Ziaristi OnlineeXpress newshttp://www.ziaristionline.ro

Profesorul Gh. Buzatu ne face un cadou de ziua lui, a SfantuluiGheorghe: ISTORIA SA JUDECE. O pledoarie pentru rejudecarea"Lotului Antonescu" si anularea "Procesului TribunaluluiPoporului"

1 / 20

Ziaristi OnlineeXpress newshttp://www.ziaristionline.ro

Istoria, profesore, i-a?a cum spui,Hotarul peste care nu se poate trece,

Cât timp noi n-am venit în ?ara nim?nui,Mâna?i de raza nu ?tiu c?rui astru rece...

Istoria, profesore, i-a?a cum spui, Sau, mai curând, a?a ar trebui s? fie,

De n-ar apare, peste noapte, scribi destui, Mult prea dispu?i, din ea, s? fac? Geografie!

(Niculae Stoian)

FAPTA ?I R?SPLATA ISTORIEI

„S? nu uit?m c? istoria nu va uita pe vinova?i,

?i vinova?i suntem cu to?ii:

unii pentru c? am t?cut;

al?ii pentru c? am gre?it,

cu to?ii - pentru c? am suportat"

2 / 20

Ziaristi OnlineeXpress newshttp://www.ziaristionline.ro

(Ion Antonescu,

Alba Iulia, 1 Decembrie 1940)

Biografiile Mare?alului Ion Antonescu, Mihai Antonescu, Gh. Alexianu ?i Constantin (Piki) Z. Vasiliu nu mai auoricum ?i pentru ce decade în hagiografii. Având în seam? în prezent realit??i indiscutabile, verificabile ?isus?inute pe temeiul unei bogate bibliografii ?i al documentelor, unele cercetate de noi cu predilec?ie în arhive ?ibiblioteci, române ?i str?ine, apoi valorificate, numeroase în premier?. Nefiind neglijate, în context, nici m?rturiileunora dintre participan?ii la evenimente, unii interoga?i special de noi - Gh. Barbul, George I. Duca, BarbuC?linescu, Henriette ?i Gh. Magherescu, ?erban Milcoveanu ?.a. Nu este lipsit de interes s? preciz?m c? biografiilerespective sunt populate cu zeci ?i sute personaje, fiecare ajungând s?-?i ocupe natural locul în func?ie de roluljucat în devenirea, declan?area ?i consecin?ele faptelor desf??urate cu predilec?ie în cursul R?zboiului Mondial din1939-1945 ori în conexiune nemijlocit? cu acesta.

Sacrificiul Mare?alului Antonescu ?i al colaboratorilor s?i - Mihai Antonescu, Gh. Alexianu, Constantin (Piki) Z.Vasiliu - a fost posibil prin voin?a excesiv brutal? ?i anormal? a Marilor Înving?tori din 1945 ?i potrivit unor „principiijuridice” dictate de ei ?i în folosul lor, nicidecum al Învin?ilor sau al popoarelor, cum au clamat un num?r de ani.Asasinatul de la 1 iunie 1946, în mod sigur, nu a fost nici f?r? antecedente ?i nici f?r? consecin?e dramatice, înunele privin?e la propor?ii de cataclism pentru Români ?i pentru România - Holocaustul Ro?u. Nu în zadar s-aapelat la similitudini cu „practici barbare” de odinioar?!

Este imposibil s? întrevedem în prezent, dup? ce tumultuosul secol al XX-lea s-a încheiat, f?r? îns? ca ?i faptele pecare el le-a g?zduit cu exagerat? „generozitate” s? fi încetat a-?i exercita consecin?ele, cel mai adesea în chipnegativ ?i cu intensitate, dac? am mai avea temei s?-l excludem pe Mare?alul Ion Antonescu din categoria ilu?trilorb?rba?i de stat ai României contemporane - I. I. C. Br?tianu, N. Titulescu sau N. Iorga. În privin?a ierarhiei, nu arerost, desigur, s? ne pronun??m, cât timp numai trecerea timpului, judecata din perspectiva evenimentelor petrecute?i deschiderea arhivelor sau cercet?rile istoriografice temeinice de mâine î?i vor spune, cu greutate ?i în dreapt?m?sur?, cuvântul decisiv a?teptat. La 23 iunie 1940, nimeni altul decât Nicolae Iorga, celebrul nostru polihistor,care prin crea?ia sa de propor?ii, varietate ?i profunzimi rar întâlnite a acoperit practic întreg spa?iul spiritualromânesc, ?i nu numai, a observat - cu numai câteva zile înainte de a fi intervenit tragedia românilor depretutindeni ?i de-a se fi declan?at procesul pr?bu?irii României Mari, context în care savantul însu?i, la scurt timpdup? catastrof?, avea s?-?i afle groaznicul sfâr?it -, ?i anume:

„Neam p?r?sit în r?scrucea furtunilor care bat aici din veac în veac ?i vor bate totdeauna în aceste locuri de ispititorbel?ug ?i de trecere a o?tilor. A?a de pu?ini între a?a de mul?i. Cu fra?ii la cellalt cap?t al Europei ?i cu str?ini denoi în toate p?r?ile. Ap?i pentru cea mai înalt? civiliza?ie ?i sili?i a tr?i de la o bejenie la alta. Oricare al?ii s-ar firisipit în lume. Pentru mai pu?in se p?r?sesc ?i cele mai dulci patrii. Noi am r?mas. Cu sabia în mân? de straj? latoate z?rile, iar, când s-a frânt o clip?, ca s? se lege din nou, tainic, o?elul, am întins brutalit??ii arma sub?ire ainteligen?ei noastre. ?i, iat?, suntem tot acas?".

Este cu totul explicabil, drept consecin??, c? în 1942 îngrijitorii excelentului Album Spa?iul istoric ?i etnicromânesc, editat sub egida Academiei Române, a Institutului Cartografic Militar ?i a Institutului Na?ional Centralde Statistic? din Bucure?ti, au inserat drept motto aceste rânduri definitorii ale Mare?alului Ion Antonescu:

„Ne-am n?scut aici, suntem cei dintâi a?eza?i ?i vom pleca cei din urm?"[1].

Numele Mare?alului Ion Antonescu a intrat în istorie, mai degrab? f?r? voin?a unora, înc? din cursul vie?ii, maipresus de orice impunându-se Omul, cu toate calit??ile ?i defectele lui, pentru faptele sale, bune sau rele. Nu afost fascist, nici democrat dar nici tiran, nici fascist ?i rasist ori criminal de r?zboi. A fost, indiscutabil, înainte deorice - Român. R?stimpul ce ne desparte de execu?ia din 1 iunie 1946 este, totu?i, la scara istoriei, prea scurtpentru ca Mare?alul ?i epoca lui s? fie „v?zute" ?i interpretate total sau global.

Faptele trecutului recent, odat? consumate, Ion Antonescu ?i Mihai Antonescu, Gh. Alexianu ?i Constantin (Piki) Z.Vasiliu nu au cum interveni pentru a mai „corecta” ceva ori cumva. Este, de-acum, rândul istoricilor, cu prioritate allor, s? continue investiga?iile pentru a afla ?i dezv?lui Adev?rul, ?i numai Adev?rul, despre toate cele care,

3 / 20

Ziaristi OnlineeXpress newshttp://www.ziaristionline.ro

câte ?i cum au fost!

De ce numaidecât istoricii? Un document fundamental al unor reputa?i speciali?ti francezi (Alain Decaux, MarcFerro, Pierre Milza ?i colegii) intitulat Libertate pentru Istorie, respingând falsele principii ale impunerii„corectitudinii” (politice, istorice ?i de orice fel), azi la mod?, stabilea la 12 decembrie 2005 f?r? gre? ?i f?r? re?inere:

„Istoria nu-i o religie. Istoricul nu accept? nici o dogm?, nu respect? nici un lucru interzis, nucunoa?te tabù-uri. El poate s? deranjeze. Istoria nu este totuna cu morala. Istoricul nu are rolul de-a exaltaori de-a condamna, el explic?. Istoria nu este sclava actualit??ii. Istoricul nu aplic? trecutului schemeleideologice contemporane ?i nu introduce în evenimentele de odinioar? sensibilitatea prezentului. Istoria nu-i totuna cu memoria. Istoricul, într-un demers ?tiin?ific, colec?ioneaz? amintirile oamenilor, le compar?între ele, le confrunt? cu documentele, cu obiectele, cu urmele existente, ?i stabile?te faptele. Istoria ?inecont de memorie, dar nu se reduce la ea. Istoria nu este un domeniu juridic. Într-un stat liber, definireaadev?rului istoric nu apar?ine nici Parlamentului, nici autorit??ii juridice. Politica Statului, chiar animat decele mai bune inten?ii, nu este politica istoriei”[2].

În mod sigur, în 1946, la Bucure?ti ?i în toat? Europa a func?ionat orice dar nu … judecata poporului! Care popor ?ice judecat? au impus condamnarea ?i execu?ia Mare?alului Antonescu ?i a colaboratorilor lui?! S-a auto-denumit –este adev?rat - Tribunalul Poporului, care, îns?, a func?ionat împotriva Poporului Român, reunind toat? pleavacominternist? venit? ori trimis? de Kremlin - în majoritate minoritari evrei, unguri, ?igani, ru?i basarabeni ?iucraineni. Iar ancheta, „procesul” ?i condamn?rile dictate au atestat, tocmai, lipsa de judecat? ?i de respect fa??de drepturile elementare ale individului. O judecat? care, peste ani, a probat farsa ?i netrebnicia. De vreme ceMare?alul Antonescu ?i colaboratorii lui au fost condamna?i pentru crime de dezastrul ??rii ?i de r?zboi, fiindîncadra?i automat – în paragrafele înguste ?i deformate ale „legii interna?ionale” introduse dup? 1945 de Moscova,Washington ?i Londra - drept criminali de r?zboi. Dezastru intervenit în urma tr?d?rii de la 23 august 1944 care aconstituit „cel mai negru punct din întreaga noastr? istorie”, astfel c? R?zboiul Na?ional al României din 1941-1944a e?uat, dar – aprecia Ion Pantazi, fiul fostului ministru de R?zboi din 1942-1944 –, fie c? „acest r?zboi [a fost]pierdut”, el a reprezentat „totu?i un mare adev?r câ?tigat. Ast?zi chiar cei mai înver?una?i adversari ai r?zboiuluinostru împotriva Uniunii Sovietice nu pot s? nu recunoasc? juste?ea cauzei pentru care am luptat (subl. ns.)”[3].

Criminali de r?zboi … De ce nu, mai degrab?, criminali de pace?! Istoricul – cum preciza Apelul men?ionat din2005 – respinge „dogmele”, inclusiv pe cele introduse ?i aplicate de autorit??ile criminale de la Bucure?ti în

4 / 20

Ziaristi OnlineeXpress newshttp://www.ziaristionline.ro

1945-1946 ?i mai apoi. În ceea ce-l prive?te, Mare?alul Antonescu a fost încrez?tor în Judecata Istoriei …

Criminali de r?zboi ori criminali de pace? Ar deranja pe cineva? C?ci, ?i dup? 1945, lumea a fost bântuit? oricum der?zboaie, care, dac? nu au fost recunoscute tot criminale, nu înseamn? c? au fost mai prejos. Dimpotriv?. De vremece R?zboiul Rece, care, nu numai c? a succedat ci a reie?it direct din conflagra?ia anilor 1939-1945, a fostsuperior ca durat? ?i amploare celui proclamat încheiat[4]. Dar, pentru a reveni, unde erau prin 1944-1948 Stalin, Beria ?.a. Nu au ac?ionat direct ori au prefera s? ac?ioneze prin reprezentan?i, cu recomand?ri decomuni?ti ?i statut de mini?tri, juri?ti, jurnali?ti sau ?efi ai serviciilor secrete, a?a precum Ana Pauker, EmilBodn?ra?, Gh. Gheorghiu-Dej, Vasile Luca, Teohari Georgescu, Lucre?iu P?tr??canu, Avram Bunaciu,Silviu Brucan ?i so?ia, Alexandru Voitinovici, Iosif Chi?inevschi, Gheorghe Pintilie (Timofei-Pantiu?aBodnarenko), Alexandru Nicolschi (Boris Grünberg), Sergiu Nicolau (Serghei Nikonov) ?.a.[5]

Întâmpl?tor ori nu, ei se aflau evident printre Înving?tori, dar cine i-ar putea include ?i printre Judec?tori ?…Nu figura ?i Adolf Hitler, care – nu-i a?a? – prin 1939-1941, al?turi de monstrul de la Kremlin, a stabilit ?i împ?r?it … pacea ?i drepturile Europei!

Vinova?i de … dezastrul ??rii ?i criminali de r?zboi? Judeca?i ?i condamna?i în temeiul unor dispozi?iineconstitu?ionale[6], întrucât România, nemaifiind în stare de r?zboi, NU SE MAI PUTEA DICTAPEDEAPSA CU MOARTEA! În plus, dac? se respecta Legea nr. 312/1945 (art. 18, aliniatul 3), judecareacelor vinova?i de „dezastrul ??rii” sau de „crime de r?zboi” fusese îng?duit? pân? la 1 septembrie 1945[7].A fost motivul pentru care „procesul” grupului Mare?al Antonescu fiind stabilit pentru luna mai 1946, guvernul dr.P. Groza a intervenit cu Legea nr. 61/1946 care, în temeiul decretului nr. 386/7 februarie 1946 (art. 1), prelungindtermenul „final” stabilit ini?ial pentru 1 septembrie 1945 la 1 iunie 1946[8]…

Iar „Tribunalul Poporului”, plasat sub „pre?edin?ia” unui personaj obscur, controversat ?i lacheudes?vâr?it – Alexandru VOITINOVICI[9], descoperit ?i numit de Lucre?iu P?tr??canu, titular al Justi?iei în

5 / 20

Ziaristi OnlineeXpress newshttp://www.ziaristionline.ro

toate cabinetele de la Bucure?ti dintre 1944 ?i 1948[10], a ac?ionat, în numele unui regim CONSACRAT ELÎNSU?I CRIMINAL[11]. Cu atât mai mult s-a aflat ?i st?ruie în aten?ia istoricilor situa?ia Profesorului Gh.Alexianu[12], întrucât, la atâtea decenii dup? pr?bu?irea regimului totalitar comunist, s-au g?sit instan?ecare doar mimeaz? c? ar fi dispuse s? re-examineze „cazurile” din 1946 de?i sfâr?esc prin blocarea lor ?iprin reconfirmarea deciziilor … staliniste. Precum a procedat Înalta Curte de Casa?ie ?i Justi?ie a Românieicare, la 6 mai 2008 – în replic? la demersul Domnului ?erban Alexianu – a apreciat drept DEFINITIV?[13]sentin?a Tribunalului criminal de la Bucure?ti din 17 mai 1946 … DE CE?

În fond, ISTORIA SE REPET?. Nimeni altul decât M. Eminescu a observat cândva în „Timpul”: „Numai înRomânia înalta tr?dare e un merit, numai la noi e cu putin?? ca vale?ii slugarnici ai str?in?t??ii s? fiemini?tri, deputa?i, oameni mari".

Cu totul recent, Profesorul Ion M?ld?rescu considera c? „manipularea a p?truns atât de profund în subcon?tient …S? nu uit?m c? de-a lungul anilor au ap?rut numeroase documente contraf?cute, m?rturii mincinoase ?i declara?iiob?inute sub ?antaj, amenin??ri ?i/sau tortur?. Dar despre asta nu se spune… Cine ne judec?? Un instituttelecomandat din exterior […] La ?coal? nu se predau lec?ii prin care s? li se explice elevilor c? inventatoriicomunismului au fost evrei ?i nici nu li se vorbe?te despre afirma?iile lui Fr. Engels referitoare la poporul român saudespre ziua de 8 decembrie (1920) când criminalii terori?ti Max Goldstein, Saul Osias ?i Leon Lichtblau au pus obomb? la Senatul României. În România nu se comemoreaz? oficial „S?pt?mâna Ro?ie” (28 iunie – 3 iulie 1940)?[…] Din programa ?colar? aproape c? a fost eliminat? istoria românilor, în schimb comentariile de istorie aholocaustului sunt obligatorii. Despre holocaustul ro?u, iudeo-bol?evic împotriva românilor nu se vorbe?te nicim?car în ?oapt?. Iat? câteva nume ale celor care s-au f?cut vinova?i de crime împotriva poporului român, denimicirea intelectualit??ii române sub regimul impus de Armata Ro?ie ?i girat de Regele Mihai (?i not?m aici doarcâ?iva, care, din „întâmplare”, sunt evrei): Ana Pauker, alias Anna Rabinsohn , Ministru de Externe al României,supranumit? ?i Stalin în fust? (idolul lui MRU); Ilka Wassermann, reala directoare a Ministerului Român de Externe;Iosif Chi?inevschi, alias Jakob Broitman, vicepre?edinte al Consiliului de Mini?tri ?i membru al C.C. al P.M.R.;Teohari Georgescu, alias Burah Tescovici, Ministru de Interne; Avram Bunaciu, alias Abraham Gutman, Secretar;Lothar R?d?ceanu, alias Lothar Wuertzel, ministru; Miron Constantinescu, alias Mehr Kohn; M. Haupt, general,comandant militar al Capitalei; Laurian Zamfir, alias Laurian Rechler, general, ?ef al Securit??ii; Heinz Gutman, ?efal Serviciului Secret Civil; William Suder, alias Wilman Suder, ?ef al Contra-spionajului; Colonel Roman, aliasRoman Walter, tat?l lui Petre Roman, ?ef al Serviciului de Educa?ie, Cultur? ?i Propagand? al Armatei; AlexanderMoghioro?, Ministru al Na?ionalit??ilor, evreu din Ungaria; Alexandru Badan, alias Alexander Braunstein, ?ef alComisiei de Control al Str?inilor; Maior Lewin, evreu, fost ofi?er în Armata Ro?ie, ?ef al Cenzurii presei dinRomânia; Colonel Holban, alias Moscovici, ?ef al Securit??ii pe Bucure?ti; George Silviu, alias Gersch Gollinger,secretar general în Ministerul de Interne din România; Erwin Voiculescu, alias Erwin Weinberg, ?ef alDepartamentului pentru pa?apoarte în Ministerul de Externe din România [?.a., ?.a.] … C?l?ii – oricare ar fi fostoriginea lor etnic? – ?i atrocit??ile comise împotriva poporului român nu pot fi absolvi?i de verdictul: holocaust,genocid, crim? la adresa umanit??ii ?i a românit??ii »[14].

F?r? a for?a în vreun fel similitudinile, scriitorul Paul Goma, pe urmele lui Alexandr Soljeni?în - care a publicat untext fundamental ?i tulbur?tor privind o problem? de istorie ?i de cultur?, abordat? de atâ?ia ?i nereu?it? de vreunul,ne referim la clasica sintez? Dou? secole împreun?, I-II, Evrei ?i ru?i, 1795-1972 (traducere, Bucure?ti, 2004,edi?ia original? - Moscova, 2002)[15] – ne-a oferit o carte tratând în esen?? problema Gulagului în trecutul nostrurecent: S?pt?mâna ro?ie (28 iunie – 3 iulie 1940) sau Basarabia ?i evreii. Eseu. Varianta ianuarie 2007. Bio-Bibliografie (edi?ia a 5-a, Bucure?ti, Editura Anamarol, 2007, 448 p.). Voi prezenta lista unor termeni ?i expresiiesen?iale, singura în m?sur? a releva aria ?i natura investiga?iei lui Paul Goma: Holocaust, Gulag, IndustriaHolocaustului, Holocaustul Negru ?i Holocaustul Ro?u, holocaustologi, „Pogromul de la Ia?i”, „Trenurilemor?ii”, „adev?rul unic, imuabil”, nega?ionism ?i nega?ioni?ti, antiromânism, corectitudine politic? ?i istoric?, sionism ?i antisemitism, na?ional ?i na?ionalism, falsificarea istoriei, masacre, teroarea ro?ie înBasarabia, Raportul Tism?neanu, goimi, înfometarea programat?, Martiriul Basarabiei ?i Bucovinei -1940-1941, „evreii vinova?i de Holocaustul Ro?u din România, inclusiv Basarabia, Bucovina de Nord, Her?a(28 iunie 1940 – 1990) etc. etc.

6 / 20

Ziaristi OnlineeXpress newshttp://www.ziaristionline.ro

Din Saptamana Rosie redescoperim istoria ascuns?, precum sumedenie de nume pe listele negre, dar ?i o list?ro?ie = “a celor care, ni se dest?inuie Paul Goma, mai ales prin cuvânt – cuvânt?ri, laude la adresa URSS,condamn?ri ale , directive, denun?uri – ne-au acuzat, agresat, terorizat decenii ?i decenii”, a?a precum, între al?ii,Felix Aderca, Jean Ancel, Pavel Apostol, Camil Baltazar, Maria Banu?, Aurel Baranga, Radu Bogdan, Cristina ?iMihail Boico, Savin Bratu, Marcel Bresla?u, Silviu Brucan, Nina Cassian, Vera C?lin, Ion C?lug?ru, IosifChi?inevski, Pavel Cîmpeanu, Paul Cornea, O. Crohm?lniceanu, S. Damian, Radu Florian, Eugen Frunz?, I. Ludo,Oscar Lemnaru, T. G. Maiorescu, Lilly Marcou, Al. Mirodan, Zigu Ornea, Ana Pauker, J. Perahim, Leonte R?utu, M.Roller, Valter Roman, Sorin Toma, I. Vitner, ?tefan Voicu, Geo ?erban, L. Tism?neanu, Ileana Vrancea, Ed.Reichman ?.a., ?.a. Comentariile lui Paul Goma: “E frumoas? scurta, mult presa scurta list? ro?ie a mea? Nu, nicio list? nu poate fi frumoas?. Denun?ul: un act odios, chiar atunci când era botezat , cu atât mai tic?los cu cât eraredactat în tain? ?i ... anonim. Abominabile, criminale au fost listele negre alc?tuite de evrei: acelea, spredeosebire de a mea, au fost materializate cu începere de la 28 iunie 1940, în Basarabia ?i în Bucovina de Nord,iar din 23 august 1944 în restul României – prin arest?ri, prin excluderi din cultur?, din c?r?i, din locuin?e, din via??...” În acest fel, Paul Goma atest? temeinicia lui Nicolae Iorga, istoricul nostru f?r? pereche pentru deceniile ce aufost ?i pentru veacurile ce or s? fie, probat? mai cu seam? în memorabilul De ce atâta ur?? (vezi “NeamulRomânesc”, 6.7.1940), din care extragem: “Se adun? ?i cresc v?zând cu ochii documentele ?i materialele, acteleoficiale ?i declara?iile luate sub jur?mânt. Înal?i magistra?i ?i bravi ofi?eri care ?i-au riscat via?a ca s? apere cuputerile lor retragerea ?i exodul românilor [din Basarabia] au v?zut cu ochii lor nenum?rate acte de s?lb?ticie,

7 / 20

Ziaristi OnlineeXpress newshttp://www.ziaristionline.ro

uciderea nevinova?ilor, lovituri cu pietre ?i huiduieli. Toate aceste gesturi infame ?i criminale au fost comise deevreimea furioas? ale c?rei valuri de ur? s-au dezl?n?uit ca sub o comand? nev?zut?. De ce atâta ur?? A?a ni ser?spl?te?te bun?-voin?a ?i toleran?a noastr?? Am acceptat acapararea ?i st?pânirea iudaic? multe decenii ?ievreimea se r?zbun? în ceasurile grele pe care le tr?im. ?i de nic?ieri o dezavuare, o rupere vehement? ?i public?de ispr?vile bandelor uciga?e de sectan?i ?i sanguinari [...] Românimea aceasta, de o bun?tate prosteasc? fa?? demusafiri ?i jecm?nitori merita un tratament ceva mai omenos din partea evreimii care se l?uda pân? ieri c? aresentimente calde ?i fr??e?ti fa?? de neamul nostru în nenorocire”.

Excep?ie f?când atâtea împliniri ?i e?ecuri, veacul al XX-lea a oferit, periodic, românilor spectacolele jalnice ale maimultor ... „PROCESE ALE SECOLULUI”[16]: procesul comuni?tilor din Dealul Spirii (ianuarie-iunie 1922),procesul lui Corneliu Zelea Codreanu (mai 1938), procesul guvern?rii I. Antonescu (mai 1946), procesul P.N.?.(octombrie-noiembrie 1947) ?i, desigur, ultimul dar nicidecum în cele din urm?, procesul so?ilor Ceau?escu(decembrie 1989).

De mai multe decenii, chiar ?i în prezent, materialele

„Procesului” desf??urat sub tutela „Tribunalului Poporului” din Bucure?ti

8 / 20

Ziaristi OnlineeXpress newshttp://www.ziaristionline.ro

(6-17 mai 1946), reunite în 148 de dosare (în total – peste 30 000 file),

investigate integral de prea pu?ini istorici,

alc?tuiesc înc? o arhiv? operativ?. Ceea ce înseamn? c? urm?rirea

„criminalilor de r?zboi” din 1946 poate fi oricând reluat?,

desigur tot împotriva victimelor de atunci, de?i, în raport cu infamiile

fostelor autorit??i ?i ale „judec?torilor” de odinioar?, fa?? cu redesf??ur?rile istoriei,

se impune, dac? nu rejudecarea, anularea „Procesului”!

În fapt, au fost, în ordine strict-cronologic?, unul mai penibil decât altul, dovedindu-se, cu trecerea timpului, fiecareîn parte sau toate la un loc, tot atâtea fiasco-uri, sub toate aspectele (organizare, juridic, politic, relevan??,semnifica?ie istoric? etc.). Este motivul pentru care istoria deja le-a rânduit, f?r? menajamente ?i f?r? excep?ii,acolo unde ?i cum trebuie, ele înscriindu-se, dup? scurgerea anilor, în rândul înscen?rilor judiciare de cea maijoas? spe??. Ceea ce, net?g?duit, spune totul despre „valoarea”, juridic? sau simbolic?, a „judec??ilor” înf?ptuite...

Dup? cum cititorul a constatat, în aceast? serie intr? ?i „procesul” – dac? nu cumva reprezint? „vedeta”înscen?rilor judiciare organizate vreodat? la/de Bucure?ti?! - al echipei guvernamentale a lui Ion Antonescu,denumit în epoc? al „Marii Tr?d?ri Na?ionale”, organizat fiind, ceea ce s-a afirmat ?i recunoscut chiar în 1946 ?iconsecvent mai apoi, sub egida penibilului „Tribunal al Poporului” din Bucure?ti, ale c?rui documente, în 2004, amavut prilejul s? le studiem în integralitate (148 de volume). Lucrurile sunt îns? foarte bine cunoscute, mai cu seam?dup? deschiderea arhivelor în 1990 ?i apari?ia a numeroase monografii ?i volume de documente[17]. De aceast?dat?, avem în aten?ie un episod cvasi-integral necunoscut[18] din vremea „procesului” de trist? faim?.

Pentru început, s? preciz?m c?, în urma loviturii de stat de la 23 august 1944, Mare?alul Antonescu ?i unii dintreprincipalii s?i colaboratori aresta?i au fost ?inu?i timp de câteva ore la Palatul Regal din Calea Victoriei.

9 / 20

Ziaristi OnlineeXpress newshttp://www.ziaristionline.ro

Comploti?tii, inclusiv regele Mihai I, au manevrat

ori au fost manevra?i de serviciile secrete str?ine?

10 / 20

Ziaristi OnlineeXpress newshttp://www.ziaristionline.ro

Apoi, preda?i comuni?tilor condu?i de inginerul „Ceau?u” (Emil Bodn?ra?), ei au fost transporta?i ?i ad?posti?i într-o cas? secret? a P.C.R. din Cartierul Vatra Luminoas?, unde au r?mas pân? la 28 august 1944, când fur? prelua?i– la cerere – de reprezentan?ii for?elor ocupante sovietice. Dup? dou? zile, grupul a fost trimis cu destina?iaMoscova, unde a ajuns la 3 septembrie 1944, pentru a fi instalat într-o vil? din vecin?tatea capitalei ruse?ti, laCastelul Goli?in, pentru perioada septembrie 1944 – iunie 1945.

Detalii din cele mai interesante asupra acestei perioade afl?m din memoriile generalului Constantin Pantazi, fostulministru de R?zboi al anilor 1942-1944, el însu?i arestat la 23 august 1944 ?i inclus între prizonierii români der?zboi din URSS[19]. Ulterior, prizonierii, g?zdui?i dup? 17 iunie 1945 în celebra închisoare Lubianka a NKVD-ului,din centrul Moscovei, au fost supu?i unor anchete dure ?i intense, toate documentele întocmite cu acel prilej,p?strate ?i ordonate cu grij? de autorit??ile sovietice fiind editate[20].

De?inerea ex-demnitarilor români în spatele gratiilor, dup? cum ?i a generalilor germani (în frunte cu feldmare?alulFriedrich Paulus) sau a ultimului împ?rat chinez, ajun?i, cu to?ii, din motive evidente, prizonierii „de lux” aiKremlinului, n-a r?mas totu?i complet lipsit? de urme. Din când în când, guvernul sovietic, presa indiscret? ?idiploma?ii occidentali acredita?i la Moscova au solicitat ori au dezv?luit diverse am?nunte. Astfel, dup? ce însu?iliderul sovietic V. M. Molotov a anun?at la 18 septembrie 1944 c? urma s? se publice f?r? întârziere lista„criminalilor de r?zboi” români ?i germani aresta?i în România în august 1944[21], chiar a doua zi presa moscovit?a g?zduit lista celor afla?i în deten?ie[22]. Deja între timp ambasadorul britanic la Moscova, Sir A. Clark Kerr,primise un mesaj din partea lui A. I. Vî?inschi, liderul adjunct al MAE al URSS, cuprinzând numele primilor zeceprizonieri români ?i germani adu?i de la Bucure?ti – Mare?alul Antonescu, M. Antonescu, C. Pantazi, C. Z. Vasiliu?i colonel Mircea Elefterescu[23].

Dup? mai multe luni, a fost rândul ministrului american la Bucure?ti, Burton Y. Berry, s? se intereseze de soarta

11 / 20

Ziaristi OnlineeXpress newshttp://www.ziaristionline.ro

grupului de la Moscova[24], iar aceasta în preajma ?i, mai cu seam?, în timpul sau dup? terminarea „procesului”din 6-17 mai 1946. Concomitent, Lega?ia britanic? s-a l?sat, la un moment dat, surprins? de o ?tire fals?, cum c?Antone?tii ar fi fost deja adu?i la Bucure?ti în ianuarie 1946[25], pentru ca ulterior Misiunea Militar? britanic? s?stabileasc? cu precizie sosirea grupului Antonescu la începutul lunii aprilie 1946 ?i debutul „procesului” la 6 mai1946[26]. Din coresponden?a diplomatic? n-au lipsit ?tirile potrivit c?rora, prin judecarea lui Antonescu, guvernulcomunizant de la Bucure?ti î?i propusese ?i compromiterea liderilor istorici Iuliu Maniu ?i Dinu Br?tianu[27]. Esteinteresant c? problema „criminalilor de r?zboi” s-a aflat la ordinea zilei, în lunile martie – iunie 1946, ?i pe canalulLondra – Moscova - Washington[28].

A?a, de exemplu, la 26 februarie 1946, ambasadorul sovietic la Londra, F. T. Gusev, s-a interesat dac? guvernulbritanic era de p?rere ca grupul Antonescu s? fie judecat la Bucure?ti, iar, la 18 martie 1946, Foreign Office-ul aluat act[29]. În context, Washingtonul a fost de asemenea în?tiin?at ?i n-a avut obiec?ii[30]. O alt? problem? ce aap?rut la un moment dat pe agend? privea audierea unor ex-demnitari antonescieni la procesul de la Nürnberg. Înacest sens, a fost chestionat însu?i celebrul procuror american Jackson, care a recomandat c? nu era de dorit calistele propuse de sovietici cu „criminali de r?zboi” s? fie conexate cauzei marilor criminali de r?zboi nazi?ti[31].

În consecin??, diploma?ii str?ini s-au limitat în a urm?ri desf??urarea „procesului” de la Bucure?ti[32] ?i auconsemnat – atât Holman, cât ?i Berry – deznod?mântul: condamnarea ?i execu?ia lui Ion Antonescu ?i aprincipalilor s?i colaboratori (Mihai Antonescu, C. Z. Vasiliu ?i Gh. Alexianu) la 1 iunie 1946[33]. În ceea ce-l priveape ministrul URSS la Bucure?ti, S. I. Kavtaradze, acesta a informat prompt Moscova – prin telefonogram? secret?din 1 iunie 1946 (orele 15,15) – c? Mihai I tocmai confirmase condamnarea la moarte a lui Ion Antonescu, MihaiAntonescu, C. Z. Vasiliu ?i Gh. Alexianu, execu?ia lor fiind posibil? în ceasurile imediat urm?toare[34].

12 / 20

Ziaristi OnlineeXpress newshttp://www.ziaristionline.ro

13 / 20

Ziaristi OnlineeXpress newshttp://www.ziaristionline.ro

Din sala „Tribunalului Poporului” – transmite însu?i tovar??ul Silviu Brucan,

în nume personal dar pentru Poporul Român!

Sursa: Ziaristi Online

Detalii: TipoMoldova

[1] Edi?ia a III-a, îngrijit? de Gh. Buzatu, Ia?i, Tipo Moldova, 2011.

[2] Vezi Gh. Buzatu, în Istoria Românilor, IX, România în anii 1940-1947, coordonator Dinu C. Giurescu, Bucure?ti,2008, p. XXXVIII; cf. ?i Florian Banu, Între ?tiin?a istoriei ?i istoria-rechizitoriu, în „Vitralii. Lumini ?i umbra”, an IV,nr. 13/2012-2013, pp. 5-16.

[3] Ion Pantazi, Am trecut prin iad, II/1, Cluj-Napoca, 2004, p. 296.

[4] Vezi Thomas Parrish, Enciclopedia R?zboiului Rece, traducere, Bucure?ti, Editura Univers Enciclopedic, 2002,404 p.

[5] Gh. Buzatu, R?zboiul mondial al spionilor (1939-1989), Ia?i, 1991, p. 224 ?i urm. Vezi lista complet? pentru anul1947, stabilit? de ministrul britanic în exerci?iu la Bucure?ti (Gh. Buzatu, România ?i R?zboiul Mondial din1939-1945, Ia?i, 1995, p. 340 ?i urm.

[6] În 1944-1945, autorit??ile de la Bucure?ti, din momentul în care s-a semnat Conven?ia de Armisti?iu din 12-13septembrie 1944, au fost obligate s?-?i asume declara?ii convenabile celor Trei Mari Puteri Aliate (SUA, MareaBritanie ?i URSS) ?i s? întreprind? ac?iuni concrete pentru depistarea atrocit??ilor de r?zboi ?i a crimelor de r?zboiimputate cu prioritate Germaniei dar ?i ??rilor aliate ori satelite (inclusiv România), în spiritul unor documente din1943-1945: dup? Conferin?a Mini?trilor Afacerilor de Externe de la Moscova din 19-30 octombrie 1943, când s-adat o declara?ie semnat? în numele lui F. D. Roosevelt, I. V. Stalin ?i W. Churchill (cf. R. A. Rudenko, coordonator, Niurnbergskii pro?ess nad glavnymy neme?kymy voennym prestupnykami. Sbornik materialov v sedmy tomah, I,Moskva, Gosudarstevennoe. Izdatelstvo Iuridiceskoy Literatury, 1957, p. 20-21, 22-23; referiri la România ?i al

14 / 20

Ziaristi OnlineeXpress newshttp://www.ziaristionline.ro

doilea r?zboi mondial se afl? în toate cele ?apte volume ale colec?iei, mai ales în vols. 2 ?i 5. Pentru istoric, seimpune cercetarea tuturor celor 42 de volume ale colec?iei oficiale editate în 1947-1949 în limbile german?,englez? ?i francez?, astfel c?, în fondul bibliotecii Institutului „A. D. Xenopol” al Filialei Ia?i a Academiei Române,am dispus integral de Procès des grands criminels de guerre devant la Tribunal Militaire International deNuremberg, 1-42, Nuremberg, 1947-1949, din care: vols. 1-22 – actul de acuzare, dezbaterile, sentin?a); vols.23-24 – indici de documente ?i persoane; vols. 25-42 – documentele acuz?rii). I-a succedat o alt? Declara?ietripartite semnat? de aceia?i la 1 decembrie 1943 la Teheran (R. A. Rudenko, Niurnbergskii pro?ess, I, p. 24-25; cf.?i Valentin Ciorbea, Emanuel Plopeanu, Din istoria secolului XX, III, 1939-1945 – Diploma?ia r?zboiului,Constan?a, Editura Ex Ponto, 2011, p. 251 ?i urm.). A intervenit, la 5 iunie 1945, ?i o Declara?ie în numeleGuvernelor URSS, SUA, Angliei ?i Fran?ei (apud Niurnbergskii pro?ess, I, pp.30-37) sau Declara?ia din 17 iulie1945 (ibidem, pp. 38-42). De asemenea, la 8 august 1945, la Londra, s-a instituit Tribunalul Militar Interna?ional cusediul la Nürnberg, fiind realizat un agrement în baza c?ruia în domeniul legii interna?ionale s-a creat un precedent:judecarea ?i condamnarea (cu prioritate) a liderilor nazi?ti captura?i în mai-iunie 1945 (ibidem, pp. 63-65); separats-au stabilit Statutul Tribunalului Militar Interna?ional (ibidem, pp. 66-73) ?i Regulamentul (ibidem, pp. 74-78).Capetele de acuzare puse în seama principalilor criminali de r?zboi au fost grupate în patru categorii – a.conspira?ie intern? ?i extern?; b. crime împotriva p?cii; c. crime de r?zboi în teritoriile ocupate; d. crime împotrivaumanit??ii. Principiile erau labile, ceea ce s-a subliniat în epoc? ?i îndeosebi mai apoi (cf. Thomas Parrish, S. L. A.Marshall, eds., The Simon and Schuster Encyclopedia of World War II, New York, Simon and Schuster, 1978, pp.449-451). România, ca stat învins în conflagra?ia din 1939-1945 ?i dornic s? intre în „concertul popoarelor lumii”,nu a avut alt? solu?ie decât s? se supun? …”legii interna?ionale”. Deja la 12-13 septembrie 1944, Conven?ia deArmisti?iu semnat? la Moscova impunea c? „Guvernul ?i Înaltul Comandament Român se oblig? s? colaboreze cuÎnaltul Comandament Aliat (Sovietic) la arestarea ?i judecarea persoanelor acuzate de crime de r?zboi” (apud IoanDan, „Procesul” Mare?alului Ion Antonescu, ed. a II-a, Bucure?ti, Editura Lucman, 2005, p. 37), iar guvernelecomunizante de la Bucure?ti, acceptând întocmai statutul de ocupa?ie ?i c?utând s? fie pe placul ocupan?ilor, s-augr?bit s? adopte m?suri în consecin??, precum: - la 7 octombrie 1944 – decretul „pentru purificarea administra?iilorpublice”; la 8 octombrie 1944 – decretul dispunând „luarea oric?ror m?suri privative de libertate”; la 18 decembrie1944 – decretul pentru „instituirea unui regim tranzitoriu de organizare judec?toreasc?”; decretele-lege nos.148-149 din 20 ianuarie 1945 pentru promulgarea Legilor 50 ?i 51 relativ la „urm?rirea ?i pedepsirea criminalilor ?iprofitorilor de r?zboi” sau „urm?rirea ?i sanc?ionarea celor vinova?i de dezastrul ??rii” ce urmau a fi deferi?i unuiTribunal … special (cf. Alesandru Du?u, Sub povara Armisti?iului – Armata Român? în perioada 1944-1947,Bucure?ti, Editura Triconc, 2003, p. 126 ?i urm.). Imediat, mai precis la 29 ianuarie 1945, prin „jurnale aleConsiliului de Mini?tri” (nos. 188-189) s-a stabilit arestarea ?i cercetarea a 69 ?i, respectiv, 65 de persoane„b?nuite a fi comis crime de r?zboi” ori „a fi fost responsabile de dezastrul ??rii” (ibidem, p. 128), la 10 februarie1945 fiind trecu?i în retragere Mare?alul Ion Antonescu ?i generalii C. Pantazi, Ilie ?teflea, C. Z. Vasiliu, IonGheorghe, C. Tobescu, Gh. Jienescu ?.a. (ibidem, p. 120), pentru ca, 19 martie 1945, s? fie trecute în rezerv?nenum?rate cadre militare – practic 7 168 (ibidem); în conformitate cu legile 50-51, guvernul dr. P. Groza aelaborat decretul nr. 1 318/21 aprilie 1945 pentru promulgarea Legii nr. 312 din aceea?i zi privind „urm?rirea ?isanc?ionarea celor vinova?i de dezastrul ??rii sau de crime de r?zboi (ibidem, p. 128; Ioan Dan, op. cit., pp.43-48); era o lege de „origine” stalinist? (ibidem, p. 46), care înc?lca principiile separa?iei puterilor în stat,consacrat – men?ioneaz? Ioan Dan – prin articolele 33-34 al Constitu?iei din 1923, repus? în vigoare dup? 23august 1944, ?i pe acelea ale neretroactivit??ii legilor penale (ibidem, p. 47). Prin art. 10 al Legii nr. 312 s-aconstituit Tribunalul Poporului – o instan?? extraordinar?, iar dreptul la recurs era admis numai pentru Înalta Curtede Casa?ie ?i Justi?ie Militar? (art. 14). Au urmat, la 25 aprilie 1945, constituirea organelor de cercetare penal? -Corpul acuzatorilor publici ?i constituirea completului de judecat? - a?a-numitul „Tribunal al Poporului” (Al. Du?u,op. cit., p. 128), func?ionând dou? „Tribunale ale Poporului”, la Bucure?ti ?i la Cluj. La Bucure?ti, în 1945-1946, s-au judecat 15 loturi de inculpa?i, majoritatea militari ?i func?ionari (ibidem, p. 129). Deja în r?stimp începusevân?toarea celor „b?nui?i [drept] criminali de r?zboi ?i vinova?i de dezastrul ??rii”, prin Jurnalul Consiliului deMini?tri nr. 188 din 16 februarie 1945 fiind incrimina?i Ion Antonescu, Mihai Antonescu ?i generalii C. Pantazi ?i C.Z. Vasiliu (Ioan Dan, op. cit., p. 113-114). În perioada 14-22 mai 1945, completul din Bucure?ti al „TribunaluluiPoporului” a judecat primul lot de „criminali de r?zboi”, generalul N. Macici fiind condamnat la moarte, dar sentin?ai-a fost schimbat? în munc? silnic? pe via?? de Înalta Curte de Casa?ie ?i Justi?ie (c f. Alesandru Du?u, FloricaDobre, Drama generalilor români (1944-1964), Bucure?ti, Editura Enciclopedic?, 1997, p. 168). Tot pe atunci (30mai-14 iunie 1945) s-a înscenat judecarea lotului celor 12 ziari?ti care s-ar fi pus „în slujba propagandei fasciste” ?i… vinova?i de „crime de dezastrul ??rii prin s?vâr?irea de crime de r?zboi” (cf. Ioan Opri?, Procesul ziari?tilor„na?ionali?ti”. 22 mai-4 iunie 1945, Bucure?ti, Editura Albatros, 1999, passim; Gh. Buzatu, O istorie a prezentului,

15 / 20

Ziaristi OnlineeXpress newshttp://www.ziaristionline.ro

Craiova, Editura Mica Valahie, 2004, p. 364 ?i urm.). Dintre membrii lotului, celebrul ziarist Pamfil ?eicaru, judecatîn contumacie, a … beneficiat de condamnarea la moarte, fiind în 1966 gra?iat prin decret de N. Ceau?escu (Oistorie a prezentului, pp. 377-379).

[7] Cf. M. D. Ciuc?, ed., Procesul Mare?alului Antonescu. Documente, I, Bucure?ti, Editura Saeculum I.O./EdituraEuropa Nova, 1995, p. 26.

[8] Ibidem.

[9] Vezi în acest sens “scurta biografie”: “VOITINOVICI, A. ALEXANDRU (6.VIII.1915 Pa?cani – 5.IX.1986Bucure?ti) (fiul lui Adam (cofetar; fiul lui Iosif, orig. din Gali?ia, stabilit la Podul Iloaiei) ?i Iulia (n.Zierhoffer;înv???toare) – ilegalist cu stagiul recunoscut din 1935; pre?edintele Tribunalului Poporului(1945-1946),secretar general al Ministerului Justi?iei (1946-1948), procuror general al R.P.R.(1948-1952), pre?edinte alTribunalului Suprem al Republicii (1954-1967), deta?at ca membru al Cur?ii Permamente de Arbitraj de la Haga(1967-1973), ?ef al Colegiului de Jurisdic?ie la Curtea Superioar? de Control Financiar (1973-1979, pensionat);scriitor ?i publicist submediocru sub pseudonimele “Al. Voitin” (cel mai frecvent), “Al. Adamescu”, “AdamApostol”; decorat cu ordinul “23 August” clasa a III-a în 1964; a prezidat, între alte sute de condamn?ri ale unoropozan?i ai sistemului comunist, procesele lui Ion Antonescu (1946) ?i Iuliu Maniu (1947)” (Iulian Apostu,Zydokomuna, edi?ia decembrie 2012, disponibil? pe Internet, cf. apostu_i@yahoo.com). Pentru general (r) IoanDan, Voitinovici, de?i la un moment dat, care s-a prelungit vreo ?ase ani, a reprezentat România la CurteaPermanent? de Arbitraj de la Haga, nu apare decât ca … “magistrat” (vezi “Procesul” Mare?alului Ion Antonescu, p.117). Istoricii au dovedit ?i documentele au confirmat integral c?, la “procesele” loturilor Antonescu (1946) ?i Maniu(1947), Voitinovici a fost la dispozi?ia celor de “sus” (cf. M. D. Ciuc?, Procesul Mare?alului Antonescu. Documente,I, passim).

[10] Stelian Neagoe, Istoria Guvernelor României. 1859-1999, edi?ia II-a revizuit? ?i ad?ugit?, Bucure?ti, EdituraMachiavelli, 1999, pp. 149-164.

[11] Vezi Comisia Preziden?ial? pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România, sub coordonarea lui VladimirTism?neanu ?i a colaboratorilor, eds., Raport final, Bucure?ti, Editura Humanitas, 2007, p. 23 ?i urm.; VasilePascu, Regimul totalitar comunist în România (1945-1989), I-II, Bucure?ti, Editura Clio Nova, 2007, passim.

16 / 20

Ziaristi OnlineeXpress newshttp://www.ziaristionline.ro

[12] Cf. Gh. Buzatu, Antonescu, Hitler, Stalin, Ia?i, Demiurg, 2008, pp. 441-482.

[13] Ibidem, p. 476-477.

[14] Vezi „Art-Emis”, 27.1.3013 (http://www.art-emis.ro).

[15] Cf. Viaceslav Samo?kin, în Europa XXI – Românii între ru?i ?i sovietici, Ia?i, 2004-2005, pp. 387-396

[16] Gh. Buzatu, Mare?alul Ion Antonescu. Drumul destinului. O biografie, Ia?i, 2012, cap. XXV; idem, Mare?alulIon Antonescu. Biobibliografie, Ia?i, Demiurg, 2010, pp. 61-73.

[17] Vezi, îndeosebi, Procesul Mare?alului Antonescu. Documente, vols. 1-3, editor Marcel-Dumitru Ciuc?,Bucure?ti, Editura Saeculum I.O./Editura Europa Nova, 1998; Ioan Dan, “Procesul” Mare?alului Ion Antonescu,Bucure?ti, 1993; Gh. Buzatu, Mircea Chiri?oiu, eds., Agresiunea comunismului în România, vols. 1-2, Bucure?ti,Editura Paideia, 1998.

[18] Cele dintâi informa?ii ?i probe de Gh. Buzatu, Din Jurnalul de supraveghere a Grupului Ion Antonescu,întocmit de gardieni, în perioada 3 aprilie – 28 mai 1946, în “Historia”, nr. 2/2005, pp. 40-43; Gh. Buzatu, StelaCheptea, Marusia Cîrstea, eds., „Jurnalul de temni??” (aprilie-mai 1946) al Grupului Mare?alului Antonescu), în Istorie ?i societate, II, Bucure?ti, Editura Mica Valahie, 2005, pp. 513-601; Gh. Buzatu, ed., Trecutul la judecataistoriei: Mare?alul Antonescu – Pro ?i contra, Bucure?ti, Editura Mica Valahie, 2006, p. 489 ?i urm.

[19] Vezi Constantin Pantazi, Cu Mare?alul pân? la moarte. Memorii, edi?ie Al. V. Di?? ?i Adrian Pandea,Bucure?ti, Editura Publiferom, 1999, p. 321-339. Memorialistul insist? ?i asupra tratamentului, în generalconvenabil, rezervat înal?ilor prizonieri în Rusia, pân? la terminarea r?zboiului în Europa, în mai 1945.

17 / 20

Ziaristi OnlineeXpress newshttp://www.ziaristionline.ro

[20] Cf. Lotul Antonescu în ancheta Smer?, Moscova, 1944-1946. Documente din arhiva FSB, Ia?i, EdituraPolirom, 2006, 467 p.

[21] Great Britain, Public Record Office, FO – 371/44 039 (telegrama nr. 2 479/18 septembrie 1944, Sir A. ClarkKerr c?tre Foreign Office), f. 3.

[22] Ibidem, f. 5 (telegrama nr. 2 484/19 septembrie 1944, Kerr c?tre Foreign Office).

[23] Ibidem, f. 10 (Mesajul lui Kerr c?tre A. Eden, 18 septembrie 1944).

[24] Vezi Procesul Mare?alului Antonescu. Documente, I, doc. nr. 5, 6; Procesul ..., II, doc. nr. 16, 21, 28, 37.

[25] PRO, FO - 371/59 167 (telegrama nr. 111/22 ianuarie 1946, Le Rougetel c?tre Foreign Office).

[26] Idem, Misiunea Militar? britanic? la Bucure?ti c?tre War Office, rapoartele nr. 159/16/46 din 25 aprilie 1946 ?inr. 5 113/429 din 2 mai 1946.

[27] Ibidem (raportul nr. 118/1946, A. Holman c?tre Foreign Office).

[28] Cf. mesajul nr. 45 – A/26 februarie 1946, F. T. Gusev c?tre E. Bevin sau telegrama nr. 1 463/7 martie 1946,lordul Halifax c?tre Foreign Office.

18 / 20

Ziaristi OnlineeXpress newshttp://www.ziaristionline.ro

[29] Vezi Raportul nr. 3 678/1 197 c?tre F. T. Gusev.

[30] Telegrama nr. 3 395/9 aprilie 1946, Foreign Office-ul c?tre Ambasada din Washington; telegrama nr. 2 538/19aprilie 1946, lordul Halifax c?tre Foreign Office.

[31] Telegrama nr. 2 810/3 mai 1946, lordul Halifax c?tre Foreign Office.

[32] Bibliografia esen?ial? referitoare la aceast? tem?: Consiliul Na?ional pentru Studiul Arhivelor Securit??ii(Arhiva), Bucure?ti, fond 40 010/„Tribunalului Poporului”, 1946, 148 volume; Marcel-Dumitru Ciuc?, editor,Procesul Mare?alului Antonescu. Documente, vols. 1-3, Bucure?ti, Editura Saeculum I.O./Editura Europa Nova,1998; Ioan Dan, “Procesul” Mare?alului Ion Antonescu, Bucure?ti, 1993; Ioan Opri?, Procesul ziari?tilor„na?ionali?ti” (22 mai - 4 iunie 1945), Bucure?ti, Editura Albatros, 1999; Alesandru Du?u, Sub povara armisti?iului:Armata Român? în perioada 1944-1947, Bucure?ti, Editura Tritonic, 2003; Ion Zainea, Politic? ?i administra?ie înRomânia (6 martie 1945-1 martie 1946): Epurarea, Oradea, Editura Universit??ii, 2004; Radu Ioanid, ed., LotulAntonescu în ancheta Smer?, Moscova, 1944-1946. Documente din arhiva FSB, Ia?i, Editura Polirom, 2006; Gh.Buzatu, coordonator, Mare?alul Antonescu la judecata istoriei, edi?ia I, Bucure?ti, Editura Mica Valahie, 2002;edi?ia a II-a, Bucure?ti, 2006; Gh. Buzatu, Mircea Chiri?oiu, eds., Agresiunea comunismului în România, vol. 1-2,Bucure?ti, Editura Paideia, 1998; Gh. Buzatu, Stela Cheptea, Marusia Cîrstea, eds., „Jurnalul de temni??” (aprilie-mai 1946) al grupului Mare?alului Antonescu), în Istorie ?i societate, II, Bucure?ti, Editura Mica Valahie, 2005, p.513-601; Gh. Buzatu, Hitler, Stalin, Antonescu, Ploie?ti, Editura Mileniul III, 2005; Gh. Buzatu, Stalin, Hitler,Antonescu, R. Vâlcea, Rottarymond and Rotarexim, 2007 (în colaborare); Gh. Buzatu, Antonescu, Hitler, Stalin. Unraport nefinal, Ia?i, Casa Editorial? Demiurg, 2008; Gh. Buzatu, România sub Imperiul Haosului (1939-1945),Bucure?ti, Editura RAO, 2007; Gh. Buzatu, Stela Cheptea, Marusia Cîrstea, eds., Pace ?i r?zboi (1940-1944);Jurnalul Mare?alului Ion Antonescu, vol. I, 1940-1941, Ia?i, Casa Editorial? Demiurg, 2008; Gh. Buzatu, I. P?troiu, Lotul Mare?al Antonescu al „criminalilor de r?zboi” (1946), în „Orizont XXI”, nr. X/2008, Pite?ti, p. 3-5; Gh. Buzatu,Ioana Panagore?, Dan Botez, Procesul ?i execu?ia Mare?alului Ion Antonescu, Alexandria, 2009; Paula Mihailov-Chiciuc, în „Ziua", Bucure?ti, 16-17 mai 2006.

[33] Telegrama nr. 710/2 iunie 1946, Holman c?tre Foreign Office.

[34] T. V. Volokitina, ed., Vosto?naia Evropa v dokumentah rossiiskih arhivov. 1944-1953, I, 1944-1948, Moskva,

19 / 20

Ziaristi OnlineeXpress newshttp://www.ziaristionline.ro

1997, p. 463-464, doc. nr. 152.

Powered by TCPDF (www.tcpdf.org)

20 / 20