profile

Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013

Investește în oameni!

1

Profile pentru grupul țintă

Tipologii și paternn-uri existente

în mediul rural din județul Vrancea



2

Cuprins

1. Bărbatul vs. femeia ............................................................................................................................... 3

1.1 Tipologia nr.1 ..................................................................................................................................... 3

1.2 Tipologia nr.2 ..................................................................................................................................... 6

2. O analiză de ansamblu ......................................................................................................................... 7

3. Caracteristicile fenomenul migrației în mediul rural ......................................................................... 9

4. Analiza nivelului de studii .................................................................................................................. 10

5. Analiza profilului după categorii de vârstă ....................................................................................... 10

5.1 Categoria de vârstă 15-24 ani .......................................................................................................... 10

5.2 Categoria de vârstă 25-34 ani: ......................................................................................................... 11




6. Analiza profilului după gen................................................................................................................ 12

6.4 Femeile din mediul rural: ................................................................................................................ 12

6.5 Bărbații din mediul rural: ................................................................................................................ 12

7. Corelații semnificative ........................................................................................................................ 13



3

1. Bărbatul vs. femeia - cum influențează criza economică statutul social al fiecăruia

1.1 Tipologia nr.1

Mediul rural este afectat la fel ca și cel urban de criza locurilor de muncă, poate mai mult în

condițiile în care mulți dintre navetiștii din mediul rural lucrau în fabrici care s-au desființat și au

calificări în domenii care nu mai sunt la căutare pe piața muncii.

Bărbații resimt mai puternic criza economică decât femeile, cum și tinerii (15-24 ani) se simt mai

afectați de criza economică. La polul opus se află persoanele de peste 45 de ani.

Femeile în schimb sunt mai pesimiste atunci când vine vorba despre viitorul situației economice a

țării, doar 6% cred că va fi mai bine. În aceeași situație se regăsesc și tinerii, doar 4% cred că în următorul

an va fi mai bine.

Dacă vorbim despre persoanele care au adus venituri în casă, 31% dintre bărbați au avut un loc de

muncă până acum spre deosebire de 19% dintre femei. Persoanele din grupa de vârsta 35-44 ani sunt cele

cu cea mai mare probabilitate să fi avut un loc de muncă în trecut. 24% dintre femei sunt casnice și 40%

dintre bărbați muncesc în gospodărie sau ocazional. Persoanele tinere (15-24 ani) sunt cele care au cele

mai mari șanse de a se înregistra la AJOFM.

În ultimele 6 luni 16% dintre bărbați au încercat să se angajeze, majoritatea căutând locuri de

muncă pentru muncitori calificați. Doar 9% dintre femei au făcut aceleași demersuri orientându-se către

domeniul serviciilor. Nici persoanele peste 55 de ani nu au căutat prea mult, aproximativ 2% au încercat

să se angajeze.

Întrebați care cred ei că este motivul pentru care nu au găsit un loc de muncă, bărbații au răspuns

că din cauza lipsei locurilor de muncă, iar femeile au motivat prin faptul că s-au dedicat familiei și

creșterii copiilor. Persoanele peste 55 de ani au motivat vârsta înaintată pentru situația loc actuală și

persoanele din grupa de vârstă 35-44 au considerat că lipsa locurilor de muncă este principalul vinovat.

Înregistrarea la AJOFM nu este privită ca o opțiune de niciunul dintre sexe. Distanța și probabil

lipsa de informare ajută la mărirea „prăpastiei” dintre instituțiile statului care sunt menite să ajute

persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă și persoanele interesate.

Bărbații au răspuns în număr mai mare decât femeile la anunțurile pentru ofertele de muncă, de

asemenea au dat anunțuri de cerere de angajare și au contactat direct angajatorul. Și tinerii au urmărit cu o

frecvență mai mare presa pentru ofertele de locuri de muncă.



4

Bărbații și reprezentanții grupelor de vârstă 15-24 și 35-44 au apelat cel mai des la ajutorul unor

prieteni sau al rudelor pentru a găsi un loc de muncă.

Experiența profesională este factorul cu cea mai mare importanță pentru toate grupele de vârstă.

Cei trecuți de 55 de ani nu văd recomandarea de către alte persoane la fel de importantă precum o

văd cei din grupa de vârstă 35-44.

Un loc de muncă presupune unele compromisuri. Bărbații sunt dispuși să aibă un program

prelungit dacă asta le poate asigura un loc de muncă. La polul opus femeile nu sunt la fel de deschise la

acest aspect. De asemenea cei din grupa de vârstă 35-44 sunt cei mai dispuși să aibă un program prelungit

față de cei tineri. Și condițiile de muncă grele sunt mai ușor acceptate de către reprezentanții sexului

masculine decât de către femei. În schimb femeile sunt mai dispuse să lucreze cu jumătate de normă decât

bărbații. Tinerii sunt cei mai puțin dispuși să facă astfel de compromisuri. Femeile acceptă un salariu mai

mic (minim pe economie) pe când bărbații preferă să câștige mai mult. Tinerii sunt cei mai nemulțumiți

de un salariu mic pe când cei din grupa de vârstă 35-44 sunt mai deschiși. Femeile nu doresc să facă

naveta pentru un loc de muncă. De aceeași părere sunt și persoanele din grupa de vârstă 35-44.

Bărbații și tinerii (15-24) sunt cei mai deschiși spre varianta navetei. La fel și în cazul posibilității

de a schimba localitatea, femeile și persoanele din grupa de vârstă 35-44 nu sunt dispuse să facă astfel de

schimbări.

Persoanele peste 55 de ani sunt mai puțin dornice să urmeze un curs de calificare pentru obținerea

unui loc de muncă. Tinerii sunt cei mai deschiși să învețe o limba străină dacă acest lucru îi poate ajuta să

găsească un loc de muncă. Grupa de vârstă 35-44 fiind cei mai reticenți în această privință. Bărbații și

tinerii sunt în număr mai mare dispuși să lucreze fără carte de muncă. La polul opus se află femeile și

reprezentanții grupei de vârstă 35-44.

AJOFM-urile locale oferă servicii de consiliere și integrare în câmpul muncii dar foarte puține

persoane știu de aceste beneficii și mai puține persoane beneficiază de ele. Grupa de vârstă 35-44 sunt cei

care consideră că au cea mai mare nevoie de informare în ceea ce privește serviciile oferite de AJOFM.

Spre deosebire de bărbați, femeile recunosc că au mai multă nevoie de ajutor când vine vorba de

pregătirea pentru interviu.



5

Bărbații au fost cei care susțin că au urmat cursuri de formare dar că nu i-au ajutat prea mult.

Femeile sunt mai interesate de a participa pe viitor la astfel de cursuri, precum și persoanele din grupa de

vârstă 35-44.

Vorbind acum de cursurile de formare oferite în cadrul proiectului, bărbații nu sunt foarte dornici

să urmeze un curs adresat utilizării calculatorului dar înclină spre cele pe partea tehnică (curățător

sablator, acoperitor metale) dar și cel de agent vânzări. Femeile prefer cursurile adresate domeniului de

asistență socială (asistent maternal, asistent social sau infirmieră), dar și cele de limbă străină sau cele de

asistent manager sau inspector resurse umane.

Cursurile de calculatoare și de limbi străine sunt căutate în special de tineri, iar cursurile de asistență

social mai mult de grupa de vârstă 35-44.

Femeile sunt ceva mai interesate decât bărbații să își deschidă o afacere. Persoanele peste 45 de

ani sunt cel mai puțin interesați de acest aspect.

În cazul începerii unei afaceri femeile sunt mai dornice pentru a avea ca și partener un membru al

familiei și consideră că banii sunt cel mai important lucru pentru a avea succes într-o afacere. Bărbații ar

alege mai degrabă un prieten și pun mai mult preț pe pregătirea în domeniu și pe profesionalism.

Tinerii aleg un prieten când se gândesc la un posibil partener de afacere și pun cel mai mult preț

pe profesionalism, iar cei din grupa de vârstă 35-44 aleg cu precădere un membru al familiei mizând pe

bani pentru un posibil succes.

Bărbații consideră migrația ca un factor benefic pentru dezvoltarea României și nu o văd ca un

factor în destrămarea familiilor, nu de aceeași părere sunt tinerii care au răspuns la acest studiu.

Femeile nu doresc să plece la muncă în străinătate, la polul opus se află bărbații și tinerii care în

procent destul de mare se văd în viitor muncind în afara tării.

Tinerii plănuiesc să plece pentru o perioadă determinată, pe când cei din grupa de vârstă 35-44

sunt mai dornici să se stabilească acolo.

Bărbații acuză lipsa locurilor de muncă și salariile mult prea mici pentru dorința de a munci în

afara tării



6

1.2 Tipologia nr.2

Bărbatul din mediul rural este puternic afectat de criza economică, a avut un loc de muncă dar

acum muncește în gospodărie sau cu ziua pe unde se găsește. În ultimele 6 luni a încercat să își găsească

de muncă în special ca muncitor calificat dar lipsa locurilor de muncă a îngreunat procesul. Nu apelează

la AJOFM pentru îndrumare și consiliere dar aplică la anunțurile de angajare din presă sau direct la

angajator, precum și la rude sau prieteni.

Acceptă un program prelungit de lucru sau condiții de muncă mai grele în condițiile în care este

remunerat corespunzător, nu vede naveta ca un impediment și este dispus să lucreze fără carte de muncă.

Nu consideră că are nevoie de ajutor pentru a se pregăti pentru un interviu și nu găsesc cursurile

de formare de mare ajutor în demersul de a găsi un loc de muncă. Dacă ar fi să aleagă un curs ar fi pe

parte tehnică (curățător sablator, acoperitor metale) sau cel de agent vânzări evitând cursurile adresate

utilizării calculatorului.

Nu sunt foarte dornici să își deschidă o afacere dar dacă ar fi să aleagă un partener ar fi cel mai

probabil un prieten. Succesul unei afaceri este datorat pregătirii în domeniu și al profesionalismului după

părerea lor.

Pentru bărbați migrația este un factor benefic pentru dezvoltarea României și nu este un factor în

destrămarea familiilor. Ar pleca la muncă în străinătate în special din cauza lipsei de locuri de muncă din

țară precum și din cauza salariilor prea mici.

Femeia nu se simt foarte afectate de criza economică (în comparație cu bărbatul) dar este

pesimistă în ceea ce privește viitorul economic al țării. Nu a avut un loc de muncă și este în general

casnică. Demersurile limitate pentru a găsi de muncă s-au orientat în special spre domeniul serviciilor,

motivând în principal faptul că s-a dedicat familiei și creșterii copiilor.

Înregistrarea la AJOFM nu reprezintă o opțiune și nici anunțurile de angajare din presă nu prezintă

prea mult interes.

Femeia nu este dispusă să aibă un program prelungit sau să facă naveta, preferă în schimb un

program cu jumătate de normă, condiții de muncă mai ușoare și chiar un salariu mai mic (minim pe

economie) dar cu carte de muncă.

Femeia recunoaște lipsa pregătirii pentru un posibil interviu și este deschisă la posibilitatea

urmării unor cursuri de formare în special în domeniului de asistență socială (asistent maternal, asistent



7

social sau infirmieră), dar și cele de limbă străină sau cele de asistent manager sau inspector resurse

umane.

O încântă ideea deschiderii unei afaceri alături de un membru al familiei, considerând că

elementul care asigură succesul este banul.

2. O analiză de ansamblu

În mediul rural situația ocupațională reprezintă un subiect foarte dezbătut deoarece ofertele de

muncă sunt foarte puține în comparație cu cererile de muncă. Cei mai afectați de această situație sunt

tinerii, care nu au un nivel de calificare ridicat, dar care totuși își doresc foarte mult să-și găsească un loc

de muncă.

Din punct de vedere al studiilor finalizate, 31% din populația din mediul rural au terminat

școala gimnazială, 24,2 % au finalizat liceul și doar 4,6% au urmat și finalizat studii superioare. Și în

rândul tinerilor cu vârsta cuprinsă între 15-24 ani și 25-34 ani, situația studiilor este aceiași, 17,8% dintre

aceștia au finalizat școala gimnazială, 12,1% au finalizat liceul și 2,8% au terminat studiile universitare.

Lipsa studiilor în mediul rural ar putea fi compensată prin calificare, specializare și educație

continuă, fapt ce ar putea crește șansele acestora de a se integra pe piața muncii. Cei care sunt foarte

interesați să urmeze un curs de formare/calificare profesională în viitor sunt tinerii între 15 și 24 de ani,

9,2%, apoi tinerii cu vârsta cuprinsă între 25 și 34 de ani sunt interesați de aceste cursuri în proporție de

10,3%. O dată cu înaintarea în vârstă scade și interesul pentru formare profesională, astfel că din

persoanele care au participat la cercetare cu vârsta cuprinsă între 55 și 64 de ani doar 1,5% s-au arătat

interesate de formare profesională.

Dezinteresul persoanelor pentru a urma cursuri de formare/calificare profesională poate fi pus

pe seama nivelului foarte scăzut al veniturilor și lipsei de informare cu privire la posibilitățile gratuite de

formare oferite prin intermediul proiectelor cofinanțate din forduri europene.

În mediul rural se cunoaște faptul că atât majoritatea populației de sex masculin cât și de sex

feminin nu au un loc de muncă stabil sau nu au avut niciodată un loc de muncă. Metoda la care apelează

cel mai des populația din mediul rural când vor să își caute un loc de muncă este reprezentată prima dată

de presă, anunțurile de locuri de muncă (6,3%) apoi rugămintea către rude, prieteni, colegi (6,2%), ceea



8

ce denotă faptul că populația nu are încredere să apeleze la instituțiile statului pentru ai ajuta în găsirea

unui loc de muncă, doar 3,8% au afirmat faptul că s-au adresat o dată sau de două ori către AJOFM și

1,1% s-au adresat mai mult de două ori acestei instituții.

În ceea ce privește găsirea unui loc de muncă, locuitorii din mediul rural sunt foarte pesimiști,

cele mai mari procentaje fost întâlnite la cei care au răspuns că va fi greu sau foarte greu (11,4%

cumulat), iar sentimentul de incertitudine fiind confirmat și de către cei care nu au dat nici un răspuns

(81,9%).

Principalii factori care i-au împiedicat să își găsească un loc de muncă în ultimul an sunt:

lipsa locurilor de muncă 13,8%;

criza economică 12%;

nu există posibilități de angajare în localitatea mea 9%;

reducerile de personal 8,7%;

lipsa experienței de muncă 7%;

lipsa calificării profesionale 6,3%;

Astfel, pe lângă lipsa locurilor de muncă sau criza economică, și lipsa locurilor de muncă din

mediul rural, reducerile de personal și lipsa experienței sau a unei calificări împiedică persoanele din

mediul rural din județul Vrancea să își găsească un loc de muncă.

Și în rândul tinerilor cu vârsta cuprinsă între 15-24 ani și 25-34 ani situația locurilor de muncă

este una nefavorabilă, aceștia apreciază în proporție de 8,0% ca principal factor este lipsa locurilor de

muncă, urmat de criza economică, 7,5%.

Dorința de obținere a unui loc de muncă în rândul tinerilor poate fi observată cu ușurință din

răspunsurile pe care aceștia le-au oferit în momentul în care au fost întrebați ce ar face pentru obținerea

unui loc de muncă. Primul lucru pe care l-ar face în demersul lor de a ocupa un post este calificarea,

urmarea unor cursuri de formare/calificare (7,2%), tinerii au răspuns în proporție de 6,4% că ar fi de

acord să muncească și fără carte de muncă, de unde putem concluziona faptul că aceștia în disperarea lor

de a-și găsi un loc de muncă sunt dispuși să facă multe sacrificii. Aceștia au fost de acord să muncească

mai mult de 8 ore pe zi (6,2%) și chiar să învețe o limbă străină (6,2%) dacă asta i-ar ajuta să se angajeze.



9

Populația tânără cu vârsta cuprinsă între 15-24 ani și 25-34 ani au relatat faptul că principalul

motiv pentru care nu își caută de lucru este acela că ei știu că nu sunt posturi disponibile (9,3%), acesta

nu reprezintă un motiv bine întemeiat deoarece în momentul în care nu faci nici un demers în ați căuta un

loc de muncă nu poți să afirmi faptul că nu sunt locuri de muncă disponibile. Populația cu vârsta cuprinsă

între 35-44 ani și 45-54 ani au specificat același motiv care îi împiedică să își găsească un loc de muncă.

Cel de-al doilea motiv specificat de populația tânără care îi împiedică să își caute un loc de muncă

este din cauza unor responsabilități familiale sau personale (6,4%).

3. Caracteristicile fenomenul migrației în mediul rural

Migrația reprezintă un fenomen foarte dezvoltat în mediul rural și nu numai, în lipsa locurilor de

muncă o mare parte a populației decide să plece din țară în căutarea unui loc de muncă. Media de vârstă

nu contează deoarece proporțiile sunt aproape egale între populația tânără și cea adultă. 68.2% au răspuns

afirmativ când au fost întrebați dacă cunosc persoane în localitate care au plecat în străinătate în ultimul

an.

Chiar dacă cunosc multe persoane care au optat să plece la muncă în străinătate pentru a avea un

trai decent, aproape jumătate din populația participantă la cercetare indiferent de vârstă a răspuns în

proporție de 43,8% că nu ar pleca cu siguranță la muncă în altă țară. Cei cu vârsta până în 44 de ani au

răspuns în proporție de 11,4% și că nu s-au hotărât încă și că există o probabilitate să plece, 17,2%. Din

populația tânără, cu vârsta cuprinsă între 15-24 ani și 25-34 ani, un procent de 7,2% a răspuns că vor

pleca cu siguranță să își caute un loc de muncă în străinătate.

Dacă realizăm o corelație cu localitatea de proveniență a celor care au fost cercetați, atunci putem

observa faptul că cele mai multe persoane implicate în procesul de migrația externă sunt din comunele

Ciorăști (8.7%), Slobozia Bradului (6.6%), Năruja (6.6%).

Profilul migrantului din mediul rural al județului Vrancea poate fi următorul:

- Este bărbat, are gimnaziul complet, necăsătorit, cu vârsta cuprinsă între 15-24 ani, cu venituri de

500-999 RON, dar care nu îi ajung întotdeauna și câteodată trebuie să se împrumute de bani

pentru a-și asigura traiul.



10

- Are acces la internet și cunoaște alte persoane plecat în ultimul an din localitate, ceea ce îi oferă o

bună premisă de a părăsi țara pentru a munci.

- Profesional este un om care nu a avut până acum un loc de muncă, dar se află în căutarea unui job

de 1-2 ani, consideră că va fi greu să găsească unul în viitorul apropiat și nu a absolvit vreun curs

de formare profesională.

4. Analiza nivelului de studii

- Persoanele din mediul rural cu gimnaziul complet s-au confruntat în procesul de căutare a unui loc

de muncă de lipsa pregătirii școlare necesare și a formării profesionale. Dintre compromisurile pe

care ar fi dispuși să le facă, cei cu 8 clase finalizate ar accepta să lucreze mai mult de 8 ore/zi, cu

jumătate de normă, pentru un salariu egal cu salariul minim pe economie (700 lei brut) și să

urmeze un curs de (re)calificare.

- În ceea ce îi privește pe cei cu studii universitare, și aceștia ar fi dispuși să muncească mai mult de

8 ore pe zi, să urmeze un curs de (re)calificare, să se mute într-o altă localitate și să învețe o limbă

străină.

5. Analiza profilului după categorii de vârstă

5.1 Categoria de vârstă 15-24 ani

- Majoritatea (44.4%) sunt șomeri înregistrați la AJOFM sau persoane aflate în căutarea

unui loc de muncă (44.1%),

- Slobozia Bradului, Homocea, Vidra;

- Gimnaziu complet sau liceu

- Necăsătorit

- Venituri: 1000-1499 RON

- Atașat față de localitatea de domiciliu;

- Nu au avut loc de muncă până în prezent.

- Va fi greu să găsească un loc de muncă.

- Au o afacere sau desfășoară o activitate pe cont propriu singur sau cu altcineva.



11

5.2 Categoria de vârstă 25-34 ani:

- Lucrător pe cont propriu/meseriaș (31.1%)

- Slobozia Bradului, Ciorăști, Golești.

- Gimnaziu complet

- Căsătorit



- Nu au avut loc de muncă până în prezent.

- Va fi foarte greu să găsească un loc de muncă.

- Au o afacere sau desfășoară o activitate pe cont propriu cu altcineva.


- Angajat în mediul rural (43.2%)

- Slobozia Bradului, Bălești, Ciorăști

- Școala profesională

- Căsătorit



- Au avut un loc de muncă până în prezent.

- Va fi greu să găsească un loc de muncă

- Au o afacere sau desfășoară o activitate pe cont propriu singur


- Muncitor în gospodăria proprie (18.5%) și șomer înregistrat la AJOFM (18.5%)

- Năruja, Slobozia Bradului, Ciorăști.

- Școala profesională

- Căsătorit



- Au avut un loc de muncă până în prezent

- Va fi foarte greu să găsească un loc de muncă.



12

- Au o afacere sau desfășoară o activitate pe cont propriu cu altcineva


- Muncitori în gospodăria proprie (12%) sau zilieri (9.8%)

- Gologanu, Bălești, Slobozia Bradului.

- Gimnaziu complet;

- Căsătorit


- Foarte atașat față de localitatea de domiciliu;

- Au avut un loc de muncă până în prezent

- Nu cred ca vor mai găsi un loc de muncă.

- Au o afacere sau desfășoară o activitate pe cont propriu singur

6. Analiza profilului după gen

6.4 Femeile din mediul rural:

- Majoritatea sunt casnice sau lucrează în mediul rural

- Statutul ocupațional nu a influențat deloc dezvoltarea profesională și dobândirea de noi

cunoștințe

- În timpul liber întreprind activități casnice

- Nu ar fi dispuse să lucreze mai mult de 8 ore pe zi, nici în condiții grele de muncă, dar ar

accepta un salariu egal cu salariul minim pe economie (700 lei brut)

- Analizând relația cu ultimul loc de muncă, în cazul femeilor acestea au lucrat în domenii

precum confecții, comerț sau domeniul sanitar

6.5 Bărbații din mediul rural:

- Sunt zilieri sau lucrează în gospodăria familiei.

- Statutul ocupațional a influențat în mare măsură dezvoltarea profesională și dobândirea de

noi cunoștințe

- În timpul liber muncește în gospodăria proprie sau desfășoară activități pe cont propriu.

- Ar fi dispuși să lucreze mai mult de 8 ore pe zi, să lucreze în condiții grele de muncă și ar

accepta un salariu egal cu salariul minim pe economie (700 lei brut).



13

- bărbații au profesat în construcții, mecanică sau administrativ

În ceea ce privește aprecierea veniturilor în raport cu cheltuielile, femeile sunt mai pragmatice,

apreciind că acestea nu le ajung nici pentru strictul necesar, în timp ce bărbații apreciază veniturile ca

fiind suficiente, chiar dacă doar pentru strictul necesar.

7. Corelații semnificative

Realizând o corelație între aprecierea stării locuinței și bunurile deținute în gospodărie, putem

observa faptul că majoritatea celor care își consideră locuința ca fiind bună/foarte bună au aragaz

(76.88% cumulat) și televizor color (75.48%), ceea ce înseamnă importanța celor două bunuri pentru

evaluarea întregii locuințe, obiecte de uz casnic nu foarte scumpe însă care oferă beneficiile informării și

legăturii cu mass media și accesului la modalități rapide de gătit.

O altă analiză corelativă arată faptul că majoritatea celor care consideră că nivelul de trai le-a fost

afectat de șomaj/inactivitate ar dori să afle informații despre realizarea unui CV, a unei scrisori de intenție

și prezentarea la interviu, informații ce le-ar putea fi utile pentru schimbarea statutului pe piața muncii.

Principalele motive pentru care persoanele chestionate au rămas fără loc de muncă sunt fie

desființarea unităților de lucru în mediul rural, fie problemele familiale, însă interesant este și faptul că

printre motivele de părăsire a ultimului loc de muncă avut se numără și problemele de sănătate (remarcate

de 1.7% dintre respondenți), corelat însă cu procentul de 29.9% dintre persoanele cu vârstă de muncă din

mediul rural a căror activitate zilnica a fost afectata de o problema de sănătate pe perioada de cel puțin 6

luni, astfel încât putem semnala existența unei probleme legată de starea de sănătate a persoanelor din

mediul rural, aceasta putând fi o cauză de imposibilitate de menținere pe piața muncii (poate fi corelată cu

desființarea unui număr mare de unități sanitare din mediul rural în ultimii ani, fapt ce a condus la

degradarea stării de sănătate a celor din mediul rural).

Atașamentul față de localitate (în grade diferite- 56.96% atașat și 32.03% foarte atașat) poate fi

corelat cu informațiile obținute la întrebarea precedentă, respectiv faptul că majoritatea celor chestionați

au același domiciliu încă de la naștere, astfel încât sentimentul de apartenență la locul prezent este

manifest și conduce la reducerea mobilității către orașe sau către alte regiuni din țară.

Dacă realizăm corelarea răspunsurilor cu privire la statutul ocupațional cu aprecierea influenței

asupra acestor aspect, putem remarca următoarele concluzii relevante:



14

- Veniturile familiei și nivelului de trai sunt cel mai mult influențate în cazul angajaților 73.3% și

șomerii neînregistrați/persoanele în căutarea unui loc de muncă 69.1%;

- Relațiile cu familia și rudele- sunt cel mai mult influențate în cazul lucrătorilor pe cont

propriu/meseriașilor 40.5%;

- Modul în care sunteți văzut de către comunitate- este cel mai mult influențat în cazul lucrătorilor

pe cont propriu/meseriașilor și 36.5% și zilierilor 23% ;

- Dezvoltarea profesională și dobândirea de noi cunoștințe- este cel mai mult influențată în cazul

șomerilor neînregistrați/persoanelor în căutarea unui loc de muncă 47.1%;

- Starea de spirit și încrederea în propriile puteri- este cel mai mult influențată în cazul lucrătorilor

pe cont propriu/meseriașilor 41.9% sau zilierilor 25.4%.

Dacă analizăm activitățile întreprinse în timpul liber de către fiecare categorie ocupațională putem

observa câteva aspecte comune:

Cei care muncesc doar în gospodăria familiei , în timpul liber, majoritatea (39.7%)

realizează activități casnice;

Zilierii, în timpul liber, majoritatea (42.6%) desfășoară și activități pe cont propriu ;

Șomerii înregistrați la AJOFM, majoritatea (40.7%) realizează activități casnice în timpul

liber sau lucrează în gospodăria proprie (29.6%) ;

Șomerii neînregistrați/persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă, în timpul liber

lucrează fie în gospodăria proprie (33.8%), fie pe cont propriu (30.9%) ;

Casnicele/Casnicii își alocă timpul liber tot activităților casnice (86.2%) sau lucrează în

gospodăria proprie (8.1%);

Lucrătorii pe cont propriu/meseriașii lucrează și în gospodăria proprie (43.2%) ;

Angajații din mediul rural realizează majoritatea (51.4%) activități casnice în timpul liber.

Dacă analizăm speranțele de avea un loc de muncă în corelație cu înregistrarea la AJOFM, putem

observa faptul că cei care nu se află în evidențele instituției consideră că va fi greu/foarte greu să își

găsească un loc de muncă sau nu cred că vor găsi deloc, ceea ce denotă un grad mai mare de încredere în

șansele proprii în cazul celor care apelează la instituții abilitate de mediere.



15



16



17



18



19



20

profile

Documents