi,care aparţin altor clase lexico-gramaticale. (4 h)

G Bibliografie de elaborare a cursului Avram, M., 1997, Gramatica pentru toţi, Ediţia a II-a, Editura Academiei Române, Bucureşti.Avram, M., 1987, Probleme ale exprimării corecte, Editura Academiei Române, Bucureşti.Ciompec, G., 1993, Adverbe sau adjective invariabile?, în „Analele Ştiinţifice ale Universităţii

Ovidius din Constanţa”, seria „Filologie”, IV, p. 96-102.Coja, I., 1962, Substantivarea adjectivelor care denumesc însuşiri omeneşti negative, în SMFC, III,

p.279-283.Cornilescu, A., 2001, Roumanian Nominalizations: Case and Aspectual Structure, în „Journal of

Linguistics”, 37, p.467-501.Diaconescu, I., 1962, Substantivarea adjectivului în limba română, în SMFC, III, p.197-208.Dimitrescu, F., 1958, Locuţiunile verbale în limba română, Editura Academiei Române, Bucureşti.Dimitriu, C., 1999, Tratat de gramatică a limbii române, I, Morfologia, Institutul European, Iaşi.*** 1963, Gramatica limbii române, I, Ediţia a II-a revăzută şi adăugită, Bucureşti, Editura

Academiei R.P.Romîne, p. 29-41, 52, 57, 114, 150,159,176, 202, 301, 304, 332-303, 384.*** 2005, Gramatica limbii române, I, Cuvântul, Editura Academiei Române, Bucureşti

p. 37-61, 129-139, 174-180, 260-261, 287, 301-303, 309, 314, 320, 322, 572-584, 603-606, 627-630, 653-656, 676-684.

Forăscu, N., 2002, Dificultăţi gramaticale ale limbii române, Editura Universităţii din Bucureşti, Bucureşti.

Gruiţă, C., 1987, Contribuţii la studiul numeralului românesc, CL, XXXII, 1, p. 21-27.Guţu-Romalo, V., 2000, Corectitudine şi greşeală. Limba română de azi, Editura Humanitas

Educaţional, Bucureşti.

Hoarţă Lăzărescu, L., 1999, Sinonimia şi omonimia gramaticală în limba română, Editura Cermi, Iaşi.

Hristea, Th., (coord), 1984, Sinteze de limba română, ediţia a III-a, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti.

Iordan, I., V. Robu, 1978, Limba română contemporană, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 332-347,

Irimia, D., 1986, Adjective posesive sau pronume personale în genitiv?, în „Collegium”, 2, p. 130-136.

Ocheşanu, R., L.Vasiliu, 1954, Despre valoarea verbală şi cea adjectivală a participiului, în LR, III, 6, p. 16-21.

Pană Dindelegan, G., 1994, Teorie şi analiză gramaticală, ediţia aII-a, Editura Coresi, Bucureşti.Pană Dindelegan, G., 1997, La interferenţa mai multor părţi de vorbire: mulţi, puţini, în LL,

XXVI, 1, p.3-6.Plătăreanu, D., 1990, O sintagmă cu analiză discutabilă: numeral+de+substantiv, în LL, II, p. 146-

149.Popescu-Marin, M., 1984, Despre substantivarea interjecţiei în limba română, în LL, 2, p. 166-172.Rădulescu, M., 1998, O nouă interpretare a valorilor numeralului cardinal, în LLR, 3, p. 7-11.Stati, S., 1958, Valorile participiului, în LR, VII, 5, p. 27-38.Zugun, P., 2003, Cuvântul. Studiu gramatical, ediţia a II-a, revăzută, Editura Universităţii !

Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi.


Avram, M., 1997, Gramatica pentru toţi, Ediţia a II-a, Editura Academiei Române, Bucureşti.Avram, M., 1987, Probleme ale exprimării corecte, Editura Academiei Române, Bucureşti.Guţu-Romalo,V., 2000, Corectitudine şi greşeală. Limba română de azi, Editura Humanitas Educaţional, Bucureşti.*** 2005, Gramatica limbii române, I, Cuvântul, Editura Academiei Române, Bucureşti

p. 37-61, 129-139, 174-180, 260-261, 287, 301-303, 309, 314, 320, 322, 572-584, 603-606, 627-630, 653-656, 676-684.

Hoarţă Lăzărescu, L., 1999, Sinonimia şi omonimia gramaticală în limba română, Editura Cermi, Iaşi.


Şef de catedră: Prof.dr. Milea Doiniţa


UNIVERSITATEA "DUNĂREA DE JOS" GALAŢIFACULTATEA De LITERECATEDRA / DEPARTAMENTUL: literatură, lingvistică şi jurnalismAdresa:Nr. telefon / fax: E-mail:

PROGRAMA ANALITICĂDisciplina: Curs opţional - Neologia în limba română contemporană




Nr. ore

1 1 - - 14 14 - 2 - E UGL LLR, IV, 14

B. Obiectivele disciplinei:- Cunoasterea aprofundata şi sistematică a structurii limbii române contemporane, cu toate tendinţele şi particularităţile ce caracterizează evoluţia ei în momentul de faţă. Conştientizarea drumului parcurs de româna actuală în direcţia modernizării şi internaţionalizării vocabularului.- Formarea unei imagini ştiintifice asupra limbii, printr-o abordare modernă şi interpretare riguros ştiinţifică. Sesizarea interrelaţiei limbă – societate la nivelul lexicului contemporan.- Valorificarea şi însuşirea rezultatelor celor mai noi cercetări şi achiziţii în studierea limbii române, pe baza surselor bibliografice actuale. Sesizarea importanţei studiului diacronic al lexicului pentru înţelegerea fenomenelor ce se produc în sincronie.- Cultivarea interesului şi preocuparilor pentru limba corectă; pentru creşterea competenţei şi performanţei lingvistice în rândul vorbitorilor. Asigurarea corectitudinii şi a adecvării exprimării la diversitatea situaţiilor de comunicare.C. Metode de predare – învăţare: prelegerea, conversaţia euristică, explicaţia, dezbaterea, studiul de caz, problematizarea, simularea de situaţii, metode de lucru în grup, individual şi frontal, metode de dezvoltare a gândirii critice, portofoliul, studiul documentelor curriculare şi al bibliografiei. D. Forme şi metode de evaluare: teste periodice sau parţiale (75%), teme de casă, referate (25%).

E. Conţinutul cursului / număr de ore pentru fiecare temă:I. Neologia – domeniul de studiu. Neologie şi extralingvistic : factori extralingvistici care influenţează evoluţia neologiei. Conceptul de „neologism“ în lingvistica românească; neologisme, barbarisme şi xenisme. Relaţia dintre creativitate lingvistică, uzaj şi normă. Efectele neologizării. (2 h)II. Neologisme lexicale. Termenul „împrumut”; împrumuturi pe cale directă, împrumuturi pe cale indirectă; Fondul neologic al limbii române contemporane alcătuit, în cea mai mare parte, din elemente latino-romanice: istoria neologismelor de origine franceză, italiană; cuvinte neologice de origine latină „savantă” în limba română; elemente latino-romanice pătrunse prin intermediul unor limbi neromanice ca rusa, germana şi engleza; adaptarea neologismelor latino-romanice la specificul fonetic şi morfologic al limbii române. Influenţa engleză asupra limbii române; termenul anglicism; clasificarea împrumuturilor din limba engleză: a) pe baza criteriului vechimii şi adaptării lor la limba română; b) din perspectiva normei socio-culturale, care reglementează motivaţia şi funcţia împrumutului: anglicisme necesare şi anglicisme „de lux”; abordarea anglicismelor din perspectiva normei lingvistice ortografice şi ortoepice, morfologice. (4 h)III. Neologisme semantice - împrumutul de sens (calcul semantic): a) cuvinte vechi îmbogăţite cu sensuri neologice În funcţie de natura creativităţii lexicale, b) neologisme de origine latino-romanică şi germanică îmbogăţite cu sensuri noi sub influenţa cuvintelor ruseşti sau englezeşti corespunzătoare. (a) Neologie denominativă (motivată de nevoia de a desemna un referent nou): extinderi de sens, îngustări de sens; (b) o neologie stilistică (subordonată funcţiei expresive) prin: metaforă, metonimie, antonomază şi modificări de conotaţii. (4 h)IV. Neologisme afixale. Creativitatea lexicală poate fi delimitată în : a) creativitate care pleacă de la un număr finit de reguli de formare a cuvintelor, capabile să permită înţelegerea unui număr infinit de cuvinte construite ; b) creativitatea

care produce „mostre“ cu caracter deviant, de care vorbitorul şi auditorul sunt conştienţi. Îmbogăţirea masei lexicale prin derivare, compunere. Compuse realizate după modele străine (din franceză şi/sau engleză) prin procedee „culte“, proprii limbii literare sau limbajelor specializate: Compunerea savantă (cu sufixoide şi prefixoide). Compusele prin abreviere : trunchierea, siglarea şi acronimele ; siglele ca bază pentru derivare şi compunere. (2 h)V. Neologisme frazeologice. calcurilor frazeologice; familii frazeologice; formule şi clişee internaţionale. (2 h)


1. Neologisme lexicale – anglicismele în discursul publicistic actual. (2 h)2. Neologia stilistică în discursul publicistic actual. (4 h)3. Prefixoide şi sufixoide la modă în limba româna actuală. Studiu pe text journalistic. (2 h)4. Siglele – bază pentru compunere şi derivare în româna actuală. Studiu pe text jurnalistic. (2 h)5. Conversiunea, procedeu sintactico-semantic. Pespectivă funcţională – dinamica procedeului reflectată în mass-media.

(4 h)

G. Bibliografie de elaborare a cursului Avram, Mioara, Noutăţi reale şi noutăţi aparente în vocabularul românesc actual,, în LL, 1998, nr. 1, p.31-35.Avram, Mioara, L’histoire complexe d’un élément de composition en vogue : roum. –CRAT, în RRL, 1998, XLIII, 3-

4, p. 159-169.Avram, Mioara, Anglicismele în limba română actuală, Editura Academiei Române, Bucureşti, 1997.Avram, Mioara, Compuse de tip tematic în presa actuală, în “Studia Universitatis Babeş-Bolyai. Philologia”, 1997,

XLII, 4, p. 25-36.Avram, Mioara, Un format terminologic devenit expresiv în limbajul publicistic : -ZAUR, în LR, 1977, XVLI, nr. 1-3,

p. 21-27.Avram, Mioara, Vocabularul actual al limbii române, în LLR, 1997, nr. 3, p. 3-5.Avram, Mioara, Abrevieri din actualitate, în LLR, 1995, vol.1, p.3-6Bejan, Doina Marta, Interferenţe lingvistice în diacronia limbii române, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti,

2005.Bejan, Doina Marta, Neologia în limba română contemporană, (Note de curs), Editura Universităţii “Dunărea de Jos”

din Galaţi, Galaţi, 2010.Bidu-Vrănceanu, Angela et alii, Dicţionar de ştiinţe ale limbii, ediţia a II-a, Editura Nemira, Bucureşti, 2005.Bidu-Vrănceanu, Angela, Dinamica sensurilor cuvintelor româneşti din 1990 până în 2002, în Aspecte ale dinamicii

limbii române actuale, (coord. Gabriela Pană-Dindelegan), vol. II, Editura Universităţii din Bucureşti, Bucureşti, 2003.

Calotă, Ioan, Mică enciclopedie a românei corecte, Editura Niculescu, Bucureşti, 2001.Carabulea, Elena, Aspecte ale trunchierii cuvintelor în limba română, în SCL, 1983, XXXIV,, nr. 6, p.517-523.*** Dictionarul ortografic, ortoepic si morfologic al limbii române, Editura Academiei Române, Bucuresti, 2005.Dimitrescu, Florica, -EURO-. Portret neterminat al prefixoidului euro-, în Actele Colocviului Catedrei de Limba

Română (22-23 noiembrie 2001). Perspective actuale în studiul limbii române (red. resp. Gabriela Pană-Dindelegan), Editura Universităţii din Bucureşti, Bucureşti, 2002.

Dimitrescu, Florica, Despre culori şi nu numai. Din cromatica actuală, în Aspecte ale dinamicii limbii române actuale, (coord. Gabriela Pană-Dindelegan), vol. I, Editura Universităţii din Bucureşti, Bucureşti, 2002.

Dimitrescu, Florica, Dinamica lexicului românesc – ieri şi azi, Editura Logos, Cluj-Napoca, Bucureşti-Clusium, 1995.Drincu, Sergiu, Compunerea şi prefixarea, Editura Amphora, Timişoara, 1999.Dumitrescu, Maria, Aurelia Surjicov, Abrevierea în limba română, în LR, 1987, XXXVI, nr. 5, p. 388-399.Groza, Liviu, Elemente de lexicologie, Editura Humanitas, Bucureşti, 2004.Guţu-Romalo, Valeria, Aspecte ale evoluţiei limbii române, Editura Humanitas, Bucureşti, 2005.Guţu-Romalo, Valeria, Stilul « relaxat » în uzul limbii române actuale, în LL, 1994, nr. 3-4, p. 20-30.Hristea, Th., Conceptul de neologism în lingvistica românească, în Tradiţie şi inovaţie în studiul limbii române,

(coord. Gabriela Pană-Dindelegan), Editura Universităţii din Bucureşti, Bucureşti, 2004, p.23-26.Hristea, Th., Inovaţii lingvistice negative în limba română contemporană, în Aspecte ale dinamicii limbii române

actuale, (coord. Gabriela Pană-Dindelegan), vol. I, Editura Universităţii din Bucureşti, Bucureşti, 2002, p. 185-206.

Hristea, Th., Trunchierea cuvintelor şi fenomenele înrudite, în LLR, 1997, nr. 1, p. 13-17.Hristea, Th., Tipuri de calc în limba română, în LL, 1997, nr.3-4, p. 10-29.Hristea, Th., (coord.), Sinteze de limba română, ed. III revăzută şi nou îmbogăţită, 1984, Editura Albatros, Bucureşti.Moroianu, Cristian, Un aspect al calcului lingvistic în limba română, în Aspecte ale dinamicii limbii române actuale,

(coord. Gabriela Pană-Dindelegan), vol. II, Editura Universităţii din Bucureşti, Bucureşti, 2003.Pitiriciu, Silvia, Abrevierile în limba română, ed. a II-a revăzută, Editura Scrisul Românesc, Craiova, 2004.Stoichiţoiu Ichim, Adriana, Creativitate lexicală în româna actuală, Editura Universităţii din Bucureşti, Bucureşti,

2006.Stoichiţoiu Ichim, Adriana, Vocabularul limbii române actuale, Dinamică, influenţe, creativitate, ed. a II-a, Editura

ALL, Bucureşti, 2005.Stoichiţoiu Ichim, Adriana, Influenţa engleză în terminologia politică a românei actuale, în Aspecte ale dinamicii

limbii române actuale, (coord. Gabriela Pană-Dindelegan), vol. II, Editura Universităţii din Bucureşti, Bucureşti, 2003.

Zafiu, Rodica, Diversificare stilistică în româna actuală, Editura Universităţii din Bucureşti, Bucureşti, 2001.


Avram, Mioara, Anglicismele în limba română actuală, Editura Academiei Române, Bucureşti, 1997.Bejan, Doina Marta, Interferenţe lingvistice în diacronia limbii române, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti,

2005.Bejan, Doina Marta, Neologia în limba română contemporană, (Note de curs), Editura universităţii “Dunărea de Jos”

din Galaţi, Galaţi, 2010.*** Dictionarul ortografic, ortoepic si morfologic al limbii române, Editura Academiei Române, Bucuresti, 2005.Dumitrescu, Florica, Dicţionar de cuvinte recente, (DCR2), ediţia a doua, Editura Logos, Bucureşti, 1997Hristea, Th., Conceptul de neologism în lingvistica românească, în Tradiţie şi inovaţie în studiul limbii române,

(coord. Gabriela Pană-Dindelegan), Editura Universităţii din Bucureşti, Bucureşti, 2004, p.23-26.Stoichiţoiu Ichim, Adriana, Creativitate lexicală în româna actuală, Editura Universităţii din Bucureşti, Bucureşti,

2006.Stoichiţoiu Ichim, Adriana, Vocabularul limbii române actuale, Dinamică, influenţe, creativitate, ed. a II-a, Editura

ALL, Bucureşti, 2005.

Data aprobării programei analitice în catedră / departament

(Semnătura)

Director departament / Şef catedră

UNIVERSITATEA "DUNĂREA DE JOS" GALAŢI


FACULTATEA LITERE ŞI TEOLOGIECATEDRA LITERATURĂ, LINGVISTICĂ ŞI JURNALISMAdresa: Galaţi, str. Domnească nr. 47Nr. telefon / fax: E-mail:

PROGRAMA ANALITICĂDisciplina: Curs opţional – „Dinamica limbii române actuale”. Aspecte morfologice


Anul II Total ore

Forme de verificare

Nr. credite Cod disciplinăSem. I Sem. IIC S C S C S Sem. I Sem.

IISem.

ISem.

IINr. ore

- - 2 2 28 28 - 2 - E UGL LLR, IV, 14

B. Obiectivele disciplinei:- Cunoasterea aprofundata si sistematica a structurii limbii române contemporane, cu toate

tendintele si particularitatile ce caracterizeaza evolutia ei în momentul de fata.- Formarea unei imagini stiintifice asupra limbii, printr-o abordare moderna si interpretare


române, pe baza surselor bibliografice actuale.- Insusirea normelor corecte de folosire a limbii române- Formarea deprinderilor de exprimare corecta în scriere si vorbire, în vederea generalizarii



C. Metode de predare – învăţare: prelegerea, conversaţia euristică, explicaţia, dezbaterea, studiul de caz, problematizarea, simularea de situaţii, metode de lucru în grup, individual şi frontal, ateliere de lucru, metode de dezvoltare a gândirii critice, portofoliul, studiul documentelor curriculare şi al bibliografiei.

D. Forme şi metode de evaluare: evaluare continuă ( pondere 30% ) prin metode orale, probe scrise, practice şi teme de casă (semestrul I - referat/ eseu pe o temă la alegere din tematica disciplinei); evaluare sumativă (pondere 70%) prin probe scrise/orale.


1. Substantive; cazuri; dificultăţi ale identificării cazului (2 h) probleme ale marcării cazului; omonimia mărcilor cazuale; omonimia formelor cazuale; ambiguităţi cazuale; false analogii; greşeli de construcţii. concurenţa formelor de plural; substantivele defective; concurenţa genurilor; variante

literare libere; ezitări şi inconsecvenţe în utilizarea numelor proprii şi a substantivelor colective.

2. Dificultăţi de recunoaştere, de analiză şi de utilizare a articolului (2 h)

eterogenitatea formelor reunite sub denumirea de „articol”; reguli sintactice; calitatea de morfem şi formant; funcţii stilistice; greşeli de construcţie şi grafie

3. Dificultăţi de recunoaştere, de analiză şi de utilizare a pronumelui (2 h) pronume vs. adjective pronominale; pronume personal vs. pronume reflexiv; probleme ale recunoaşterii şi interpretării cazului pronumelor; forme pronominale cu şi fără funcţie sintactică; erori în utilizarea pronumelor relative omonimii morfologice şi lexico-sintactice

4. Valorile şi funcţiile numeralului (2 h) valoarea adjectivală a numeralului; valoarea substantivală a numeralului; valoarea pronominală a numeralului; valoarea adverbială a numeralului; greşeli de construcţie şi grafie

5. Dificultăţi de analiză a adjectivului (2 h) adjective variabile şi invariabile; adjective fără grade de comparaţie; adjective provenite din conversiune; funcţiile sintactice ale adjectivelor.

6. Ambiguităţile clasei adverbului (2 h) adverb vs. adjectiv; adverb vs. pronume; adverb vs. substantiv; adverb vs. prepoziţie adverb vs. conjuncţie adverbe predicative vs. adverbe nepredicative; adverbe fără funcţie sintactică.


Pronunţarea corectă a neologismelor. Evitarea cacofoniei. Hipercorectitudinea. (2 h)Procedee sintactice şi valori expresive ale limbii. Elipsa. Suspensia. Repetiţia. Tautologia. Anacolutul. (4 h)Resurse stilistice ale morfosintaxei. (4 h)Raportul dintre punctuaţie şi caracteristicile prozodice ale comunicării. (2 h)Rolul sintactic al punctuaţiei. (2 h)

G. Bibliografie de elaborare a cursului Dumitru Bejan, Gramatica limbii române. Compendiu, Editura Echinox, Cluj-Napoca, 1995. Calotă, Ion, Mică enciclopedie a românei corecte, Editura Niculescu SRL, Bucureşti, 2001.Hristea, Theodor, Inovaţii lingvistice negative în limba română contemporană, Editura Universităţii, Bucureşti, 2002.Ioan S. Cârâc, Introducere în semantica propoziţiei, Ed. Ştiinţifică, Bucureşti, 1991.Gh.Constantinescu-Dobridor, Sintaxa limbii române, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1994. Ion Coteanu, Gramatica de bază a limbii române, Editura Albatros, Bucureşti, 1982.Ion Diaconescu, Sintaxa limbii române, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 1995.

Ion Diaconescu, Probleme de sintaxă a limbii române actuale. Construcţie şi analiză, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1989. C. Dimitriu, Tratat de gramatică a limbii române. Sintaxa, Editura Institutul European, Iaşi, 2003. D.D. Draşoveanu, Teze şi antiteze în sintaxa limbii române, Cluj-Napoca, Clusium, 1997.Dumitru Irimia, Introducere în stilistică, Iaşi, Editura „Polirom”, 2000Irimia, Dumitru, Structura stilistică a limbii române, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1986; Gramatica limbii române, vol. I-II, Editura Academiei Române, 1963.Gramatica actuală a limbii române, Enunţul, Editura Academiei Române, 2005.Al. Graur, S. Stati, Lucia Wald, Tratat de lingvistică generală, 1972.G. Gruiţă, Acordul în limba română, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981.G. Gruiţă, Gramatica normativă, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1994.Valeria Guţu-Romalo, Sintaxa limbii române, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1973.Valeria Guţu Romalo, Corectitudine şi greşeală (Limba română azi) Editura Ştiinţifică, 1972.Dumitru Irimia, Gramatica limbii române, Iaşi, Polirom, 1997. A. Merlan, Sintaxa limbii române, Editura UAIC, Iaşi, 2001.G.G. Neamţu, Teoria şi practica analizei gramaticale, Excelsior, Cluj, 1999.Gabriela Pană-Dindelegan.M. Secrieru, Nivelul sintactic al limbii române, Editura Axa, Botoşani, 1998.Sorin Stati, Teorie şi metodă în sintaxă, Bucureşti, 1967.V. Şerban, Sintaxa limbii române. Curs practic, Bucureşti, Editura Didactică şi PedagogicăGh. D. Trandafir, Probleme controversate de gramatică a limbii române actuale, Scrisul Românesc, Craiova, 1982.Valentin Ţurlan, Limba română contemporană. Sintaxa (note de curs).Gh. Vasilache, Ştiţi să scrieţi? Îndrumar ortografic, ortoepic al limbii române. Exerciţii, teste, soluţii, Editura POLIROM, Iaşi, 1999.*** Dictionarul ortografic, ortoepic si morfologic al limbii române, Editura Academiei Române, Bucuresti, 2005.


Dumitru Irimia, Introducere în stilistică, Iaşi, Editura „Polirom”, 2000Irimia, Dumitru, Structura stilistică a limbii române, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1986; Gramatica limbii române, vol. I-II, Editura Academiei Române, 1963.Gramatica actuală a limbii române, Enunţul, Editura Academiei Române, 2005.Al. Graur, S. Stati, Lucia Wald, Tratat de lingvistică generală, 1972.G. Gruiţă, Acordul în limba română, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981.G. Gruiţă, Gramatica normativă, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1994.Valeria Guţu-Romalo, Sintaxa limbii române, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1973.Valeria Guţu Romalo, Corectitudine şi greşeală (Limba română azi) Editura Ştiinţifică, 1972.Gh. Vasilache, Ştiţi să scrieţi? Îndrumar ortografic, ortoepic al limbii române. Exerciţii, teste, soluţii, Editura POLIROM, Iaşi, 1999.*** Dictionarul ortografic, ortoepic si morfologic al limbii române, Editura Academiei Române, Bucuresti, 2005, p. XX-CIV (în rest, de consultat).



UNIVERSITATEA "DUNĂREA DE JOS" GALAŢIFACULTATEA LITERE CATEDRA DE LITERATURĂ, LINGVISTICĂ ŞI JURNALISMAdresa: Galaţi, str. Domnească nr. 47Nr. telefon / fax: E-mail:

Progama analitică Disciplina: curs opţional lb./lit. Stilistică

A.Locul disciplinei în planul de învăţământ:

Anul de studiu



- - 28 28 28 28 - V - 2 UGL020IV,08

B. Obiectivele disciplinei: - dezvoltarea capacităţii de comunicare;- dezvoltarea competenţelor specifice pentru recunoaşterea şi utilizarea mărcilor stilistice specifice fiecărui stil funcţional; - cunoaşterea concepţiilor stilistice româneşti prin raportare la mişcarea de idei din stilistica europeană şi americană.

C. Metode de predare-învăţare: prelegerea, conversaţia euristică, dezbaterea, studiul de caz, portofoliul, studiul documentelor curriculare şi al bibliografiei.

D. Forme şi metode de evaluare: evaluarea continuă (pondere 30 %) prin metode orale, probe practice şi teme de casă; evaluare sumativă (pondere 70%) prin probă scrisă.

E. Conţinutul cursului:

I. Noţiuni generale de stilistică (12 h) :1. Statutul interdisciplinar al stilisticii: stilistica şi lingvistica; stilistica şi retorica;

stilistica şi semiotica; stilistica şi pragmatica lingvistică; stilistica şi poetica; stilistică şi comunicare verbală - Enunţarea şi elementele sale. Domeniul stilisticii: stilistică lingvistică şi stilistică literară. (4 h).

2. Conceptele de bază ale stilisticii: norma lingvistică – tipuri de norme, abaterea de la normă.; intenţionalitatea – categorie centrală a stilului. Stilul. Definirea stilului: principii ale generării stilului: principiul opţiunii stilistice; principiul devierii stilistice Stil funcţional, stil colectiv şi stil individual. Stilul literar (artistic). (2 h).

3. Ierarhia stilistică. Sistemul stilistic al limbii. Nivele stilistice şi categorii de stiluri: nivelul stilistic general al limbii naţionale: limbaj popular / limbă literară. Nivelul stilurilor colective: a) stiluri colective informale: stilul conversaţiei; stilul epistolar; b) stiluri colective funcţionale; nivelul stilurilor individuale; nivelul stilurilor interne. (2 h)

4. Comunicare orală / comunicare scrisă. Oralitatea – dimensiune de realizare a limbii în situaţii diverse de comunicare. Caracteristicile comunicării orale. Variantele limbajului oral: varianta orală, varianta citadină. Stilurile conversaţionale. Stilul conversaţiei oficiale, stilul conversaţiei curente, stilul conversaţiei familiare. Argoul. Delimitarea argou/jargon. Particularităţile lingvistice ale argoului. (4 h)

II.Limbajul popular – variantă funcţională principală a limbii române. Mărci stilistice în limbajul popular prezentate pe nivele de limbă. (4 h).

III.Stilistica limbajului scris. (12 h).1. Factori specifici comunicării pe cale scrisă. Stilurile limbajului scris. Stilurile

funcţionale. Clasificare în funcţie de rolul şi modul specific de manifestare a funcţiei referenţiale: stiluri non-artistice, stilul artistic, stilul religios. (2h).

2. Stilurile non-artistice. Stilul tehnico-ştiinţific. Ierarhizarea funcţiilor particulare ale limbii sub acţiunea funcţiei stilistice în textele ştiinţifice . variante ale textului texnico-ştiinţific : limbajul ştiinţelor exacte; limbajul ştiinţelor naturii; limbajul ştiinţelor umaniste şi al filosofiei ; limbajul criticii literare. Procedee şi mărci stilistice la diverse nivele ale limbii în textele texnico-ştiinţifice. (4h).

3. Stilul juridico-administrativ. Ierarhizarea funcţiilor particulare ale limbii sub acţiunea funcţiei stilistice în textele juridico-administrative : limbajul juridic legislativ, limbajul juridic oratoric, limbajul administrativ. Procedee şi mărci stilistice la diverse nivele ale limbii în textele juridico-administrative. (2h).

4. Stilul publicistic (jurnalistic). Recunoaşterea existenţei stilului publicistic-puncte de vedere. Ierarhizarea funcţiilor limbii în textele jurnalistice. Tipologia textelor publicistice. Procedee şi mărci stilistice în textele jurnalistice prezentate pe nivele de limbă şi pe tipuri de texte. (4h).

F. Conţinutul seminariilor :

1. Seminar introductiv.Concepţii despre stilistică în gândirea lingvistică românească: Iorgu Iordan, Tudor Vianu, Ştefan Munteanu, Ion Coteanu, Dumitru Irimia. (4 h).

2. Stilurile conversaţionale: structuri şi strategii. (2 h).3. Limbajul popular. Registrele vorbirii în limbajul popular: vorbirea directă, vorbirea

indirectă, vorbirea directă legată, vorbirea indirectă liberă. Structurile idiomatice. (4 h).4. Dimensiunea stilistică a textului lingvistic. Marcarea stilistică integrată normei

comune (alegere stilistică) şi marcarea stilistică în afara normei (deviere stilistică). Performanţa stilistică. Calităţile generale ale stilului. Calităţile particulare ale stilului. (4 h).

5. Stilistica limbajului scris. Stilul tehnico-ştiinţific. Forme textuale specifice. Descoperirea mărcilor specifice în texte aparţinând unor variante interne ale stilului tehnico-ştiinţific. Redactarea unui text ştiinţific. (4h).

6. Stilul juridico-administrativ. Forme textuale specifice. Descoperirea şi analiza mărcilor stilistice dintr-un text administrativ sau / şi juridic dat. Analiza şi redactarea unor texte administrative. (4h).

7. Stilul publicistic. Forme textuale specifice. Descoperirea şi analiza mărcilor stilistice din diverse tipuri de texte publicistice. Contaminarea. Oralitatea în discursul publicistic actual. Clişeizarea limbajului publicistic. (4h).

8. Exerciţii de încadrare a unui text, în baza procedeelor stilistice pe care le cuprinde, într-un anumit stil funcţional.. (2h).

G. Bibliografie de elaborare a cursului:Anciaux, Jean Pierre, Les règles d’or de la communication écrite. La mise en page, Les Ėditions

d’Organisation, Paris, 1992.Avram, Mioara, Anglicismele în limba română actuală, Editura Academiei Române, Bucureşti,

1997.Bălă, Laurenţiu, Argoul în lexicografia românească, în Analele Universităţii din Galaţi, fasc.

XXIV, Lexic comun/ lexic specializat, II (2009), nr. 1 (2), p.13-18.

Benveniste, Ėmile, Probleme de lingvistică generală, vol. II, partea a II-a Comunicarea, traducere de Lucia Magdalena Dumitru, Editura Teora, Bucureşti, 2002.

Bidu-Vrănceanu, Angela et alii, Dicţionar de ştiinţe ale limbii, ediţia a II-a, Editura Nemira, Bucureşti, 2005.

Cazacu, Boris, Limba vorbită, limba scrisă, stil oral, în Studii de poetică şi stilistică, 1966, p.29-37.Coteanu, Ion, Consideraţii asupra structurii stilistice a limbii în Probleme de lingvistică generală,

vol. IV, Bucureşti, 1962.Coteanu, Ion, Stilistica funcţională a limbii române. Stil. Stilistică. Limbaj, Editura Academiei,

Bucureşti, vol. I 1973.Coteanu, Ion, Stilistică – generativism – pragmatică, în SCL, XLI (1990), nr. 1-2.Diaconescu, Paula, Structura stilistică a limbii. Stilurile funcţionale ale limbii literare moderne, în

SCL, XXV (1974) nr.3, p.229-242.Ducrot, Oswald şi Schaeffer, Jean-Marie, Noul dicţionar enciclopedic al ştiinţelor limbajului

(traducere de Anca Măgureanu, Viorel Vişan, Marina Păunescu), Editura Babel, Bucureşti, 1996.

Duda, Gabriela, Stilistica limbii române. Stilistica lingvistică şi stilistica literară, Editura Universităţii din Ploieşti, Ploieşti, 2004.

Dumistrăcel, Stelian, Discursul repetat în textul jurnalistic, Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” Iaşi, 2006.

Dumistrăcel, Stelian, Limbajul publicistic, Editura Institutul European, Iaşi, 2006.Ferreol, Gilles şi Flageul, Noel, Metode şi tehnici de exprimare scrisă şi orală (traducere de Ana

Zăstoiu), Polirom, Iaşi, 1998.Gardes-Tamine, Joëlle, La stylistique, Editura Armand Colin, Paris, 2004.Ghiga, Georgeta, Elemente fatice ale comunicării în româna vorbită, Editura Alcris, 1999.Guiraud, Pierre, La stylistique, PUF, Paris, 1963.Ionescu-Ruxăndoiu, Liliana, Conversaţia: structuri şi strategii. Sugestii pentru o pragmatică a

românei vorbite, Editura ALL, Bucureşti, 1995.Iordan, Iorgu, Stilistica limbii române, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1975.Irimia, Dumitru, Structura stilistică a limbii române contemporane, Editura Ştiinţifică şi

Enciclopedică, Bucureşti, 1986.Irimia, Dumitru, Introducere în stilistică, Polirom, Iaşi, 1999.Kerbrat-Orecchioni, Catherine, L’enonciation. De la subjectivité dans le langage, Editura Armand

Colin, Paris, 1980.Larthomas, Pierre, Notion de stylistique générale, PUF, Paris, 2000.Milaş, Constantin, Stilistica oralităţii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1988.Munteanu, Ştefan, Stil şi expresivitate poetică, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1972.Riffaterre, Michael, Încercări de definire lingvistică a stilului, în Probleme de stilistică, culegere de

articole, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1964.Roşca, Luminiţa, Producţia textului jurnalistic, Polirom, Iaşi, 2004.Rovenţa-Frumuşani, Daniela, Semiotica discursului ştiinţific, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1995.Sfârlea, Lidia, Contribuţii la delimitarea stilurilor literare româneşti, în SLLF, II, p.145-206.Slave, Elena, Expresivitate şi afectivitate, în Probleme de lingvistică generală, vol.II, Editura

Academiei, Bucureşti, 1960.Stoichiţoiu-Ichim, Adriana, Semiotica discursului juridic, Editura Universităţii din Bucureşti,

Bucureşti, 2001.Stoichiţoiu-Ichim, Adriana, Vocabularul limbii române actuale. Dinamică, influenţe, creativitate,

Editura ALL, Bucureşti, 2001.Tabarcea, Cezar, Poetica proverbului, Editura Minerva, Bucureşti, 1982.Thom, Françoise, Limba de lemn, (traducere de Mona Antohi), Editura Humanitas, Bucureşti, 1993

[1987].Vianu, Tudor, Problemele metaforei şi alte studii de stilistică, ESPLA, Bucureşti, 1957.Vianu, Tudor, Studii de stilistică, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1968.

Zafiu, Rodica, Diversitate stilistică în româna actuală, Editura Universităţii din Bucureşti, Bucureşti, 2001.

Zafiu, Rodica, Mărci ale oralităţii în limbajul jurnalistic actual, în G.Pană-Dindelegan (coord.) Aspecte ale dinamicii limbii române actuale, Editura Universităţii din Bucureşti, Bucureşti, 2002.

H. Bibliografie minimală de studiu pentru studenţi:Bejan, Doina Marta, Stilistica. Note de curs, Centrul de multiplicare al Universităţii “Dunărea de

Jos“ din Galaţi, 2008.Coteanu, Ion, Stilistica funcţională a limbii române.vol. I Stil. Stilistică. Limbaj, Editura Academiei

RSR, Bucureşti, 1973, p. 15-44, 45-90.Coteanu, Ion, Gramatică, stilistică, compoziţie, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1990.Ducrot, Oswald şi Schaeffer, Jean-Marie, Noul dicţionar enciclopedic al ştiinţelor limbajului

(traducere de Anca Măgureanu, Viorel Vişan, Marina Păunescu), Editura Babel, Bucureşti, 1996.

Ferréol, Gilles, Flageul, Nöel, Metode şi tehnici de exprimare orală şi scrisă, Polirom, Iaşi, 2007.Iordan, Iorgu, Stilistica limbii române, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1975Irimia, Dumitru, Introducere în stilistică, Polirom, Iaşi, 1999.Munteanu, Ştefan, De la retorică la stilistica lingvistică şi stilistica literară, cap. Orientări actuale,

în Stil şi expresivitate poetică, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1972, p. 77-99.Popescu, Mihaela, Dicţionar de stilistică , Editura ALL, Bucureşti, 2002.Riffaterre, Michael, Încercări de definire lingvistică a stilului, în Probleme de stilistică, culegere de

articole, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1964.Vianu, Tudor, Studii de stilistică, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1968, p.21-58.

Data aprobării programei analitice în catedră

Şef catedră: conf.dr. Milea Doinita


PROGRAMA ANALITICĂDisciplina: Mentalitatea populară


Anul II Total ore Forme de verificare Nr. Credite1

Cod disciplinăSem. I Sem. II


1 1 - - 14 14 V - 2 - UGL LLR III,13


C. Metode de predare – învăţare:- prelegerea - dezbaterea- explicaţia - studiul de caz


E. Conţinutul cursului (7 cursuri)/ număr de ore pentru fiecare temă:Probleme generale (2 h.)

Definirea mentalităţii. ObservaţiiSpaţiul în mentalitatea populară (4 h.)

Problematica generală a spaţiului. Aspecte generale ale mentalităţii geografice populare. Casa, drumul în viziune tradiţională.Valorificarea mitico-magică a spaţiului.

Timpul din perspectiva tradiţională (3 h.)Problematica generală a timpului. Sărbătoarea şi caracteristicile ei. Valorificarea mitico-magică a timpului.

Mentalitate şi limbaj (4 h.)Limbaj cotidian – limbaj ritual. Orbervaţii asupra actelor de limbaj. Formulele de salut în mediul tradiţional. Valorificarea mitico-magică a limbajului.

Alte aspecte ale mentalităţii populare (1 h.)Cauzalitatea.

F. Conţinutul seminariilor / număr de ore pentru fiecare temă:- Probleme introductive - 2h- Aspecte ale mentalităţii populare în opera lui Ion Creanga. Text. Discuţii. 2h- Ecouri mentale, arhaice în expresiile populare româneşti. Text. Discuţii. 2h- Aspecte ale mentalităţii populare în opera lui Vasile Voiculescu. Text. Discuţii. 2h- Mentalul popular şi medicina tradiţională. Text. Discuţii. 2h- Alimentaţia tradiţională. Text. Discuţii. 2h

- Urme ale mentalului arhaic. Text. Discuţii. 2h

G. Bibliografie de elaborare a cursuluiV., Bălteanu, Ecouri mitico-magice în lexicul popular românesc, Ed. Timpul, Iaşi, 2002;E., Bernea, Cadre ale gândirii populare româneşti, Ed. Cartea Românească, Bucureşti, 1985;V., Kernbach, Dicţionar de mitologie generală, Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1989;R., Vulcănescu, Mitologie română, Ed. Academiei, Bucureşti, 1985;A., Wald, Realitate şi limbaj, Ed. Academiei, Bucureşti, 1968


E., Bernea, Cadre ale gândirii populare româneşti, Ed. Cartea Românească, Bucureşti, 1985, (1p 22-93) şi p. 146-206;I., Evseev, Cuvânt, simbol, mit, Ed. Facla, Timişoara, 1983, cap. II, V, VI





PROGRAMA ANALITICĂDisciplina: Psihologia personajului feminin (II)




1 1 - - 14 14 V - 2 - UGL LLR III,13


Cunoaşterea noţiunilor teoretice fundamentale referitoare la personajul literar;Cunoaşterea şi utilizarea adecvată a conceptelor operaţionale în analiza naratologică, psihocritică şi mitocritică a textului narativ literar;Identificarea elementelor de continuitate / discontinuitate în metamorfozele personajului feminin al prozei europene;Stimularea interesului pentru studiul imaginarului feminin.




1. Preliminarii teoretice. Conceptul de personaj. Definiţii şi delimitări. Modele teoretice. Clasificări. / 2 ore. 2. Speciile literare şi structura personajului. Personajul tragic //vs.// personajul comic în dramaturgie: de la teatrul antic la teatrul absurdului. Evoluţia personajului în textele narative: de la epopeea antică la romanul postmodern. Incursiune în tipologia personajelor feminine: abordare comparatistă. / 6 ore3. Curentele literare şi evoluţia personajului. Personajul clasic //vs.// personajul baroc. Tipologii şi caractere. Personajul realist şi naturalist. Personajul modern. Postmodernismul şi disoluţia personajului. Avatarurile personajului feminin în literatura europeană. / 6 ore.

F.Conţinutul seminariilor / număr de ore pentru fiecare temă: -

1. Seminar introductiv. / 2 ore2. Tipologii feminine în romanul realist al secolului al XIX-lea. Personajul feminin balzacian. Text de referinţă: Eugénie Grandet. / 2 ore3. Figuri feminine în romanul istoric romantic. Text de referinţă: Logodnicii (A. Manzoni). / 2 ore

4. Personajul feminin dostoievskian. Text de referinţă: Fraţii Karamazov. / 2 ore 5. Personajul feminin flaubertian. Text de referinţă: Madame Bovary. / 2 ore6. Avataruri ale feminităţii în romanul modern. Figuri feminine în romanele Virginiei Wolf. Text de referinţă: Valurile. / 2 ore7. Construcţia personajului feminin în romanele Margueritei Duras. Text de referinţă: Ochi albaştri, părul negru. / 2 ore


Albérès, R. M., Istoria romanului modern, Bucureşti, Univers, 1980Battaglia, Salvadore, Mitografia personajului, traducere de Al. George, Univers, Bucureşti, 1976Dărăbuş, Carmen, Despre personajul feminin. De la Eva la Simone de Beauvoir, Cluj-Napoca, Casa Cărţii de Ştiinţă, 2004Mihailă, Ramona, Construcţia identităţii personajului feminin în proza secolului al XIX-lea, Editura Fundaţiei România de Mâine, 2009Olteanu, Tudor, Morfologia romanului european în secolul al XIX-lea, Bucureşti, Univers, 1977Popovici, Vasile, Eu, personajul, Cartea Românească, 1988Popovici, Vasile, Lumea personajului, Echinox, Cluj-Napoca, 1998Sîrbu, Anca, Personajul literar in secolul al XIX-lea francez, Editura Fundatiei Chemarea, 1997


Albérès, R. M., Istoria romanului modern, Bucureşti, Univers, 1980Battaglia, Salvadore, Mitografia personajului, traducere de Al. George, Univers, Bucureşti, 1976Dărăbuş, Carmen, Despre personajul feminin. De la Eva la Simone de Beauvoir, Cluj-Napoca, Casa Cărţii de Ştiinţă, 2004Popovici, Vasile, Eu, personajul, Cartea Românească, 1988





PROGRAMA ANALITICĂDisciplina: LIMBA ROMÂNĂ CONTEMPORANĂ: SINTAXA




28 28 28 28 56 56 V E 4 4 UGL LLR, V,VI, 03

B.Obiectivele disciplinei: De a face cunoscută studenţilor structura gramaticală (sintactică) a etapei de evoluţie a

limbii române desemnate generic ca „română contemporană”; De a le îmbunătăţi exprimarea prin stăpânirea conştientă a gramaticii (sintaxei)şi a normelor

limbii literare; De a evidenţia dinamicainerentă sistemului limbii române prin relevarea (şi explicarea) unor

fapte şi structuri gramaticale cu statut deviant şi /sau ambiguu din perspectiva normei , dar şi prin sublinierea polivalenţei funcţionale a unor unităţi ale limbii;

De a evidenţia faptul că fenomenul lingvistic e dependent nu numai de sistem, ci şi de exigenţele selectiveale vorbitorilor şi ale situaţiei de comunicare;

De a oferi studenţilor un temei ăi un imbold de înnoire a predării limbii române în şcoală, în sensul înţelegerii limbii şi a mecanismelor de utilizare a sistemului în procesul de comunicare.

C.Metode de predare – învăţare: prelegerea, conversaţia euristică, explicaţia, studiul bibliografiei, analiza gramaticală.

D.Forme şi metode de evaluare: evaluarea continuă (30%) în orele de seminar (teme de casă, verificare orală) şi evaluare sumativă (70%) prin lucrare scrisă semestrială.

E.Conţinutul cursului / număr de ore pentru fiecare temă:1. Sintaxa.Obiect şi metodă (tradiţie şi modernitate) – 2ore2. Unităţi sintactice: Enunţul – cea mai importantă unitate comunicativă. Enunţuri

propoziţionale şi enunţuri frastice – 2ore2.1.Clasificări ale enunţurilor -2ore2.2.Propoziţia – cea mai mică unitate sintactică. Cracteristici. Tipologie. Fraza. Definiţie. Tipuri. – 2ore2.3.Grupul sintactic. Definiţie. Clasificare. Frazeologismele. -2ore2.4. Partea de propoziţie. Definiţie. Clasificare (controverse) – 2ore

3. Relaţiii sintactice – Relaţii lingvistice (tipologie). Relaţiile sintactice în gramatica tradiţională şi în gramatica structuralistă- 2ore 3.1. Relaţiile de nondependenţă: 3.1.1. Coordonarea- 2ore 3.1.2. Apoziţionarea – 4ore 3.1.3. Incidenţa – 2 ore 3.2.Relaţiile de dependenţă:

3.2.1.Dependenţa reciprocă (interdependenţă) şi dependenţa simplă – 2ore 3.2.2.Dependenţa dublă şi dependenţa condiţionată- 2ore 3.3. Mijloace de exprimare a relaţiilor sintactice – 2 ore 4. Funcţii sintactice – Conceptul de funcţie. Funcţii sintactice, funcţii semantice, funcţii pragmatice – 2 ore 4.1. Funcţii sintactice determinate prin relaţia de interdependenţă 4.1.1.Funcţia sintactică de predicat – 2 ore 4.1.2.Funcţia sintactică de subiect- 2 ore 4.2. Funcţii sintactice deteminate prin relaţia de dependenţă simplă: 4.2.1.1 Funcţia sintactică de complement obiectual: 4.2.1.1.direct 4.2.1.2. indirect – 2 ore 4.2.1.3. de agent 4.2.1.4. comparativ – 2ore 4.2.2. Funcţia sintactică de complement circumstanţial: de loc, de timp (2 ore), de mod, consecutiv (2 ore), instrumental, de cauză (2 ore), de scop, condiţional (2 ore), concesiv, de relaţie (referenţial) – 2 ore 4.3. Funcţii sintactice determinate prin relaţia de dependenţă dublă: 4.3.1.Funcţia sintactică de atribut circumstanţial 4.3.2.Funcţia sintactică de predicativ suplimentar – 2 ore 4.4. Funcţii sintactice determinate prin relaţia de dependenţă condiţionată; complementul: 4.5.1.sociativ 4.5.2.cumulativ – 2 ore 4.5.3.opoziţional 4.5.4.exceptiv – 2 ore

F. Conţinutul seminariilor / număr de ore pentru fiecare temă: (14 seminarii)1.Seminar introductiv. - 2h2.Unităţi sintactice:

Tipologia propoziţiei (aplicaţii) – 2h3. Grupul sintactic: clasificare: grupuri libere (analizabile) şi grupuri fixe (neanalizabile) – exerciţii de identificare a grupurilor sintactice. Chestiuni interpretabile – 4h4. Partea de propoziţie (studiu de caz) – definirea părţilor de propoziţie din perspectivă tradiţională, stucturalistă, generativ-transformaţională şi funcţională – 2h5. Relaţii sintactice: în sintaxa tradiţională (coordonarea, subordonarea, apoziţia şi inerenţa); în sintaxa modernă (Hjelmslev): interdependenţa, dependenţa unilaterală, relaţii facultative (coordonarea şi relaţia apozitivă). Referate asupra abordării tradiţionale şi structuraliste – portofoliu şi discuţii - 2h6. Coordonarea: raport fundamental care stă la baza formării propoziţiei şi a frazei. Valorile raportului de coordonare. Modalităţi de realizare: juxtapunerea şi joncţiunea. Exerciţii – 2h7. Apoziţionarea . Modalităţi de realizare a poziţionării: apoziţie, reluare, repetiţie. Apoziţia - abordare tradiţională: apoziţia simplă, multiplă şi dezvoltată. Propoziţii apozitive; abordare structurală: relaţie sintactico-semantică, de echivalenţă cu un regent substantival, pronominal sau numeral. Exerciţii. Structuri apozitive şi modalităţi de relaţionare. – 4h8. Incidenţa- la nivelul propoziţiei şi al frazei. Incidente „nelegate”, incidente legate la stânga, incidente legate la dreapta. Caracteristici comune de conţinut şi formă a unităţilor sintactice incidente. Exerciţii – 2h9. Relaţia de dependenţă: reciprocă (interdependenţa), dependenţa simplă, dependenţa dublă şi condiţionată. Referat, studiu de caz şi exerciţii – 4h10. Mijloace de realizare a relaţiilor sintactice: mijloace morfologice (acordul, aderenţa şi recţiunea) ; mijloace sintactice (joncţiune, juxtapunere, topica); mijloace fonetice (pauza si intonaţia) – 4h

Problematica semestrului al II-lea (14 seminarii)1. Conceptul de funcţie sintactică. Tipuri de funcţii. Funcţia sintactică de predicat. Exerciţii şi referat. – 4h2. Funcţia sintactică de subiect. Exerciţii. -4h3. Funcţia sintactică de complement obiectual (direct, indirect, de agent, comparativ). Exerciţii şi studiu de caz.- 4h4. Funcţia sintactică de circumstanţial. Exerciţii. - 8h5. Atributul şi complementul circumstanţial din relaţia de dependenţă condiţionată (sociativ, cumulativ, opoziţional, exceptiv) – 4h6. Atributul circumstanţial şi elementul predicativ suplimentar. – 4h

G. Bibliografie de elaborare a cursuluiAvram, Mioara, Gramatica pentru toţi, Editura Humanitas, Bucureşti, 1997.Coşeriu, E., Prelegeri şi conferinţe, 1992-1993, Iaşi, S.C. Dosoftei S.A. , 1994Coşeriu, E., Lecţii de lingvistică generală, Arc., Chişinău, 2000Coteanu, Ion, Gramatica de bază a limbii române, EdituraAlbatros, Bucureşti, 1982Coteanu, Ion (coord.), Limba română contemporană, II, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1985Dimitriu, Cornel, Tratat de gramatică a limbii române II. Sintaxa, Institutul European, Iaşi, 2002Graur, Al., Tendinţe actuale ale limbii române, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1968Guţu-Romalo, Valeria, Sintaxa limbii române. Probleme şi interpretări, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1973.***, Gramatica limbii române, vol.II, Editura Academiei, Bucureşti, 1966 ***, Gramatica limbii române, vol.II, Editura Academiei Române, Bucureşti, 2005 Iordan, Iorgu, Robu, Vladimir, Limba română contemporană, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1978.Irimia, Dumitru, Gramatica limbii române, Editura Polirom, Iaşi, 1997Ivănescu, G., Curs de sintaxă limbii române moderne, Junimea, Iaşi, 2004Pană, Dindelegan, Gabriela, Sintaxa grupului verbal, ed. a-II-a, Aula, Braşov, 1999Pană, Dindelegan, Gabriela, Teorie şi analiză gramaticală, ed.a-II-a, Editura Coresi, Bucureşti, 1994State, Sorin, Teorie şi metodă în sintaxă, Editura Academiei RSR, Bucureşti, 1967State, Sorin, Elemente de analiză sintactică, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972Vasiliu, Emanuel, Golopenţia-Eretescu, Sanda, Sintaxa transformaţională a limbii române, Editura Academiei RSR, Bucureşti, 1969***, Îndreptar ortografic, ortoepic şi de punctuaţie, ed. a–IV-a, Univers Enciclopedic, Bucureşti, 1995***, Enciclopedia limbii române, Univers Enciclopedic, Bucureşti, 2001

H.Bibliografie minimală de studiu pentru studenţi Avram, Mioara, Gramatica pentru toţi, Editura Humanitas, Bucureşti, 1997 Irimia, Dumitru, Gramatica limbii române, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Pană, Dindelegan, Gabriela, Teorie şi analiză gramaticală, ed.a-II-a, Editura Coresi, Bucureşti, 1994 ***, Îndreptar ortografic, ortoepic şi de punctuaţie, ed. a–IV-a, Univers Enciclopedic, Bucureşti, 1995 ***, Enciclopedia limbii române, Univers Enciclopedic, Bucureşti, 2001



PROGRAMA ANALITICĂDisciplina: Literatură română interbelică. Proza şi dramaturgia


Anul III Total ore Forme de verificare Nr. credite Cod disciplinăSem. I Sem. II


2 2 - - 28 28 E - 5 - UGL LLR V,04


Însuşirea noţiunilor definitorii pentru configurarea direcţiilor prozei interbelice; Identificarea elementelor de continuitate / discontinuitate în raporturile dintre proza interbelică şi aceea a epocilor anterioare;Stimularea interesului pentru studiul literaturii naţionale şi pentru componentele care definesc identitatea acesteia în raport cu fenomenele literare circumscrise altor spaţii culturale;Formarea unei concepţii sistemice asupra raporturilor dintre evoluţia ideilor / formelor literare şi structurile imaginarului socio-cultural şi politic specifice spaţiului românesc în perioada interbelică.


D. Forme şi metode de evaluare: evaluare continuă (pondere 30%) prin metode orale, probe practice şi teme de casă (semestrul I – referat / eseu pe o temă la alegere din tematica disciplinei); evaluare sumativă (pondere 70%) prin probe scrise.


I. Premisele literaturii interbelice. Direcţii şi tendinţe ale prozei – 1 curs

1. Contextul psiho-istoric şi spaţiul literar. Condiţionări socio-politice ale fenomenelor estetice. Factori estetici determinanţi în configurarea peisajului literar interbelic. Presiunea modelelor epocilor anterioare (autohtone şi universale). Modernitatea europeană şi modelele literaturii române interbelice. Premisele prozei interbelice. Direcţii şi tendinţe. Tradiţionalism şi modernism: proza interbelică autohtonă în raport cu tradiţia şi modernitatea prozei europene. Grupări literare şi doctrine estetice. Presiunea modelelor europene şi vocaţia autohtonismului. Teoreticieni şi romancieri. Romanul interbelic între tradiţie şi modernitate. / 2 ore

II. Realism şi naturalism în romanul interbelic. Maeştri. Teme. Strategii narative – 4 cursuri

1. Modelul Mihail Sadoveanu – între tradiţie şi modernitate. Etape al creaţiei. Modele europene şi autohtone (tradiţionaliste) ale romanului sadovenian. Forme şi strategii romaneşti: de la realismul balzacian şi naturalismul zolist la ficţiunea istorică şi parabolă. Mit, istorie şi utopie în construcţia marilor romane istorice. Cele două feţe ale istoriei în eposul sadovenian: utopie şi distopie. Fascinaţia parabolei: paralele şi afinităţi cu romanul parabolic european al secolului al XX-lea. / 4 ore2. Liviu Rebreanu şi epopeea naturalistă a satului ardelean. Tradiţionalism şi modernism în romanul rebrenian. Marile romane rurale: distanţarea (polemică) de paradigma sămănătorist-poporanistă. Strategii moderne în romanele rurale: comportamentismul. Construcţia personajului. Romanele „citadine” şi tentativele de inovare în plan formal. Romanul analitic şi psihologic: teme şi strategii. Paralele şi afinităţi cu romanul european. Modele. / 4 ore

III. Fascinaţia autenticismului şi asumarea modelelor modernismului european – cursuri – 5 cursuri

1. Hortensia Papadat-Bengescu şi romanul frescă / de familie trecut prin lecţia proustiană. Treptele modernizării formulei epice şi modelele europene: de la proza scurtă subiectivă spre obiectivitatea Ciclului Hallipilor. Modernism european //vs// modernism autohton. Strategii analitice: voci, perspective şi tipuri de discurs în romanele ciclului. / 2 ore2. Camil Petrescu şi asumarea proustianismului: teoreticianul şi romancierul. Strategiile autenticităţii în romanul camilpetrescian: convenţia jurnalieră şi epistolară. Strategii narative: feţele discursului analitic. Construcţia personajului şi „măştile autorului” în roman. / 4 ore3. Anton Holban, între Racine şi Proust: „viaţă” //vs// literatură. Din nou autenticismul - modalităţi de deficţionalizare: naraţiunea la persoana I în jurnal şi în romanul cu scrisori. De la narcisismul personajului la narcisismul auctorial şi ficţional. Punerea în abis în romanul holbanian. „Je me voyais écrire: „romanul romanului” şi romanul romancierului. / 2 ore4. Mircea Eliade şi fascinaţia romanului existenţialist „metafizic”. Teoreticianul şi romancierul. Refuzul psihologismului şi percepţia romanului modern ca „reinvestire mitologică”. Mitic şi fantastic în romanele condiţiei umane. / 2 ore

IV. De la „proza artistă” la antiliteratura avangardistă – 1 curs

1. Mateiu Caragiale şi „al patrulea hagialâc”. Craii de Curtea Veche: roman „de moravuri bucureştene” sau parabolă a literaturii? Mit, simbol şi utopie în romanul matein. Sub semnul avangardei. Modelul Urmuz şi avangarda europeană: paralele şi afinităţi. Antiromanul urmuzian: între demolarea şi recuperarea parodică a tradiţiei. / 2 ore

V. Dramaturgia epocii interbelice – 3 cursuri

1. Premisele dramaturgiei interbelice. Direcţii şi tendinţe. Specii dramatice şi structuri tematice. Repere europene ale dramaturgiei româneşti. / 2 ore 2. „Teatrul pitoresc şi sentimental”: Victor Ion Popa, George Mihail Zamfirescu, Mircea Ştefănescu. „Comedia satirică de moravuri”: Al. Kiriţescu, Tudor Muşatescu. „Miracolul în versiune comică”: George Ciprian. „Farsa intelectualizată”: Mihail Sebastian. „Mici” întâmplări dramat(urg)ice. „Mari” întâmplări dramat(urg)ice. Oameni şi personaje. / 4 ore


1. Seminar introductiv. / 2 ore2. Istorismul sadovenian. De la epopeea moldoveană la „utopia dacică”. Istorie reală şi istorie romanescă: pactul cu istoria în romanul sadovenian. Structuri mitice şi raţionalizări utopice.

„Teroarea istoriei” şi autoexilarea utopică. Încercare de mitocritică. Texte de referinţă: Zodia Cancerului sau vremea Ducăi-Vodă, Creanga de aur. / 4 ore3. Metamorfozele romanului rebrenian. Structuri tematice şi strategii narative. De la impersonalitate la multiplicarea vocilor textului narativ. Texte de referinţă: Ion, Pădurea spânzuraţilor. / 4 ore 4. G. Călinescu şi metamorfozele realismului canonic. Teme şi strategii narative. Text de referinţă: Enigma Otiliei. / 2 ore5. Strategii ale autenticităţii în proza scurtă a Hortensiei Papadat-Bengescu. Structuri epice şi tematice. Dialogul cu modelele: Proust şi Woolf. Metamorfozele formulei narative în Ciclul Hallipilor. Strategii narative. Încercare de psihocritică: structurile redundante ale imaginarului ficţional şi configurarea mitului personal. Texte de referinţă: Marea, Sephora, Concert din muzică de Bach. / 4 ore 6. Camil Petrescu: modernitatea formulei narative şi ficţionale. Strategii de deficţionalizare şi formule ficţionale. Analiză naratologică: forme narative, voci, tipuri de perspectivă, moduri narative, ordinea temporală etc. Text de referinţă: Patul lui Procust. / 2 ore7. Forme narative şi ficţionale în romanele lui Anton Holban. Romanul analitic şi psihologic. Metaromanul. Autenticismul holbanian. Texte de referinţă: Ioana, O moarte care nu dovedeşte nimic. / 2 ore8. Fantastic şi psihologic în nuvelele lui Gib Mihăescu. Universul obsesional. Structuri tematice. Texte de referinţă: Întâmplarea, La Grandiflora. / 2 ore9. Structuri ale fantasticului în proza lui Mircea Eliade. Text de referinţă: Domnişoara Christina. / 2 ore 10. Mateiu Caragiale şi „al patrulea hagialâc”. Craii de Curtea Veche: roman „de moravuri bucureştene” sau parabolă a literaturii? Mit, simbol şi utopie în romanul matein. / 2 ore11. Deconstrucţii urmuziene. Exerciţii textualiste în antiromanele lui Urmuz. Devalorizarea parodică a tradiţiei. Autoreflexivitatea. Parabola absurdă. Texte de referinţă: Pâlnia şi Stamate, Ismail şi Turnavitu. / 2 ore


*** Dicţionarul general al literaturii române, Bucureşti, Univers Enciclopedic (6 volume)Albérès, R. M., Istoria romanului modern, Bucureşti, Univers, 1980Balotă, N. – De la Ion la Ioanide, Ed. Minerva, Bucureşti, 1982Calinescu Matei. Cinci feţe ale modernităţii, Bucureşti: Editura Univers, 1995Călinescu, G., - Istoria literaturii române de la origini până în prezent, Ed. Minerva, Bucureşti, 1982Cioculescu, Ş.- Aspecte literare contemporane, Editura Minerva, 1972Constantinescu, Pompiliu – Scrieri , vol. I-VI, E.P.L., Bucureşti, E.D.P., Bucureşti 1967 – 1972Crohmălniceanu, Ov. S.- Literatura română între cele două războaie mondiale , vol.I-II-III, Ed.Minerva, Buc., 1972Crohmălniceanu, Ovid, S., Cinci prozatori în cinci feluri de lectură, Bucureşti, Cartea Românească, 1984Genette, Gérard, Introducere în arhitext. Ficţiune şi dicţiune, Bucureşti, Univers, 1994Genette, Gérard, Nouveau discours du récit, Paris, Seuil, coll. “Poétique”, 1987Glodeanu Gh., Poetica romanului românesc interbelic, Bucureşti, Editura Libra, 1998Ion, Vlad – Povestirea. Destinul unei structuri epice, Editura Minerva, Bucureşti, 1972Lintvelt, Jaap, Încercare de tipologie narativă. Punctul de vedere. Teorie şi analiză, Bucureşti, Univers, 1994Lovinescu, E.- Istoria literaturii române contemporane , Ed. Minerva, Buc. 1973Manolescu, N. – Sadoveanu sau utopia cărţii , Editura Eminescu, Bucureşti, 1976Manolescu, N., - Arca lui Noe. Eseu despre romanul românesc, vol. I-II-III, Ed. Minerva, Bucureşti, 1980,1981, 1983.Marcea, Pompiliu, Umanitatea sadoveniană de la A la Z (Dicţionar de personaje), Bucureşti, Minerva, 1977

Mircea Muthu – Rebreanu sau paradoxul organicului , Editura Dacia, 1993Munteanu, Romul, Introducere în literatura europeană modernă, Bucureşti, Allfa, 1996Negoiţescu, I – Istoria literaturii române, Ed. Minerva, Bucureşti, 1982Papahagi, Marian, Eros şi utopie, Cluj-Napoca, Dacia, 1999Poetica romanului românesc, Antologie, note şi repere bibliografice de M. Regneală, prefaţa de R. Ţeposu, Bucureşti, Editura Minerva, 1987. Popa, Marian, Dicţionar de literatură română contemporană, Bucureşti, Albatros, 1977Popa, Marian, Istoria literaturii române de azi pe mâine, Bucureşti, 2001Protopopescu A., Romanul psihologic românesc, ed. a-II-a, Piteşti-Braşov-Cluj-Napoca, Editura Paralela 45, 2000Ţeposu Radu G., Viaţa şi opiniile personajelor, Bucureşti, Editura Cartea Românească, 1983Vlad, Ion, Lectura romanului, Cluj-Napoca, Dacia, 1983Zaciu, Mircea, Marian Papahagi şi Aurel Sasu – Dicţionarul scriitorilor români (vol.I-II A-C, D-L), Editura Fundaţiei Culturale Româneşti, Bucureşti, 1995-1998


*** Dicţionarul general al literaturii române, Bucureşti, Univers Enciclopedic (6 volume)*** Dicţionarul literaturii române de la origini până la 1900, Editura Academiei, Bucureşti, 1979Balotă, N. – De la Ion la Ioanide, Ed. Minerva, Bucureşti, 1982Călinescu, G., - Istoria literaturii române de la origini până în prezent, Ed. Minerva, Bucureşti, 1982Crohmălniceanu, Ov. S.- Literatura română între cele două războaie mondiale , vol.I-II-III, Ed.Minerva, Buc., 1972Manolescu, N., - Arca lui Noe. Eseu despre romanul românesc, vol. I-II-III, Ed. Minerva, Bucureşti, 1980,1981, 1983Ţeposu Radu G., Viaţa şi opiniile personajelor, Bucureşti, Editura Cartea Românească, 1983Protopopescu A., Romanul psihologic românesc, ed. a-II-a, Piteşti-Braşov-Cluj-Napoca, Editura Paralela 45, 2000





PROGRAMA ANALITICĂDisciplina: Literatură română postbelică şi contemporană




- - 2 2 28 28 - E - 5 UGL LLR VI,05


Însuşirea noţiunilor definitorii pentru configurarea direcţiilor literaturii române postbelice şi contemporane; Identificarea elementelor de continuitate / discontinuitate în raporturile dintre literatura română postbelică şi aceea a epocilor anterioare;Stimularea interesului pentru studiul literaturii naţionale şi pentru componentele care definesc identitatea acesteia în raport cu fenomenele literare circumscrise altor spaţii culturale;Formarea unei concepţii sistemice asupra raporturilor dintre evoluţia ideilor / formelor literare şi structurile imaginarului socio-cultural şi politic specifice spaţiului românesc în secolul al XX-lea.




I. Direcţii şi tendinţe ale literaturii postbelice. Poezia epocii postbelice – 4 cursuri

1. Literatura română postbelică. Periodizări, direcţii şi tendinţe. Raportul politic-estetic. Condiţionări psiho-istorice ale fenomenelor literare. Context românesc şi context european. Topica socio-culturală şi imaginarul literaturii postbelice: interferenţe cu literatura europeană. / 2 ore

2. Poezia românească postbelică: generaţii şi direcţii ale lirismului. Structuri tematice. / 2 ore

3. Poezia generaţiei ’60. Prezentare generală. Maeştrii. „Mitul Nichita.”. Importanţa contextuală. O concepţie originală despre poezie. O viziune a existenţei. „Singur printre poeţi”: Marin Sorescu. Relecturi critice ale modelelor. „Atavisme”. Un postmodern avant la lettre. / 2 ore

4. Generaţia ’80. Prezentare generală. Optzecismul românesc şi paradigma postmodernă. Trăsături ale postmodernismului românesc. Poezia generaţiei ’80: identitate şi dialog cu modelele. Dialogul cu tradiţia: deconstrucţii şi recuperări parodice. Reprezentanţi. „Modelul” Mircea Cărtărescu: „noul autenticism”. Reciclări şi recuperări. / 2 ore

II. Direcţii ale prozei postbelice – 4 cursuri

1. Primul deceniu postbelic. Context socio-politic şi condiţionări ale literaturii. „Reeducare şi prigoană” a intelectualilor în anii „obsedantului deceniu”. Comandamentele ideologice şi produsele „artei realist-socialiste”. Modelele sovietice. „Panorama romanului proletcultist”. Proza românească postbelică în context european / 2 ore

2. Generaţii şi formule narative / ficţionale – prezentare generală. Maeştri ai prozei interbelice: compromis şi rezistenţă în anii ’50 - „marile cărţi”. Generaţia ’60 şi renaşterea romanului. Direcţii tradiţionaliste şi neomoderniste. „Recâştigarea esteticului”. Generaţia („promoţia) ’70 şi redimensionarea raportului dintre individ şi istorie. Ficţiunea istorică. Generaţia ’80 şi avântul prozei scurte. Distanţarea de maeştri. Speciile ficţiunii postmoderne. / 6 ore

III. Proza generaţiei ’60 – 4 cursuri

1. Modelul Preda. Radiografia operei. Marile romane: structuri tematice şi strategii narative. De la noul roman rural la romanele despre „obsedantul deceniu”. Ţăranul şi Istoria. Intelectualul şi Istoria. / 2 ore

2. Romanul generaţiei ’60: modele narative şi ficţionale. „Cucerirea tradiţiei” şi sincronizarea cu modelele (de la modernismul interbelic – autohton şi universal – la Noul Roman Francez şi romanul nord-american şi sud-american al secolului alXX-lea). Strategii narative moderne. / 2 ore

3. Obsesii tematice ale „romanului politic”: ficţiunea despre „obsedantul deceniu” şi exorcizarea „terorii istoriei”. Fascinaţia „esopismului” în romanul generaţiei ’60: alegorie, simbol şi mit în construcţia romanului politic şi a romanului condiţiei umane. De la romanul realist la parabolă. Utopie şi distopie în parabola totalitară. Construcţie simbolică şi sensuri ale parabolei condiţiei umane. „Parabola literaturii”: strategii transtextuale. Maeştrii (prezentare sintetică): D. R. Popescu, C. Ţoiu, G. Bălăiţă, Al. Ivasiuc, S. Titel, O. Paler, P. Sălcudeanu, F. Neagu, A. Buzura, N. Breban, P. Georgescu etc. / 4 ore

IV. Proza generaţiei ’80 – 2 cursuri

1. Direcţii şi tendinţe în proza generaţiei ’80. Inovaţii generice. Reprezentanţi (prezentare sintetică): Mircea Nedelciu, Gheorghe Crăciun, Ioan Lăcustă, Sorin Preda, George Cuşnarencu, Bedros Horasangian, Ştefan Agopian, Al. Vlad, Ioan Groşan etc. / 2 ore

2. Structuri tematice şi strategii narative postmoderne. Reciclarea clişeelor şi convenţiilor literaturii: parodia şi pastişa. Redimensionarea pactului cu Istoria în roman: metaficţiunea istoriografică. Avatarurile SF-ului postmodern. / 2 ore


1. Seminar introductiv. / 2 ore

2.Repere ale dramaturgiei postbelice. Marin Sorescu: Setea muntelui de sare (Iona, Paracliserul, Matca). Structuri mitic-simbolice în construcţia parabolei dramatice soresciene. Existenţialism şi univers absurd. „Parabola literaturii” şi formele dialogului cu modelele: „complexul lui Iona”. / 4 ore3.Eugen Barbu şi parabola „istorică”. Mit, istorie şi utopie în imaginarul romanelor lui E. Barbu. Figuri mitice ale „terorii istoriei”. Decoruri distopice. Fascinaţia exilului utopic. Texte de referinţă: Princepele, Săptămâna nebunilor. (fragmente) / 4 ore4.D. R. Popescu şi noul roman „rural”. De la alegoria („corectă politic”) la parabola condiţiei umane. Eschatologie şi decadenţă în imaginarul politic al romanelor lui D. R. Popescu. Texte de referinţă: F, Vânătoarea regală, Ploile de dincolo de vreme. (fragmente) / 4 ore5.Constantin Ţoiu şi obsesia „rezistenţei prin scriitură”: „teroarea istoriei” //vs// exilul în „vizuini luminate”. Imaginar mitic simbolic şi imaginar politic în parabolele lui C. Ţoiu. Romanul condiţiei umane. Romanul politic. „Parabola literaturii”. Text de referinţă: Galeria cu viţă sălbatică. / 2 ore6.Universuri concentraţionare în romanul generaţiei ’60. Condiţia umană şi obsesia politicului. Feţele distopiei totalitare în parabola şaizecistă. Modele europene şi sud-americane ale romanului parabolic şaizecist (Fr. Kafka, Th. Mann, G. G. Márquez etc.). Un „proces” nesfârşit: Sorin Titel – Lunga călătorie a prizonierului. Lumea distopică şi exilul Artistului: Octavian Paler – Un om norocos şi Petre Sălcudeanu – Biblioteca din Alexandria. Beţia puterii şi „sfârşitul istoriei”: Al. Ivasiuc – Racul. / 6 ore7.Dialog intertextual şi autocontemplare narcisică în romanul generaţiei ’60. De la „scriitura aventurii” la „aventura scriiturii”. „Romancierul în oglindă.” „Romanul scriiturii”. Texte de referinţă: Sorin Titel – Femeie, iată fiul tău, George Bălăiţă – Lumea în două zile, Nicolae Breban – Bunavestire. / 6 ore


*** Dicţionarul general al literaturii române, Bucureşti, Univers Enciclopedic (6 volume)Albérès, R. M., Istoria romanului modern, Bucureşti, Univers, 1980Apolzan, Mioara, Casa ficţiunii, Cluj-Napoca, Dacia, 1971.Balotă, N. – De la Ion la Ioanide, Ed. Minerva, Bucureşti, 1982Barbu, Marian, Aspecte ale romanului contemporan, Craiova, Scrisul românesc, 1993.Booth, Wayne, Retorica romanului, Bucureşti, Univers, 1976.Breban, Nicolae, Spiritul românesc în faţa unei dictaturi, Bucureşti, Allfa,2000 (ediţia a II-a).Calinescu Matei. Cinci feţe ale modernităţii, Bucureşti: Editura Univers, 1995Călinescu, G., - Istoria literaturii române de la origini până în prezent, Ed. Minerva, Bucureşti, 1982Cioculescu, Ş.- Aspecte literare contemporane, Editura Minerva, 1972Constantinescu, Pompiliu – Scrieri , vol. I-VI, E.P.L., Bucureşti, E.D.P., Bucureşti 1967 – 1972Cornea, Paul, Introducere în teoria lecturii, Iaşi, Polirom, 1998.Cosma, Anton, Romanul românesc şi problematica omului, Cluj-Napoca, Dacia, 1977.Crohmălniceanu, Ovid, Pâinea noastră cea de toate zilele, Bucureşti, Cartea Românească, 1981. Dällenbach, Lucien, Le récit spéculaire. Essai sur la mise en abyme, Paris, Seuil, 1977Genette, Gérard, Introducere în arhitext. Ficţiune şi dicţiune, Bucureşti, Univers, 1994Genette, Gérard, Nouveau discours du récit, Paris, Seuil, coll. “Poétique”, 1987Holban, Ioan, Profiluri epice contemporane, , Bucureşti, Minerva, 1989.Hutcheon, Linda, Politica postmodernismului, Bucureşti, Univers, 1997.Iorgulescu, Mircea, Ceara şi sigiliul, Bucureşti, Cartea Românească, 1982.Iorgulescu, Mircea, Firescul ca excepţie, Bucureşti, Cartea Românească, 1979.Iorgulescu, Mircea, Prezent , Bucureşti, Cartea Românească, 1979.Iorgulescu, Mircea, Rondul de noapte, Bucureşti, Cartea Românească, 1975.

Iorgulescu, Mircea, Scriitori tineri contemporani, Bucureşti, Cartea Românească, 1978.Istrate, Ion, Romanul obsedantului deceniu (1945-1964), Cluj-Napoca, Diamondia, 1995.Leonte, Liviu, Prozatori contemporani, Iaşi, Junimea, 1984.Lintvelt, Jaap, Încercare de tipologie narativă. Punctul de vedere. Teorie şi analiză, Bucureşti, Univers, 1994Lovinescu, E.- Istoria literaturii române contemporane , Ed. Minerva, Buc. 1973Manolescu, N., - Arca lui Noe. Eseu despre romanul românesc, vol. I-II-III, Ed. Minerva, Bucureşti, 1980,1981, 1983.Munteanu, Romul, Introducere în literatura europeană modernă, Bucureşti, Allfa, 1996Muşat, Carmen, Perspective asupra romanului românesc postmodern şi alte ficţiuni teoretice, Piteşti, Paralela 45, 1998.Negoiţescu, I – Istoria literaturii române, Ed. Minerva, Bucureşti, 1982Odangiu, Marian, Romanul politic, Timişoara, Facla, 1984.Oţoiu, Adrian, Ochiul bifurcat, limba saşie. Proza generaţiei 80. Strategii transgresive, Piteşti, Paralela 45, 2003.Oţoiu, Adrian, Trafic de frontieră. Proza generaţiei 80. Strategii transgresive, Piteşti, Paralela 45, 2000.Pecie, Ion, Romancierul în faţa oglinzii, Bucureşti, Cartea Românească, 1989.Petrescu, Liviu, Romanul condiţiei umane, Bucureşti, Minerva, 1979.Piru, Alexandru, Panorama deceniului literar românesc. 1940 - 1950, Bucureşti, EPL, 1968.Poetica romanului românesc, Antologie, note şi repere bibliografice de M. Regneală, prefaţa de R. Ţeposu, Bucureşti, Editura Minerva, 1987. Popa, Marian, Dicţionar de literatură română contemporană, Bucureşti, Albatros, 1977Popa, Marian, Istoria literaturii române de azi pe mâine, Bucureşti, 2001Protopopescu A., Romanul psihologic românesc, ed. a-II-a, Piteşti-Braşov-Cluj-Napoca, Editura Paralela 45, 2000Simion, Eugen, În ariergarda avangardei (convorbiri cu Andrei Grigor), Bucureşti, Univers enciclopedic, 2004Simion, Eugen, Întoarcerea autorului. Eseuri despre relaţia creator-operă, Bucureşti, Minerva, 1993Simion, Eugen, Scriitori români de azi (vol.I-IV), Bucureşti, Cartea Românească, 1974 (ed. II, 1978), 1976, 1984, 1989Simuţ, Ion, Incursiuni în literatura actuală, Cluj-Napoca, Dacia, 1987Spiridon, Monica, Melancolia descendenţei. Figuri şi forme ale memoriei generice în literatură, Bucureşti, Cartea Românească, 1989Ştefănescu, Alex., Istoria literaturii române contemporane. 1941 – 2000, Bucureşti, Editura Maşina de scris, 2005Ţepeneag, Dumitru, Războiul literaturii încă nu s-a încheiat, Bucureşti, Allfa,2000.Ţeposu Radu G., Viaţa şi opiniile personajelor, Bucureşti, Editura Cartea Românească, 1983Vlad, Ion, Lectura romanului, Cluj-Napoca, Dacia, 1983Vlad, Ion, Povestirea. Destinul unei structuri epice, Editura Minerva, Bucureşti, 1972Zaciu, Mircea, Marian Papahagi şi Aurel Sasu – Dicţionarul scriitorilor români (vol.I-II A-C, D-L), Editura Fundaţiei Culturale Româneşti, Bucureşti, 1995-1998


*** Dicţionarul general al literaturii române, Bucureşti, Univers Enciclopedic (6 volume)Barbu, Marian, Aspecte ale romanului contemporan, Craiova, Scrisul românesc, 1993.Crohmălniceanu, Ovid, Pâinea noastră cea de toate zilele, Bucureşti, Cartea Românească, 1981.


Holban, Ioan, Profiluri epice contemporane, , Bucureşti, Minerva, 1989.Istrate, Ion, Romanul obsedantului deceniu (1945-1964), Cluj-Napoca, Diamondia, 1995.Leonte, Liviu, Prozatori contemporani, Iaşi, Junimea, 1984.Manolescu, N., - Arca lui Noe. Eseu despre romanul românesc, vol. I-II-III, Ed. Minerva, Bucureşti, 1980,1981, 1983.Negoiţescu, I – Istoria literaturii române, Ed. Minerva, Bucureşti, 1982Oţoiu, Adrian, Ochiul bifurcat, limba saşie. Proza generaţiei 80. Strategii transgresive, Piteşti, Paralela 45, 2003.Oţoiu, Adrian, Trafic de frontieră. Proza generaţiei 80. Strategii transgresive, Piteşti, Paralela 45, 2000.Popa, Marian, Istoria literaturii române de azi pe mâine, Bucureşti, 2001Spiridon, Monica, Melancolia descendenţei. Figuri şi forme ale memoriei generice în literatură, Bucureşti, Cartea Românească, 1989Ţeposu Radu G., Viaţa şi opiniile personajelor, Bucureşti, Editura Cartea Românească, 1983Vlad, Ion, Lectura romanului, Cluj-Napoca, Dacia, 1983Simion, Eugen, Scriitori români de azi (vol.I-IV), Bucureşti, Cartea Românească, 1974 (ed. II, 1978), 1976, 1984, 1989

Data aprobării programei analitice în catedră: octombrie 2010



PROGRAMA ANALITICĂDisciplina: Curs opţional – „Dinamica limbii române actuale”. Aspecte sintactice


Anul II Total ore

Forme de verificare

Nr. credite Cod disciplinăSem. I Sem. IIC S C S C S Sem. I Sem.

IISem.

ISem.

IINr. ore

14 14 - - 14 14 V - 4 - UGLLLR, V, 10

B. Obiectivele disciplinei:- Cunoasterea aprofundata si sistematica a structurii limbii române contemporane, cu toate

tendintele si particularitatile ce caracterizeaza evolutia ei în momentul de fata.- Formarea unei imagini stiintifice asupra limbii, printr-o abordare moderna si interpretare


române, pe baza surselor bibliografice actuale.- Insusirea normelor corecte de folosire a limbii române- Formarea deprinderilor de exprimare corecta în scriere si vorbire, în vederea generalizarii



C. Metode de predare – învăţare: prelegerea, conversaţia euristică, explicaţia, dezbaterea, studiul de caz, problematizarea, simularea de situaţii, metode de lucru în grup, individual şi frontal, ateliere de lucru, metode de dezvoltare a gândirii critice, portofoliul, studiul documentelor curriculare şi al bibliografiei.

D. Forme şi metode de evaluare: evaluare continuă ( pondere 30% ) prin metode orale, probe scrise, practice şi teme de casă (semestrul I - referat/ eseu pe o temă la alegere din tematica disciplinei); evaluare sumativă (pondere 70%) prin probe scrise/orale.


1. Legături intrapropoziţionale (2 h) prepoziţiile şi locuţiunile prepoziţionale regim cazul cuvântului însoţit de prepoziţie / locuţiune prepoziţională; statutul prepoziţiei pe; false prepoziţii / locuţiuni prepoziţionale; folosirea corectă a prepoziţiilor / locuţiunilor prepoziţionale.

2. . Dificultăţi de analiză şi interpretatre a formelor verbale (4 h) verbe predicative vs. verbe nepredicative; verbe personale vs. verbe impersonale / unipersonale; verbe regulate vs. verbe neregulate;

verbe cu paradigma completă vs. verbe cu paradigma defectivă; verbe tranzitive vs. verbe intranzitive; „gradele” de tranzitivitate; ipostaze sintactice ale verbelor a fi, a ajunge, a rămâne; dificultăţi de interpretare a diatezei; moduri personale vs. moduri nepersonale structuri sintactice cu infinitivul / participiul / gerunziul / supinul;

3. Dificultăţi de recunoaştere şi de interpretare a funcţiilor sintactice (4 h)4. Dificultăţi ale analizei sintactice a frazei (2 h).5. Procedee sintactice cu potenţial expresiv: elipsa, repetiţia, reluarea, izolarea, inversiunile şi dislocările, imbricarea, construcţiile incidente, anacolutul şi tautologia (2 h).


Pronunţarea corectă a neologismelor. Evitarea cacofoniei. Hipercorectitudinea. (2 h)Procedee sintactice şi valori expresive ale limbii. Elipsa. Suspensia. Repetiţia. Tautologia. Anacolutul. (4 h)Resurse stilistice ale morfosintaxei. (4 h)Raportul dintre punctuaţie şi caracteristicile prozodice ale comunicării. (2 h)Rolul sintactic al punctuaţiei. (2 h)

G. Bibliografie de elaborare a cursului Dumitru Bejan, Gramatica limbii române. Compendiu, Editura Echinox, Cluj-Napoca, 1995. Calotă, Ion, Mică enciclopedie a românei corecte, Editura Niculescu SRL, Bucureşti, 2001.Hristea, Theodor, Inovaţii lingvistice negative în limba română contemporană, Editura Universităţii, Bucureşti, 2002.Ioan S. Cârâc, Introducere în semantica propoziţiei, Ed. Ştiinţifică, Bucureşti, 1991.Gh.Constantinescu-Dobridor, Sintaxa limbii române, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1994. Ion Coteanu, Gramatica de bază a limbii române, Editura Albatros, Bucureşti, 1982.Ion Diaconescu, Sintaxa limbii române, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 1995.Ion Diaconescu, Probleme de sintaxă a limbii române actuale. Construcţie şi analiză, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1989. C. Dimitriu, Tratat de gramatică a limbii române. Sintaxa, Editura Institutul European, Iaşi, 2003. D.D. Draşoveanu, Teze şi antiteze în sintaxa limbii române, Cluj-Napoca, Clusium, 1997.Dumitru Irimia, Introducere în stilistică, Iaşi, Editura „Polirom”, 2000Irimia, Dumitru, Structura stilistică a limbii române, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1986; Gramatica limbii române, vol. I-II, Editura Academiei Române, 1963.Gramatica actuală a limbii române, Enunţul, Editura Academiei Române, 2005.Al. Graur, S. Stati, Lucia Wald, Tratat de lingvistică generală, 1972.G. Gruiţă, Acordul în limba română, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981.G. Gruiţă, Gramatica normativă, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1994.Valeria Guţu-Romalo, Sintaxa limbii române, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1973.Valeria Guţu Romalo, Corectitudine şi greşeală (Limba română azi) Editura Ştiinţifică, 1972.Dumitru Irimia, Gramatica limbii române, Iaşi, Polirom, 1997. A. Merlan, Sintaxa limbii române, Editura UAIC, Iaşi, 2001.G.G. Neamţu, Teoria şi practica analizei gramaticale, Excelsior, Cluj, 1999.Gabriela Pană-Dindelegan.M. Secrieru, Nivelul sintactic al limbii române, Editura Axa, Botoşani, 1998.Sorin Stati, Teorie şi metodă în sintaxă, Bucureşti, 1967.V. Şerban, Sintaxa limbii române. Curs practic, Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică

Gh. D. Trandafir, Probleme controversate de gramatică a limbii române actuale, Scrisul Românesc, Craiova, 1982.Valentin Ţurlan, Limba română contemporană. Sintaxa (note de curs).Gh. Vasilache, Ştiţi să scrieţi? Îndrumar ortografic, ortoepic al limbii române. Exerciţii, teste, soluţii, Editura POLIROM, Iaşi, 1999.*** Dictionarul ortografic, ortoepic si morfologic al limbii române, Editura Academiei Române, Bucuresti, 2005.


Dumitru Irimia, Introducere în stilistică, Iaşi, Editura „Polirom”, 2000Irimia, Dumitru, Structura stilistică a limbii române, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1986; Gramatica limbii române, vol. I-II, Editura Academiei Române, 1963.Gramatica actuală a limbii române, Enunţul, Editura Academiei Române, 2005.Al. Graur, S. Stati, Lucia Wald, Tratat de lingvistică generală, 1972.G. Gruiţă, Acordul în limba română, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981.G. Gruiţă, Gramatica normativă, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1994.Valeria Guţu-Romalo, Sintaxa limbii române, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1973.Valeria Guţu Romalo, Corectitudine şi greşeală (Limba română azi) Editura Ştiinţifică, 1972.Gh. Vasilache, Ştiţi să scrieţi? Îndrumar ortografic, ortoepic al limbii române. Exerciţii, teste, soluţii, Editura POLIROM, Iaşi, 1999.*** Dictionarul ortografic, ortoepic si morfologic al limbii române, Editura Academiei Române, Bucuresti, 2005, p. XX-CIV (în rest, de consultat).




UNIVERSITATEA "DUNĂREA DE JOS" GALAŢIFACULTATEA FACULTATEA DE LITERE ŞI TEOLOGIECATEDRA DE LITERATURĂ, LINGVISTICĂ ŞI JURNALISMAdresa: Galaţi, str. Domnească nr. 47Nr. telefon / fax: E-mail:

PROGRAMA ANALITICĂDisciplina: C.O. ELEMENTE DE DIALECTOLOGIE DACOROMÂNĂ

A. Locul disciplinei în planul de învăţământ:

Anul de studiu



14 14 - - 14 14 V - 4 - UGLLLR, V, 10

B. Obiectivele disciplinei: formarea capacitatăţii de analiză şi sinteză a informaţiei; formarea unei imagini ştiinţifice asupra limbii ca mijloc de comunicare, a semnificaţiei sale pentru individualitatea şi pentru colectivitatea umană; formarea unei imagini ştiinţifice asupra limbii ca varietate şi diasistem; cunoaşterea şi utilizarea adecvată a noţiunilor specifice disciplinei; explicarea şi interpretarea conţinuturilor teoretice şi practice ale disciplinei. familiarizarea cu principalele tehnici şi metode utilizate în cercetarea dialectală; manifestarea unor atitudini pozitive şi responsabile faţă de domeniul ştiinţific, în general, şi faţă de de cel filologic, în special

C. Metode de predare – învăţare: prelegerea, conversaţia euristică, explicaţia, dezbaterea, problematizarea, simularea de situaţii, metode de lucru în grup, individual şi frontal, metode de dezvoltare a gândirii critice, studiul bibliografiei.

D. Forme şi metode de evaluare: testele periodice sau parţiale (75%), teme de casă, referate (25%)

E. Conţinutul cursului / număr de ore pentru fiecare temă:I. Fundamente teoretice şi definitorii ale dialectologiei (2 h):

a. Obiectul dialectologiei şi câmpul ei de probleme. Scurt istoric al cercetărilor de dialectologie

b. Metodologie dialectală: culegerea, prelucrarea şi interpretarea faptelor: ancheta dialectală; atlasul lingvistic; monografia dialectală; glosarul dialectal; textele şi hărţile dialectale; sistemele de transcriere fonetică

II. Variaţie şi discontinuitate lingvistică (2 h):a. Arhitectura şi structura limbii. Limbă istorică şi limbă funcţionalăb. Varietăţi diatopice, diastratice şi diafazicec. Comunitatea lingvistică. Idiolectuld. Criterii de delimitare a limbii şi dialectului

III. Formarea dialectelor româneşti (2 h):a. Structura dialectală a limbii româneb. Româna comunăc. Originea dialectelor româneşti: aromâna, meglenoromâna, istroromâna, dacoromâna

IV. Variantele teritoriale ale dacoromânei (2 h):

a. Originea graiurilor dacoromâneb. Repartiţia teritorială a dacoromânei

V. Descrierea subdialectelor dacoromânei (6 h):a. Subdialectul munteanb. Subdialectul moldoveanc. Subdialectul bănăţeand. Subdialectul crişeane. Subdialectul maramureşean

F. Conţinutul seminariilor / număr de ore pentru fiecare temă:I. Metode de cercetare a ramificaţiilor teritoriale ale limbii (I): metoda observaţiei directe; metoda conversaţiei dirijate; metoda anchetei dialectale (2 h)II. Metode de cercetare a ramificaţiilor teritoriale ale limbii (II): alcătuirea de monografii, glosare, culegeri de texte; realizarea de atlase lingvistice (2 h)III. Sisteme de transcriere fonetică. Sistemul ALR. Aplicaţii pe texte dialectale (2 h)IV. Subdialectul muntean – concordanţe între subdialectul muntean şi limba literară. Analiza şi transcrierea fonetică a unor texte dialectale (2 h)V. Subdialectul moldovean – particularităţi lingvistice de relevanţă absolută. Analiza şi transcrierea fonetică a unor texte dialectale (2 h)VI. Subdialectul bănăţean – fenomene arhaice şi inovaţii. Analiza şi transcrierea fonetică a unor texte dialectale (2 h)VII. Subdialectele crişean şi maramureşean – particularităţi lingvistice de relevanţă absolută. Analiza şi transcrierea fonetică a unor texte dialectale (2 h)

G. Bibliografie de elaborare a cursului*** Dicţionar de ştiinţe ale limbii, Bucureşti, 2001.*** Istoria limbii române, II, Bucureşti, 1969.*** Tratat de dialectologie românească, elaborat de Sectorul de dialectologie din cadrul Institutului de Cercetări Etnologice şi Dialectologice din Bucureşti, cu participarea unor specialişti din alte centre universitare, sub coordonarea lui Valeriu Rusu, Editura Scrisul Românesc, Craiova, 1984.CARAGIU – MARIOŢEANU, Matilda, Compendiu de dialectologie română (nord şi sud-dunăreană), Bucureşti, 1975.CARAGIU – MARIOŢEANU, Matilda, GIOSU, Ştefan, IONESCU – RUXĂNDOIU, Liliana, TODORAN, Romulus, Dialectologie română, Bucureşti, 1977.CAZACU, Boris, Studii de dialectologie română, Bucureşti, 1966.COŞERIU, Eugen, Limbă istorică şi dialect, în FD, XII, 1993, p.55-66.COŞERIU, Eugen, Lingvistică din perspectivă spaţială şi antropologică, „Ştiinţa”, Chişinău, 1994.COŞERIU, Eugeniu, Lecţii de lingvistică generală, Editura Arc, Chişinău, 2000.COTEANU, Ion, Criteriile de stabilire a dialectelor limbii române, în LR, VIII, (1959), nr. 1, p. 7-15.COTEANU, Ion, Elemente de dialectologie a limbii române, Bucureşti, 1961.COTEANU, I., Originile limbii române, Bucureşti, 1981.DENSUSIANU, Ovid, Istoria limbii române, I-II, ed. J. Byck, Bucureşti, 1961.DUMISTRĂCEL, Stelian, Influenţa limbii literare asupra graiurilor dacoromâne. Fonetica neologismului, Bucureşti, 1978.DUMISTRĂCEL, Stelian et alii, Ancheta dialectală ca formă de comunicare, Iaşi, 1997.FRÂNCU, C., Geneza limbii române şi etnogeneza românilor, Iaşi, 1999.GAFTON, Alexandru, Hipercorectitudinea, Iaşi, 2000.GHEŢIE, Ion, Baza dialectală a românei literare, Bucureşti, 1975.GHEŢIE, Ion, Introducere în dialectologia istorică românească, Bucureşti,1994.GHEŢIE, Ion, Graiurile dacoromâne în secolele al XIII-lea – al XVI-lea (până la 1521), Bucureşti, 2000.GRAUR, Al., Studii de lingvistică generală (variantă nouă), Bucureşti, 1960.

IONESCU–RUXĂNDOIU, Liliana, Probleme de dialectologie română, Bucureşti, 1973 (ed. a doua, 1976).IVĂNESCU, G., Istoria limbii române, Iaşi, 1980MACREA, D., Introducere în gramatica istorică a limbii române, Bucureşti, 1975.MACREA, D., Probleme de lingvistică română, Bucureşti, 1961.NICOLESCU, Aurel, Conceptul de „dialect” în dicţionarele româneşti, în vol. Analize gramaticale şi stilistice, Bucureşti, 1981.PAVEL, Vasile, Graiul românilor basarabeni; continuitatea teritoriului de limbă română, în vol. Limba română şi varietăţile ei locale, Bucureşti, 1995.PETROVICI, Emil, Repartiţia graiurilor dacoromâne pe baza Atlasului lingvistic român, în LR, III, (1954), nr. 5, p. 5-17.PHILIPPIDE, Al., Originea românilor, I-II, Iaşi, 1923, 1927.PUŞCARIU, Sextil, Limba română, I. Privire generală, Bucureşti, 1976.RACARIU, Grigore, Varietatea diatopică a dacoromânei, Galaţi, 2004.ROSETTI, Al., Istoria limbii române, Bucureşti, 1986.TAGLIAVINI, Carlo, Originile limbilor neolatine, Bucureşti, 1977.TODORAN, Romulus, Cu privire la repartiţia graiurilor dacoromâne, în LR, V, (1956), nr. 2, p. 38-50.TURCULEŢ, Adrian, Limba română din Basarabia, în vol. Limba română şi varietăţile ei locale, Bucureşti, 1995.VASILIU, Emanuel, Fonologia istorică a dialectelor dacoromâne, Bucureşti, 1969.

H. Bibliografie minimală de studiu pentru studenţi*** Istoria limbii române, II, Bucureşti, 1969.*** Tratat de dialectologie românească, elaborat de Sectorul de dialectologie din cadrul Institutului de Cercetări Etnologice şi Dialectologice din Bucureşti, cu participarea unor specialişti din alte centre universitare, sub coordonarea lui Valeriu Rusu, Editura Scrisul Românesc, Craiova, 1984.APOSTOLATU, Ionel, Elemente de dialectologie dacoromână, Editura Europlus, Galaţi, 2007.CARAGIU – MARIOŢEANU, Matilda, Compendiu de dialectologie română (nord şi sud-dunăreană), Bucureşti, 1975.CARAGIU – MARIOŢEANU, Matilda, GIOSU, Ştefan, IONESCU – RUXĂNDOIU, Liliana, TODORAN, Romulus, Dialectologie română, Bucureşti, 1977.CAZACU, Boris, Studii de dialectologie română, Bucureşti, 1966.COŞERIU, Eugen, Lingvistică din perspectivă spaţială şi antropologică, „Ştiinţa”, Chişinău, 1994.COTEANU, Ion, Criteriile de stabilire a dialectelor limbii române, în LR, VIII, (1959), nr. 1, p. 7-15.COTEANU, Ion, Elemente de dialectologie a limbii române, Bucureşti, 1961.DUMISTRĂCEL, Stelian et alii, Ancheta dialectală ca formă de comunicare, Iaşi, 1997.GHEŢIE, Ion, Introducere în dialectologia istorică românească, Bucureşti,1994.IONESCU–RUXĂNDOIU, Liliana, Probleme de dialectologie română, Bucureşti, 1973 (ed. a doua, 1976).PETROVICI, Emil, Repartiţia graiurilor dacoromâne pe baza Atlasului lingvistic român, în LR, III, (1954), nr. 5, p. 5-17.RACARIU, Grigore, Varietatea diatopică a dacoromânei, Galaţi, 2004.ROSETTI, Al., Istoria limbii române, Bucureşti, 1986.TURCULEŢ, Adrian, Limba română din Basarabia, în vol. Limba română şi varietăţile ei locale, Bucureşti, 1995.



UNIVERSITATEA "DUNĂREA DE JOS" GALAŢIFACULTATEA DE LITERE CATEDRA : LITERATURĂ, LINGVISTICĂ ŞI JURNALISMAdresa:Nr. telefon / fax: E-mail:

PROGRAMA ANALITICĂDisciplina: Curs opţional – Descrierea structurii sintactice a limbii române: aspecte ale

construcţiei discursului




Nr. ore

_ - 14 14 14 14 - V - 4 UGL LLR VI,11

B. Obiectivele disciplinei:- Cunoaşterea aprofundată şi sistematică a structurii limbii române contemporane, cu toate tendinţele şi particularităţile ce caracterizează evoluţia ei în momentul de faţă.- Formarea unei imagini stiintifice asupra limbii, printr-o abordare modernă şi interpretare riguros ştiinţifică a funcţiilor ei, a rolului ei în actul comunicării umane. - Valorificarea şi însuşirea rezultatelor celor mai noi cercetări şi achiziţii în studierea limbii române, pe baza surselor bibliografice actuale.- Insuşirea normelor corecte de folosire a limbii române.- Formarea deprinderilor de exprimare corectă în scriere şi vorbire.C. Metode de predare – învăţare: prelegerea, conversaţia euristică, explicaţia, dezbaterea, studiul de caz, problematizarea, simularea de situaţii, metode de lucru în grup, individual şi frontal, ateliere de lucru, metode de dezvoltare a gândirii critice, portofoliul, studiul documentelor curriculare şi al bibliografiei. D. Forme şi metode de evaluare: evaluare continuă ( pondere 30% ) prin metode orale, probe scrise, practice şi teme de casă (semestrul I - referat/ eseu pe o temă la alegere din tematica disciplinei); evaluare sumativă (pondere 70%) prin probe scrise/orale.

E. Conţinutul cursului / număr de ore pentru fiecare temă:I. Enunţul - unitate comunicativă. Enunţul – unitate sintactică. Structura semnificativă a enunţului. Dicurs. Fenomene discursive: - fenomene cu manifestare gramaticală cu o componentă pragmatică sau o „justificare” discursiv-pragmatică.Deixis – definiţie. Coordonatele cadrului deictic: coordonata personală, cea temporală (codificate gramatical şi/sau lexical), cea spaţială, cea socială, cea discursivă (codificare lexicală). Deixisul în comunicarea prototipică: cadrul deictic primar / secundar (deplasat). Deictice simbolice vs. ostensive (gestuale). Deictice mixte. Categorii de deictice în funcţie de rolul în ancorarea deictică a enunţului: a) expresii referenţiale intrinsec deictice; b) expresii deictice relaţionale; c) expresii cu ancoraj deictic intrisec; d) expresii ale „acordului” deictic. Categorii de deictice în funcţie de tipul de informaţie codificată: a) deixisul personal: b) deixisul spaţial: c) dixisul temporal: d) deixisul discursiv (textual); e) deixisul social; f) deixisul „descriptiv”. - 4 h.II. Anafora – definiţie. Anafora sintactică vs. anafora discursivă. Continuitatea referenţială: a) anafora identităţii asociativă. Reluarea semantică – tipuri: reluarea sensului unor nominale şi echivalarea referenţiale; b) anafora cumulativă; c) anafora partitivă; d) anafora complementară; e) anafora unor predicaţii semantice. Mijloace de expresie a anaforei: substitutele anaforice (proformele); expresii nominale indexate. Substitutele anaforice referenţiale: anafora zero, anafora pronominală, numeralul cu rol anaforic, anafora adverbială, profrazele da şi nu, anafora verbală. Similitudinea categorială (reluarea semantică). - 2 h.III. Modalizarea – definiţie. Modalitatea categorie semantică parţial gramaticalizată. Principalele tipuri de modalitate: epistemică (cognitivă), deontică (prescriptivă şi volitivă), apreciativă (evaluativă). Modalizatorii – tipuri: a) gramaticali – modurile verbale; b) lexico-gramaticali (expresii modale specializate) - adverbe şi locuţiuni adverbiale, semiadverbe, verbe modale (operatori modali); c) lexicali – verbe cu sens modal (epistemice, apreciative, deontice, apreciative), perifraze stabile sau libere; d) prozodici – intonaţia. Modalitatea epistemică – forme principale: modalitatea epistemică propriu-zisă (judecata epistemică) şi evidenţialitatea (indicarea surselor cunoaşterii). Modalitatea deontică: modalitatea deontică propriu-zisă şi modalitatea volitivă (deziderativă). Modalitatea apreciativă: construcţii apreciative explicit subiective şi construcţii apreciative formal obiectivate. Combinarea modalizatorilor. - 4 h.

IV. Conectorii frastici şi transfrastici – aspecte definitorii. Conectorii pragmatici: conectori transfrastici; conectori frastici. Aspecte ale pragmaticii conectorilor. Un tip aparte de conectori pragmatici: conectorii de structurare discursivă – conectori de introducere a unei noi teme în discurs, conectorii corelativi, conectori pragmatici cu funcţie metadiscursivă. - 2h.V. Afirmaţia şi negaţia. Preliminarii. Profraza DA – relaţia cu antecedentul; aspecte pragmatice; aspecte sintactice; structura adversativă ba da. Răspunsul afirmativ şi exprimarea acordului – răspunsul afirmativ la o întrebare totală: exprimarea neutră; exprimarea întărită a răspunsului afirmativ; replica afirmativă; acceptarea unor acte injonctive, predictive, promisive. Negaţia propriu-zisă (sintactică). Negaţia propoziţională vs. negaţie de constituent. Interpretarea semantică: domeniul şi focusul negaţiei; negaşia metalingvistică (metadiscursivă). Negaţia propoziţională: marca de negaţie nu; termeni negativi; termeni pozitivi nedefiniţi; echivalentele negaţiei propoziţionale. Negaţia de constituent. Inărirea negaţiei. Sructuri negative cu alte valori decât negaţia. Profraza NU. Răspunsul negativ şi exprimarea dezacordului. - 2 h.


1. Tipuri de deictice - abordare gramaticală şi pragmatică. - 4 h2. Anafora şi domeniile sale - abordare gramaticală şi pragmatică. - 2 h.3. Tipuri de modalitate şi modalizatori - abordare gramaticală şi pragmatică. - 4 h4. Aspecte ale pragmaticii conectorilor. - 2 h.5. Afirmaţia şi negaţia - abordare gramaticală şi pragmatică. - 2 h.


Avram, M., 1978, Negaţii auxiliare devenite negaţii suficiente în limba română actuală, în SCL, XXIX, 5, p. 497-502.Berceanu, B.B., 1999, Negaţia. Sistemul negaţiilor în limba română, Editura Crater, Bucureşti.Borchin, M.I., 1999, Modalitatea şi predicatul verbal compus, Editura Helicon, Timişoara.Cârâc, Ioan S., 1991, Introducere în semantica propoziţiei, Editura. Ştiinţifică, Bucureşti.Cenac, Oana, 2007, Observaţii pe marginea semiadverbelor din cadrul grupului verbal din limba română, în

Philologica Jassyensia, Anul III, Nr.2, p. 9-13.Ciompec, G., 1984, Negaţia, în LL, III, p. 340-346.Cornilescu, A., D.Udrea, 1987, Relaţii şi elemente anaforice în limba română: construcţii cu pronumele reflexiv se şi

sine, în LR, XXXVI, 2, p. 105-122.Croitoru, E., 2002, Mood and Modality, Editura Institutul European, Iaşi.Dimitrescu, F., 2003, Drumul neîntrerupt al limbii române, vol II, Editura Clusium, Cluj-Napoca..Dimitriu, C., 1999, 2002, Tratat de gramatică a limbii române, I. Morfologia, II. Sintaxa, Editura Institutul European,

Iaşi, p.1549-1556.Dominte, C., 2003, Negaţia în limba română, Editura Fundaţiei „România de mâine”, Bucureşti.Dragoş, E., Introducere în pragmatică, Editura Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca.Evseev, I., 1974, Semantica verbului. Categoriile de acţiune, devenire şi stare, Editura Facla, Timişoara.Gherasim, P., 1997, Semiotica modalităţilor, Editura Casa Editorială „Demiurg”, Iaşi.***** Gramatica limbii române, vol.I, ediţia a II-a, Editura Academiei, Bucureşti, 1966.***** Gramatica limbii române, vol. I – Cuvântul, vol. II Enunţul, Editura Academiei, Bucureşti, 2005.Guţu-Romalo, V., 2005, Aspecte ale evoluţiei limbii române, Editura Humanitas educational, Bucureşti, p.156-183.Hobjilă, A., 2003, Microsistemul deicticelor în limba română vorbită neliterară, Editura Casa Editorială „Demiurg”,

Iaşi.Ionescu-Ruxăndoiu, L., 1995, Conversaţia: structuri şi strategii. Sugestii pentru o pragmatică a românei vorbite ,

editura All Educaţional, Bucureşti, p.65-83.Ionescu-Ruxăndoiu, L., 2003, Limbaj şi comunicare. Elemente de de pragmatică lingvistică, Editura All Educaţional,

Bucureşti.Irimia, D., 1997, Gramatica limbii române, Editura Polirom, Iaşi.Manoliu-Manea, M., 1993, Gramatică, pragmasemantică şi discurs, Editura Litera, Bucureşti.Manu Magda, M., 2003, Elemente de pragmalingvistică a românei vorbite regional, Editura Dual Tech.,Bucureşti.Merlan, A., 1998, Sintaxa şi semantica-pragmatica limbii române vorbite, Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”,

Iaşi.Moeschler, J., A. Reboul, 1999, Dicţionar enciclopedic de pragmatică, (traducere), Editura Echinox, Cluj-Napoca.Năstase, V., 1999, Afirmaţia sigură întărită în limba română, în LR, XLVIII; 5-6, p. 419-425. Pană-Dindelegan, G., 1985, Preliminarii la semantica modalizatorilor, în AUBLLR, p. 15-28.Pană-Dindelegan, G., 1985, Formule modalizatoare de certitudine, în SCL, XXXIV, 3, p.37-240.Pană-Dindelegan, G., 1994, Teorie şi analiză gramaticală, ed. a II-a, Editura Coresi, Bucureşti.Pană-Dindelegan, G., (coord), 2004, Tradiţie şi inovaţie în studiul limbii române, Editura Universităţii din Bucureşti,

Bucureşti, p. 239-252.Pană-Dindelegan, G., (coord), 2005, Limba română. Structură şi funcţionare, Editura Universităţii din Bucureşti,

Bucureşti, p. 230-245.

Pop, L., 1984, Prezumtiv şi presupoziţie, în LR, XXXIII, 2, p. 142-148.Pop, L., 1993, Cuvintele coordonatoare între gramatică şi discurs, în SCL, XLIV, 6, p. 469-488.Reiheimer-Rîpeanu, S., 1994, Om trăi şi om vedea, în RRL, XXIX, 2, p. 179-197.Reiheimer-Rîpeanu, S., 1994, Ce-o fi, o fi, în RRL, XXIX, 5-6, p. 511-527.Ştefănescu, A., 1998, Rolul inferenţial al conectorilor pragmatici şi efectele lor discursive, în SCL,XLIX, 1-2,p. 327-

337.Uricariu, L., 2003, Temporalitate şi limbaj, Editura Alfa, Bucureşti.Zafiu, R., 1989, Câteva observaţii asupra conectorilor pragmatici din limba română, în SCL, XL, 3, p. 315-319.

H. Bibliografie minimală de studiu pentru studenţi

***** Gramatica limbii române, vol. II Enunţul, Editura Academiei, Bucureşti, 2005, p.635-727.Hoarţă Cărăuşu, L., 2007, Dinamica morfosintaxei şi prgamaticii limbii române actuale, editura

Cermi, Iaşi.Ionescu-Ruxăndoiu, L., 2003, Limbaj şi comunicare. Elemente de de pragmatică lingvistică, Editura All Educaţional,

Bucureşti.

Data aprobării programei analitice în catedră / departament

(Semnătura)

Director departament / Şef catedră


PROGRAMA ANALITICĂDisciplina: Modele romaneşti interbelice

Locul disciplinei în planul de învăţământ:Anul de studiu



1 1 - - 14 14 V - 4 - UGL LLR V,11

Obiectivele disciplinei:Asumarea parcursului specific al literaturii interbeliceInterpretarea raportului dintre ideologii şi literatură în context interbelicIntegrarea scriitorilor în contextul epocii

Metode de predare – învăţare:prelegerea, conversaţia euristică, explicaţia, dezbaterea, problematizarea, metode de lucru în grup, individual şi frontal, ateliere de lucru, metode de dezvoltare a gândirii critice, studiul bibliografiei.

Forme şi metode de evaluare: evaluare continuă prin metode orale, probe practice şi teme de casă

Conţinutul cursului / număr de ore pentru fiecare temă:1.Camil Petrescu. Romanul - dosar de existenţe şi autenticitatea scriiturii. Teoreticianul şi romancierul / 4 ore2. Anton Holban. Trilogia erotică şi construcţie a personajului. Eroul fără societate. Complexul analitic. Feţe ale feminităţii şi raportul cu figura masculină / 5 ore3. Max Blecher. Boala şi conştiinţa maladivului. Elemente de suprarealism. Structuri arhetipale şi forme ale vertijului / 5 ore

Conţinutul seminariilor / număr de ore pentru fiecare temă:C.Petrescu „Patul lui Procust” – structuri şi nivele ale discursului/ 4 oreAnton Holban - complexul analitic în trilogia erotică/ 4 oreMax Blecher – „Întâmplări din irealitatea imediată” – structurti discursive/ 4 ore

Bibliografie de elaborare a cursuluiCălinescu, G., Istoria literaturii române de la origini până în prezent, Ed.Minerva, Bucureşti, 1982Creţu, Nicolae, Constructori ai romanului, Ed.Eminesvu, Bucureşti, 1983Crohmălniceanu, Ov.S., Literatura română între cele două războaie mondiale,I, III,Ed. Minerva, Bucureşti, 1971, 1978Crohmălniceanu, Ov.S., Literatura română între cele două războaie mondiale, II,Ed. Minerva, Bucureşti, 1973Lovinescu, Eugen, Istoria literaturii române contemporane, Ed.Minerva, Bucureşti, 1980Micu, Dumitru, În căutarea autenticităţii (I, II), Ed.Minerva, Bucureşti, 1986Negoiţescu, Ion, Istoria literaturii române, Ed.Albatros, Bucureşti, 1992Scarlat, Mircea, Istoria poeziei române, I-IV, Ed.Minerva, Bucureşti, 1993

Tomuş, Mircea, Poetica romanului românesc, Ed.Dacia, Cluj, 1998

Bibliografie minimală de studiu pentru studenţi26

Călinescu, G., Istoria literaturii române de la origini până în prezent, Ed.Minerva, Bucureşti, 1982Creţu, Nicolae, Constructori ai romanului, Ed.Eminesvu, Bucureşti, 1983Crohmălniceanu, Ov.S., Literatura română între cele două războaie mondiale,I, III,Ed. Minerva, Bucureşti, 1971, 1978Crohmălniceanu, Ov.S., Literatura română între cele două războaie mondiale, II,Ed. Minerva, Bucureşti, 1973Lovinescu, Eugen, Istoria literaturii române contemporane, Ed.Minerva, Bucureşti, 1980Negoiţescu, Ion, Istoria literaturii române, Ed.Albatros, Bucureşti, 1992Scarlat, Mircea, Istoria poeziei române, I-IV, Ed.Minerva, Bucureşti, 1993





PROGRAMA ANALITICĂDisciplina: Poezia postmodernă românească. Formule şi reprezentanţi

B. Locul disciplinei în planul de învăţământ:Anul de studiu



- - 1 1 14 14 - V - 4 UGL LLR VI,11

C. Obiectivele disciplinei:Identificarea principalelor particularităţi ale paradigmei culturale şi literare postmoderne româneştiIdentificarea elementelor de specific ale discursului poetic postmodern românesc, din perspectiva modelelor anglo-americane şi europeneAnaliza unor texte poetice reprezentative pentru generaţia 80 şi pentru celelalte generaţii de creaţie postmoderne

D. Metode de predare – învăţare:prelegerea, conversaţia euristică, explicaţia, dezbaterea, problematizarea, metode de dezvoltare a gândirii critice, studiul bibliografiei.

E. Forme şi metode de evaluare: evaluare continuă prin metode orale, probe practice şi teme de casă

F. Conţinutul cursului / număr de ore pentru fiecare temă:1. Postmodernismul literar românesc. Direcţii, ideologii şi modele posibile2. Discursul poetic românesc postmodern. Texte programatice, formule

literare şi reprezentanţi3. Mircea Cărtărescu şi poezia (auto)parodică4. Ludicul revizuit în poezia lui Florin Iaru5. Poetică şi poietică postmodernă - poezia lui Alexandru Muşina6. Poezia prozei lui Cristian Popescu7. Postmodernitate poetică în viziunea lui Matei Vişniec

G. Conţinutul seminariilor / număr de ore pentru fiecare temă:1. Liviu Ioan Stoiciu2. Ioan Es. Pop3. Călin Vlasie4. Ion Stratan5. Romulus Bucur6. Nichita Danilov7. Simona Popescu

H. Bibliografie de elaborare a cursuluiBădărău, George, Postmodernismul românesc, Institutul European, 2007Cărtărescu, Mircea, Postmodernismul românesc, Humanitas, 1999Diaconu, Mircea A., Poezia postmodernă, Ed. Aula, Braşov, 2002

Manolescu, Nicolae, Istoria critică a literaturii romane (cu subtitlul 5 secole de literatură),Pitesti, ed. Paralela 45, 2008Perian, Gheorghe, Scriitori postmoderni, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1996Simion, Eugen, Scriitori români de azi, vol. IV, Ed. Cartea românească, Bucureşti, 1989

I. Bibliografie minimală de studiu pentru studenţi27

Crăciun, Gheorghe, Generaţia 80 în texte teoretice, Ed. Vlasie, 1994Diaconu, Mircea A., Poezia postmodernă, Ed. Aula, Braşov, 2002Muşina, Alexandru, Antologia poeziei generaţiei 80, Ed. Aula, 2002Simion, Eugen, Scriitori români de azi, vol. IV, Ed. Cartea românească, Bucureşti, 1989





PROGRAMA ANALITICĂDisciplina: Proză interbelică românească. Strategii de construcţie a textului




1 1 - - 14 14 V - 4 - UGL LLR V,11

B. Obiectivele disciplinei:Identificarea principalelor direcţii de dezvoltare a prozei românești interbelice și a soluţiilor de sicronizare cu modelele europene Identificarea textelor programatice, a doctrinelor și a ideologiilor literare active în epocăAnaliza unor texte literare în proză canonice şi ne-canonice, evidenţiindu-se abaterile de la paradigmele culturale și literare dominanteIdentificarea mărcilor structurale și tematice aparte ale acestor texte periferice

C. Metode de predare – învăţare:conversaţia euristică, explicaţia, dezbaterea, problematizarea, ateliere de lucruD. Forme şi metode de evaluare: - evaluare sumativă prin probă scrisă

E. Conţinutul cursului / număr de ore pentru fiecare temă:1. Context cultural și literar interbelic.2. Direcţii ale prozei literare interbelice. Formule literare

canonice şi ne-canonice.3. Tudor Arghezi – Cimitirul Buna-Vestire4. Henriette Yvonne Stahl – Lena, fata lui Anghel Mărgărit5. Al.O.Teodoreanu - Hronicul măscăriciului Vălătuc6. Panait Istrati – Chira Chiralina7. Panait Istrati – Spovedanie pentru învinși

F. Conţinutul seminariilor / număr de ore pentru fiecare temă:1. Seminar introductiv2. Proza literară a lui Vasile Voiculescu. Relevanţa fantasticului și a

ezotericului – Pescarul Amin3. Vasile Voiculescu – Ultimul berevoi4. Vasile Voiculescu – Capul de zimbru5. Mircea Eliade. Fantasticul intelectualizat – Secretul doctorului

Honigberger6. Mircea Eliade – Un om mare7. Mircea Eliade – Pe strada Mântuleasa


1. Balotă, Nicolae, Opera lui Tudor Arghezi, Ed. Eminescu, Bucureşti, 1979 2. Crohmălniceanu, Ovid S., Literatura română între cele două războaie mondiale, vol. I-II, Ed.

Minerva, Bucureşti, 1972, 19743. George, Alexandru, Marele Alfa, Ed. Cartea românească, Bucureşti, 1970 4. Iorgulescu, Mircea, Celălalt Istrati, Editura Polirom, Iași, 2004 5. Iorgulescu, Mircea, Spre alt Istrati, Editura Minerva, București, 1986 6. Popa, Marian, Dicţionarul de literatură română contemporană, București, Editura Albatros,

1977


7. Băicuș, Iulian, Mircea Eliade, literator și mitodolog. În căutarea Centrului pierdut, Editura Universităţii din București, București, 2009

8. Marino, Adrian, Hermeneutica lui Mircea Eliade, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1980 9. Oprea, Marius, Adevărata călătorie a lui Zahei. V.Voiculescu și taina Rugului

Aprins, Editura Humanitas, București, 200810. Popa, Marian, Dicţionarul de literatură română contemporană, Editura Albatros,

București, 197711. Simion, Eugen, Mircea Eliade: nodurile și semnele prozei, ediţia a II-a revăzută și

adăugită, Editura Univers Enciclopedic, București, 2005




http://ro.wikipedia.org/wiki/2008

http://ro.wikipedia.org/wiki/Marius_Oprea

http://ro.wikipedia.org/wiki/Alexandru_George

http://ro.wikipedia.org/wiki/Nicolae_Balot%C4%83


PROGRAMA ANALITICĂDisciplina: Proza postmodernă românească. Formule narative şi strategii

de construcţie a personajuluiA. Locul disciplinei în planul de învăţământ:

Anul de studiu



- - 1 1 14 14 - V - 4 UGL LLR VI,11

B. Obiectivele disciplinei:Identificarea principalelor particularităţi ale paradigmei culturale şi literare postmoderne româneştiIdentificarea elementelor de specific ale discursului poetic postmodern românesc, din perspectiva modelelor anglo-americane şi europeneAnaliza unor texte poetice reprezentative pentru generaţia 80 şi pentru celelalte generaţii de creaţie postmoderne

C. Metode de predare – învăţare:prelegerea, conversaţia euristică, explicaţia, dezbaterea, problematizarea, metode de dezvoltare a gândirii critice, studiul bibliografieiD. Forme şi metode de evaluare: evaluare continuă prin metode orale, probe practice şi teme de casă

E. Conţinutul cursului / număr de ore pentru fiecare temă:1. Forme şi structuri ale prozei literare postmoderne româneşti. Modele occidentale şi

relevanţa lor2. Generaţii de creaţie. Clasificări posibile3. Grupări şi cenacluri literare4. Gheorghe Crăciun – Compunere cu paralele inegale5. Ştefan Agopian – Tache de catifea6. Bedros Horasangian - Misteriosul om în negru sau Ora melomanului. Roman în

foarte multe părţi7. Adrian Oţoiu – Coaja lucrurilor sau dansând cu Jupuita

F. Conţinutul seminariilor / număr de ore pentru fiecare temă:8. Seminar introductiv9. Ştefan Agopian – Sara10. Ioan Groşan – Trenul de noapte11. Mircea Cărtărescu – Enciclopedia zmeilor12. Răzvan Petrescu – Grădina de vară13. Mircea Nedelciu – O zi ca o proză scurtă14. Mircea Nedelciu - Jenny sau balada preafrumoasei conţopiste

G. Bibliografie de elaborare a cursului15. Călinescu, Matei. Cinci feţe ale modernităţii, polirom, Iaşi, 200516. Cărtărescu, Mircea. Postmodernismul românesc, Humanitas, Bucureşti, 199917. Lefter, Ion Bogdan. Postmodernism. Din dosarul unei bătălii culturale, Ed. Paralela

45, Piteşti, 200018. Oţoiu, Adrian. Trafic de frontieră. Proza generaţiei 80, Ed. Paralela 45, Piteşti, 200019. Oţoiu, Adrian, Ochiul bifurcat, limba saşie, Ed. Paralela 45, Piteşti, 2003


20. Muşat, Carmen, Perspective asupra romanului românesc postmodern şi alte ficţiuni teoretice, Piteşti, Paralela 45, 1998

21. Zaciu, Mircea, Marian Papahagi şi Aurel Sasu – Dicţionarul scriitorilor români (vol.I-II A-C, D-L), Editura Fundaţiei Culturale Româneşti, Bucureşti, 1995-1998

22. Popa, Marian, Istoria literaturii române de azi pe mâine, Bucureşti, 200123. Ţeposu Radu G., Viaţa şi opiniile personajelor, Bucureşti, Editura Cartea

Românească, 1983





PROGRAMA ANALITICĂDisciplina: C.O. Strategii textuale




- - 14 14 14 14 - V - 4 UGL LLR VI, 10


Cunoaşterea noţiunii de text şi a perspectivelor ştiinţifice de analiză; Însuşirea şi utilizarea adecvată a metalimbajului specific ştiinţelor textului; Studierea sistemică a conceptelor teoretice generale şi a terminologiei ; Formarea deprinderilor analitice în studiul textului; Stimularea interesului pentru dezvoltarea studiului textului, din perspectivele abordate.




I. CE ÎNŢELEGEM PRIN TEXT ? 2hII. TEXT – CONTEXT – INTERTEXT 4h III. TEXT – DISCURS 2 hIV. DIMENSIUNILE TEXTULUI 6hDimensiunea sintactică Dimensiunea semantică Dimensiunea pragmatică Dimensiunea retorică


a. Seminar introductiv. / 2hb. Textualitatea. 2 hc. Coerenţa textuală. 2 hd. Coeziunea textuală. 2 he. Intertextualitatea 2hf. Politete pozitivă/politeţe negativă. 2 hg. Tipuri de argumenatare 2h

G. Bibliografie de elaborare a cursuluiBarthes, R., Le degré zéro de l’ écriture, Paris, Seuil, 1953;

Beaugrande, R.A., W.V. Dressler, Introduction to text linguistics, London, Longman,

1984;

Bidu-Vrănceanu, A., C. Călăraşu, L. Ionescu-Ruxăndoiu, M. Mancaş, G. Pană-

Dindelegan, Dicţionar de ştiinţe ale limbii (DSL), Bucureşti, Ed. Nemira, 2001;

Borţun, D., Semiotica. Limbaj şi comunicare, Bucureşti, SNSPA, 2001;

Charaudeau, P., Grammaire du sens et de l’expression, Paris, Hachette, 1992;

Coteanu, I., Cum vorbim despre text în I. Coteanu (coord.), Analize de texte poetice.

Antologie, Bucureşti, EARSR, 1986, p. 7-36;

Stilistica funcţionala a limbii române, Bucureşti, EARSR, 1973;

Retorică, gramatică generativă, compoziţie în LL, 1997, vol.I, p. 5-9;

Coupland, N., A. Jaworski, Sociolinguistics, London, Macmillan, 1997;

Du Marsais, Despre tropi, Bucureşti, Univers, 1981;

Eco, Umberto, Tratat de semiotică generală, Bucureşti, ESE, 1982;

Fontanier, P., Figurile limbajului, Bucureşti, Univers, 1977;

Fowler, H.W., F.G. Fowler, The Concise Oxford Dictionary, V. Edition, Oxford

University Press, , 1964;

Genette, G., Palimpsestes. La littérature au second degré, I, Paris, Seuil, 1982;

Guţu-Romalo, V., Corectitudine şi greşeală, Bucureşti, Ed. Humanitas, 2000;

Hăulică, Cristina, Textul ca intertext, Bucureşti, Ed. Eminescu, 1995;

Textul ca intertextualitate, Bucureşti, Ed. Eminescu, 1981;

Houdebine, Jean-Louis, Cercetare preliminară a noţiunii de text în Pentru o teorie a

textului – antologie “Tel-Quel”, Bucureşti, Univers, 1980;

Ionescu-Ruxăndoiu, L., - Naraţiune şi dialog în proza românească. Elemente de

pragmatică a textului literar, Bucureşti, EAR, 1991;

- Conversaţia. Structuri şi strategii, Bucureşti, Ed. All, 1995;

Ionescu-Ruxăndoiu, L., D. Chiţoran, (eds.), Sociolingvistica. Orientări actuale,

Bucureşti, EDP, 1975;

Kristeva, J., Poblemele structurării textului în Pentru o teorie a textului – antologie

“Tel-Quel”, Bucureşti, Univers, 1980;

Levinson, S.C., Pragmatics, Cambridge, Cambridge University Press, 1977;

Lyons, J., Introducere în lingvistica teoretică, Bucureşti, Ed. Ştiinţifică, 1995;

Mancaş, M., Coerenţa textului şi figura retorică, SCL, 1988, XXXIX, nr.4, p. 297-305;

Manoliu Manea, M., Gramatica – pragmasemantică şi discurs, Bucureşti, Ed. Litera, 1993;

Marcus, Solomon, Textual Cohesion and Textual Coherence, RRL XXV, nr. 2;

De la propoziţie la text, în Semantică şi semiotică, Bucureşti., ESE,

1981;

Maslow, A. H., Motivation and personality, New York:Harper & Row, 1970;

Măgureanu, Anca, Intertextualitate şi comunicare în SCL, 1985, nr.1, p. 10-15;

McQuail, D., Comunicarea, Iaşi, Institutul European, 1999;

Mey, J.L., - Concise encyclopedia of pragmatics, Oxford, Elsevier Pergamon, 1998;

- Pragmatics, Blackwell Publishers Oxford, 2001;

Miège, B., Gândirea comunicaţională, Bucureşti, Cartea Românească, 1998;

Mihăilă, Rodica, Titlul, metatext şi intertext în SCL, 1985, nr.1, p. 73-81;

Moeschler., J., A. Reboul, Dicţionar enciclopedic de pragmatică, Cluj, Echinox, 1999;

Neţ, Mariana, Tensiunea textului şi intertextualitatea în SCL 1985, nr 1, p. 43-51;

Pedler, E., Sociologia comunicării, Bucureşti, Cartea Românească, 2001;

Peirce, C.S., Écrits sur le signe, Paris, Seuil, 1978;

Plett, H.F., Ştiinţa textului şi analiza de text, Bucureşti, Univers, 1983;

Reboul A., J. Moeschler, Pragmatica, azi, Cluj, Ed. Echinox, 2001;

Rovenţa-Frumuşani, D., Semiotică, societate, cultură, Iaşi, Institutul European, 1999;

Runcăn-Măgureanu, A., Aspecte semantice ale constituirii textului în Semantică şi

semiotică Bucureşti, EŞE, 1981;

Segre, C., Istorie-cultură-critică, Bucureşti, Univers, 1986;

Slama-Cazacu, T., Introducere în psiholoingvitică, Bucureşti, Editura Ştiinţifică, 1968;

Sollers, Ph., Nivelurile semantice ale unui text modern în Pentru o teorie a textului –

antologie “Tel-Quel”, Bucureşti, Univers, 1980;

Starobinski, J., Textul şi interpretul, Bucureşti, Univers, 1985;

Vasiliu, Emanuel, - Intertextualitatea: câteva disocieri necesare, în SCL 1985, nr.1,

p. 3-9;

- Introducere în teoria textului, Bucureşti, Editura Ştiinţifică, 1990;

- Elemente de filozofie a limbajului, Bucureşti, EAR, 1995;

Vater, H., Einführung in die Textlinguistik, München, WFV, 1992;


Bidu-Vrănceanu, A., C. Călăraşu, L. Ionescu-Ruxăndoiu, M. Mancaş, G. Pană-

Dindelegan, Dicţionar de ştiinţe ale limbii (DSL), Bucureşti, Ed. Nemira, 2001;


Cîrnu, M., Textul: scriere şi receptare, Europlus, Galaţi, 2006,

Mey, J.L., Pragmatics, Blackwell Publishers Oxford, 2001,

Plett, H.F., Ştiinţa textului şi analiza de text, Bucureşti, Univers, 1983



programe actualizate re rf

Documents