prof istorie

1.Cuvânt Înainte

Dragi Colegi!

Istoria sec. 20 este perioada “care a trezit cele mai mari speranţe pe care şi le-a

pus omenirea şi a distrus toate iluziile şi idealurile” după cum menţiona compozitorul

Iehudi Menuhin, dar totodată reprezintă un continuu efort pentru înţelegere şi

interpretare. Evoluţia dinamică a societăţii a suprasaturat cu evenimente limitele

cronologice ale istoriei universale contemporane. Perindarea diverselor regimuri

politice, mari transformări sociale şi culturale, crize şi salturi miraculoase ale economiei

statelor lumii oferă un cadru larg de interpretări istorice şi perspective multiple.

Nici un curs de istorie nu poate avea pretenţia că este exhaustiv în abordarea

perioadei istorice, de aceia considerăm manualul de “Istorie universală. Lumea în epoca

contemporană cl.9”, autor Igor Caşu, un bun exemplu de selecţie a subiectelor şi

temelor, bazat pe un echilibru dintre universal şi european. Manualul dat este constituit

pe criterii ce vizează nu doar CE , ci şi DE CE şi CUM ar trebui să se înveţe istoria

sec. XX. În susţinerea şi amplificarea răspunsului la întrebarea fundamentală CUM, noi

vă propunem Ghidul metodologic de faţă. Acest Ghid pentru profesori a fost conceput

în baza ideei că predarea istoriei sec. 20, pune în faţa profesorului de istorie o serie de

provocări, dată fiind multitudinea de subiecte şi volumul imens de informaţie, care este

disponibil în multe surse istorice, nemaivorbind de numeroasele probleme

controversate, ce se întâlnesc în contextul secolului trecut. Ghidul vizează modalităţile

în care profesorul îl poate sprijini pe elev pentru a-şi forma o viziune coerentă asupra

secolului, nu doar pentru a încadra din punct de vedere cronologic evenimentele, ci şi

pentru a înţelege cum evoluţiile aparent separate din domeniul politic, social, economic,

cultural şi intelectual se află în interdependenţă. Elevii nu pot înţelege complexitatea

lumii în care trăiesc decât dacă studiază şi emit judecăţi de gândire cu privire la

tendinţele largi care au marcat lumea în secolul trecut. Aceste judecăţi necesită abilităţi

de analiză critică, de aceia cadrul metodologic şi de proiectare a Ghidului are ca

fundament componentele Gândirii Critice.

Considerăm că sugestiile oferite în această publicaţie vă vor fi de un real folos şi

utilitate maximă în predarea cursului de “Istorie universală. Lumea în epoca

contemporană în cl. a 9-a”.

Vă dorim succes !

Autorii.

Cuprinsul

1. Cuvânt înainte

2. Prezentarea structurii manualului

3. Sugestii metodologice

a) Multiperspectivitatea – principiu didactic esenţial în

analiza evenimentelor istorice.

b) Scheme pentru analiza surselor istorice

c) Modalităţi de obţinere şi prelucrare a informaţiei istorice

de către elevi

d) Tehnologii pentru dezvoltarea abilităţilor de gândire

critică

4. Sugestii pentru evaluare

a)Evaluarea autentică

b)Metode specifice de evaluare

5. Model de proiectare didactică de lungă durată

6.Sugestii pentru proiecte de lecţii.

2

2.Prezentarea structurii manualului

Manualul posedă o structură bine definită şi este alcătuită conform Curriculum-

ului, aprobat de Ministerul Educaţiei şi Ştiinţei al Republicii Moldova în 2002.

Conţinutul a fost perfecţionat prin introducerea unor informaţii şi interpretări

recente din literatura de specialitate.

În faţa fiecărui capitol sunt plasate

câteva întrebări incitante pentru

motivarea elevului.

Enumerarea conţinuturilor

capitolului vă ajută uşor să determinaţi ce

şi cum veţi studia în acest capitol.

Indicatorul de noţiuni şi repere cronologice facilitează procesul de consolidare şi

revitalizare a cunoştinţelor.

Prezenţa fotografiilor oferă posibilitatea de-a completa cunoştinţele despre locul şi

oamenii ce au participat la evenimentele reflectate în temă. Deasemeni constituie surse

relevante pentru analiză.

3

Foaia de titlu al capitolului

►►►►

1

5

5

5

6

În manual sunt plasate documente şi

caricaturi de epocă, care reflectă mentalitatea

oamenilor şi ne ajută să înţelegem mai bine

contextul evenimentelor.

Sarcinile de sub surse oferă posibilitatea

pentru diverse forme de activitate.

Prezenţa Studiilor de caz, ce se referă la

problematici foarte diferite, dau posibilitatea

profesorului să dezvolte la elevi abilităţi

cognitive evaluate

Aparatul metodic conţine sarcini care sunt relevante atât lucrului în grup, cât şi

celui individual. El a fost conceput în aşa manieră încât să invite elevul să-şi verifice

cunoştinţele, să explice analitic şi sintetic, precum şi să-l provoace să i-a atitudine faţă

de cele mai importante evenimente şi fenomene ale perioadei contemporane, de la 1918

până în zilele noastre. Manualul cuprinde, de asemenea, două teme de evaluare şi

sinteză şi dicţionarul de termeni inserat la sfârşitul celor 3 capitole, care are menirea de

a face conţinutul textului cât mai accesibil pentru elev.

4

documente

caricatură

p.8

Studieri de caz

p.9

3. Sugestii metodologice

Predarea istoriei universale în clasa IX-a solicită de la profesor şi elevi muncă şi

perseverenţă în dezvoltarea continuă a abilităţilor în scopul transformării lor în

competenţe funcţionale la sfârşit de ciclu gimnazial.

Procesul de formare a competenţelor începe de la un set de cunoştinţe şi

capacităţi proiectate clar pe o durată de timp. Pentru aceasta este necesar ca obiectivele

curriculare să fie grupate de către profesor în aşa mod, ca să permită formarea câtorva

competenţe (4-5) pe parcursul anului de studiu. Abilităţile exersate pe parcursul mai

multor activităţi se vor transforma în competenţe, numai în cazul în care elevul va fi pus

în situaţia să le demonstreze sau integreze în rezolvarea unor probleme. Lecţiile de

evaluare oferă o bună posibilitate de analiză şi consolidare a competenţelor formate.

Pentru a putea urmări clar dezvoltarea abilităţilor şi formarea competenţelor,

profesorul de istorie trebuie să se convingă că elevul posedă baza de cunoştinţe (date,

evenimente, fapte, procese). Expunerea ideilor însoţite de definiţii şi explicaţii proprii,

va confirma faptul înţelegerii evenimentelor istorice cunoscute de către elev. În tendinţa

ca cunoştinţele să devină funcţionale, este necesar ca elevul să-şi aplice cunoştinţele în

crearea de scheme, tabele, analize de surse,pentru a putea cu succes realiza o

comunicare, a participa la dezbateri şi debrifări sau a crea proiecte,portofolii.

Ulterioarele prezentări vor fi însoţite de susţinerea argumentată a propriei opinii, de

propuneri constructive şi de promovarea valorilor general – umane. Astfel la finele

ciclului gimnazial am putea avea formate un set de competenţe necesare elevului în

viaţă.

De exemplu: - formularea şi răspunsul la întrebări;

- formularea şi susţinerea unor argumente;

- analiza şi debrifarea unor procese;

- susţinerea argumentată a unei poziţii;

- realizarea unui proiect, poster, portofoliu cu referire la o problemă ş.a

Ca toate aceste intenţii să se realizeze puteţi valorifica setul de sugestii metodologice ce

urmează.

5

A. Multiperspectivitatea – principiu didactic esenţial în

analiza evenimentelor istorice.

Multiperspectivitatea este abordarea unui eveniment, proces sau fenomen din

diverse puncte de vedere. Ea presupune o înţelegere mai largă a evoluţiei societăţii

umane, luând în consideraţie nu doar caracteristicile, istoria şi dezvoltarea unei părţi

(partid, domeniu, regim, etc.), ci totalitatea relaţiilor implicate, astfel determinând o

imagine mai clară a ceea ce s-a întâmplat în societate.

În contextul predării istoriei, o perspectivă multiplă îşi propune să atingă următoarele

obiective:

- să determine o înţelegere mai largă a evenimentelor istorice, luând în

considerare asemănările şi deosebirile dintre relatările tuturor părţilor

implicate;

- să demonstreze o înţelegere mai profundă a relaţiilor de tip istoric dintre

naţiuni sau state vecine.;

- să contureze o imagine mai clară a dinamicii a ceea ce s-a întâmplat în plan

istoric, prin examinarea interacţiunilor dintre popoarele şi grupările implicate,

precum şi a interdependenţei lor.

O perspectivă multiplă se constituie cu necesitate drept o parte integrantă a procesului

de predare a istoriei şi nu o parte suplimentară sau opţională, în special atunci când este

vorba despre istoria sec. XX. Argumentul în favoarea ideii ar fi faptul, că

multiperspectivitatea reprezintă un mod de a gândi, selecta, examina şi utiliza dovezi

provenind din diferite surse pentru a lămuri complexitatea unei situaţii şi pentru a

descoperi ceea ce s-a întâmplat şi de ce. Dacă acest principiu ar fi utilizat sistematic în

predarea istoriei, aceasta ar trebui să-i ajute pe elevi să înţeleagă că:

- acelaşi eveniment istoric poate fi descris şi explicat în moduri

diferite, în funcţie de punctul de vedere al istoricului, omului politic, ziaristului,

producătorului de televiziune sau martorului, iar fiecare punct de vedere poate fi valabil

în ciuda faptului că poate fi incomplet sau nu oferă decât o relatare sau o explicaţie

parţială;

6

- acelaşi izvor istoric poate fi interpretat în mod diferit de către

istorici diferiţi, în funcţie de perspectiva proprie fiecăruia, de perioada în care scriu şi de

alte dovezi pe care le includ în relatările lor.

- toate relatările cu privire la evenimentele istorice sunt

provizorii. Cea mai bună relatare este cea care corespunde cel mai bine dovezilor

disponibile la un moment dat.

În concluzie vom menţiona, că orice profesor care purcede la o abordare

multiperspectivală a disciplinei istorice, îşi asumă o responsabilitate pentru formarea

unei gândiri divergente şi a unei poziţii civice a elevului.

7

B. Scheme pentru analiza surselor şi obţinerea informaţiei

Cunoaşterea şi utilizarea surselor în procesul învăţării disciplinei istorice,

constituie un obiectiv – cadru esenţial, îndeosebi pentru elevii clasei IX-a , deoarece el

oferă elevilor mecanismul şi mijloacele prin care ei pot să studieze independent şi

profund orice eveniment. Sursele istorice au o importanţă majoră prin faptul, că oferă

argumente pentru concluzii, concretizează materialul istoric, crează o percepţie mai

complexă şi mai vie a evenimentelor istorice. Ele ne permit să simţim spiritul epocii .

Deaceia la primul contact cu orice sursă istorică, este bine s-o privim atent şi să ne

întrebăm: Cine? Ce? Unde? Când? Al cui? Cum? şi De ce? Sunt întrebări pe care

oricare elev poate şi trebuie să şi le pună atunci când se raportează la o sursă istorică de

orice provinienţă. Întregul proces de analiză a întregul proces de analiză a surselor

istorice poate fi împărţit în 3 etape (după R.Stradling):

I Înţelegerea:

Ce ne vorbeşte sursa despre trecut?

Ce nu ne spune sursa?

Se conţin oare abrevieri, cuvinte, nume, evenimente despre care nu aţi mai

auzit?

Ce fel de informaţie conţine?

II Evaluarea :

Ce fel de sursă este?

Ce ştim despre data sursei?

Ce ştim despre autor?

Ce ştim despre societatea în care a trăit autorul?

De ce a fost creată sursa?

Cui i se adresează sursa?

Ce prezintă sursa – fapte sau opinii?

Sunt oare evenimentele redate obiectiv?

8

III Interpretarea:

Ce alte surse avem la dispoziţie?

Cu ce surse putem compara sursa în discuţie?

Ce lacune conţine sursa?

Cât de veridică este sursa?

Cum descrim ceea ce am făcut şi la ce am ajuns?

1. Analiza unei secvenţe de documente

De cine a fost scris şi de ce?

Când şi pentru cine a fost scris documentul?

Este o sursă primară sau secundară;

Ce spune autorul despre…?

Compară punctul de vedere al autorului cu celelalte surse.

Care este opinia ta referitor la informaţia din această sursă?

2. Analiza unei fotografii cu caracter istoric

Descrie oamenii şi acţiunile lor / sau obiectele care apar:

- în fundalul fotografiei;

- în prim – plan;

- în plan central;

- la stânga şi la dreapta fotografiei.

Cum sunt oamenii şi / sau obiectele prezentate?

Ce crezi că se întâmplă în această fotografie?

Cine sunt / ce sunt oamenii (sau obiectele) prezentate?

Când crezi că a fost realizată fotografia (anul, perioada, evenimentul)?

Este o fotografie de moment sau este una aranjată special pentru aparatul de

fotografiat?

Compară fotografia cu alte surse referitoare la evenimentul în cauză.

Impune această fotografie, întrebări la care ai dori să primeşti răspunsuri?

9

3. Analiza unei caricaturi istorice

Stabileşte data şi anul când a fost desenată / publicată caricatura. La ce

eveniment se referă?

Ce ştii despre acest eveniment şi despre persoanele din caricatură?

Ce semnificaţie are titlul? Este menit să fie amuzant sau ironic? Dacă da, în

ce mod?

Identifică câteva simboluri utilizate de autor. De ce au fost ele folosite?

Sunt personajele prezentate într-o manieră pozitivă sau negativă?

Care este atitudinea caricaturistului cu privire la subiectul caricaturii sale?

Cu ce scop a fost creată caricatura?

A schimbat în vreun fel această caricatură propria ta interpretare cu privire la

evenimentul, personajele la care se referă?

4. Analiza afişelor de propagandă

Studiază atent titlul, imaginea şi stabileşte perioada şi ţara de origine;

La ce se referă afişul?

Ce încearcă el să-I convingă pe oameni să facă?

Ce imagini şi simboluri foloseşte?

Ce impact au avut aceste afişe asupra oamenilor?

Ar putea fi folosit acest afiş ca formă de propagandă în zilele noastre?

5. Analiza unui articol de ziar

Unde şi când a fost publicat articolul? La ce eveniment se referă?

Cui aparţine ziarul?

Ce se redă în articol – fapte sau opinii?

Prezintă autorul interpretarea sa asupra evenimentelor?

A fost oare articolul supus cenzurii? De ce?

Compară articolul cu alte publicaţii la subiectul dat.

10

Cum reflectă mass – media astăzi acest eveniement?

C. Modalităţile de obţinere şi prelucrare a informaţiei istorice de

către elevi

Pentru elevii claselor a IX-a este foarte important ca să posede abilităţi de studiu,

de generalizare şi clasificare a informaţiei. Formarea deprinderilor de-a găsi informaţia

necesară, citind o sursă, de-a putea explica şi utiliza termenii de specialitate, de-a

prezenta logic şi succint rezultatele unei cercetări vor fi necesare atât în sălile de clasă,

cât şi pe parcursul vieţii. Algoritmele propuse în continuare sunt adresate elevilor

pentru a facilita utilizarea lor de către profesor în cadrul activităţilor didactice.

1. Obţinerea informaţiei dintr-o sursă scrisă

Citind este foarte important să înţelegi şi să memorizezi informaţia.

Realizează, în primul rând, o citire rapidă / pe diagonală pentru a înţelege ce

fel de informaţie poţi găsi în text.

Identifică fragmentul de text în care crezi că poţi găsi informaţia căutată şi

citeşte mai profund aceste locuri.

I-a notiţe în scris:

a) Citeşte atent textul;

b) Notează doar ideile importante şi informaţia utilă. Deprinde-te să

deosebeşti afirmaţia principală de argumentele ce o confirmă.

c) Pentru a demonstra legăturile de cauză – efect, construieşte scheme. În

ele poţi clasifica informaţia ca: general şi particular; avantaje şi

dezavantaje; pozitiv şi negativ ş. a.

d) Foloseşte pentru notiţe prescurtări şi simboluri.

e) Reciteşte-ţi notiţele. Dacă ai observat că subiectul nu-ţi este clar, revezi

sursa.

Identifică evenimentele cruciale, care au influenţat decisiv evoluţia istorică.

Cercetează detaliat evenimentul ce te interesează. Pentru aceasta foloseşte

întrebările:

Ce s-a întâmplat?

Când şi unde ?

11

De ce s-a întâmplat?

Cum s-au desfăşurat evenimentele ulterior?

Răspunsurile la aceste întrebări te vor ajuta mereu să prezinţi orice

eveniment detaliat şi argumentat.

2. Identificarea şi utilizarea termenilor istorici

Evidenţiază cuvintele necunoscute când citeşti textul. Dacă cuvântul nu este

explicat în text, apelează la dicţionarul de termeni de la sfârşitul manualului. În

cazul lipsei acestui termen, utilizează DEX –ul.

Periodic repetă termenii noi învăţaţi. Străduite să memorizezi semnificaţia

lor, folosindu-i în prezentările orale sau lucrările scrise.

Dacă dicţionarele nu ţi-au fost de ajutor în găsirea unui termen, sau nu ai

timp sau resurse pentru cercetare, poţi deduce sensul termenului prin câteva

mijloace:

a) Cheia textului – apariţia unui termen nou, deseori este urmată de utilizarea

lui în descrierea unui eveniment - contextul propoziţiilor te va ajuta să

înţelegi sensul termenului.

b) Exemple – exemplele sunt cele mai bune indicii ai termenilor necunoscuţi.

Dacă nu înţelegi sensul unui termen citeşte mai departe şi vei afla din

exemple aduse în manual esenţa noţiunii. De exemplu: termenul –

surrealism cu toate explicaţiile din text va fi greu de înţeles dacă nu vei privi

o operă de artă (Salvador Dali. “Presimţirea războiului civil”).

c) Sinonime – deseori termenii necunoscuţi apar în text însoţiţi de sinonime,

care dacă vă sunt cunoscute, simplifică mult înţelegerea termenului

problemă.

3. Utilizarea Internetului în predarea istoriei

Internetul a devenit o nouă resursă pentru predarea istoriei la clasă. Profesorul

poate folosi Internetul pentru a accesa site-uri importante şi a extrage materiale pe care

să le folosească ca pe o resursă suplimentară la ora de curs şi poate utiliza soft-ul pentru

a alcătui materiale didactice atractive şi pline de imaginaţie, în care apar surse preluate

de pe Internet, incluzând texte, fotografii, hărţi, grafice, afişe.

12

Pentru a facilita accesarea informaţiei de către profesor, vă oferim câteva adrese

electronice.

Tabele cronologice comentate – www.hiperhistory.com ;

Enciclopedia Britannica – www.eb.com /search;

Al doilea război mondial – www.gi.grolier.com

Fotografii interesante din al doilea război mondial – www.visitorinfo.com

/gallery/ military.htm;

Informaţii ştiinţifice despre Holocaust – www.Holocaust .trc .org ;

Interviuri, documente, secvenţe audio şi video din perioada Războiului rece

www.cnn.com /specials/cold.war; www.wilsoncenter.org ;

Canalul de istorie al televiziunii BBC – www.historychannel.com ;

Caricaturi istorice – www.libservb.ukc.ac.uk/cartoons/;

www.princeton.edu/mudd/ .

4. Sugestii pentru elevii care caută informaţii

pe Internet pentru ora de istorie

Asiguraţi-vă că ştiţi cu exactitate ce căutaţi.

Gândiţi-vă la câţiva termeni cheie, care ilustrează clar tema de care sunteţi

interesaţi.

Dacă prima căutare nu are rezultat, gândiţi-vă încă o dată la termenii cheie

aleşi.

Încercaţi şi alte mecanisme de căutare.

Dacă în urma căutării obţineţi prea multe rezultate, acest lucru se datorează

probabil sensului prea general al termenilor cheie. Mai gândiţi-vă.

Căutarea trebuie concentrată cu precădere asupra temei respective.

Ţine minte că unele site-uri se folosesc de posibilitatea de traducere oferită

de Alta Vista. Acest lucru vă permite să accesezi aceleaşi site în şase limbi:

engleza; franceza; germana; italiana; spaniola şi portugheza.

13

http://www.princeton.edu/

http://www.libservb.uks.ac.uk/

http://www.historychannel.com/

http://www.wilsoncenter.org/

http://www.cnn.com/

http://www.wilsoncenter.org/

http://www.halocaust/

http://www.vistorinfo.com/

http://www.gi.grolier.com/

http://www.eb.com/

http://www.hiperhistory.com/

D . Tehnologii pentru dezvoltarea abilităţilor de gândire critică

Relaţia dintre ceea ce învaţă elevii şi strategiile didactice folosite de profesorul

de istorie pentru organizarea şi conducerea orei de istorie în clasa IX-a nu este una

simplă şi bine determinată în plan linear. Profesorul trebuie să ofere elevilor

posibilitatea de-a învăţa să utilizeze anumite abilităţi în domeniul studierii istoriei ca şi

unele modalităţi de afirmare a gândirii critice prin ofertarea, individual sau în grup, a

unei varietăţi de exerciţii analitice şi interpretative, care îi fac pe cei din urmă să intre în

contact cu o diversitate de informaţii. Astfel devine absolut necesar ca, profesorul să

faciliteze munca elevilor, să se afirme drept o persoană care are capacitatea de a oferi

elevilor noi posibilităţi de studiere a faptelor istorice, fie prin investigaţie, fie prin

implicare activă în cercetarea probelor istorice şi, mai ales, prin discuţii interactive.

Toate acestea pot fi realizate având la dispoziţie instrumentarul didactic relevant

obiectivelor preconizate. Unele sugestii vă le oferim în continuare.

Cadrul Evocare – Realizarea sensului – Reflecţie ca schemă optimă

de proiectare a unei lecţii de gândire şi învăţare

Cadrul ERR este un procedeu eficient prin care profesorul îi îndrumă pe elevi

spre înţelegere şi crearea unei atitudini personale asupra celor învăţate. Acest cadru

oferă posibilitatea ca elevii să examineze critic informaţiile şi în baza lor să-şi

reconstituie propria imagine şi realitate asupra evenimentelor. Rezultatul esenţial al

lecţiilor concepute în baza cadrului ERR este încurajarea şi formarea abilităţilor de

gândire critică şi învăţare durabilă.

14

Argumente pentru etapele cadrului

Evocare Etapa are drept scop provocarea interesului, stimularea elevilor pentru a se

gândi la ceea ce ştiu sau pot să facă. În această etapă are loc stabilirea unor

obiective ale învăţării, care constituie o condiţie esenţială pentru formarea de

cunoştinţe, abilităţi şi atitudini la cei care învaţă. Este necesară implicarea

activă a elevilor în procesul de învăţare, datorită căreia ei devin conştienţi de

propria lor gândire şi îşi utilizează limbajul propriu. Pornim de la experienţa

personală, de la ceea ce ştiu elevii, deoarece acesta este determinantul

principala ceea ce putem învăţa. Deci, evocaţii, provocaţi interesul, stimulaţi

elevii să gândească la ceea ce ştiu.

Realizarea sensului În această etapă, cel care învaţă vine în contact cu noile informaţii sau idei.

aceasta este şi faza de învăţare în care profesorul are influenţa cea mai

redusă asupra elevilor, care trebuie să-şi menţină implicarea activă în mod

independent. Sarcina principală a acestei etape este implicarea elevilor în

construirea sensurilor şi menţinerea interesului stabilit în faza de evocare.

Rolul profesorului este de a susţine eforturile elevilor în monitorizarea

propriei înţelegeri. Subiectul abordat se va realiza prin diverse activităţi de

învăţare, relevante obiectivelor stabilite.

Reflecţia În această etapă elevii îşi consolidează cunoştinţele noi şi îşi restructurează

activ schema de învăţare, pentru includerea în ea a unor concepte noi. Aici

are loc învăţarea durabilă, caracterizată de schimbare, spre formarea unui

nou set de comportamente, sau a unor convingeri noi. Această etapă

urmăreşte câteva obiective esenţiale, care preconizează ca elevii să-şi

exprime în propriile cuvinte ideile şi informaţiile învăţate. Aici este bine să

ne amintim şi să înţelegem toată experienţa parcursă în activitate.

15

Tehnici şi metode de dezvoltare a Gândirii critice

Studiul de caz

Abordarea unei lecţii de istorie sub formă de studiu de caz le oferă elevilor

posibilitatea să analizeze o situaţie sau un caz în care există un conflict sau o dilemă.

Elevii vor aplica pas cu pas o procedură care include analizarea faptelor, adoptarea şi

susţinerea unei decizii şi debrifarea consecinţelor acelei decizii.

Cazurile sunt relatări ale unor evenimente sau situaţii cu conflicte de valori care

pot fi folosite pentru dezvoltarea gândirii critice a elevilor sau pentru prezentarea unor

probleme importante din societatea istorică respectivă. Metoda le oferă elevilor

posibilitatea să pătrundă în sistemul de argumentare folosit de către istoricii şi

cercetătorii în domeniu. De asemenea, această metodă permite nu doar focalizarea

gândirii elevilor spre un anumit eveniment controversat sau spre o anumită problemă a

societăţii, ci şi analizarea profundă a acestor fapte istorice.

Această metodă solicită întrebări despre faptele relatate, definiţii

privitor la elementele importante ale cazului, analiza şi sinteza

respectivelor evenimente, formarea propriilor păreri. În acest răstimp elevii

îşi exersează gândirea (de la memorare la evaluare). Urmăriţi taxonomie lui

Bloom pentru a înţelege mai bine procesele pe care se bazează această

metodă.

Procedura aplicării

1. Prezentaţi subiectul lecţiei şi tot setul de informaţii despre cazul care va fi

abordat.

2. Cereţi elevilor să citească cazul.

3. Cereţi elevilor să clasifice faptele care constituie cazul. Folosiţi întrebări de

geul:

- Ce s-a întâmplat?

- Care sunt forţele / personalităţile principale implicate în

eveniment?

- Care fapte sunt importante?

- Ce împrejurări au condiţionat evoluţia evenimentelor?

- Ce a determinat forţele / personalităţile să acţioneze astfel?

16

- Apreciaţi deciziile personalităţilor implicate.

- Care este opinia voastră faţă de evenimentul dat?

4. Cereţi elevilor să lucreze în pereche: un elev prezintă rezultatul cazului,

celălalt pune întrebări de clarificare.

5. Declanşaţi o discuţie în care elevii vor prezenta faptele cele mai importante

ale cazului. Organizaţi discuţia sub formă de întrebări şi răspunsuri sau

prezentări de postere.

6. După ce aţi ilucidat premizele şi consecinţele cazului, elevii se vor

concentra asupra argumentelor pro şi contra, comentând fiecare opinie.

7. După ce au ascultat toate argumentele, elevii trebuie să-şi exprime opinia

personală faţă de subiectul abordat. Poate fi folosită pentru aceasta o scriere

liberă sau un eseu de 5 minute.

P.R.E.S.

Formula “PRES” este o metodă utilă de desfăşurare a discuţiilor pe teme

controversate, care poate ajuta elevii să-şi manifeste poziţia sau opinia cu privire la o

problemă în discuţie. Această metodă îi ajută pe elevi să-şi înţeleagă gândurile, să

formuleze şi să-şi prezinte opiniile clar şi concis.


1. Afişaţi posterul care prevede cei 4 paşi ai metodei PRES

P - Exprimaţi-vă punctul de vedere

R - Faceţi un raţionament referitor la punctul de vedere

E - Daţi un exemplu pentru clarificarea raţionamentului dvs.

S - Faceţi un rezumat / sumar al punctului dvs. de vedere.

2. Clarificaţi paşii şi răspundeţi la întrebări.

3. Propuneţi elevilor să încerce să folosească formula referitor la oricare subiect

ales de ei.

4. Verificaţi înţelegerea.

5. Rugaţi elevii să-şi exprime punctul de vedere referitor la un subiect istoric.

Metoda PRES are următoarele avantaje:

- structurează discuţiile pe teme controversate;

- dezvoltă la maximum capacitatea de argumentare;

17

- îi motivează pe elevi să-şi argumenteze orice părere.

Uneori însă elevii pot să nu găsească exemplul necesar pentru a clarifica

raţionamentul / argumentul adus şi, invers, ei pot găsi exemplul însă nu pot

formula raţionamentul.

Argument în patru paşi

Tehnica are drept scop formarea abilităţilor de exprimare a opiniei, poziţiei într-

o anumită problemă. În rezultat, obţinem o apreciere profundă argumentată. În cazul

problemelor controversate, tehnica permite o analiză a diferitor păreri / opinii pentru a

stabili în ce măsură sunt convingătoare. Se poate aplica la etapele realizarea sensului şi

reflecţie.


1. Elevilor li se propune structura argumentului: teza (afirmaţia), explicaţia

(premisele), dovada (evidenţa - suport), concluzia.

2. După ce fac cunoştinţă cu informaţia, li se solicită să formuleze teze

(afirmaţii) în acest context. Tezele trebuie să fie cât mai scurte (o simplă

propoziţie afirmativă).

3. Urmează explicaţia – două – trei propoziţii, menite să dezvăluie esenţa

afirmaţiei, să explice unele noţiuni, principii care stau la bază.

4. Se prezintă dovada. Din materialul studiat se selectează fapte, trimiteri la

opinia specialiştilor, se construiesc lanţuri logice cu scopul de a ilustra teza

lansată. Pentru susţinerea unei teze por fi utilizate câteva dovezi.

5. Se face concluzia. Într-o frază scurtă şi clară de accentuează veridicitatea

tezei iniţiale.

Această tehnică poate fi separat sau împreună cu alte tehnici (eseu, dezbatere),

când apare necesitatea de a formula o poziţie faţă de o întrebare. În dezbateri se propune

utilizarea a două – trei argumente întru susţinerea poziţiei. În rezultat, elevii îşi

sistematizează cunoştinţele, iar judecăţile lor sunt construite logic. Argumentele pot fi

alcătuite atât individual, cât şi în grupuri.

18

Controversa constructivă

Este o tehnică aplicabilă în cazul când obiectivul constă în a-i ajuta pe elevi să-şi

prezinte argumentele proprii, dar şi să asculte atent partea adversă. Odată cu abilităţile

de prezentare, se dezvoltă abilităţile de ascultare activă.

Controversa constructivă se poate aplica atunci când proiectăm o discuţie în

baza lecturii, ca o formă de dezbaterii. Specificul său ne va permite să examinăm

holistic problema şi să formăm abilitatea de a forma analiza argumentele părţii adverse

cu cea mai mare atenţie. Tehnica se aplică pe un text istoric sau studiu de caz.


Etapa I

a) Profesorul pregăteşte un text pentru subiectul ales.

b) Grupa este împărţită în echipe, fiecare având sarcina de a susţine o opţiune.

În interiorul echipei, elevii formează perechi.

c) Perechile parcurg împreună materialul prezentat şi elaborează argumente

comune în favoarea opţiunii enunţate.

d) Fiecare pereche prezintă echipei lista argumentelor sale.

e) Echipa elaborează a listă comună şi se pregăteşte să o prezinte în plen.

Etapa II

a) Echipa (mai întâi ce care optează pentru) îţi prezintă argumentele în faţa

echipei adverse.

b) La această etapă, echipa adversă doar adresează oponenţilor întrebări de

precizare.

c) Apoi îşi prezintă argumentele echipa a doua, iar prima îi adresează întrebări

de precizie.

Etapa III

a) Rolurile se schimbă.

19

b) Echipele se întrunesc din nou, de această dată însă discută argumentele părţii

adverse, limitându-se la 5, pe care le consideră probante.

c) Echipele se confruntă din nou, pentru aşi prezenta listele cu argumente.

Deocamdată, se pot pune doar întrebări de clarificare.

Etapa IV

a) Începe dezbaterea.

b) Elevii vin în faţa auditoriului cu argumentele pe care partea adversă le-a

considerat elocvente pentru poziţia susţinută iniţial.

c) La încheierea dezbaterii, toţi urmează să-şi exprime în scris poziţia pentru

care optează personal (nu pe care au susţinut-o atunci când i-a repartizat

profesorul!). această argumentare scrisă poate avea următoarea structură:

Declararea poziţiei;

Prezentarea argumentelor ce susţin această poziţie şi combaterea negaţiei

posibile;

Declaraţia de încheiere (modul în care argumentele sprijină poziţia).

20

Metoda proiectului

Proiectul – este o metodă interactivă de predare /învăţare / evaluate care îl

solicită pe elev să facă o cercetare, o activitate în echipă, o creaţie, un interes mai

profund faţă de anumite aspecte ale problemei abordate, având ca scop îmbogăţirea

activităţii desfăşurate în timpul orelor de curs (disciplinar sau pliridisciplinar) prin

realizarea concretă (un dosar tematic, elaborarea unui ghid, realizarea unui film, a unei

expoziţii).

Etapele realizării unui proiect:

1. Alegerea temei.

Titlul / subiectul va fi ales la început de către profesor, apoi după ce se

obişnuiesc cu acest tip de activitate, elevii îşi vor alege propriile titluri / subiecte. În

această ultimă situaţie este important să asigurăm pentru elevi următoarele condiţii:

- să aibă un anumit interes pentru subiectul propus;

- să cunoască anticipat unde îşi vor găsi, cel puţin minimul, resurselor materiale;

- se fie nerăbdător în a crea un produs de care să fi mândru.

2. Planificarea activităţii:

stabilirea obiectivelor proiectului;

formarea grupelor:

- Metoda proiectului presupune lucrul pe grupe şi necesită

pregătirea profesorului şi a elevilor în ideea lucrului în comun.

- Grupul poate fi alcătuit din două până la 10 persoane în funcţie

de mărimea clasei, de natura obiectivelor şi experienţa participanţilor.

- Un grup din 4-5 persoane reprezintă mărimea ideală pentru

grupările care au de îndeplinit obiective precise. Cu cât creşte numărul membrilor,

cu atât scade posibilitatea participării efective la activitate, dar poate creşte

complexitatea obiectivelor urmărite.

alegerea subiectului în cadrul temei de către fiecare elev / grup;

distribuirea responsabilităţilor în cadrul grupului:

stabilirea surselor de informare(manuale, cărţi de la bibliotecă, presă,

persoane specializate în domeniul respectiv, instituţii, organizaţii

neguvernamentale etc.);

21

3. Cercetarea propriu – zisă.

4. Realizarea materialelor.

5. Prezentarea rezultatelor cercetării şi / sau a materialelor create.

6. Evaluarea.

Strategia de evaluare a proiectului trebuie să fie anunţată anticipată de către

profesor sau acesta stabileşte condiţiile de evaluare împreună cu elevii. În ambele

cazuri la începutul activităţii elevii trebuie să fie informaţi asupra următoarelor

probleme:

- ce se va evalua din activitatea elevilor: modul de lucru, modul

de prezentare şi / sau produsul realizat;

- care este rolul profesorului: tutor, evaluator continuu, evaluator

doar la sfârşitul activităţii;

- care este rolul resurselor materiale necesare realizării

proiectului: le va oferi profesorul sau (ca parte a evaluării) trebuie să fie asigurate

de către elevi;

- anunţarea condiţiilor (dacă sunt) impuse de profesor:

obligativitatea prezentării / respectării unui plan, un anumit format pentru

prezentarea raportului sau a produsului, etc.

22

Eu cercetez

Tehnica urmăreşte personalizarea cercetării prin elaborarea de către elevi a unor

teze de cercetare – eseuri structurate, urmărind procedeul cercetării de la personal la

impersonal. Aplicarea ei constituie etapa de reflecţie a unui proces de realizare a

sensului de lungă durată. Cercetarea presupune muncă intelectuală îndelungată şi se va

solda cu o lucrare de portofoliu.


a) Elevii realizează o cercetare, prezentată sub formă de referat, teză etc.

b) Profesorul care dirijează realizarea acestor lucrări formulează sarcina de a se

aplica şi tehnica eu cercetez.

c) Paralel cu cercetarea propriu – zisă, elevii sunt rugaţi să scrie – aparte – un

fel de istorie, un CV al investigaţiei realizate.

d) Profesorul le oferă câteva repere pentru a ţine acest jurnal al cercetătorului:

₪ Despre ce scriu ?

₪ De ce mă interesează acest subiect?

₪ Ce vreau să aflu în mod special despre el?

₪ Ce spun specialiştii despre acest subiect?

₪ Ce informaţii am găsit în literatura de specialitate despre el?

₪ Ce gânduri îmi vin în legătură cu subiectul, pe măsură ce se aprofundează

cercetarea?

₪ Care este cel mai important lucru pe care l-am aflat în legătură cu acest

subiect?

e) Textul din jurnal va fi prezentat o dată cu investigaţia şi profesorul va decide

care dintre lucrările realizate vor fi audiate de către toţi.

Dacă se realizează o investigaţie de grup, elevii au roluri diferite, unuia dintre ei

revenindu-i rolul de a completa jurnalul.

23

Ghidul pentru învăţare

Tehnica ghidului pentru învăţare îi ajută pe elevi să cerceteze modele

complicate de gândire şi să descopere idei subtile. Ca tehnica de lectură, procedeul se

poate aplica la etapa realizarea sensului şi în lipsa profesorului.

Esenţa tehnicii constă în confruntarea unui şir de întrebări elaborate anterior cu

textul care conţine răspunsul la aceste întrebări. Este o tehnică eficientă de promovare a

gândirii critice, devenind un stimulent pentru discuţii şi dezbaterii, dar nu pentru

detectarea adevărului în ultimă instanţă.


a) Profesorul pregăteşte un text ştiinţific pentru lectură independentă şi un set

de întrebări asupra lui.

b) Elevul parcurge independent textul şi încearcă să răspundă la toate

întrebările formulate.

c) Ulterior, evaluarea se va face prin discuţii, prin diferite activităţi de învăţare,

în funcţie de obiectivul profesorului.

Setul de întrebări va conţine diverse formule interogative, într-o ordine

arbitrară. Se recomandă ca întrebările să-l facă pe student să gândească, nu

doar să găsească răspunsul literal la o întrebare standard.

Evaluarea acestui tip de activitate se poate face prin tehnica interviul în trei

etape.

Întrebările pentru ghid pot fi formulate pe niveluri (interogare

multiprocesuală).

După lectura individuală a textului, elevii pot formula răspunsuri în grupuri

mici (2 – 4persoane).

24

Graficul conceptual

Aplicarea acestei tehnici la etapele realizarea sensului şi reflecţie este o cale de

a organiza informaţia după un studiu, atunci când pot fi comparate trei sau mai multe

concepte / idei.

a) Acumularea informaţiei care va fi analizată se poate face în baza unui culstering

sau în rezultatul discuţiei.

b) Accentul se va pune pe formularea enunţului şi aranjarea în graficul conceptual.

c) Profesorul trebuie să fie sigur de rubricile enunţate: ce trăsături anume vor fi puse în

relief şi ce concepte vor fi examinate în raport cu ele.

d) După completarea graficului, el devine suport pentru discuţii / scriere despre

problema abordată.

e) Graficul – tabel se constituie din coloane şi linii, pe verticală scriindu-se conceptele,

statele, iar pe orizontală – trăsăturile care se compară.

Statele lumii

AspecteleSUA Franţa Marea Britanie

Politica internă

Politica externă

Reforme sociale şi

dezvoltarea culturii

Graficul conceptual poate fi propus la etapa evocare. În acest caz, în rubrici vor

fi notate cunoştinţele şi presupuneri, discutate şi modificate pe parcursul etapelor

realizarea sensului şi reflecţie.

25

Jocul didactic

Jocurile didactice reprezintă o filieră aparte în compartimentul strategiilor

interactive moderne, combinând armonios dinamismul şi valenţa ameliorativă înaltă cu

realizarea unor obiective concrete ale lecţiei. Simbioza organică a psihomotorului şi

cognitivului în cazul utilizării acestor metode de instruire poate fi considerată unul din

punctele lor esenţiale. Jocul, fiind o caracteristică proprie fiecărui copil, este, prin forma

sa, şi o motivaţie extrem de elocventă. Pentru ca aceasta să aibă o valoare autentică, este

importantă calitatea sarcinii pe care o conţine şi care trebuie să vizeze nemijlocit tema

studiată.

Jocurile pot fi utilizate la orice etapă a lecţiei conform cadrului ERR:

la evocarea (accentul fiind plasat pe momentul motivaţional ); la realizarea sarcinii

didactice (pentru transmiterea dinamică şi atractivă a cunoştinţelor şi formarea

abilităţilor noi); la reflecţie (pentru durabilitatea învăţării, pentru transformarea

cunoştinţelor propuse în achiziţii sigure ale elevului).

De ce depinde succesul încadrării respectivelor tehnici în proiectarea şi

realizarea actului didactic? De o multitudine de factori, esenţiali fiind următorii:

a) selecţia jocurilor didactice în funcţie de obiectivele lecţiei, de particularităţile

de vârstă şi intelectuale ale elevilor (proprietăţile tipurilor de inteligenţă, a

stilurilor de învăţare etc. );

b) calitatea sarcinii didactice (concordanţa între sarcina şi obiectivele

operaţionale concrete), vizarea anumitor niveluri taxonomice, proiectate de

profesor;

c) explicarea concisă şi clară a procedurii jocului.

Prezenţa acestor factori diminuează riscurile ce intervin inevitabil în cazul

aplicării jocurilor didactice (joc de dragul jocului, devierea de la obiectul vizat,

utilizarea iraţională a timpului). Vom analiza în continuare în contextul concret

al unor lecţii de istorie cl. IX-a:

1. Denumirea jocului : “Sculptura colectivă”.

2. Tema lecţiei : “Noua ordine internaţională”.

3. Obiective : asigurarea transferului de cunoştinţe teoretice în dimensiunea acţiunilor

concrete (poziţie, mişcare, asocieri statice, prezentarea lucrării colective), ceea ce va

contribui la durabilitatea învăţării şi la dezvoltarea creativităţii.

26

4. Etapa lecţiei în care aste utilizat jocul : reflecţie.

5. Timp . 5 min. pentru pregătire, 2 min. pentru prezentarea şi “tălmăcirea” fiecărei

sculpturi.

6. Procedura : împărţim clasa în 2-3 grupuri, în funcţie de numărul elevilor, fiecăruia

propunandu - i-se să redea printr-o sculptură un moment relevant al evenimentelor

din 1918 – 1920. În timp ce prezintă “creaţia”, sarcina celorlalte este de a ghici ce

reflectă acesta, argumentându-şi opinia. Grupul “autor” îţi expune versiunea.

7. Avantaje :

a) sunt implicaţi în acţiune concomitent toţi elevii clasei;

b) activitatea este creativă, are loc transferul de cunoştinţe din dimensiunea

cognitivă în cea psihomotorie şi afectivă;

c) în timpul prezentării se produce o învăţare durabilă, deoarece sunt trecute în

revistă diferite momente ale temei recapitulate, văzute inedit de elevi.

8. Dezavantaje:

a) unii elevi se încadrează formal în activitate ( în mod deosebit cei ce nu deţin

informaţia necesară);

b) profesorul nu poate fi sigur că vor fi vizate toate finalităţle (elevii se pot

referi şi la momente neesenţiale).

1. Denumirea jocului : “Cuvântul - ţintă”.

2. Tema lecţiei : “Cultura şi ştiinţa în anii 1918 - 1939”.

3. Obiective : - asigurarea durabilităţii învăţării;

- formarea abilităţilor de a formula întrebări concise şi consistente;

- dezvoltarea gândirii divergente.

4. Etapa lecţiei în cadrul cărei este utilizat jocul : atât reflecţie cât şi evocare (depinde

de proiectare).

5. Mărimea grupului : perechi

6. Resurse : foi (pe care este notat câte un nume al personalităţilor notorii ale epocii),

lipici.

7. Timp . 10 min.

8. Procedura: pe spatele fiecărui elev este lipită o foaie cu numele unei personalităţi

din domeniul culturii. Elevilor li se propune să formeze voluntar perechi, apoi să

afle de la coleg ce are scris pe spate. Vor fi utilizate întrebări de genul: “Bărbat?”;

“Femeie?”; “Tânăr?”; “Bătrân”; la care se va răspunde “Da” sau “Nu”. După

27

stabilirea numelui, foaia este lipită pe piept. Jocul se consideră încheiat atunci când

sunt ghicite toate personalităţile.

9. Avantaje :

- Motivaţia activităţii este foarte puternică, fiind implicat fiecare elev;

- Partenerii de pereche sunt la fel de responsabili, contribuind în egală

măsură la succesul activităţii;

- Prin intermediul jocului se recapitulează şi o materie puţin atractivă

pentru elevi.

10. .Dezavantaje:

- Perechile trec în revistă numai două personalităţi;

- Există riscul indiscreţiei, când prietenii le pot şopti colegilor numele notat pe

foaie.

28

6. Sugestii pentru proiecte de lecţii

Tema: Noua ordine internaţională

Obiective :

să definească obiectivele Conferinţei de Pace de la Paris;

să identifice prevederile esenţiale ale tratatelor de pace, utilizând harta şi sursele

scrise;

se analizeze situaţia politică internaţională din perspective multiple;

să argumenteze interdependenţa dintre schimbările teritoriale stabilite prin tratatele

de pace şi apariţia noilor conflicte militare în Europa.

Desfăşurarea lecţiei:

Evocare

Asocieri libere

Profesorul împarte clasa în două grupuri şi propune elevilor următoarea sarcină:

Formulaţi cel puţin 5 asocieri cu cuvântul propus şi realizaţi un mic discurs în baza

acestor asocieri.

I grup – Pace

II grup – Război

După prezentările grupurilor profesorul va iniţia o discuţie pornind de la întrebarea:

De ce oamenii mereu au dorit pacea?

Realizarea sensului

Joc de rol “Conferinţa de pace”

(4 grupe reprezentând SUA, Marea Britanie, Franţa şi Italia)

Profesorul le va propune elevilor să studieze textul temei de la p. 6-7 şi să-şi pregătească

reprezentanţii pentru şedinţa în plen a conferinţei.

În cadrul jocului fiecare reprezentant al echipei va defini scopurile ţării şi va încerca să

negocieze realizarea lor.

Discuţie dirijată

Profesorul va continua cu o discuţie în baza sarcinilor 3, 4, 5, 6 de la “Cunoaştere şi re-

cunoaşte” p. 9

Profesorul va demonstra pe hartă schimbările teritoriale prevăzute de sistemul de tratate

Versailles – Washington.

29

Exerciţii de analiză a surselor (activitate în 3 grupe)

Profesorul va împărţi clasa în grupe şi le va propune următoarele sarcini:

I grupă – Studiind tema şi analizând documentul de la p.8 realizaţi sarcina propusă II grupă – Cercetaţi studiul de caz şi realizaţi sarcina propusă;

III grupă – studiind textul p.7-8 şi analizând caricatura p.8 realizaţi sarcina 5 de la

“Analizează şi sintetizează”.

Reflecţie

Eseu de 5 minute

În baza sarcinii 3 de la “Meditează şi pronunţă-te” p.9.

Temă pentru acasă:1.De studiat tema şi noţiunile de la p.6-9. De realizat în scris sarcina 1 de la”Meditează şi pronunţăte”

30

Tema: Franţa în perioada interbelică

Obiective:

să identifice trăsăturile specifice a situaţiei create în Franţa în primii ani postbelici;

să caracterizeze evoluţia politică şi social - economică a Franţei în perioada

interbelică;

să aprecieze politica externă şi internă a Franţei în contextul fortificării securităţii

statale;


Evocare

Profesorul va distribui elevii în 4 grupe conform persrspectivelor sarcinii de acasă.

Va propune elevilor să citească în grup aprecierile realizate acasă şi să selecteze două

pentru prezentare.

Brainstorming

Profesorul va formula următoarea sarcină:

Propuneţi termeni – cheie care consideraţi că sunt caracteristici pentru evoluţia Franţei

în perioada interbelică.

Realizarea sensului

Lectură activă

Elevilor li se va propune să citească primul subpunct al temei şi să realizeze concomitent sarcina Nr.1 de la “Cunoaşte şi re-cunoaşte” p.13

Graficul conceptual

Profesorul va împărţi clasa în 3 grupuri şi le va propune următoarea sarcină: Completaţi Graficul conceptual afişat pe poster cu conceptele de bază de bază.

TrăsăturiSuccese obţinute Dificultăţi întâmpinate Soluţii identificate

Domenii

Viaţa politică (1 gr)

Viaţa social -

economică (2 gr)

Politica externă (3 gr.)

Reflecţie

31

Adoptă o poziţie!

Profesorul va iniţia o discuţie în baza sarcinii Nr. 1: de la “Meditează şi pronunţă-te” p.13 şi le va propune elevilor să-şi definească poziţia în această problemă.Temă pentru acasă:1.Cercetaţi studiul de caz şi realizaţi sarcina anexată. 2.Realizaţi în scris sarcinile:N4”Cunoaşte şi re- cunoaşte” N1”Analizează şi sintetizează”

Tema: Marea Britanie în perioada interbelică

Obiective:

să definească noţiunile istorice prezente în temă;

să distingă impactul primului război mondial asupra evoluţiei vieţii

social - economice şi politice a Marii Britanii;

să analizeze politica internă şi externă a Marii Britanii;

să compare politica colonială britanică cu cea franceză.


Evocare

Elevii vor prezenta schemele realizate acasă în faţa colegilor.În continuare se va discuta în perechi rezultatele realizării sarcinii N4”Cunoaşte şi re- cunoaşte”

Ştiu / Vreau să ştiu / Învăţ

Profesorul va desena pe tablă un tabel din 3 coloane şi va completa coloana Ştiu cu

informaţiile ce le deţin elevii la moment, despre Marea Britanie la începutul sec. XX.

Realizarea sensului

Activitatea va continua în baza aceleiaşi tehnici.Pentru completarea secţiunii Vreau să

ştiu,se va stabili împreună cu elevii un ghid pentru învăţare.

Ghid pentru învăţare.

Pentru studierea temei elevii vor cerceta textul gihdîndu-se de următoarele sarcini:

1. Definiţi noţiunile protecţionismului, criză dinastică, commonwealth;

2. Sarcina 1

3. Sarcina2 de la “Cunoaşte şi re-cunoaşte”

4. Sarcina 3

5. Sarcina 2

6. Sarcina 3

Forma de activitate poate fi în grup dar şi în perechi.După completarea ghidului

răspunsurile vor fi prezentate şi discutate.

32

de la “Analizează şi sintetizează”

Reflecţie

Profesorul împreună cu elevii va completa coloana - Învăţ cu o scurte rezumate a elevilor în baza conceptelor studiate precum şi cu întrebările apărute în timpul studiului.Temă pentru acasă:1.De studiat tema şi noţiunile noi.2.De realizat în scris sarcina N2”Meditează şi pronunţăte”.

Tema: Germania în perioada interbelică

Obiective :

să descrie situaţia Germaniei după primul război mondial;

să stabilească modelul politic al Germaniei conform Constituţiei din 1919;

să ordoneze cronologic evenimentele principale ale evoluţiei Germaniei între 1919 -

1939;

să caracterizeze regimul politic al celui de-al Treilea Reich;

să-şi argumenteze poziţia faţă de personalitatea şi regimul politic instaurat de Hitler.

Desfăşurarea lecţiei

Evocare

Profesorul va realiza o interogare frontală cu scopul de-a verifica înţelegerea corectă a conceptelor esenţiale a temei de acasă.În continuare clasa va fi împărţită în grupuri care vor completa pe postere Diagrama Venn cu rezultatele sarciniiN2 de acasă.

Sarcină cu multiple modalităţi de realizareDupă prezentări,profesorul solicită elevilor ca în baza cunoştinţelor anterioare să propună un simbol, citat,caricatură, care ar reprezenta Germania după sfârşitul primului război mondial şi să-şi argumenteze propunerea.

Realizarea sensului

Friza cronologică

Profesorul va împărţi clasa în 5 grupuri şi va propune fiecărui grup să completeze cîte

o coloană a frizei cu evenimentele ce caracterizează evoluţia Germaniei între anii 1919

– 1939.

Anii 1919 1920 – 1925 1926 – 1930 1931 – 1934 1935 – 1939

Evenimentele

Consecinţele

Ciorchine / Clustering

Profesorul va realiza împreună cu elevii un Clustering în baza sarcinii N 3 “Analizează şi sintetizează” p.21

33

Argument în 4 paşi

Pentru a consolida cunoştinţele despre regimul politic din Germania se va realiza sarcina N 3 “Meditează şi pronunţă-te” p.21 şi se va solicita argumentarea poziţiei construind Argumente în 4 paşi.Reflecţie

Simulare”Masa rotundă”

Profesorul va organiza o simulare în baza sarcinii N2 “Meditează şi pronunţă-te”

Temă pentru acasă:1.Cercetaţi Studiul de caz şi realizaţi sarcina anexată. 2.Realizaţi o scriere reflexivă,în volum de o pagină,în baza sarcinii N1”Meditează şi pronunţăte”.

Tema: Italia în perioada interbelică

Obiective :

să definească noţiunile – cheie ale temei;

să caracterizeze regimul fascist italian;

să compare fascismul italian şi nazismul german.


Evocare: Profesorul începe lecţia cu evaluarea temei de acasă.

Joc didactic “Formează perechi” (activitate în grupuri)

Profesorul va afişa pe tablă într-o ordine haotică noţiunile – nazism, fascism,

corporatism, duce, totalitarism şi definiţiile acestor noţiuni şi le va propune elevilor

următoarea sarcină:

Formaţi perechi relevante dintr-o noţiune şi o explicaţie. Grupul care finisează

primul sarcina, realizează amplasarea perechilor pe tablă.

Realizarea sensului

Cercetarea dicţionarului

Profesorul propune elevilor să verifice corectitudinea amplasărilor cu ajutorul

dicţionarului.

Discuţie dirijată

Profesorul va iniţia o discuţie în baza sarcinilor Nr1,3,4“Cunoaşte şi re-cunoaşte”. p.23

Activitate de grup

Profesorul împarte elevii în grupe şi le propune următoarea sarcină: Caracterizaţi regimul fascist italian conform algoritmului:

34

* Baza socială a regimului;

* Liderul şi prerogativele lui;

* Distribuirea puterii în stat;

* Politica internă;

* Politica externă;

Grafic T

Profesorul va completa împreună cu elevii Graficul în baza sarcinii Nr. 2 “Meditează şi

pronunţă-te” p.23

Reflecţie

Pentru a consolida şi verifica înţelegerea corectă a noţiunilor-cheie,profesorul va propune elevilor să realizee sarcina Nr. 1 “Analizează şi sintetizează” p.23Temă pentru acasă:1.De studiat tema de la p.22-23. 2.De realizat în scris sarcina N2 de la “Analizează şi sintetizează”

Tema: Spania în perioada interbelică

Obiective:

să identifice schimbările politice din perioada interbelică, ce se produc în Spania;

să explice cauzele războiului civil;

să interpreteze critic opiniile istoricilor despre războiul civil.


Evocare Profesorul va verifica tema de acasă efectuînd o dictare istorică şi apreciind

răspunsurile scrise la tema de acasă.

Brainstorming

Ce poate să se întâmple într-un stat monarhic, ca poporul să ceară abolirea

sistemului monarhic?

După realizarea braistorming-ului profesorul va propune elevilor în continuare să

urmărească ce s-a întâmplat în perioada interbelică cu monarhia spaniolă.

Realizarea sensului

Predare complimentară (activitate în 4 grupuri)

Profesorul va secţiona textul temei în 4 părţi şi va împărţi clasa în tot atîtea grupe

propunîndu-le următoarele sarcini de la p.24-25:

I grup – Sarcina Nr.1 “Analizează şi sintetizează”;

II grup – Sarcina Nr.2 “Cunoaşte şi re-cunoaşte”

III grupă – Sarcina Nr.2 “Analizează şi sintetizează”

IV grup – Sarcina Nr.3 “Cunoaşte şi re-cunoaşte”

35

Identificarea legăturilor de cauză - efect

Profesorul notează pe tablă cauzele războiului civil, identificate de gr. IV şi propuneţi

elevilor următoarea sarcină:

Selectaţi pentru grup o cauză a Războiului civil şi explicaţii efectele ei;

Analiza secvenţei de document

(aplicaţii algoritmul de analiză din sugestiile metodologice)

Profesorul va propune ca forma de activitate GPP şi realizarea următoarei sarcini:

Cercetaţi documentul de la p.25 conform algoritmului şi exprimaţi-vă atitudinea faţă de

această opinie.

ReflecţieCercul

Elevii vor reflecta timp de 3-5 minute asupra sarcinii Nr.3 “Meditează şi pronunţă-te” de la p.25 şi vor prezenta opiniile personale conform metodei propuse.Temă pentru acasă:1.De-a realiza în scris sarcinile de la “Analizează şi sintetizează” 2.De-a realiza o scriere reflexivă în baza sarcinii N1”Meditează şi pronunţăte”p.25

Tema: Europa centrală şi de Sud - Est

Obiective:

să identifice pe harta istorică statele Europei centrale şi de Sud – Est apărute după I

război mondial;

să explice aplicarea principiului securităţii colective în zona balcanică;

să determine efectele crizei economice mondiale pentru ţările est - europene .

să analizeze cauzele apariţiei regimurilor totalitare în Europa de Sud -Est.


Evocare:

Evaluarea temei de acasă se va face sub formă de evaluare reciprocă între elevi.Joc didactic “Cine va fi ultimul?”

Profesorul propune elevilor să identifice pe harta Europei interbelice cât mai multe

state. Învingător va ieşi cel ce va demonstra pe hartă ultimul stat european.

Profesorul solicită ca elevii să concretizeze care dintre statele identificate fac parte

din Europa Centrală şi de Sud - Est?

36

Realizarea sensului

Cercetarea termenilor

Profesorul le va propune elevilor să lucreze în perechi pentru a citi textul de la p.26 şi a explica esenţa termenilor: state revizioniste şi revanşarde.

Clustering

Activitatea va continua în grupuri(4-6) cu scopul de-a cerceta textul şi a completa clisteringul cu elementele lipsă.

După prezentarea clustering-urilor elevii vor răspunde la întrebarea Nr.4 de la

“Analizarea şi sintetizează” p.27

Identificarea legăturilor de cauză - efect

Împreună cu elevii profesorul va completa schema următoare:

37

Alianţele regionale din Europa Centrală le de Sud - Est

Criza economică mondială în Europa de Sud - Est

Efect Efect Efect

Reflecţie

Profesorul va propune realizarea sarcinii Nr.2 de la “Meditează şi pronunţă-te” p.27

Temă pentru acasă:1.De răspuns în scris la sarcinile de la”Analizează şi sintetizează”

2.De analizat documentul dela p.27şi de realizat sarcinaN1”Meditează şi pronunţăte”

Tema: Extremul Orient în perioada interbelică

Obiective :

să descrie situaţia politică a statelor din Extremul Orient în contextul sistemului

Verailles - Washington;

să plaseze în timp şi spaţiu evenimentele principale ale temei;

să demonstreze apariţia focarelor de război în Extremul Orient;

să aprecieze influenţa personalităţilor asupra evoluţiei politice a statelor din

Extremul Orient.

Dsfăşurarea lecţiei

Evocare

B.B.B (braistorming cu mapa de imagini)

Profesorul va solicita elevilor să privească atent fotografiile de la p. 28 – 29 şi în baza fotografiilor să presupună care a fost rolul personalităţilor din imagine în istoria interbelică a Chinei şi Japoniei.Analizaţi imaginile conform algoritmului:

Cine sunt ei?

În ce evenimente au fost implicaţi?

Care a fost soarta lor ulterioară?

Realizarea sensului

G.P.P. (Gândeşte – Pereche -Prezintă)

Profesorul va propune următoarea sarcină:

Studiaţi în perechi textul (1 elev Japonia şi 1 elev China) şi identificaţi evenimentele

majore. Prezentaţi-le împreună în ordine cronologică. În timpul prezentărilor, propuneţi-

le elevilor să completeze o axă cronologică comună, în lanţ (elevul care prezintă

evenimentul , îl plasează pe axă).

Cercetarea textului

În baza sarcinilor de la compartimentul “Cunoaşte şi re-cunoaşte”.

38

Activitate în 4 grupe

Profesorul va propune elevilor următoarea sarcină:

Cercetaţi textul şi documentul de la p.29, discutaţi în grup şi demonstra-ţi că în a. 1930

s-a creat un focar de război în Extremul Orient.

Reflecţie

Eseu de 5 minute

Elevii vor realiza un eseu în baza sarcinii Nr.2 p.29

Temă pentru acasă:1De studiat tema de la p.28-29

2.De analizat documentul de la p.29 conform algoritmului.

Tema: Rusia / Uniunea Republicilor Sovietice

Socialiste (1918 - 1941)

Obiective operaţionale:

- să descrie contextul evenimentelor din Rusia în urma cărora bolşevicii preiau

puterea;

- să explice esenţa proceselor social – economice întreprinse de puterea sovietică;

- să stabilească etapele de dezvoltare a Rusiei / URSS în perioada interbelică ;

- să argumenteze caracterul totalitar al regimului sovietic.

Evocare

Simulare

۷ Priviţi tabloul “Lenin, octombrie 1917” şi simulaţi discursul ţinut de Lenin?

Realizaţi o discuţie:

- De ce sunt doar soldaţi?

- Ce promisiuni le face Lenin?

- De ce toţi sunt atât de agitaţi?

39

Realizarea sensului

۷ Realizaţi sarcina Nr. 1-2 de la “Cunoaşte şi re-cunoaşte”.

Proiect de grup (4 grupe)

۷ Caracterizaţi procesele – social – economice întreprinse de puterea sovietică, utilizând

toate sursele din manual:

I grup – politica “Comunismului de război”;

II grup – Noua Politică Economică;

III grupă – Colectivizarea;

IV grup – Industrializarea.

۷ Completaţi friza cronologică cu evenimentele desfăşurate în Rusia / URSS

Anii 1918 – 1921 1922 – 1928 1928 – 1941

Evenimentele

Consecinţele

Reflecţie

Studiu de caz “Gulagul”

Tema: Statele Unite ale Americii (1918 – 1939)


- să identifice principalele probleme social – politice a SUA din perioada

interbelică;

- să explice fenomenul prosperităţii americane;

- să analizeze prevederile New Deal din mai multe perspective.

- să aprecieze rolul preşedintelui Roosevelt în istoria interbelică a SUA

40

Evocare:

Pagina e jurnal

۷ Realizaţi timp de 5 minute o scriere la temă folosind cunoştinţele anterioare la subiect.

“SUA – ţară şanselor egale”

Realizarea sensului

Discuţie dirijată

În baza sarcinilor 1; 2; 3 de la “Cunoaşte şi re - cunoaşte” p.37

Joc didactic “Dezbateri publice”

Profesorul va deţine rolul preşedintelui F.D Roosevelt şi va propune pentru

depăşirea crizei

economice programul New Deal.

Elevii vor fi împărţiţi în 5 grupuri, conform sarcinii Nr.3 de la “Analizează şi

sintetizează”

۷ Elaboraţi şi prezentaţi un discurs scris referitor la programul propus din perspectivă

care v-a revenit.

După prezentări iniţiaţi dezbateri asupra problemei

Reflecţie

Păstrează ultimul cuvântul pentru mine!

Propuneţi elevilor să răspundă succint la sarcina Nr. 1 “Meditează şi pronunţă-te” pe o

fişă.

Colectaţi fişele şi extrageţi una. Citiţi răspunsul şi oferiţi-le elevilor dreptul să

comenteze sau să completeze răspunsul. Elevul a cui este fişa va vorbi ultimul.

Tema: Relaţiile internaţionale în ajunul celui de-al

doilea război mondial


- să identifice cauzele crizei relaţiilor internaţionale în anii 1930;

- să explice obiectivele strategice a statelor agresoare;

- să analizeze relaţiile sovieto – germane din anii 30;

- să aprecieze politica conciliatorismului în contextul relaţiilor internaţionale

interbelice.

41

Evocare

Analiza caricaturii (p. 40)

۷ Consideraţi că apropierea sovieto – germană prezinta un pericol pentru pacea

europeană?

Realizarea sensului

Simulare “Şedinţa Ligii Naţiunilor”

Împărţiţi clasa în 3 grupuri:

I Marele state – Franţa, Marea Britanie, URSS;

II Statele agresoare – Germania, Italia, Japonia;

III Statele mici – Cehoslovacia, Etiopia, China.

Stimulaţi şedinţa Ligii Naţiunilor cu participarea grupelor de state, la care puneţi în

discuţie:

- cauzele crizei relaţiilor internaţionale;

- obiectivele strategice ale statelor agresoare;

- politica conciliatoristă a Franţei şi Marii Britanii;

- pactul sovieto – german de la 23.VIII. 1939.

Finisaţi jocul prin luarea unei decizii istorice care ar putea să evite izbucnirea unui nou

război mondial.

Reflecţie

Scriere reflexivă

În baza sarcinii 1 p. 41 “Meditează şi pronunţă-te”

Tema: Cultura şi ştiinţa în anii 1918 - 1939


- să structureze descoperirile semnificative în domeniul ştiinţei şi tehnice din

perioada interbelică, în baza unui tabel;

- să caracterizeze principalele curente literare şi artistice ce au dominat perioada

interbelică;

- să analizeze opere de artă şi literatură din perioada interbelică;

42

- să aprecieze rolul ştiinţei asupra evoluţiei societăţii.

Evocare B.B.B

Prezentaţi elevilor reproducţii ale operelor pictorilor din perioada

interbelică şi realizaţi sarcina nr.2 “Meditează şi pronunţă-te”

Realizarea sensului

Graficul conceptual (4 grupe)

۷ Desfăşuraţi activitatea în grupuri după domenii.

۷ Completaţi Graficul conceptual “Cultura în perioada interbelică”

Domeniu PersonalitateOpera

Impactul socialInvenţia

Artă

Literatură

Ştiinţă

Tehnică

Activitate în grup

۷ Realizaţi în grup sarcinile: Nr. 1; 4 “Cunoaşte şi re-cunoaşte”

Nr. 2; 5 “Analizează şi sintetizează”

Reflecţie

În baza sarcinii Nr.1 “Meditează şi pronunţă-te…”

۷ Completaţi friza cronologică

Tema: Originile şi începutul celui de-al

doilea război mondial


- să identifice cauzele celui de-al doilea război mondial;

- să realizeze o comunicare scrisă despre originile celui de-al doilea război

mondial;

- să explice interesele şi acţiunile statelor europene în contextul declanşării

războiului;

- să aprecieze rolul personalităţilor în situaţiile de criză.

43

Evocare :

Discuţia reflexivă

1. Când aţi fost mici v-aţi jucat de-a războiul?

2. Prin ce vă atrăgea acest joc?

3. Conştienţiza -ţi la vârsta aceia ce este în realitate un război?

4. De ce oamenii au dorit întotdeauna pacea?

Realizarea sensului

Analiza surselor

۷ Cercetaţi textul de la p.47 şi documentul de la p. 49 şi identificaţi cauzele celui de-al

doilea război mondial.

Argumente în patru paşi

Folosind tehnica dată propuneţi-le elevilor să realizeze un mic eseu de o pagină

în baza sarcinii Nr.3 “Meditează şi pronunţă-te”.

Activitatea de grup

۷ Studiaţi textul şi prezentaţi acţiunile şi interesele statelor europene în perioada iniţială

a războiului:

I grupă – Germania III grupă – Marea Britanie

II grupă – URSS IV grupă - Franţa

Reflecţie

Studiu de caz

“Winston Churchill – erou al războiului”.

Tema: Cel de-al doilea război mondial

(22 iunie 1941 – februarie 1943)Obiective operaţionale:

- să descrie atacul german asupra URSS;

- să plaseze în timp şi spaţiu principalele lupte din anii 1941 – 1943;

- să analizeze relaţiile internaţionale din perioada războiului;

44

Evocare:

Presupunerea prin termeni

۷ Citiţi titlurile subpunctelor temei şi prezentaţi în 2 - 3 propoziţii o evoluţie

presupusă a evenimentelor din perioada 1941 – 1943 a războiului.

Realizarea sensului

Analiză multiperspectivală

Sugeraţi elevilor să împartă foaia de caiet în două şi să descrie atacul german

asupra URSS de la prima persoană:

a) din perspectiva lui A. Hitler;

b) din perspectiva şui I. Stalin.

Activitatea de grup

I grup – bătălia de la Moscova;

II grup – bătălia de la Stalingrad;

III grup – bătălia de la Kursk.

۷ Analizaţi desfăşurarea bătăliilor conform algoritmului:

1. Data desfăşurării;

2. Locul bătăliilor;

3. Operaţiile militare;

4. Rezultatele;

5. Importanţa

Studiu de caz

Conferinţele internaţionale în al doilea război mondial

Reflecţie

În baza sarcinii Nr.3 “Meditează şi pronunţă-te”.

Tema: Etapa finală a războiului (1943 – 1945)


- să determine impactul evenimentelor desfăşurate în anii 1943 – 1945 asupra

rezultatelor războiului;

- să analizeze politica de exterminare a popoarelor dusă de nazişti în timpul

războiului;

45

- să compare consecinţele celor două războaie mondiale;

- să decidă asupra inevitabilităţii războiului.

Evocare

Motivare prin raţionament

۷ Comentaţi citatul “Viciile reunite ale tuturor epocilor şi ale tuturor locurilor nu vor egala niciodată nenorocirile produse de un singur război”

(Voltaire)Realizarea sensului

۷ Completaţi friza cronologică

Anii 1943 1944 1945

Evenimentele

Impactul

Studiu de caz

“Holocaust”

۷ Realizaţi sarcina de la studiul de caz, utilizând metoda PRES.

Grafic T

۷ Realizaţi sarcina Nr.4 de la “Meditează şi pronunţă-te”

Reflecţie

Controversa constructivă

۷ În baza sarcinii Nr.5 de la “meditează şi pronunţă-te”

46

prof istorie

Documents