Profesor indrumator : Florentina-Constanta Arseni Colegiul Tehnic « Petru Poni »

OnestiJudetul Bacau

PLASTICELE “FROM CRADLE-TO-GRAVE”

Elev: Bucur Stefania-Simona, clasa a-XI-a JElev: Enache Ionut, clasa a-X-a J

Evaluarea ciclului de viată (LCA) al unui produs este o tehnică de management de mediuExpresia "cradle-to-grave"( in traducere „de la leagan la mormant”) se referă la ciclul de viată al unui produs, care începe în momentul proiectării produsului si se continuă prin achizitia si utilizarea materiilor prime,procesarea cu fluxul de deseuri asociate, stocarea, distributia, utilizarea si retragerea din uz sau reciclarea. În ciclul de viată complet se includ si fazele de transport. Fazele combinate ale ciclului de viată constituie întregul sistem "cradle-to-grave".

Descrierea generală a LCA

Cu prilejul efectuării studiului LCA poate fi luată în considerare contributia următoarelor categorii de impact asupra mediului:

a - contributia la efectul de seră; b -impactul asupra stratului de ozon stratosferic; c -contribuția la ploile acide ( prin emisii de SO2); d - poluarea apei din pânzele freatice, ape reziduale, sisteme de tratare, apa de răcire; e -poluarea aerului, gaze toxice; f -eroziunea solului, degradarea pădurilor; g-zgomot, vibrații;praf si particule; h-explozii, deversări,deseuri solide, deseuri periculoase.

Impactul asupra mediului

Aplicatiile LCA pot fi clasificate în următoarele :

1- Identificarea oportunitătilor de a îmbunătăti aspectele de mediu ale produselor în diferitele faze ale ciclului de viață. 2-Luarea deciziilor în industrie, selectarea politicilor guvernelor si ale ONG-urilor (planificarea strategică, strategii de afaceri). 3-Selectarea indicatorilor performantei de mediu si procedurilor de măsurare. 4- Dezvoltarea marketingului,marcarea ecologică, declaratii de mediu si îmbunătătirea imaginii firmei.

De asemeni studiile LCA pot fi utilizate ca auxiliar în proiectarea proceselor si produselor pentru:

a-selectarea tehnologiei proceselor -determinarea celei mai bune variante prin care un produs specific poate fi realizat, prin selectarea dintr-un număr de procese alternative concurente; b-optimizarea proceselor -includerea unor funcții-obiectiv în modelele de programare matematică care să reflecte considerații de mediu pentru ciclul de viată; c-proiectarea proceselor -extinderea metodologiei DfE pe baza ciclului de viată. DfE (Design for Environment) sau Ecodesign este un concept general ce se referă la o varietate de abordări de proiectare care încearcă să reducă impactul general asupra mediului, exercitat de un produs . d-dezvoltarea produsului -selectarea caracteristicilor si componentelor unei mărfi industriale sau comerciale. Aplicatiile includ sortarea materialelor de ambalaj si materiei prime.

Ciclul de viaţă al unui produs din material plastic 

Ce este de plastic? Compusi organici rezultati prin reactia de polimerizare. Polimerii pot fi modelati, extrudati, turnati în forme diverse şi filme, sau trasi în filamente şi apoi utilizati ca fibre textile.Caracteristicile materialelor plastice1.Materiale plastice pot fi foarte rezistente la substanţe chimice. 2. Materiale plastice pot fi atât izolatoare termice cat si electrice. 3. Materialele plastice sunt foarte uşoare, în greutate, cu diferite grade de rezistenţă 4. Materiale plastice pot fi prelucrate în diverse moduri pentru a produce fibre subţiri sau piese foarte complicate.

Plasticele pot fi turnate în sticle sau componente de automobile, cum ar fi tablouri de bord şi aripile acestora. Unele se întind fiind foarte flexibile. Alte materiale plastice, cum ar fi polietilena, polistirenul şi poliuretanul, pot fi transformate in spuma. Materialele plastice pot fi turnate în butoaie sau pot fi amestecate cu solvenţi pentru a deveni adezivi sau vopsele.

Bunuri de folosinţă îndelungată vs non-bunuri de folosinţă îndelungată .

•Toate tipurile de produse din plastic sunt clasificate în cadrul industriei plasticelor. Produse cu o durată de viaţă utilă mai mică de trei ani sunt, în general, denumite non-bunuri de folosinţă îndelungată. • Aplicatiile uzuale includ ambalaje, saci menajeri, cupe, tacâmuri, echipamente sportive şi de agrement, jucării, dispozitive pentru autoturisme, telefonie mobila, etc.

6 plastice mai cunoscute

1.PS Polistirenul de uz general este clar, dur şi friabil. Polistirenul expandat (EPS) este frecvent extrudat în fişa de termoformate în tăvi pentru carne, peşte şi brânzeturi şi în containere, cum ar fi lăzile ou.

2. PETE

•Folii din polietilen tereftalat (PET sau PETE) este clar, dur, este ideal pentru ambalaje de băuturi carbogazoase şi alimente. •Alte aplicatii diverse, ca fibrele pentru îmbrăcăminte şi covoare, sticle, cazi, recipiente pentru alimente.

3. HDPEPolietilenă de înaltă densitate (HDPE) este folosita pentru ambalaje alimentare care nu necesită o barieră de oxigen sau de CO2.

4. LDPE Polietilenă de joasă densitate (LDPE) are duritate, flexibilitate şi transparenţă foarte bune. LDPE este utilizată pentru fabricarea de filme flexibile, cum ar fi cele utilizate pentru saci de îmbrăcăminte ,pungi , capace flexibile şi sticle.5. PVCPoliclorura de vinil (PVC), se caracterizeaza prin transparenţa, rezistenta chimica, stabilitatea pe termen lung . Din PVC se fabrica ţevi, fitinguri, podele şi ferestre, mantale izolante, folie si placi, tuburi medicale. 6. PP Polipropilenă (PP), are o rezistenta chimica excelenta si este frecvent utilizata in impachetare.

Utilizam materiale plastice !

Indiferent dacă suntem conştienţi sau nu, materialele plastice joacă un rol important in viata noastra.

La cumpărături

In ultimii ani observam o diversificare extraordinara a ambalajelor de tot felul,forma, culoare, grosime, utilitate, igiena stricta; folia de plastic ne ajută să păstram carnea proaspătă si în acelaşi timp, o protejeaza de degetele cumpărătorilor; sticlele de plastic sunt mai ieftine , mai usoare, mai usor de transportat, nu se sparg. Materiale plastice, fiind usoare, fac portabile telefoanele şi calculatoarele. Fiind rezistente la coroziune, maresc durata de viata a frigiderelor sau a maşinilor de spălat, ajută la conservarea resurselor. Ambalaj de hârtie sau material plastic ? Fabricarea unei pungi de plastic generează mai puţin gaz cu efect de seră şi utilizează mai puţină apă proaspătă decât fabricarea unei pungi de hârtiei, dedi este mai avantajoasa punga de plastic.

Sfârşitul de viaţă

Reciclarea post-consumator a ambalajelor de plastic a început in anul 1980, ca urmare a programelor de stat care au produs o cantitate mare de sticle returnate Pete. Odată colectate, materialele plastice sunt introduse într-o instalaţie de recuperare a materialelor, sunt sortate in functie de compozitia lor chimica, pentru a le creşte valoarea.

Recuperarea este următorul pas, caz în care materialele plastice sunt tocate în fulgi, se spală pentru a elimina contaminanţii şi vândute către utilizatorii finali pentru fabricarea de produse noi, cum ar fi sticle, recipiente, îmbrăcăminte, covoare, cherestea din material plastic, etc numărul de companii de handling şi recuperarea post-materiale plastice, este astăzi de peste cinci ori mai mare decât în 1986.

Recuperarea.

Concluzie.

Natura, mediul nostru de viata trebuie protejat, milioanele de compusi organici, care prin aplicatiile lor ne-au schimbat profund viata in bine, au si efecte negative, de aceea e bine sa le cunoastem:•pentru a interveni inteligent, •pentru a minimiza riscurile, •pentru a ramane mereu in armonie cu natura.

1.Pârvu, Constantin (coordonator științific). Dicționar enciclopedic de mediu. Vol.1, București: Regia Autonomă "Monitorul Oficial" 2. Business Dictionary.com, Life cycle assessment.Definition 3.SETAC (1993), Guidelines for Life-Cycle Assessment. A "Code of Practice", Brussels 4. UNEP (1996): Life Cycle Assessment.What it is and How to do it. UNEP-DTIE.Paris, 90 p. ISBN 92-807-1546-1 5. UNEP (1999).Towards a Global Use of LCA. 71 p. ISBN 92-807-1740-5 6. SR EN ISO 14040:2002- Management de mediu.Evaluarea ciclului de viață.Principii și cadru de lucru 7. Oprean,C., Țîțu, M. (2008), Managementul calității în economia și organizația bazate pe cunoștințe. Editura AGIR, ISBN 978-973-720-167-6 8. Impact assessment methods. 9. Guinée et al.(2001). LCA-An operational guide to the ISO-standards-Part 2a: Guide (Final report, May 2001) 10. Guinée et al.(2001).Life cycle Assessment.An operational guide to the ISO standards. Part 3-Scientific background (Final Report, May 2001) 11. Heijungs, R.J. et al (1992). Environmental Life Cycle Assessment of products.Guide and Backgrounds. CML, Leiden University, Leiden 

Bibliografie

VA MULTUMIM !