CURS 1

1. Istoric, definiţii ale violentei domestice.

2. Continutul notional al fenomenului. Forme de abuz

3. Frecventa. Cauze

4. Implicatii

Creşterea numărului de victime ale violenţei domestice determina

recunoasterea fenomenului (awareness) si derularea masurilor de

preventie a cazurilor potentiale si de actiune catre cazurile active.

S-a initiat in Ro un proiect prin care în programa de studiu pentru

profesioniştii din domeniul sănătăţii şi al asistenţei sociale să fie

inclus un modul destinat special cazurilor de violenţă domestică.

Proiectul a fost initial susţinut în România de Şcoala Postliceală

Sanitară Fundeni, alături de Ministerul Sănătăţii, ANPF şi Ordinul

Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali

[1]

Istoric • VD este o problema majora de sanatate (medicala) si de respect a drepturilor

omului (legala) cu importante implicatii individuale, sociale, economice,

psihologice in care adesea victimele tacute sunt copiii.

• VD este sociologic un aisberg: varful acestuia este reprezentat de cazurile active

despre care societatea ia cunostiinta si care reprezinta doar 2%-10%: max. 10%

din femei ajung pana la urma la un medic pentru diferite consulturi si max. 50%

spun ceva cuiva (familiei, etc.): vina, rusine, frica.

• Nici o tara nu poate pretinde ca nu are acest fenomen. VD depaseste granitele

culturale, claselor sociale, educationale, economice, etnicitatii, varstei, orientarii

sexuale si ale timpului.

• Abuzul in antecedente este cel mai important predictor pentru repetare in viitor.

• In ciuda a ceea ce se crede, respectiv ca cel ce abuzeaza si-a pierdut pentru

moment controlul comportamentului dar in viitor el se va motiva pentru a nu mai

repeta abuzul, de cele mai multe ori realitatea este diferita: cel ce abuzeaza nu isi

pierde controlul ci isi alege intentionat momentul si forma prin care sa exercite

abuzul: VD se petrece nu prin lipsa de control si tocmai pentru a controla o alta

persoana.Acesta este motivul pentru care agresorul trebuie sa participe la

conversie sociala si la programe de reinsertie sociala (vezi legislatia curenta).

DEFINITII ALE VIOLENTEI DOMESTICE, VD

Declaratia asupra eliminarii violentei asupra femeii, ONU, 20 Dec. 1993 (Declaration on the Elimination of Violence against Women)

Violenta impotriva femeii se clasifica in 3 categorii: violenta in familie (VD), violenta in comunitate si violenta statala.

Violenta impotriva femeii: “Violenta fizica, sexuala si psihologica in familie, inclusiv bataia, abuzul sexual al fetitei in domiciliu, violenta legata de dota, violul marital, mutilarea genitala si alte practici ce produc vatamarea femeii cat si violenta nemaritala si violenta legata de exploatare (s.n.)”. In conventie se enumera formele de violenta asupra femeii

Violenta domestica Conventia privind combaterea violentei asupra femeii si

violentei domestice (Consiliul Europei: Conventia de la Istanbul, 2011) Convention on preventing and combating violence against women and domestic violence

• “VD inseamna orice act fizic, sexual, psihologic sau economic de violenta in familie sau domestica intre actuali si fosti parteneri aflati in relatie maritala sau de concubinaj, indiferent daca agresorul imparte sau nu acelasi domiciliu (s.n.)”. Se subliniaza ca originea violentei este partenerul si ca tipul de relatie cu partenerul este nerelevant.

• “Violenta intima asupra partenerului” “Intimate partner violence" (IPV)

• Este o abordare americana asupra fenomenului care a beneficiat de cercetarile sociologice extinse ale lui M.P. Johnson incepand cu anii 1990 [2].

• Este considerata sinonima cu abuzul domestic sau violenta domestica desi in fapt termenul de VD este mai larg intrucat include si abuzul asupra copilului sau asupra varstnicului ca membri ai familiei, etc.

• Include: 1. Violenta comuna de cuplu fara tulburare de comportament 2. Terorismul intim (in intimitate) cu tulburare de comportament

a) Psihopatic (in general violent) b) Disforic borderline (dependenta afectiva de relatie)

3. Rezistenta violenta (impotriva abuzului) [3] 4. Control violent mutual

• Violenta impotriva femeilor este inclusa in violenta domestica, unde se regaseste alaturi de abuzul altor membrii ai familiei precum copilul (abuzul fizic si psihologic al copilului) , varstnicul (abuzul varstnicului), etc.

• Definitiile mai vechi au creat o asociere intre violenta fizica si violenta in familie

• ”Violenţa domestică este o ameninţare sau provocare, petrecută în

prezent sau în trecut, a unei răniri fizice (s.n.) în cadrul relaţiei dintre

partenerii sociali, indiferent de statutul lor legal sau de domiciliu (Stark si Flitcraft, Inst. Melissa pt. preventia violentei si tratarea victimelor violentei, 1991) [4]

• Astazi fenomenul este conceptual mai larg incluzand si alte forme de abuz.

• "In sensul prezentei legi, violenta in familie reprezinta – orice actiune sau inactiune intentionata, cu exceptia

actiunilor de autoaparare ori de aparare, manifestata fizic sau verbal,

– savarsita de catre un membru de familie impotriva altui membru al aceleiasi familii,

– care provoaca ori poate cauza un prejudiciu sau suferinte fizice, psihice, sexuale, emotionale ori psihologice,

– inclusiv amenintarea cu asemenea acte, constrangerea sau privarea arbitrara de libertate.“

(art. 3, Legea 217/2003 modificata de 25/2012 republicata in 2014, [5])

Continutul notional al fenomenului. Forme de abuz

1. violenta verbala – adresarea printr-un limbaj jignitor, brutal, precum utilizarea de insulte, amenintari, cuvinte si expresii degradante sau umilitoare;

2. violenta psihologica – impunerea vointei sau a controlului personal, provocarea de stari de tensiune si de suferinta psihica in orice mod si prin orice mijloace, violenta demonstrativa asupra obiectelor si animalelor, prin amenintari verbale, afisare ostentativa a armelor, neglijare, controlul vietii personale, acte de gelozie, constrangerile de orice fel, precum si alte actiuni cu efect similar;

3. violenta fizica – vatamarea corporala ori a sanatatii prin lovire, imbrancire, trantire, tragere de par, intepare, taiere, ardere, strangulare, muscare, in orice forma si de orice intensitate, inclusiv mascate ca fiind rezultatul unor accidente, prin otravire, intoxicare, precum si alte actiuni cu efect similar;

4. violenta sexuala – agresiune sexuala, impunerea de acte degradante, hartuire, intimidare, manipulare, brutalitate in vederea intretinerii unor relatii sexuale fortate, viol conjugal;

5. violenta economica – interzicerea activitatii profesionale, privare de

mijloace economice, inclusiv lipsire de mijloace de existenta primara, cum

ar fi hrana, medicamente, obiecte de prima necesitate, actiunea de

sustragere intentionata a bunurilor persoanei, interzicerea dreptului de a

poseda, folosi si dispune de bunurile comune, control inechitabil asupra

bunurilor si resurselor comune, refuzul de a sustine familia, impunerea de

munci grele si nocive in detrimentul sanatatii, inclusiv unui membru de

familie minor, precum si alte actiuni cu efect similar;

6. violenta sociala – impunerea izolarii persoanei de familie, de comunitate si

de prieteni, interzicerea frecventarii institutiei de invatamant, impunerea

izolarii prin detentie, inclusiv in locuinta familiala, privare intentionata de

acces la informatie, precum si alte actiuni cu efect similar;

7. violenta spirituala – subestimarea sau diminuarea importantei satisfacerii

necesitatilor moral-spirituale prin interzicere, limitare, ridiculizare,

penalizare a aspiratiilor membrilor de familie, a accesului la valorile

culturale, etnice, lingvistice ori religioase, impunerea aderarii la credinte si

practici spirituale si religioase inacceptabile, precum si alte actiuni cu efect

similar sau cu repercusiuni similare.

Cine este victima VD?

Art. 5 Legea 217/2003 modificata de OG 25/2012, republicata in 2014 [5])

In sensul prezentei legi, prin membru de familie (s.n.) se intelege: a) ascendentii si descendentii, fratii si surorile, copiii acestora

(s.n.), precum si persoanele devenite prina doptie, potrivit legii, astfel de rude;

b) sotul/sotia si/sau fostul sot/fosta sotie; c) persoanele care au stabilit relatii asemanatoare acelora

dintre soti sau dintre parinti si copii, in cazul in care convietuiesc;

d) tutorele sau alta persoana care exercita in fapt ori in drept drepturile fata de persoana copilului;

e) reprezentantul legal sau alta persoana care ingrijeste persoana cu boala psihica, dizabilitate intelectuala ori handicap fizic, cu exceptia celor care indeplinesc aceste atributii in exercitarea sarcinilor profesionale.

Frecventa • Numărul de victime ale violenţei în familie in Ro a crescut de la 8.104

în 2004 la 12.161 in 2009, în acelaşi interval înregistrându-se 778 de

decese cauzate de incidentele domestice (Agenţiei Naţionale pentru

Protecţia Familiei, ANPF).

• Cea mai mare pondere în cazurile de violenţă domestică din

intervalul 2004-2009 o au victimele de sex feminin din grupele de

vârstă 0-14 ani (17,69%), 25-35 ani (14,25%) şi 35-45 ani (14,16%).

• În ceea ce priveşte demersurile legale întreprinse de victimele

violenţei în familie, 37% dintre acestea au solicitat expertiză medico-

legală în vederea obţinerii certificatului medico-legal, 30% au depus

plângere la Poliţie, iar 2% au început procedura de divorţ (ANPF*) * acestea sunt datele de care se dispune oficial . ANPF ca structura a fost

desfiintata.

• 25% dintre membrii unei familii sunt agresati fizic cel putin o data in decursul vietii.

• Se apreciaza ca 50% dintre agresiunile declarate ale femeii sunt pentru abuz fizic si ca 25-35% din solicitarile femeii sunt legate de abuzul fizic sau sexual chiar daca nu este declarat ca atare (dureri diverse, ameteli, etc.) [15].

• Exista si diferente culturale: Curtea Suprema a Emiratelor Arabe Unite: “un barbat are dreptul sa-si disciplineze la nevoie fizic sotia si copii cat timp nu lasa urme” [16]

• In 40-70% asociaza abuzul si neglijarea copiilor (altii apreciaza un procent chiar mai mare). Cu cat formele de abuz asupra mamei sunt mai intense cu atat mai mult este mai intens si abuzul asupra copilului ei (D. MEICHENBAUM, S. KEELEY, 2001, [17].

• Justificarea agresiunii este oferita in: Afganistan 90%, Iordania 87%, Mali, Guinea 86%, Laos 81%, Republica Central Africana 80%, India 54%, Mozambic, 39%, Vietnam 36%, Egipt 39%, Turcia 25%, Moldova 21%, Rep. Macedonia,15%, Filipine 14%, Muntenegru 11%, Mongolia 10%, Armenia 9%, Georgia 7%, Republica Domenicana 4%, Ucraina 4%, [18,19]

CAUZE

• Cauze de fond: – Abuz de alcool – Tulburari psihice – Dorinta de control – Tulburari de personalitate

• Comportament agresiv (nu numai in familie dar si social) – Un predictor important este abuzul in copilarie al abuzatorului. Riscul de abuz al

tanarului abuzat este ridicat. Abuzul devine o iesire pentru problemele psihologice, lipsuri sau relatiile esuate. Sau un model al binelui. Abuzul devine o obisnuinta pentru ca:

• aduce solutii pentru prezent • are la baza controlul asupra celorlalti ceea ce este dorit de catre acestia • Este ingaduit, nepedepsit sau chiar sustinut si deci invata ca pot multiplica comportamentul

spre beneficiul lor

• Cauze imediate: – stress – furie – depresie – provocare – disperare – gelozie – probleme economice, somaj

Cauze individuale

American Academy of Experts in Traumatic stress, www.helpguide.org. Tina de Benedictis, Ph.D., Jaelline Jaffe, Jeanne Segal. Domestic Violence and Abuse: Types, Signs, Symptoms, Causes, and Effects [http://www.aaets.org/article144.htm] accesat pe 032.03.2014

1. Politia considera adesea VD nu ca pe o fapta cu potential infractional ci ca pe o disputa domestica in care nu trebuie sa se amestece

2. Instantele de regula nu impun sanctiuni economice severe ori cu privare de libertate

3. Comunitatea nu ostracizeaza agresorii (toleranta) cautand adesea explicatii victimologice sau vinovatii ascunse ale victimei (invinovatirea femeii) sau conform careia abuzul este o parte a relatiei (invidie)

4. Consilierii, biserica incearca sa ofere o a doua sansa spre a se reface relatia

5. Stereotipuri societale bazate pe sexualizarea sociala favorizeaza barbatul ca de altfel si societatea care promoveaza modelul masculin de succes

1. Metrosexual - 1994, Mark Simson:” "Metrosexual man, the single young man with a high disposable income, living or working in the city (because that’s where all the best shops are) is perhaps the most promising consumer market of the decade"

2. Spornosexual (A metrosexual, especially into sports, porn, big strategically placed tattoos and fitness of his own body)

3. Lumbersexual (A Metro-sexual who has the need to hold on to some outdoor based rugged-ness, thus opting to keep a finely trimmed beard. )

Cauze societale prin care societatea perpetueaza comportamentul antisocial

American Academy of Experts in Traumatic stress, www.helpguide.org. Tina de Benedictis, Ph.D., Jaelline Jaffe, Jeanne Segal. Domestic Violence and Abuse: Types, Signs, Symptoms, Causes, and Effects [http://www.aaets.org/article144.htm] accesat pe 032.03.2014

http://www.telegraph.co.uk/men/fashion-and-style/10881682/The-metrosexual-is-dead.-Long-live-the-spornosexual.html

Posibile consecinte ale VD Individuale 1) Insomnie 2) Depresie 3) Anxietate 4) Stima de sine scazuta 5) Lipsa de incredere 6) Abandon 7) Furie 8) Sensibilitate la respingere 9) Capacitate fizica si psihica redusa 10) Relatii sociale deteriorate cu propria familie 11) Alienare 12) Abuz de substante 13) Deces Asupra copilului 1) Abuz fizic/psihologic al copilului

American Academy of Experts in Traumatic stress, www.helpguide.org. Tina de Benedictis, Ph.D., Jaelline Jaffe, Jeanne Segal. Domestic Violence and Abuse: Types, Signs, Symptoms, Causes, and Effects [http://www.aaets.org/article144.htm] accesat pe 032.03.2014

Copilul martor ca victima colaterala

• Tulburari emotionale, comportamentale (devin violenti, se dezorganizeaza sau se superorganizeaza incercand sa devina perfecti), tulburari de dezvoltare psiho-somatica (depresie, stima de sine scazuta), academica/scolare (rezultate ce scad, se pot retrage de la scoala).

• Cu timpul:

1)Risc crescut sa dezvolte propriul comportament violent 2)Risc crescut de sinucidere 3)Risc crescut de consum de substante 4)Risc crescut de agresiuni contra vietii sau sanatatii 5)Risc crescut sa foloseasca violenta pentru a-si ameliora stima de

sine scazuta 6)Risc crescut sa devina abuzivi la randul lor

American Academy of Experts in Traumatic stress, www.helpguide.org. Tina de Benedictis, Ph.D., Jaelline Jaffe, Jeanne Segal. Domestic Violence and Abuse: Types, Signs, Symptoms, Causes, and Effects [http://www.aaets.org/article144.htm] accesat pe 032.03.2014

Pasii ce trebuie a fi intreprinsi (actiune si suport)

1. Documentare 2. Informare: ce i se intampla acum, ce i se poate intampla,

cine o poate ajuta (concret) 3. Ajutor pentru mama si copil:

1. Pe termen scurt: serv. medicale pentru mama/copil (internare la nevoie), anunt al organizatiilor guv/nonguv, solicitare interventie politie, loc in centru, ajutor legal (exp. Med-leg, asistenta juridica)

2. Pe termen lung: loc de munca, domiciliu, ajutor legal (ordin de protectie, asistenta juridica)

4. Urmarire 5. Advocacy (masuri active adresate cunoasterii fenomenului

si prevenirii lui)

Helpguide.org. Domestic Violence and Abuse Signs of Abuse and Abusive Relationships [http://www.helpguide.org/mental/domestic_violence_abuse_types_signs_causes_effects.htm] accesat 03.02.2014