program david snaiber
TRANSCRIPT
-
7/26/2019 Program David Snaiber
1/7
In exclusivitate pentru "Formula AS" - David Servan Schreiber
Un program anti-cancer pornit din proprie experienta
"Cancerul poate f invins prin mijloace la indemana oricui"
Medic psihiatru de renume international, autor de carti cu succes urias, David
Servan Schreiber s-a confruntat el insusi cu cancerul. O lupta in care a invins si a
carei experienta o comunica in speranta de a de folos
!ovestea celui pe care presa internationala il numeste familiar DSS este una de
roman. !sihiatru si neurolo de anverura mondiala, David Servan Schreiber avea
de la bun inceput toate atuurile pentru a deveni o vedeta. Foarte carismatic,
binecunoscut pentru ca este ul cel mare al faimosului ##SS $#ean #ac%ues Servan
Schreiber - fondatorul revistei &. 'xpress si autor al cartii "Sdarea Mondiala(%uot)*, David se arma ca cercetator in domeniul neuropsihiatriei, la una dintre
cele mai celebre universitati medicale americane, cea din !ittsbur. In +
lanseaa o carte care avea sa devina un bestseller mondial, "/indeca stresul,
anxietatea si depresia, fara medicamente si fara psihanalia", bulversand lumea
psihiatriei prin concluia sa scandaloasa0 boala secolului +1, stresul $anxietatea,
alienarea*, poate contracarata fara medicamente, prin mi2loace naturale a3ate
la indemana oricui. !atru ani mai tariu vine cu o noua "bomba"0 "Anticancer".
&umea a3a stupeata ca faimosul si carismaticul DSS a suferit el insusi de un
cancer la creier. Dupa o operatie, chimioterapie si toate demersurile pe care le
cunoaste medicina conventionala, atunci cand parea ca totul a intrat in normal,cancerul sau a recidivat. A urmat o noua operatie, numai ca de data aceasta,
tanarul cercetator si-a dat seama ca mi2loacele acceptate de medicina
conventionala nu sunt suciente. !entru a se vindeca complet, avea nevoie sa
stie mai mult. Astfel, fondeaa pe lana 4niversitatea de Medicina din !ittsbur
un centru de cercetari "interative", care pleaca de la premisa ca pentru a
combate boala trebuie sa apelam, inainte de toate, la psihic si la fortele
su3etesti. Ani de ile face cercetari aprofundate in domeniul cancerului, se
consulta cu cei mai mari experti mondiali, participa la conferinte de pe intreaa
planeta si diera toata literatura stiintica pe tema cancerului. 5oncluia sa0
"5ancerul este mai mult o chestiune de stil de viata. Fiecare dintre noi avem in
corp celule canceroase, dar boala nu se declanseaa la toti. Am vrut sa a3u care
este motivul pentru care unii dintre noi fac cancer si altii nu. 5eea ce am
descoperit este faptul ca, asa cum toti avem celule canceroase in corp, tot asa
avem si mi2loacele naturale de a ne apara impotriva cancerului. 6u trebui decat
sa invatam sa ne servim de aceste mi2loace naturale". Fara sa nee nici un
moment medicina conventionala, si dupa ce a testat pe el insusi toate
recomandarile pe care le face, David Servan Schreiber explica felul in care putem
sa ne folosim de mi2loacele noastre naturale de aparare impotriva acestei boli,
care a devenit principala caua a mortalitatii in lumea contemporana. In interviul
pe care l-a acordat revistei "Formula AS", l-am ruat pe celebrul om de stiinta
franco-american sa explice cat se poate mai clar proramul anticancer, elaborat
prin propria sa experienta de lupta cu boala, pe care a ibutit s-o invina de doua
-
7/26/2019 Program David Snaiber
2/7
ori.
"In stadii declansate deja, tumorile canceroase trebuie operate"
- Care este diferenta intre terapia anticancer pe care o propuneti dvs. si
abordarea medicinei clasice in ceea ce priveste cancerul?
- In primul rand, as vrea sa precie un element foarte important0 atunci cand
cancerul s-a declansat de2a, atunci cand exista de2a o tumora canceroasa, asa
cum s-a petrecut in caul meu, abordarea medicinei clasice este sinura posibila
pentru stadiul in care se a3a stiinta in acest moment. Operatia, chimioterapia si
celelalte masuri care se iau in acest ca mi-au salvat viata. 'xista si ceea ce
stiinta numeste "remisii spontane", adica o retraere a tumorii, uneori denitiva,
dar mecanismele ce se pun in miscare in aceste cauri rare nu sunt descifrate de
catre stiinta in acest moment. !ur si simplu, nu stim cum se petrece acest lucru.
Dar in ma2oritatea lor covarsitoare, tumorile canceroase trebuie operate. 6ici unmoment nu am sustinut faptul ca medicina clasica trebuie evitata, ci dimpotriva.
5eea ce s-a petrecut cu mine m-a facut insa sa-mi pun intrebari. Dupa ce am
facut tot ceea ce puteam sa fac cu mi2loacele traditionale de tratament, m-am
intors la viata mea obisnuita, mi-am reluat lucrul la universitate si la 5entrul de
cercetari interale in medicina, parea ca totul reintrase in normal. /oiam sa uit de
cancer. 6umai ca, intr-o buna i, medicii mi-au spus0 "Stiti, cancerul a revenit".
5and ai trecut odata pe lana moarte, viata este altfel, are o savoare si o
intensitate fantastica. Asa era pentru mine. 7evenirea cancerului a fost ca o
recadere in infern. Atunci am inceput sa-mi pun cu adevarat intrebari0 5e se
intamplase8 De ce revenise cancerul8 Faptul ca o tumora canceroasa se devoltain corpul meu nu este un lucru normal. Avem mii de mici celule canceroase in
corp, dar ele raman inactive pana cand ceva anume le face sa se treeasca. 5e
anume activeaa aceste celule canceroase8 6u stim. Dar stim ca intr-un fel sau
altul, corpul nostru isi mobilieaa mi2loacele sale de aparare naturale, curata
terenul si blocheaa devoltarea acestor celule maline. 5orpul meu nu-si facuse
treaba bine, din moment ce cancerul meu se reactivase. De ce8 /oiam un
raspuns la aceasta intrebare si acesta a fost punctul din care au pornit cercetarile
mele ulterioare. Stiinta medicala conventionala se intereseaa in primul rand de
tumora0 trebuie detectata si apoi distrusa prin orice mi2loace - chiruricale,
radioterapie, chimioterapie... 6u exista alta cale, trebuie sa faci asta. Dar pe minema interesa si restul. Abordarea mea a fost sa pornesc de la ceea ce incon2oara
tumora, "terenul" pe care aceasta se devolta si care ii in3uenteaa evolutia.
Stim ca pentru a se devolta, o tumora are nevoie de un mediu in3amatoriu, fara
de care aceasta nu ar putea reista sistemului nostru imunitar. Deci e nevoie, pe
de-o parte, sa determinam ce creeaa acest mediu in3amatoriu, si pe de-alta, sa
a3am elementele care stimuleaa mecanismele noastre de aparare. Apoi,
tumora, pentru a se devolta, are nevoie sa creee noi vase sanuine, pentru a
primi oxienul de care are nevoie. 9rebuia deci sa a3u care sunt factorii ce
in3uenteaa toate acestea, conform unei loici simple. 9rebuia sa intele cum
functioneaa aceste mi2loace naturale de aparare, inainte de a le utilia, de a lestimula, si chiar de a le amplica, daca este posibil. Si, ca sa va raspund in sfarsit
-
7/26/2019 Program David Snaiber
3/7
la intrebare, ceea ce diferentiaa abordarea mea de cea clasica este ideea de a
actiona asupra acestor elemente care favorieaa devoltarea tumorii, in loc sa
astept ca ea sa creasca, pentru a putea operata. In plus, de a actiona asupra
mediului in care se instaleaa tumora in asa fel incat ea sa se "sufoce".
"Am testat totul pe mine insumi"
- Cu aceasta noua abordare este posibila vindecarea cancerului sau vorbim doar
de prevenirea lui?
- !entru mine nu exista o ruptura intre a preveni si a vindeca. 4n cancer este in
acelasi timp si tumora, si mediul in care ea se devolta. 'ste un intre. Si as vrea
sa mai precie aici ca aceasta viiune a importantei "terenului" pe care se
instaleaa tumora nu este numai a mea, ci si a unora dintre cei mai importanti
cercetatori ai cancerului de pe planeta, care au conrmat valoarea acestei
abordari si au recunoscut ca ea constituie o innoire ma2ora, in ceea ce privestetratamentul cancerului in acest moment. In ceea ce ma priveste, anditi-va la
faptul ca eu nu eram un cercetator care studiaa pentru ca este pasionat de
subiect, nici pentru ca eram platit pentru asta. 'u eram bolnav de cancer, tumora
recidivase si acest lucru ma speria de moarte. 5ercetarile mele trebuiau sa ia in
calcul orice ipotea care mi se parea viabila si m-am aruncat in aceste cercetari
cu o determinare a carei mia era chiar viata mea. Am intrat si am studiat toate
baele de date asupra cancerului pe care mi le punea la dispoitie lumea
medicala si la care aveam acces ca si cercetator, am maturat toata presa
stiintica a acelor ani, m-am pus la curent cu toate descoperirile de ultima ora,
am vericat toate ipoteele a3ate pe masa de lucru ale canceroloilor celor maifaimosi din lume. Am pus totul cap la cap, pentru ca erau informatii foarte
dispersate, si astfel am reusit, dupa o munca uriasa care a durat ani de ile, sa
formule un fel de... doctrina anticancer. Am testat totul pe mine insumi, si daca
acum sunt in viata si sanatos, acest lucru ma face sa sper ca ideile principale ale
acestei doctrine sunt valabile, cel putin ca principii. In iua in care am fost
convins ca ceva fundamental s-a schimbat in evolutia bolii mele, am decis ca
lucrurile a3ate de mine pot utile multor bolnavi a3ati in aceeasi situatie. A fost
momentul in care am scris Anticancer, care este o carte foarte personala, caci
cuprinde povestea mea, dar si una stiintica, pentru ca acolo sunt reultatele
cercetarilor mele din tot acest timp.
"Pot spune ara teama de a ma insela ca exista un stil de viata
anticancer"
- Care sunt concluziile?
- 5a este esential sa studiei, sa preatesti si sa ameliorei terenul pe care se
instaleaa cancerul. Si, contrar a ceea ce se credea pana acum, cancerul nu este
o chestiune enetica in principal, ci o chestiune de stil de viata. !ot spune acum,
fara teama de a ma insela, ca exista un stil de viata anticancer, care reducesubstantial, pe de-o parte, riscul de a ne imbolnavi de cancer, pe de-alta parte,
-
7/26/2019 Program David Snaiber
4/7
odata ce ne-am imbolnavit de2a, creste substantial sansa de a reveni la o
sanatate buna, de a ne vindeca denitiv de aceasta maladie, in asa fel incat ea
sa nu mai recidivee. Stiu ca prin ceea ce arm, mer cumva contra curentului
acceptat. Doctorii le spun femeilor ca daca mamele sau bunicile lor au avut
cancer la san, atunci riscul lor este mai mare. 'u estime acest risc la nu mai
mult de 1:;, restul de riscul de cancer este de trei ori mai mare
decat al celor nascuti inainte de anul acesta, ceea ce conrma ipotea mea. In
secolul + totul s-a schimbat.
- Care sunt factorii ce constituie acest "stil de viata" la care va referiti?
- Foarte pe scurt, stilul de viata occidental este exact acela care favorieaa
aparitia cancerului. Mediul in care traim este incarcat cu cea mai mare cantitate
de factori recunoscuti drept cancerieni, care au existat vreodata pe planeta.
Franta este al treilea mare consumator de pesticide dupa America si #aponia, si
nu intamplator, statisticile cancerului au aceeasi ordine. Miile de produse toxice
care exista astai nu existau inainte. Acesta este un factor.
Miscarea - parte integranta a terapiei anti-cancer
Al doilea0 alimentatia care cuprinde rasimi, ahar, carne, alimente industriale,
surse de deechilibru deastruoase pentru sanatate, pentru ca animalele si
aricultura sunt saturate cu produse chimice canceriene. Apoi urmeaa alti
factori fundamentali care, la un loc, creeaa mediul pentru devoltarea tumorilor,
cum ar sedentarismul. 'xista numeroase studii ce demonstreaa ca
mecanismele de aparare ale corpului contra cancerului sunt stimulate direct de
activitatea ica. 6u trebuie sa faceti sport de performanta. 'ste sucient o2umatate de ora de mers pe i, dar sa e chiar in ecare i. Acesta este minimul.
9esuturile adipoase sunt principalul mediu de stocare al toxinelor canceriene,
excesul de estroeni si testosteron care stimuleaa cresterea tumorilor, nivelul de
ahar in sane, toate acestea contribuie la in3amarea tesutului si favorieaa
cancerul. Sportul le diminueaa. Dupa o operatie de cancer, activitatea ica
reulata diminueaa substantial riscul recidivei, iar studiile la care am avut acces
dovedesc acest lucru. Odata cu chimioterapia sau radioterapia, trebuie inceput
imediat un proram de educatie ica. 7iscul unei recidive scade cu ?:; in caul
acelora care fac sport in mod reulat. !ersonal, in timpul celor 1 luni de ile in
care am facut chimioterapie, am alerat in ecare i. 'valuarea reulata acelulelor mele imunitare mi-a dovedit efectul miscarii asupra intreului sistem
-
7/26/2019 Program David Snaiber
5/7
imunitar.
"Concentrati-va atentia catre interior"
- Ce puteti sa spuneti despre factorul psihologic? Cat de important este psihicul
in lupta contra cancerului?
- 'ste un factor fundamental. De mii de ani, toate marile traditii mistice ale
orientului ca si cele occidentale sustin ca este posibil sa tinem sub control
mecanismele interioare ale intei, toata ioloia corpului, prin concentrarea
spiritului si a atentiei in interior. /ehiculul acestei concentrari este respiratia, care
poate directionata oriunde in corp. Si meditatia. Sunt numeroase studii astai
care dovedesc faptul ca respiratia este una dintre cele mai bune metode de a
reduce impactul stresului lumii contemporane asupra corpului nostru. &a randul
ei, meditatia este una dintre cele mai bune modalitati de a restabili armonia
ioloiei noastre si in consecinta de a stimula mecanismele noastre naturale deaparare. In Statele 4nite exista prorame de respiratie si meditatie pentru
bolnavii de cancer, in sute de clinici oncoloice. 7eultatele au fost evidente.
6imeni dintre cei care sufera de o boala cronica, nu numai cancer, dar si alte
tipuri de boli considerate incurabile, nu ar trebui sa inore acest adevar0 a
petrece timp, in ecare i, sinur cu sine, a concentra toata atentia asupra
propriei inte este un act de iubire fata noi insine. 'ste un demers enorm de
important. 'ste conditia esentiala pentru a incepe sa armoniam fortele de
vindecare interioare ale corpului.
- Concret, cum ar trebui sa procedam?
- Fara sa intru in detalii, poarta catre interior si catre controlul functiilor subtile ale
corpului este, cum spuneam, respiratia. Aseati-va confortabil, cu spatele drept.
Sunt suciente doua adanci respiratii lente si profunde, insotite de toata atentia
noastra, pentru a simti imediat ca ceva se destinde in interiorul nostru. Atentia
insoteste apoi ecare inspiratie, apoi se lasa purtata de o luna expiratie a
aerului care paraseste corpul. Apoi, paua. Invatam sa ne lasam sa curem in
aceasta paua, din ce in ce mai profund. Acolo, in aceasta paua, vom descoperi
ca suntem cel mai aproape de inta noastra intima. Apoi, la capatul acestei
paue, fara nici cel mai mic efort - in afara de acela de a ne focalia atentia - omica scanteie se reaprinde sinura si declanseaa o noua inspiratie. Aceasta este
insasi scanteia vietii, care este intotdeauna in noi, chiar daca nu suntem
constienti de ea. A deveni constienti de aceasta scanteie inseamna sa su3am
peste ea, sa o reaprindem. Atunci cand o descoperim pentru prima data, avem o
adevarata revelatie. Invatam ca putem avea acces la ea in orice moment al vietii
noastre, atunci cand avem nevoie sa ne racordam la sursa noastra de enerie.
Odata descoperit calmul si blandetea a3ate la capatul expiratiei, vom reveni
mereu la acesta sursa. Dupa putina practica, cum vom avea un moment, e la
coada la supermar@et, e intr-un bloca2 de circulatie, vom prota pentru a ne
intoarce acolo, in interior. 5entrul respiratiei, situat la baa creierului, estesensibil la toate moleculele ce sunt schimbate in permanenta intre creierul
-
7/26/2019 Program David Snaiber
6/7
emotional si oranele corpului, inclusiv sistemul imunitar. 7acordandu-ne la
respiratie, ne apropiem de pulsatia functiilor corporale vitale si le conectam la
andire. 'xperimentele cu bolnavii care practica respiratia si meditatia au
dovedit ca la capatul a numai opt saptamani dormeau mai bine, se simteau in
mod clar mai putin stresati si aveau sentimentul ca viata lor devenise mai plina.
Mai mult decat atat, la nivelul sistemului imunitar, celulele imunitare isireasisera forma initiala, foarte ecienta in a lupta contra cancerului. Meditatia
de oriine asiatica si corespondentul ei european, ruaciunea, care in formele ei
cele mai evoluate este tot un tip de meditatie, sunt cele mai la indemana
mi2loace psiholoice de crestere a capacitatii corpului de a se apara. 'le conduc
la armoniarea diferitelor niveluri ale intei, pe care eu o numesc "coerenta
cardiaca", adica racordarea creierului la inima.
"Oamenii cu o viata emotionala inhibata avorizeaza aparitia cancerului"
- Psihologia de tip clasic poate sa ajute in vreun fel la cresterea acestei capacitatinaturale a corpului de a se apara?
- 5u siuranta. Si de aceea, asistenta psiholoica specialiata ar trebui sa
functionee in caul tuturor acelora care se confrunta cu cancerul. 6umai ca
aceasta idee este recenta si abia acum descifram mecanismele psiholoice care
contribuie la declansarea bolii. 'xista elemente psiholoice comune multora
dintre aceia care se imbolnavesc si acesta este un adevar statistic. 5a si in caul
meu, este vorba despre persoane care in copilarie nu s-au simtit complet
acceptate sau care au suferit o trauma, cu parinti reci sau prea exienti sau pur
si simplu distanti. 5a sa e acceptati de acestia, creand ca astfel vor iubiti,acesti copii s-au conformat ei la maximum cerintelor, mai curand decat sa asculte
de propriile lor dorinte. 'i sunt aceia care nu indranesc sa se supere niciodata,
care devin adulti "cu adevarat de treaba", care evita con3ictele si care-si inora
nevoile si dorintele, cu alte cuvinte, care refua sa se exterioriee sentimental si
senorial.
"Marele secret este a trai in lumina"
In speranta de a-si asiura un confort emotional, ei isi investesc de multe oriinta intr-un sinur aspect al vietii lor, acesta ind serviciul, familia, afacerea,
maria2ul sau copiii. !unctul central de spri2in odata pierdut, in urma unui divort, a
concedierii, a retraerii la pensie, durerea traita in copilarie se redesteapta. De
multe ori este inca si mai distruatoare, pentru ca exista impresia ca nu-i putem
scapa, orice am face. Acest traumatism secund face loc sentimentelor de
neputinta, de disperare, de abandon, care deterioreaa rapid echilibrul psiholoic
si corporal. Aceasta a doua lovitura venita la maturitate loveste devastator, exact
in acelasi loc, iar ediciul psihic, apoi cel ic, se prabuseste. !acientii deprimati
la varste adulte, cu o viata emotionala inhibata si incorsetata, manifesta o
in3amare violenta la nivelul "terenului" pe care se instaleaa cancerul, favoriandastfel tumora. 6u este o presupunere, ci un fapt dovedit stiintic. Aici intervine
-
7/26/2019 Program David Snaiber
7/7
psiholoia clasica0 a-i invata pe oameni sa estionee o situatie de cria. 6u
stresul in sine ne ucide, ci felul in care raspundem stresului si sentimentelor de
neputinta, de deechilibru interior si de abandon care ne invadeaa. In ultima
instanta, acest mecanism este unul emotional, enerat de sentimentul lipsei de
iubire. A iubi si a iubit este un reper absolut, un spri2in care impiedica
deechilibrul psiholoic. A nu avea acest reper este echivalentul derivei.
- Un sfat nal?
- 6u credeti niciodata in retetele-miracol, caci acestea nu exista. 6ici nu asteptati
ca statul sau industria alimentara sau laboratoarele farmaceutice sa descopere
vreun medicament-minune. Actionati voi insiva. &uati-va in mana viata pe toate
planurile, in ceea ce priveste alimentatia, miscarea, psihicul si mediul in care
traiti. 6u trebuie sa renuntati la medicina conventionala, dar nici nu trebuie sa va
baati exclusiv pe ea, asteptand vindecarea. !uteti, prin mi2loace foarte simple,
care tin in primul rand de vointa voastra si de increderea in puterile propriuluivostru corp de a se vindeca. A2utati-va corpul sa se vindece 5orpul are nevoie de
manaiere si de blandete. Mereti la masa2. Faceti sport. Si... nu va neli2ati
su3etul. Despre acesta din urma putini pomenesc atunci cand este vorba despre
cancer, desi a avea ri2a de su3etul nostru este fundamental, pentru ca nu exista
echilibru ic fara cel su3etesc. Dati-va timp voua insiva, stati cu voi, imprieteniti-
va cu corpul vostru si cu inima voastra, dati-va atentie, ti blani cu voi. In felul
acesta, corpul vostru va mai preatit si mai puternic in lupta cu orice maladie.
6u e nevoie sa faceti un cancer pentru a avea ri2a de voi insiva, nici pentru a
mai atenti la frumusete si la bucurie. Marele secret este a trai in lumina.
n curand la !lena rancisc Publishing
#dresa$ %-dul on &ihalache '(', bl. (, sc. ), ap. ), sector (, %ucuresti
*el.$ +)())..', e-mail$ o/ce0efpublishing.ro
Boria 9urcanu
mailto:[email protected]://www.formula-as.ro/redactia/horia-turcanu-14http://www.formula-as.ro/redactia/horia-turcanu-14mailto:[email protected]