1

PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE CORIGENŢĂ LA CLASA A VII-A

CAPITOLUL I: LUMEA LA INCEPUTUL SECOLULUI AL XIX-LEA

Istoria sec XIX s-a desfăşurat sub semnul marii revoluţii franceze. Principiile proclamate de

ea : « libertate-egalitate-fraternitate » au fost răspândite de armatele lui Napoleon şi cunoscute în

întreaga Europă ca şi în alte regiuni ale lumii. Sub influenţa lor au avut loc în sec XIX numeroase

revoluţii. De aceea acest secol a fost numit şi secolul revoluţiilor. Tot sub influenţa revoluţiei

franceze s-a format şi dezvoltat conştiinţa naţională fapt ce a dus la naşterea naţiunilor moderne. De

aceea sec XIX a fost numit şi secolul naţiunilor

La începutul secolului XIX, în lume existau trei tipuri de regimuri politice:

monarhii absolutiste

monarhii parlamentare sau constitutionale

republicii democratice

America centrală şi de sud se aflau sub dominaţia Spaniei şi Portugaliei. Asia de vest se afla sub

dominaţia Imperiului Otoman. India era colonie engleză.China şi Japonia erau imperii feudale.

Africa era aproape necunoscută europenilor, excepţie făcând regiunile de coastă,unele dintre ele

fiind colonii ale unor state europene.

CAPITOLUL II: REVOLUŢIA TEHNOLOGICĂ ŞI EXPANSIUNEA SOCIETĂŢII

INDUSTRIALE

Lecţia 1: Revoluţia industrială

Revoluţia industrială este procesul de trecere de la producţia manuală la producţia bazată pe

folosirea maşinilor.Revoluţia industrială a început în sec XVIII în Anglia, în domeniul industriei

textilelor. Simbolul revoluţiei industriale a fost maşina cu aburi universală inventată de James Watt

în anul 1784.Datorită revoluţia industriale,Anglia a devenit cea mai dezvoltată ţară de pe glob fiind

supranumită :”atelierul lumii". În sec.XIX revoluţia industrială s-a declanşat şi în alte ţări: Franţa,

S.U.A., Germania, Japonia, Rusia.

Lecţia 2: Revoluţia agrară şi a transporturilor

Revoluţia agrară a constat în:

înlocuirea propietăţii de tip feudal cu proprietatea de tip capitalist

introducerea unor :-plante noi (porumbul, cartoful, tutunul, floarea soarelui etc)

-maşinilor agricole (secerători, batoze)

-îngrăşămintelor chimice

Revoluţia transporturilor a constat în :

apariţia căilor ferate

apariţia vaporului cu aburi

Lecţia 3:Sat şi oraş în epoca modernă

Schimbările care au avut loc în economie, au avut importante urmări şi pe plan social:

explozia demografică

deplasarea masivă a ţăranilor spre oraş

creşterea puterii burgheziei

sporeşte numărul lucrătorilor industriali.

Sec XIX marchează apariţia mişcării muncitoreşti şi a socialismului (doctrina care are la

baza ideea egalităţii oamenilor). Ideile de bază ale socialismului:

- În societatea modernă există 2 clase care se luptă între ele: burghezia şi proletariatul

- Rolul istoric al proletariatului este de a desfiinţa societatea capitalistă şi a crea

societatea socialistă , o societate bazată pe proprietatea comună , fără exploatare şi

asuprire.

- Societatea socialistă nu poate fi înfiinţată decât în urma preluării puterii de către

clasa muncitoare

- Muncitorii nu pot prelua puterea decât prin revoluţie

- Revoluţia trebuie organizată şi condusă de partidele comuniste

2

CAPITOLUL III: EUROPA ÎNTRE ABSOLUTISM ŞI LIBERALISM

Lecţia 1: Congresul de la Viena şi Sfânta Alianţă

În 1814-1815, la Viena s-a desfăşurat un congres al statelor care participaseră la lupta contra lui

Napoleon. Principalele hotărâri:

restabilirea absolutismului

creearea Sfintei Alianţe (Austria, Rusia, Prusia) care avea ca scop înnăbuşirea mişcărilor

revoluţionare şi naţionale.

Lecţia 2: Revoluţiile din prima jumătate a sec XIX

Mişcări revoluţionare în Apusul Europei

rev. din Italia

rev. din Spania

rev. din Franta

rev. din Ţările de Jos

În aceasta perioadă popoarele din această Europa Centrală şi de sud-est au declanşat o serie de

mişcări cu scopul de a-şi câştiga libertatea:

răscoala antiotomană a sârbilor

revoluţia din Ţara Românească condusă de Tudor Vladimirescu.

războiul de eliberare al grecilor

mişcarea decembriştilor din Rusia

răscoala antiţaristă a polonezilor

Tot în prima jumătate a sec XIX, profitând de ocuparea Spaniei şi Portugaliei de către armatele

lui Napoleon popoarele din America Latină au declanşat războaie de eliberare. Aceste războaie au

avut 3 centre principale: Venezuale, Argentina şi Mexicul. Principalul conbducător a fost Simon

Bolivar.Până în 1826 toate coloniile spaniole şi portugheze şi-au câştigat independenţa.

Lecţia 3: Revoluţiile de la 1848 din Europa

În 1848, în majoritatea ţărilor europene au izbucnit revoluţii burghezo- democratice şi

naţionale cauzate de lupta dintre rânduielile vechi de tip feudal şi progresele făcute în plan

economic datorită revoluţiei industriale şi care au avut ca scop democratizarea societăţii şi

eliberarea de sub dominaţia străină.

În timpul acestor revoluţii au avut loc primele insurecţii ale clasei muncitoare contra

burgheziei (la Paris, şi Berlin) Prima ţară în care a izbucnit revoluţia a fost Franţa. Regele a fost

înlăturat fiind proclamată republica. Ulterior vor izbucni revoluţii în Germania, Italia, Polonia,

Ungaria, Cehia, Austria, Imperiul Habsburgic şi Ţările Române dar ele vor fi în cele din urmă

înfrânte datorită neânţelegerilor dintre popoarele asuprite şi intervenţiei Rusiei ţariste.

CAPITOLUL IV: STAT ŞI NAŢIUNE

Lecţia 1: Unificarea Italiei, Germaniei şi României

La mijlocul sec XIX, teritoriile Italiei, Germaniei şi României erau fărâmiţate în mai multe

state. În toate cele trei ţări s-au declanşat mişcări pentru unificare. Unificarea Italiei s-a realizat în

jurul Piemontului, între anii 1859-1870 şi a avut ca conducători pe Cvamillo Cavour şi Giusepe

Garibaldi.Unificarea Germaniei a fost condusă de Otto von Bismarck şi s-a realizat în jurul Prusiei,

în urma războaielor victorioase purtate cu Danemarca, Austria şi Franţa.În anul 1859 s-a realizat

unirea Moldovei cu Ţara Românească sub conducerea lui Alexandru Ioan Cuza, care va înfăptui şi o

serie de reforme (agrară, învăţământului etc) ce vor duce la modernizarea noului stat român modern.

Lecţia 2: Caracteristicile dezvoltării ţărilor din Asia, America Latină şi Africa

India era cea mai importantă colonie a Angliei fiind supranumită „perla coroanei britanice”.

În 1895 a luat fiinţă Congresul naţional, condus de Mahatma Ghandi, care a declanşat lupta de

eliberare contra Angliei.

China era un stat feudal absolutist, aflat în declin. Profitând de acest lucru, Marile Puteri au

transformat-o într-o semicolonie.. În urma revoluţiei din 1911 împăratul a fost detronat, fiind

proclamată republica.

3

Ţările Americii Latine au traversat perioade dificile provocate de luptele dintre

săraci şi bogaţi şi de intervenţiile străine. Africa se găsea într-o stare de dezvoltare inferioară

celorlalte continente şi era sub dominaţia unor puteri europene.

CAPITOLUL V: CIVILIZAŢIA LA RĂSCRUCE DE SECOLE

Lecţia 1 : Ştiinţa şi tehnica

În a doua jumătate a secolului XIX şi la începutul secolului XX ştiinţa şi tehnica au

cunoscut o dezvoltare nemaiîntâlnită până atunci. Condiţiile acestei dezvoltări au fost:

Dezvoltarea industriei.

Dezvoltarea învăţământului.

Legătura tot mai strânsă dintre ştiinţă şi producţie.

Sprijinul acordat oamenilor de ştiinţă de către stat şi marii industriaşi.

Întărirea cooperării între oamenii de ştiinţă.

Acum s-a declanşat „ a doua revoluţie industrială” ( a petrolului şi electricităţii)

Principalele invenţii

a) Invenţii de bază

Motorul cu aburi

Motorul electric

Generatorul electric

Primul puţ de petrol

Motorul cu explozie sau motorul cu ardere internă

Motorul cu reacţie .

Motorul Diesel

b) În domeniul transporturilor

Bicicleta

Motocicleta

Automobilul

Locomotiva cu aburi

Locomotiva electrică

Locomotiva Diesel

Tramvaiul electric

Submarinul

Balonul

Dirijabilul

Zeppelinul

Avionul

c) În domeniul comunicaţiilor

Stiloul

Maşina de scris

Aparatul de fotografiat

Telegraful electric

Microfonul

Telefonul

Radioul

Aparatul de filmat

Cinematograful

d) În domeniu războiului

Revolverul

Mitraliera.

Dinamita

Tunul Krupp

e) Alte invenţii

Frigiderul

4

Stetoscopul

Maşina de cusut

Maşina de spălat

Aspiratorul

Aparatul de ras

Fonograful

Becul electric

Lecţia 2: Oamenii de ştiinţă şi descoperirile lor

a. Electricitatea

Alessandro Volta- pila electrică

George Simon Ohm- legea conducţiei electrice.

Andre Marie Ampere: electromagnetismul

Michael Faraday –inducţia electromagnetică

James Clerk Maxwell- legile de bază ale electrotehnicii

Heinrich Rudolf Hertz – undele electromagnetice

b. Ştiinţele biologice

Claude Bernard- a pus bazele fiziologiei şi medicinei experimentale

Charles Darwin- a pus bazele teoriei evoluţioniste

Gregor Mendel- a descoperit legile eredităţii.

Robert Koch- a descoperit bacilul tuberculozei

Louis Pasteur- a întemeiat microbiologia, a descoperit vaccinul contra turbării şi a

inventat procedeul pasteurizării.

c) Ştiinţele naturii

Wilhelm Conrad Rotgen- a descoperit razele X

Marie şi Pierre Curie-Radioactivitatea

Albert Einstein- teoria relativităţii

Dimitri Mendeleev- sistemul periodic al elementelor

d. Contribuţii româneşti

Petrache Poenaru - stiloul

Augustin Maior- telefonia multiplă.

Alexandru Ciurcu- motorul cu reacţie

Traian Vuia,- primul avion care s-a ridicat de la sol cu mijloace proprii

Aurel Vlaicu,-primul avion construit în România

Henri Coandă- primul avion cu reacţie

Lecţia 3. Sat şi oraş

Descoperirile ştiinţifice şi invenţiile tehnice au avut însemnate consecinţe pe plan economic şi

social:

Sporirea natalităţii

Ameliorarea stării de sănătate

Creşterea gradului de confort şi igienă

Oraşele devin tot mai popolate şi poluate.

Se introduc transportul public urban, gazul, electricitatea şi apa curentă.

Lecţia 4: Literatura şi viaţa cotidiană

În plan literar se remarcă două curente:

Romantismul, ai cărui reprezentanţi principali au fost Victor Hugo, Alexander Dumas,

Alexander Puşkin şi Mihai Eminescu

Realismul, ai cărui reprezentanţi principali au fost: Charles Dickens, Lev Tolstoi, Honore de

Balzac, Mark Twain, Jules Verne şi Ion Luca Caragiale

5

Noile mijloace de informare (ziarele, radioul, cinematograful), liberalizarea regimurilor

politice şi dezvoltarea învăţământului au fost factorii care au contribuit la o tot mai largă răspândire

a culturii. Un număr din ce în ce mai mare de oameni au început să beneficieze de realizările

oamenilor de cultură. Învăţământul a devenit obligatoriu şi gratuit în majoritatea ţărilor europene. A

crescut numărul ziarelor şi revistelor. Apare cartea de mare tiraj, mai ieftină şi deci mai accesibilă.

Sunt organizate manifestări sportive naţionale şi internaţionale.. În 1896 au fost reluate jocurile

olimpice, după ce ele fuseseră interzise timp de 1400 de ani.

Lecţia 5. Arta

Arhitectura s-a caracterizat prin folosirea unor materiale noi (oţelul, sticla, betonul armat)

care au permis realizarea unor construcţii celebre ca Turnul Eiffel, Palatul de Cristal şi Podul de la

Cernavodă.

Pictori celebri ai perioadei au fost Van Gogh şi Gauguin. Muzicieni celebri au fost Vivaldi,

Verdi, Chopin

CAPITOLUL VI: PRIMUL RĂZBOI MONDIAL

Lecţia 1: Cauzele războiului

Lupta dintre Marile Puteri pentru reâmpărţirea lumii

Cursa înarmărilor

Dezvoltarea naţionalismului extremist

Lecţia 2: Începutul războiului

La 28 iunie 1914 are loc atentatul de la Sarajevo. O lună mai târziu Austro-Un garia a declarat

război Serbiei.

Forţe combatante – Puterile Centrale ( Germania, Austro-Ungaria, Turcia )

Antanta ( Rusia, Franţa, Anglia, Serbia, Belgia, Japonia )

Armata germană invadează Belgia şi Franţa dar este oprită în bătălia de pe Marna. Armata rusă

invadează Germania dar este înfrântă în bătăliile de la Tanenberg şi Lacurile Mazuriene. Armata

sârbă respinge atacul armatei austro-ungare. La sfârşitul anului 1914 pe toate fronturile situaţia

s-a stabilizat , războiul de mişcare fiind înlocuit cu războiul de uzură

Lecţia 3: Campania anului 1915

Italia intră în război de partea Antantei iar Bulgaria de partea Puterilor Centrale. Pe frontul de

vest se desfăşoară un război de poziţii, de tranşee, de uzură. Pe frontul de est ruşii suferă grele

înfrângeri. Serbia este ocupată.

Se deschid 2 fronturi noi – frontul italian

Frontul de la Salonic

Lecţia 4: Campania anului 1916

România şi Portugalia intră în război de partea Antantei. Pe frontul de vest se desfăşoară cele

mai mari bătălii din timpul războiului:

Bătălia de la Verdun

Bătălia de pe Somme

Puterile Centrale ocupă 2/3 din teritoriul României

Lecţia 5: Desfăşurarea războiului în 1917

S.U.A. şi Grecia intră în război de partea Antantei. Germania declanşează războiul submarin

total . În Rusia au loc 2 revoluţii în urma cărora puterea este luată de comunişti. Rusia iese din

război silind România să facă acelaşi lucru

Lecţia 6: Sfârşitul războiului

Ultimele ofensive germane pe frontul de vest. Capitularea aliaţilor Germaniei:

- Bulgaria ( 29 septembrie )

- Turcia ( 30 octombrie )

- Austro – Ungaria ( 3 noiembrie )

Contraofensiva anglo-franco-americană. Izbucnirea revoluţiei în Germania. Capitularea

Germaniei ( 11 noiembrie ).

Lecţia 7: Tratatele de pace

6

În vederea reglementării păcii a fost convocată la Paris o conferinţă ale cărei lucrări s-au

desfăşurat în perioada ianuarie 1919-august 1920. deşi la lucrări au participat reprezentanţii

tuturor statelor Antantei, deciziile esenţiale au fost luate de „Consiliul celor patru” alcătuit din

conducătorii SUA, Franţei, Marii Britanii şi Italiei.

S-au semnat 6 tratate ale căror prevederi principale erau:

Dezarmarea statelor învinse şi obligaţia acestora de a plăti despăgubiri de război.

Destrămarea imperiilor austro-ungar, ţarist şi otomat

Constituirea unor state noi : Austria, Ungaria, Polonia, Cehoslovacia, Iugoslavia

Desăvârşirea unităţii statale a Italiei şi României

Lecţia 7: Revoluţia din Rusia

Nemulţumirile faţă de regimul ţarist, foametea şi lipsurile de tot felul, deficienţele în

aprovizionarea frontului şi înfrângerile suferite pe front au dus la declanşarea în februarie 1917 a

unei revoluţii în urma căruia ţarul a fost detronat iar Rusia a devenit republică. Continuarea

războiului a nemulţumit populaţia şi a favorizat preluarea puterii de către bolşevici (comuniştiii

ruşi) în urma revoluţiei din noiembrie 1917.

Aceştia proclamă „ Republica Sovietelor de Deputaţi ai Muncitorilor , Soldaţilor, şi Ţăranilor şi

adoptă 3 decrete privind pacea, pământul şi naţionalităţile care atrag de partea lor marea masă a

populaţiei. De asemenea înfiinţează Armata Roşie şi CEKA şi reuşesc să-şi înfrângă adversarii

(numiţi „albi”) şi să facă faţă intervenţiei străine. Astfel, pe 30 decembrie 1922 ia naştere Uniunea

Republicilor Sovietice Socialiste (URSS).

CAPITOLUL VII: DEMOCRAŢIE ŞI TOTALITARISM. PERIOADA INTERBELICĂ

(1919-1938)

Lecţia 1: Statele interbelice Perioada interbelică a fost perioada cupriunsă între primul şi al doilea război mondial. În

perioada interbelică au existat 2 tipuri de state:

State democratice

State dictatoriale

Principalele state democratice au fost SUA, Marea Britanie şi Franţa.

După primul război mondial SUA au devenit principala putere economică a lumii. SUA nu

au fost afectate de distrugerile primului război mondial şi au intrat mai târziu în război, neutralitatea

permiţându-i să câştige piaţa europeană.. Istoria SUA în perioada interbelică s-a caracterizat prin 3

fenomene majore:

Menţinerea segregării rasiale (pe criterii de rasă),

Impunerea prohibiţiei

Dezvoltarea gansterismului..

Marea Criză din 1929-1933 a lovit puternic economia americană care a reuşit însă să se refacă

datorită programului anticriza iniţiat de preşedintele Franklin Delano Roosevelt .

Marea Britanie era prima putere colonială şi a cincea putere economică a lumii. Era o

monarhie parlamentară dominată de 2 partide:conservator şi laburist. Franţa era a doua putere

colonială şi a patra putere economică a lumii.Viaţa politică se caracteriză printr-o puternica

instabilitate

Lecţia 2. Comunism şi fascism

Principalele state dictatoriale au fost URSS, Italia şi Germania.

În URSS, după moartea lui Lenin puterea a fost luată de Stalin care a instaurat un regim de

dictatură personală ce va provoca milioane de victime. Agricultura a fost colectivizată. S-a

declanşat un masiv proces de industrializare care a făcut din URSS a treia putere economică a lumii.

Puterea militară a URSS s-a întărit.

În Italia, în 1922 puterea este preluată de Partidul fascist condus de Benito Mussolini care

instaurează un regim dictatorial bazat pe teroare contra oponenţilor, controlul partidului asupra

statului, dirijism economic şi cenzură.

7

În Germania, în 1933, puterea este preluată de Partidul Nazist condus de Adolf

Hitler instaurează un regim dictatorial bazat pe teroare contra oponenţilor, controlul partidului

asupra statului, dirijism economic, cenzură.A fost proclamată superioritatea rasei ariene (germane).

S-a declanşat o campanie antisemită (împotriva evreilor). S-a iniţiat un masiv program de înarmare.

În acelaşi timp s-au luat măsuri care au contribuit la relansarea economiei, Germania devenind a

doua putere economică a lumii.

Lecţia 3 : Evoluţii politice după primul război mondial

După primul război mondial au luat fiinţă partide comuniste în majoritatea statelor lumii.

Pentru a declanşa aşa numita revoluţie mondiala, în martie 1919, la Moscova a luat fiinţă

Cominternul. Revoluţiile comuniste declanşate în diverse ţări vor eşua însă, singurul succes fiind

instaurarea comunismului în Mongolia.

În perioada interbelică în ţările asiatice şi africane , care se aflau sub dominaţia unor puteri

europene, în special cele aflate sub dominaţia Angliei şi Franţei se vor iniţia o serie de mişcări

pentru obţinerea independenţei. revoluţia kemalistă din Turcia, războiul civil din China, mişcarea

condusă de Mahatma Gandhi în India etc.

Deşi în primul deceniu interbelic s-au semnat o serie de tratate care , aveau ca scop evitarea

unui nou război, începând cu anul 1931 s-au desfăşurat o serie de evenimente care vor duce în cele

din urmă la declanşatrea celui de al doilea război mondial:

Anexarea Manciuriei de către japonezi

Anexarea Etiopiei de către italieni

Războiul civil din Spania

Constituirea Axei Berlin- Roma-Tokio

Războiul chino-japonez

Anexarea Austriei de către Germania şi a Albaniei de către Italia

Dezmembrarea Cehoslovaciei

Lecţia 4: Viaţa cotidiană

În perioada interbelică au continuat să se dezvolte oraşele şi a continuat cea de a doua

revoluţie industrială bazată pe petrol şi electricitate. Industriile de vârf erau petrolieră, energetică,

constructoare de maşini, electrotehnică, aeronautică şi automobilului.

Cultura devine mai accesibilă. Apar noi stiluri muzicale: jazz, tango etc. Sportul, radioul şi

cinematograful devin principalele mijloace de distracţie şi informare.

CAPITOLUL VIII: AL DOILEA RĂZBOI MONDIAL

Lecţia 1 : Cauze -lupta pentru reîmpărţirea lumii

- cursa înarmărilor

Lecţia 2: Începutul războiului

La 1 septembrie 1939,Wehrmachtul invadează Polonia.La 3 septembrie,Marea Britanie şi Franta

declară război Germaniei. Polonia este înfrântă ,teritoriul său fiind împărţit între Germania şi

U.R.S.S. , ale cărei trupe invadaseră această ţară la 17 septembrie. În acest timp pe frontul de vest se

desfăşura "războiul ciudat".

Lecţia 3: Agresiunea germană în Nordul şi Vestul Europei

La 9 aprilie 1940 trupele germane invadează Danemarca şi Norvegia. La 10 mai armatele germane

invadează Olanda, Luxemburgul, Belgia şi Franţa. La 15 mai Olanda a capitulat. La 27 mai Belgia a

capitulat. La 5 iunie începe bătălia Franţei. La 10 iunie Italia intră în război. La 22 iunie Franţa

capitulează în timp ce la Londra se constituie mişcarea "Franţa Liberă" condusă de generalul

Charles de Gaulle. În lunile august-octombrie 1940 s-a desfăşurat o violentă bătălie aeriană între

Luftwaffe şi R.A.F. Bătălia Angliei a fost pierdută de germani.

Lecţia 4: Extinderea războiului în Europa sud-estică şi Africa

Prăbuşirea Franţei şi eliminarea Angliei de pe continent au determinat România,Bulgaria,Ungaria şi

Finlanda să se alăture statelor Axei. La 28 octombrie 1940 trupele italiene invadează Grecia. La 6

aprilie 1941 trupe germane, italiene, ungare şi bulgare invadează Iugoslavia şi Grecia. În mai 1941

britanicii îi alungă pe italieni din Africa de est. Hitler trimite în nordul Africii un corp de armată

condus de generalul Erwin Rommel. Bătălia Atlanticului s-a intensificat submarinele germane

8

provocând grele pierderi navelor britanice. În ţările ocupate de armatele hitleriste a început o

mişcare de rezistenţă antihitleristă.

Lecţia 5: Mondializarea războiului

La 22 iunie 1941 Germania dezlănţuie războiul împotriva U.R.S.S..Pînă la sfârşitul anului, Vestul

Rusiei este cucerit dar ofensiva germana este oprita la Moscova şi Leningrad. În septembrie 1941 s-

a constituit coaliţia antihitleristă(Marea Britanie, U.R.S.S. şi S.U.A.). La 7 decembrie 1941

japonezii au atacat prin surprindere baza aero -navala americană de la Pearl Harbour. La 4 iunie

1942 flota americană distruge flota japoneză în bătălia de la Midway.Pe frontul de est Armata Roşie

a dat o lovitură decisivă armatei germane în bătălia de la Stalingrad.Pe frontul african are loc bătălia

de la El Alamein încheiată cu înfrângerea lui Rommel.

Lecţia 6. Victoria Naţiunilor Unite

Pe frontul de est germanii suferă o mare înfrângere în bătălia de la Kursk (1943).În Europa

apuseană anglo-americanii au dobândit superioritatea aeriană ,aviaţia lor începand să execute

bombardamente de mari proporţii asupra centrelor industriale germane. La 6 iunie 1944 Aliatii

debarcă în Normandia şi încep eliberarea Franţei,Belgiei şi Olandei.Ofensiva germană din Ardeni

este respinsă.În Pacific flota japoneză suferă o înfrângere zdrobitoare în bătălia de la Leyte.În 1945

armatele aliate au pătruns pe teritoriul Germaniei silind-o să capituleze(8/9 mai)La 6 şi 9 august 2

bombe atomice americane distrug oraşele Hiroşima şi Nagasaki.La 2 septembrie Japonia a

capitulat,moment ce marchează sfârşitul războiului.

CAPITOLUL IX: LUMEA POSTBELICĂ

Lecţia 1:Instaurarea comunismului în lume

Una din principalele consecinţe ale celui de al doilea război mondial a fost formarea

sistemului mondial socialist. Sistemul mondial socialist s-a format prin instaurarea unor regimuri

de stânga (socialiste, comuniste) într-o serie de ţări de pe glob.

Dificultăţile economice, tensiunile sociale şi ocupaţia sovietică au făcut ca între anii 1945 –

1949 să se instaureze regimuri comuniste în Republica Democrată Germană, Polonia,

Cehoslovacia, Ungaria, România şi Bulgaria. Aceste ţări, împreună cu Albania şi Iugoslavia,

unde comuniştii luaseră puterea încă din timpul războiului s-au numit « democraţii populare »,

ele fiind integrate în « lagărul socialist (comunist).

În Asia, s-au instaurat regimuri comuniste durabile în Coreea de Nord, China şi Vietnam. În

Cuba, în 1959, forţele revoluţionare conduse de Fidel Castro şi Ernesto Che Guevara îl alungă de

la putere pe dictatorul Fulgencio Batista şi instaurează un regim comunist.

Lecţia 2: Apariţia şi evoluţia unor noi state independente

S-a realizat prin decolonizare, adică prin destrămarea imperiilor coloniale. Principalele

cauze ale decolonizării au fost al doilea război mondial şi formareea sistemului mondial socialist.

Decolonizarea s-a realizat atât pe cale paşnică (ca de exemplu în India, Libia, Pakistan etc) cât şi în

urma unor războaie sângeroase ( în cazul Vietnamului, Algeriei, Angolei ş-a).

Majoritatea noilor state independente au rămas într-o stare de subdezvoltare, fiind incluse în

“ Lumea a III – a “ caracterizată prin : sărăcie, foamete, boli şi analfabetism. Lecţia 3 : Modele ale dezvoltării economice

La mijlocul secolului XX s-a declanşat cea de a treia revoluţie industrială care a avut la

bază electronica, informatica şi energia nucleară.

Ţările lumii cunosc 2 modele ale dezvoltării economice:

Modelul capitalist ( al societăţii de consum )

Modelul comunist ( al economiei dirijate)

Lecţia 4: Războiul rece

Termenul de război rece desemnează competiţia angajată între SUA şi URSS pentru

stăpânirea lumii. Manifestări ale războiului rece :

Constituirea NATO

Constituirea Pactului de la Varşovia

Cursa înarmărilor ( în special nucleare).

Crize ale războiului rece :

9

Criza Berlinului ( 1948 – 1949 )

Războiul din Coreea ( 1950 – 1953)

Criza rachetelor din Cuba ( 1962)

Războiul din Vietnam (1964-1975 )

Războiul din Afganistan ( 1979-1989 )

CAPITOLUL X : LUMEA ÎN PRAGUL MILENIULUI III

Lecţia 1 : Anul 1989 în Europa

1989 a fost un an crucial pentru istoria omenirii. În acel an, regimurile dictatoriale

comuniste din Europa de Est, care păreau bine ancorate, s-au prăbuşit sub presiunea maselor

populare şi războiului secret purtat de Occident. Ţările din Europa de Est au păşit într-o nouă etapă

istorică, caracterizată prin introducerea democraţiei, statului de drept şi economiei de piaţă. Aceste

ţări întâmpină astăzi dificultăţi economice care conduc la instabilitate socială şi politică. Prăbuşirea

comunismului a favorizat şi exacerbarea curentelor naţionaliste şi separatiste, lucru care a dus la

destrămarea URSS, Iugoslaviei şi Cehoslovaciei şi la reapariţia tendinţelor revizioniste. În aces

timp, Europa occidentală a cunoscut un nou salt economic.

Lecţia 2: Stabilitate şi instabilitate în lumea politică de astăzi

Factorii de stabilitate :

Integrarea europeană

Alianţa nord-atlantică

Factorii de instabilitate :

Rivalităţile economice.

Mişcările separatiste.

Recrudescenţa fundamentalismului islamic.

Criminalitatea economico-financiară şi activitatea grupărilor mafiote

Terorismul

Lecţia 3: Integrarea europeană şi atlantică

În anul 1977 a luat naştere Comunitatea Economică Europeană, alcătuită din 6 state. În 1993

CEE îşi va schimba numele în Uniunea Europeană. Numărul statelor membre ale Uniunii va creşte

constant fiind în prezent de 28.

Lecţia 4: Probleme globale ale omenirii

Criza alimentară

Epuizarea unor resurse naturale.

Poluarea şi deteriorarea mediului ambiant.

Răspândirea maladiei SIDA.

Răspândirea traficului şi consumului de droguri.