procesarea elastomerilor.doc
TRANSCRIPT
MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII
Proiectul Phare TVET RO 2006/018-147.04.01.02.01.03.01
AUXILIAR CURRICULARCLASA a XI -a
MODULUL: PROCESAREA ELASTOMERILOR
DOMENIU: Chimie industrialăNIVEL: 2CALIFICARE: Operator fabricarea şi prelucrarea polimerilor
Martie 2009
MECI–CNDIPT / UIP
AUTOR: ing. Ersilia Daniela Coşbuc - prof. grad did.I, Grup Şcolar Radu Cernătescu, Iaşi
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
2
CUPRINS
Introducere.......................................................................................pag. 4
Competenţe specifice modulului ..................................................pag. 5
Informaţii despre specificul agenţilor economici ........................pag. 7
Modalitatea de organizare a practicii:- cum este aceasta organizată? .............................................pag. 9
- îndrumarea elevilor la practica în producţie..........................pag. 10
- ce se va aştepta de la elevi ?................................................pag. 11
Recomandări privind respectarea normelor de sănătate şi securitate a muncii:
- accidente mecanice............................................................ pag. 12
- accidente termice.................................................................pag. 13
- accidente electrice...............................................................pag. 14
- îmbolnăviri profesionale ......................................................pag. 15
Instrumente de lucru ale elevului necesare desfăşurarii practicii:- jurnal de practică..................................................................pag. 16
- fişe de observaţie.................................................................pag. 21
- fişe de lucru .........................................................................pag. 24
- fişe tehnologice....................................................................pag. 28
- studii de caz.........................................................................pag. 31
- proiect/ miniproiect...............................................................pag. 34
- portofoliu de practică............................................................pag. 38
Organizarea evaluării.......................................................................pag. 39
Glosar de termeni de specialitate..................................................pag. 40
Bibliografie .......................................................................................pag. 41
Anexe - referate ................................................................................pag. 42
- fişă de observaţie.................................................................pag. 47
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
3
INTRODUCERE
Prezentul material se adresează elevilor din clasa a XI-a, an de completare,
domeniul: CHIMIE INDUSTRIALĂ, calificarea Operator fabricarea şi prelucrarea
polimerilor, nivel 2.
Prin conţinutul său, auxiliarul curricular doreşte să realizeze o mai bună motivare a
elevului şi o creştere a interesului acestuia pentru cunoştinţele şi abilităţile ce se formează
în perioada de desfăşurare a practicii.
Materialul prezintă competenţele specifice modulului, modalitatea de organizare a
practicii, recomandări privind respectarea normelor de sănătate şi securitate a muncii,
exemple de instrumente de lucru necesare pentru dobândirea competenţelor prevăzute
de modul, respectiv modalitatea de evaluare. În rezolvarea sarcinilor de lucru, acolo unde
este cazul veţi consulta şi anexele de la sfârşitul auxiliarului. Deoarece modulul prezentat
în auxiliar se parcurge în cadrul unui stagiu de pregătire practică este important să
cunoaşteţi avantajele pe care vi le oferă practica la locul de muncă.
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
4
Practica la locul de muncă vă dă ocazia să: să participaţi la procese de muncă reale
aflaţi mai multe despre problematica muncii, cum ar fi impactul schimbărilor tehnologice
asupra procesului de muncă, relaţiile de la locul de muncă, drepturile şi responsabilităţile
angajatorilor şi angajaţilor
studiaţi şi să evaluaţi opţiunile iniţiale în carieră şi oportunităţile de carieră
vă dezvoltaţi o conştiinţă corespunzătoare privind atitudinea şi comportamentul în cadrul
muncii plătite
vă îmbunătăţiţi abilităţile cheie, cum ar fi: abilităţile de comunicare, lucrul cu oamenii,
rezolvarea problemelor, lucrul în echipă etc.
vă dezvoltaţi calităţi personale cum ar fi: respectul de sine, iniţiativa, încrederea, simţul
responsabilităţii
stabiliţi legături cu potenţiali angajatori
COMPETENŢE SPECIFICE MODULULUI
Conţinuturile tematice propuse a fi parcurse în modulul Procesarea elastomerilor vizează atingerea competenţelor din unitatea de competenţă cheie: Sănătatea şi securitatea în muncă şi unitatea de competenţă tehnică specializată Procesarea elastomerilor .
Unitate de competenţă cheie: Sănătatea şi securitatea în muncă:Competenţe:
1. Aplică legislaţia şi reglementările privind securitatea şi sănătatea la locul de
muncă, prevenirea şi stingerea incendiilor
2. Ia măsuri pentru reducerea factorilor de risc de la locul de muncă
Unitate de competenţă tehnică specializată: Procesarea elastomerilorCompetenţe:
1. Identifică materii prime şi materiale auxiliare folosite la fabricarea
amestecurilor de cauciuc
2. Descrie procedee de fabricare a amestecurilor de cauciuc
3. Identifică operaţii de transformare a amestecurilor de cauciuc în
semifabricate
4. Recunoaşte articole obţinute din cauciuc
5. Aplică normele de securitate şi sănătate în muncă specifice utilajelor pentru
procesarea elastomerilor
Prin parcurgerea acestor unităţi veţi fi capabili să:♦ identificaţi materiile prime şi materialele auxiliare folosite la fabricarea amestecurilor
de cauciuc
♦ precizaţi caracteristicile fizico-chimice ale materiilor prime şi materialelor
auxiliare
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
5
♦ verificaţi caracteristicile de calitate ale materiilor prime şi materialelor auxiliare
♦ identificaţi utilajele necesare fabricării amestecurilor de cauciuc
♦ enumeraţi factorii care influenţează procesul de amestecare
♦ explicaţi procedeele tehnologice de fabricare a amestecurilor de cauciuc
♦ recunoaşteţi părţile componente ale utilajelor specifice obţinerii semifabricatelor
din cauciuc
♦ identificaţi defectele semifabricatelor din cauciuc datorate nerespectării
parametrilor tehnologici
♦ identificaţi articolele din cauciuc după domeniul de utilizare
♦ determinaţi comportarea în exploatare a unor articole din cauciuc
♦ precizaţi cauzele care generează accidente ce se pot produce la procesarea
elastomerilor
♦ respectaţi normele de securitate şi sănătate în muncă la procesarea
elastomerilor
♦ identificaţi factorilor de risc ce pot să apară la deservirea instalaţiilor de
procesare elastomeri
♦ raportaţi prezenţa factorilor de risc în instalaţiile de procesare elastomeri
♦ remediaţi defecţiunile apărute la echipamentele de protecţie
♦ vă însuşiţi drepturile şi responsabilităţile la locul de muncă în funcţie de normele
prevăzute la instructajele de protecţia muncii
♦ verificaţi existenţa şi integritatea mijloacelor de protecţie la locul de muncă
♦ raportaţi situaţiile care pun în pericol securitatea individuală şi colectivă
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
6
INFORMAŢII DESPRE SPECIFICUL AGENŢILOR ECONOMICI
Modulul „ Procesarea elastomerilor” contribuie la pregătirea tehnică în
specialitate şi se realizează în cadrul practicii comasate. Acest modul vizează în primul
rând latura comportamentală de activităţi practice, pe cea atitudinală şi motivaţională,
latura formaţională fiind pusă în valoare în context operaţional practic.
Stagiul de practică pentru modulul „Procesarea elastomerilor” îl puteţi desfăşura
la:
- agenţi economici care produc articole tehnice din cauciuc;
- agenţi economici care produc anvelope;
- agenţi economici care prelucrează articole tehnice uzate din cauciuc;
- agenţi economici care prelucrează anvelope uzate din cauciuc;
- agenţi economici care produc profile din cauciuc pentru uzinele constructoare de
autovehicule;
- agenţi economici care produc cauciuc sintetic.
Practica la locul de muncă va fi ceva nou, deseori interesant, şi vă poate face să
fiţi emoţionaţi înainte de a o începe şi în timpul primelor zile. Este uşor să uităm unele
lucruri evidente. În continuare vă este prezentată o listă cu câteva lucruri pe care nu
trebuie să le uitaţi!
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
7
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
8
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
FOARTE IMPORTANT ! Listă practică la locul de muncă:
1. Asiguraţi-vă că ştiţi drumul la locul de muncă şi durata acestuia. Nu
trebuie să întârziaţi în prima zi.
2. Să aveţi o vestimentaţie potrivită. Nu trebuie să arătaţi ciudat, sau să
vă fie prea cald sau prea frig, iar încălţămintea nepotrivită poate face
lucrurile foarte neconfortabile. (Angajatorii trebuie să vă ofere
vestimentaţia suplimentară necesară pentru sănătate şi siguranţă – dacă
acest lucru se întâmplă, purtaţi hainele).
3. Acordaţi atenţie specială în prima zi. Încercaţi să vă amintiţi numele
persoanelor (scrieţi-le – va fi uşor să le uitaţi), şi ascultaţi cu atenţie
instrucţiunile privind sănătatea şi securitatea.
4. Asiguraţi-vă că ştiţi care sunt standardele de pregătire pe care trebuie
să le învăţaţi sau să le aplicaţi.
5. Dacă profesorul v-a dat un registru sau un alt document pentru
înregistrarea lucrurilor efectuate, luaţi-l cu voi şi actualizaţi-l.
6. Puteţi scrie o scrisoare de mulţumire la sfârşit. Aceasta va lăsa o
impresie bună şi va uşura situaţia elevilor ce urmează să meargă la
angajatorul respectiv.
numele persoanelor (scrieţi-le – va fi uşor să le uitaţi), şi ascultaţi cu
atenţie instrucţiunile privind sănătatea şi securitatea.9
MODALITATEA DE REALIZARE A PRACTICII
Cum este aceasta organizată?
Conform ultimelor reglementări, începând cu anul şcolar 2007/ 2008, practica
elevilor din învăţământul profesional si tehnic se desfăşoară pe baza unei convenţii cadru
(anexa nr. 1 la OMECT 1702/ 06.08.2007) încheiată între unitatea de învăţământ şi
întreprinderea/ instituţia/ societatea comercială unde elevul desfăşoară stagiul de
pregătire practică.
Ţinând cont de prevederile legii şi conform planului de învăţământ pentru
parcurgerea modului Procesarea elastomerilor sunt alocate 90 ore (15 zile/ 6 ore-zi) din
care 42 ore de laborator tehnologic coordonate de inginerul de specialitate şi 48 ore de
instruire practică la agentul economic sau în atelierul tehnologic efectuate sub
îndrumarea maistrului instructor.
Se recomandă împărţirea elevilor în grupe de minim 12 elevi la laboratorul
tehnologic; fiecare grupă de elevi poate primi o fişă de lucru cuprinzând sarcini concrete,
sarcini ce trebuie rezolvate într-un anumit interval de timp care este anunţat de profesor.
Elevii fiecărei grupe caută împreună soluţii pentru sarcinile de lucru cuprinse în fişă. În
acest mod se stimulează atât creativitatea individuală, cât şi cea de grup. Pe de altă parte
această metodă permite dobândirea unor abilităţi cheie, cum ar fi: comunicarea, munca în
echipă, asumarea rolurilor în echipă etc., necesare în viitoarea meserie. De asemenea
elevii pot primi câte o fişă proprie care să cuprindă sarcini de lucru ce pot fi rezolvate
individual.
Dacă fişele menţionate sunt folosite pentru aplicarea unor cunoştinţe acumulate de
elevi, ele pot constitui fişe de evaluare.
În cazul celor 48 ore de instruire practică la agentul economic, elevii vor fi
repartizaţi în grupe mai mici (2-4 elevi) la diferite locuri de muncă, prin rotaţie. În acest
caz, cadrul didactic desemnat de către şcoală va vizita periodic locurile unde se
desfăşoară practica, pentru a se asigura că totul este în ordine şi pentru a monitoriza şi
evalua pregătirea elevilor.
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
10
Îndrumarea elevilor la practica în producţie
Îndrumarea practicii se realizează de către un cadru didactic îndrumător (maistru) şi de către persoana desemnată de conducerea întreprinderii (tutore) unde
se efectuează practica. Fiecare elev are obligaţia de a avea asupra lui zilnic caietul de
practică în care va consemna activitatea zilnică de practică, adică conţinutul programului
zilnic de lucru. De asemenea, se vor înregistra progresiv aspecte ce privesc conţinutul
practicii cu care elevii practicanţi vin în contact, pe măsura derulării programului de
practică (însemnările vor fi în mod obligatoriu datate, înregistrate zilnic, minimum 1-2
pagini zilnic).
La solicitarea cadrului didactic îndrumător, a tutorelui desemnat de baza de
practică sau a conducerii firmei respective, caietul va fi prezentat pentru verificarea
conformităţii cu realitatea şi pentru viză.
Cadrul didactic îndrumător va avea obligaţia de a-l ajuta pe elevul aflat în
îndrumarea sa să-şi aleagă tema de proiect, să-şi selecteze cele mai bune surse
bibliografice pentru tema aleasă şi să poată obţine datele de care are nevoie pentru
partea practică a proiectului. Pentru obţinerea datelor de la baza de practică, necesare
realizării proiectului, atât elevul cât şi cadrul didactic îndrumător se vor adresa persoanei
desemnate de conducerea firmei pentru îndrumarea practicii tehnologice. Aceasta are
obligaţia de a pune la dispoziţia elevilor datele necesare realizării lucrărilor lor practice
(proiectelor de practică).
Temele pentru proiectul de practică vor fi alese de către elev sub îndrumarea
cadrului didactic sau a persoanei desemnate de conducerea firmei din tematica cuprinsă
în programa de practică sau pot fi alese şi alte teme de interes pentru elev sau firma la
care face practica.
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
11
Ce se va aştepta de la elevi ?
În timpul practicii la locul de muncă, se aşteaptă să urmaţi instrucţiunile date de angajator şi de supraveghetori, care sunt numiţi pentru a vă veghea experienţa de lucru.
Este foarte important să respectaţi îndeaproape toate instrucţiunile cu privire la sănătate şi securitate în muncă. Locurile de muncă pot fi periculoase, mai ales în cazul celor nou-veniţi.
De asemenea, se aşteaptă să fiţi punctuali, la ora şi locul specificate. Angajatorii şi colegii voştri se vor supăra dacă întârziaţi sau dacă absentaţi fără să îi anunţaţi.
La unele locuri de muncă se pune problema confidenţialităţii – de exemplu, este posibil să aveţi acces la date ale clienţilor cu care intră în contact, şi pe care concurenţa ar dori să le ştie. Aveţi datoria de a respecta toate aspectele confidenţiale; angajatorul vă va spune dacă este cazul.
Amintiţi-vă !
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
12
Un comportament corect şi respectarea practicilor la locul de muncă vă va ajuta nu doar să beneficiaţi cât mai mult de practica la locul de muncă. Acest lucru vă va ajuta şi să câştigaţi respectul angajatorilor şi al colegilor. Mai mult, dacă faceţi probleme unui angajator, aceasta poate avea drept rezultat refuzul respectivei întreprinderi de a mai oferi ocazia practicii la locul de muncă, şi astfel veţi refuza oportunităţile viitoare ale altor elevi.
RECOMANDĂRI PRIVIND RESPECTAREA NORMELOR DE SĂNĂTATE ŞI SECURITATE A MUNCII
Cerinţele şi standardele legale privind sănătatea şi protecţia muncii trebuie
respectate în raport cu elevul, ca şi cum elevul ar fi un angajat. Angajatorii sunt obligaţi să
vă asigure un instructaj adecvat referitor la sănătatea şi protecţia muncii. Această instruire
trebuie să se refere la sarcinile pe care urmează să le întreprindeţi pe întreaga durată a
practicii la locul de muncă. Aceasta va diferi în funcţie de locul de muncă şi poate să
cuprindă începând de la instrucţiuni simple, la instrucţiuni foarte detaliate. Aceste
instrucţiuni depind de sarcinile pe care urmează să le efectuaţi. Este bine să cunoaşteţi
tipurile de accidente ce pot apărea într-o intreprindere de elastomeri şi modul în care se
pot evita.
1. Accidente mecanice Principalele maşini şi instalaţii la care se pot produce accidente umane de natură
mecanică sunt:
- malaxoarele pentru fabricarea compoziţiilor de cauciuc;
- valţurile de omogenizare sau de preîncălzire;
- instalaţiile de profilat benzi de rulare, camere de aer, benzi de jantă, diafragme;
- instalaţiile de impregnare-cauciucare cord ;
- maşinile de tăiat materialele textile ;
- maşinile pentru asamblarea anvelopelor ;
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
În întreprinderile de elastomeri pot interveni accidente umane de tip:mecanictermicelectrotehnicîmbolnăviri profesionale.
REŢINE !
13
- presele de vulcanizare ;
- instalaţiile auxiliare de deservire (benzi transportoare, electropalane, macarale).
Accidentele sunt produse de regulă, de organele în mişcare de la aceste utilaje,
care pot prinde mâinile, picioarele sau hainele operatorilor/ elevilor care nu respectă
instrucţiunile de lucru. De asemenea, mai produc accidente piesele tăioase ale acestor
maşini, precum şi piesele detaşabile grele, care, în decursul manipulărilor neatente, pot fi
scăpate pe picioarele operatorilor.
Toate maşinile şi agregatele menţionate sunt prevăzute cu dispozitive de apărare,
montate la organele mobile. De asemenea, maşinile dispun de dispozitive de siguranţă
care pot opri instantaneu întreaga instalaţie în caz de pericol.
Foarte multe din aceste utilaje au posibiltatea de a merge înapoi.
Pentru evitarea accidentelor umane, este interzis să se pună în funcţiune maşinile
şi instalaţiile care nu au apăratori de protecţie, sau care au dispozitive de siguranţă sau
de oprire bruscă blocate.
O măsură importantă care asigură evitarea accidentelor este strângerea pe corp a
îmbrăcămintei de lucru şi a echipamentului de protecţie, legarea părului lung şi încheierea
mânecilor. Se introduce tot mai mult îmbrăcămintea simplă. Compusă din tricou subţire cu
mâneci scurte, pantaloni strâmţi şi pantofi uşori de pânză cu talpă de cauciuc,
îmbrăcăminte care nu permite prinderea în dispozitivele de lucru aflate în mişcare.
Pentru evitarea accidentelor la instalaţiile de ridicat cu macarale, palane, poduri
rulante este necesar să nu se încarce instalaţia cu greutăţi ce depăşesc sarcina
prescrisă, să nu se utilizeze cabluri şi lanţuri uzate sau neverificate, să se asigure o
prindere bună şi echilibrată a sarcinii. În timpul ridicării sau coborârii sarcinilor este
interzis să se stea sau să să se lucreze sub dispozitivul de ridicare.
2. Accidente termiceAccidentele de natură termică sunt caracterizate prin arsuri provocate de abur,
de apă supraîncălzită, de foc, prin contactul cu un corp fierbinte etc.
În industria de prelucrare a cauciucului, cauzele cele mai frecvente care
generează accidentele de natură termică sunt:
- spargerea camerelor de aer, a camerelor de fierbere, a diafragmelor şi a multor
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
14
forme elastice pline cu agent de încălzire( abur sau apă supraîncălzită), de la instalaţiile
de vulcanizare, unde se lucrează la 150 - 1850 C;
- defectarea unor garnituri, a unor regulatoare, sau ventile de pe conductele de
transport ale agentului de încălzire (abur sau apă supraîncălzită);
- arsurile provocate la prelucrarea amestecurilor de cauciuc la malaxoare, la
maşini de profilat, la valţuri, la calandre, unde se ating temperaturi de 1000C;
- eventualele explozii care se pot produce din cauza creşterii excesive a presiunii
vaporilor în recipient, din cauza formării amestecurilor explozive (aer şi gaze), a vaporilor
inflamabili etc.;
- eventualele incendii posibile datorită faptului că, în industria de prelucrare a
cauciucului , majoritatea materiilor prime, a semifabricatelor şi a produselor finite sunt
combustibile;
Pentru evitarea accidentelor de natură termică sunt obligatorii câteva măsuri de
siguranţă ca:
- la presele de vulcanizare, operatorul să nu stea în faţa presei, atunci când
acesta se deschide;
- folosirea, de către operatori, a mănuşilor de protecţie (cînd vin în contact cu
materialul fierbinte sau cu organele de maşini încălzite);
- folosirea, de către operatori, vulcanizatori, a şorţurilor de pânză cauciucată şi a
mănuşilor de protecţie.
3. Accidente electriceAccidentele produse de curentul electric sunt: electrocutarea, arsurile şi
metalizarea pielii. Cele mai frecvente cauze, care duc la accidente de acest fel, sunt:
- nerespectarea regulilor de legare la pământ a părţilor constructive ale
instalaţiilor electice;
- instalaţii electrice provizorii sau executate defectuos, fire neizolate;
- nefolosirea echipamentului de protecţie( mănuşi, galoşi de cauciuc, covoare de
cauciuc, grătare de lemn), prescris de tehnica securităţii muncii;
- deservirea şi repararea utilajelor electrice de către personal neinstruit;
- nerespectarea regulilor de securitate şi sănătate în muncă.
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
15
Faţă de aceste cauze trebuie luate luate următoarele măsuri:
- repararea oricăror defecţiuni de natură electrotehnică să fie executată numai de
personalul instruit;
- nu se va lucra sub tensiune fără a folosi materiale reglementare de protecţie;
- nu se va controla existenţa tensiunii în circuit decât cu aparate de control;
- utilajele, agregatele etc. vor avea legătură permanentă la pământ.
4. Îmbolnăviri profesionaleÎmbolnăvirile profesionale apar ca urmare a condiţiilor în care se desfăşoară
munca, şi ca urmare a procesului de producţie, precum şi din cauza mediului exterior.
În industria de prelucrare a cauciucului, aceste îmbolnăviri pot fi provocate de
existenţa în atmosferă a pulberilor fine în cantitate mare cât şi a vaporilor de dizolvanţi.
Dintre materialele pulverulente, care produc pulberi în spaţiile de lucru şi care au
acţiune vătămătoare, sunt talcul şi unii acceleratori de vulcanizare.
Dizolvanţii (benzenul, toluenul, xilenul) sunt produse toxice şi, deci, vaporii
acestora trebuie captaţi şi îndepărtaţi de la locurile de muncă.
De asemenea, la plastifierea cauciucului sintetic butadien- stirenic se produc şi
degradări moleculare ale polimerului, dând naştere la unele produse gazoase, printre
care stirenul şi alte substanţe toxice.
Îmbolnăvirile întâlnite mai des în industria de prelucrare a cauciucului sunt:
- scleroza pulmonară şi afecţiuni de natura silicozei, provocate de talc şi, mai
puţin de negru de fum;
- iritaţii ale mucoaselor nazale şi ale traheei, provocate de acceleratorii de
vulcanizare;
- intoxicaţii specifice cu benzină.
Pentru evitarea acestor îmbolnăviri se iau o serie de măsuri, printre care:
- mecanizarea operaţiilor periculoase;
- etanşarea instalaţiilor;
- ventilaţia eficientă cu exhaustoare, care să conducă gazele şi vaporii toxici la
înăţime cât mai mare în atmosferă;
- folosirea echipamentului de protecţie.
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
16
INSTRUMENTE DE LUCRU ALE ELEVULUI NECESARE DESFĂŞURĂRII PRACTICII
1. Jurnal de practică
Toate activităţile, acţiunile, la care participă elevul în perioada de practică vor fi
consemnate, zilnic, într-un jurnal de practică.
Jurnalul de practică este instrumentul care sintetizează activităţile desfăşurate de
către elev. Vor fi prezentate activităţile specifice compenţelor ce alcătuiesc unitatea de
competenţă cheie “Securitatea şi sănatatea în muncă” şi unitatea de competenţă tehnică
specializată ”Procesarea elastomerilor”. Toate aceste activităţi vor fi consemnate într-un
mod cât mai exact, în fiecare zi. Fiecare activitate va fi detaliat prezentată de către elevul
practicant, cu precizarea unor observaţii proprii asupra modului de realizare a unor
activităţi sau asupra atmosferei generale de lucru din cadrul firmei.
Etapele elaborării jurnalului de practică sunt următoarele:
înregistrarea zilei , exemplu: 24. 06. 2003;
înregistrarea orei, exemplu: 830;
consemnarea activităţii, exemplu: Identificarea defectelor semifabricatelor datorate
nerespectării parametrilor tehnologici.
identificarea persoanei care prezintă datele sau desfăşoară activitatea respectivă, exemplu: datele teoretice au fost prezentate de către cadrul didactic
îndrumător Popescu, iar la locul de muncă, am fost asistat şi ajutat să identific
defectele semifabricatelor de către operatorul care deserveşte calandrul, respectiv
extruderul, d-nul Ionescu.
înregistrarea observaţiilor, exemplu: unele semifabricate prezentau bule de aer,
altele fisuri. Am urmărit cum operatorul de la calandru a remediat defecţiunile,
acţionând asupra parametrilor maşinii. Atmosfera de lucru este excelentă, persoanele
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
17
sunt agreabile. Persoana de contact desemnată de către firmă este interesată de
întrebările elevilor.
prezentarea ca anexe a diferitelor formulare (fişa postului, proces verbal de recepţie, documente pentru înregistrarea intrărilor de mărfuri etc.), exemplu:
parametrii de funcţionare ai instalaţiei funcţie de tipul amestecului de cauciuc supus
prelucrării.
înregistrarea propunerilor pentru îmbunătăţirea activităţii viitoare a firmei în raport cu practica elevilor.
Aceste propuneri vor fi consemnate după ce s-a înregistrat activitatea zilnică pe
timpul efectuării practicii de către fiecare elev.
În cadrul caietului de practică, activităţile vor fi consemnate zilnic şi pe ore,
conform programului de lucru stabilit de către persoana îndrumătoare desemnată de către
conducerea firmei. Abaterile de la programul zilnic vor fi consemnate la „observaţii” şi
explicate.
Activităţile desfăşurate în cadrul firmei la care elevul participă activ sau pasiv vor fi
prezentate cât mai detaliat posibil, astfel încât fiecare elev să le poată cunoaşte şi să le
poată prezenta, dacă i se cere, în faţa comisiei de examinare.
Model - copertă
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
18
MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII
Proiectul Phare TVET RO 2006/018-147.04.01.02.01.03.01
Jurnal de practică al elevului
Martie 2009
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
19
Model – prima pagină
Liceul
Modul “Procesarea elastomerilor”
Autor: numele şi prenumele elevului anul de studiu..........
Întreprinderea..........................................
An şcolar Model – conţinut
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
20
Data, luna, ziua,
specificându-se a câta zi de practică
este
ora Activitatea desfăşurată de către elev în perioada de
practică sau orice alte activităţi la care elevul a
asistat
Persoana îndrumătoare
sau care a realizat
activitatea
Observaţii, opinii,
notiţe etc.
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
21
2. Fişe de observaţie
Completaţi individual sau pe grupe de lucru, fişele de observaţie, în timpul desfăşurării practicii comasate la agentul economic şi ataşaţi-le la portofoliu personal!
Exemple:
I. Fişă de observaţie a procesului tehnologic de fabricare a amestecurilor de cauciuc pe valţuri
1. În timpul practicii comasate la agentul economic, urmăriţi cu atenţie procesul
tehnologic de fabricare a amestecurilor din cauciuc cu ajutorul valţului .
2. Alcătuiţi o fişă de observaţie care să cuprindă următoarele aspecte:
a. Materii prime şi materiale auxiliare folositeDenumire Caracteristici de calitate (aspect, culoare,
solubilitate, puritate)cauciuc naturalcauciuc izopreniccauciuc butadien-stireniccauciuc regeneratplastifianţipeptizanţiantioxidanţiagenţi de vulcanizarecoloranţi
b. Factori care influenţează procesulUtilaj Factorii care influenţează
procesulordinea/ valori ale
factorilorvalţ ordinea introducerii
componetelortimpii de prelucrare pentru fiecare componenttemperatura cilindrilornr. de tăieri pe valţdistanţa dintre cilindrii
Observaţii ale maistrului sau tutorelui de practică:
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
22
PARAMETRII DE LUCRULA CALANDRARE
TEMPERATURA CILINDRILOR
....................................
FACTORI DE CARE DEPINDE PLASTICITATEA CAUCIUCULUI
................................................
...............................................
RAPORTUL DE FRICŢIUNE
.......................................................
II. Fişă de observaţie a operaţiei de obţinere a semifabricatelor calandrate din cauciuc
1. Supuneţi atenţiei o foaie din cauciuc obţinută în întreprinderea în care vă
desfăşuraţi stagiul de pregătire practică. Observaţi cu atenţie operaţia de
calandrare a foii asfel obţinute.
2. După încheierea activităţii de observare:
a. Completaţi în schema de mai jos valoarea parametrilor care influenţează operaţia
de calandrare.
b. Identificaţi defecte ale foliei calandrate din cauciuc datorită nerespectării parametrilor tehnologici.
Observaţii ale maistrului sau tutorelui de practică:.......................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
23
III. Fişă de observaţie a procesului tehnologic de obţinere a mănuşilor de protecţie din cauciuc
1. Observaţi cu atenţie procesul tehnologic de obţinere a
mănuşilor de protecţie din cauciuc.
2. După încheierea activităţii de observare, completaţi fişa de mai jos:
Procedeul de obţinere
Domeniul de utilizare
Fazele procesului tehnologic
Parametrii tehnologici
Defecte apărute datorită nerespectării parametrilor tehnologici
În ce constă controlul produsului finit ?
Important! Se pot avea în vedere şi următoarele articole din cauciuc: încălţăminte, covoare, mingi, jucării, tuburi sanitare, benzi transportoare, curele trapezoidale, garnituri, anvelope, camere de aer.
Observaţii ale maistrului sau tutorelui de practică:.......................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
24
3. Fişe de lucru
Rezolvaţi sarcinile din fişele de lucru individual
Rezolvaţi sarcinile din fişele de lucru individual!
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
Recomandări: În rezolvarea sarcinilor din fişele de lucru folosiţi experienţa voastră
practică sau consultaţi bibliografia de specialitate recomandată în cadrul orelor de instruire teoretică.
Citiţi cu atenţie toate cerinţele unei sarcini de lucru, înainte de a începe să le rezolvaţi.
Dacă observaţi vreo problemă sau aveţi o neclaritate la una din cerinţe,
aduceţi acest lucru în atenţia maistrului sau tutorelui înainte de a începe rezolvarea.
Rezolvaţi toate activităţile date pentru ca sarcina de lucru să fie încheiată.
Pe baza observaţiilor maistrului sau tutorelui de practică refaceţi fişele dacă este cazul, şi le ataşaţi la portofoliu personal.
25
Exemple : Fişă de lucru nr.1
Unul din utilajele la care aţi efectuat practica este şi cel din figura următoare.
a. Denumiţi utilajul prezentat.
b. Menţionaţi două operaţii la care poate fi folosit utilajul într-o întreprindere de
cauciuc.
c. Identificaţi părţile componente ale utilajului.
d. Descrieţi funcţionarea utilajului prezentat.
Observaţii ale maistrului sau tutorelui de practică:.......................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
26
Fişă de lucru nr. 2
Valţul este unul din utilajele cu ajutorul căreia se pot prepara amestecurile de cauciuc.
a. Precizaţi etapele necesare preparării amestecurilor de cauciuc schematizate mai
sus şi notate cu cifrele 1, 2, 3, 4 din figura a.
b. Notaţi semnificaţia cifrelor 5 şi 6 din figura b.
c. Explicaţi deosebirea dintre procesele desfăşurate în cele două figuri a şi b.
Observaţii ale maistrului sau tutorelui de practică:.......................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
27
Fişă de lucru nr. 3
În figura de mai jos este prezentată schema- bloc de obţinere a produselor din cauciuc.
a. Notaţi două operaţii unde aţi desfăşurat activitate practică.
b. Precizaţi denumirea articolelor de cauciuc obţinute în perioada în care aţi
desfăşurat stagiul de pregătire practică şi domeniul în care acestea sunt utilizate.
c. Identificaţi accidentele care se pot produce la amestecarea componentelor pentru
obţinerea produselor din cauciuc.
Observaţii ale maistrului sau tutorelui de practică:
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
28
.............................................................................................................................................
.............................................................................................................................................
.............................................................................................................................................4. Fişe tehnologice
Completaţi individual fişele tehnologice, apoi comparaţi-le cu ale colegilor care au completat aceleaşi fişe şi urmăriţi unde apar diferenţe.
Exemple:I. Fişă tehnologică pentru profilarea furtunurilor din cauciuc prin extrudere
Completaţi fişa tehnologică pentru profilarea furtunurilor din cauciuc prin extrudere,
urmărind criteriile din grila de mai jos:
Extruder
Materii
prime şi
materiale
auxiliare
necesare
Condiţii de
calitate ale
materiilor
prime şi
materilalelor
auxiliare
Operaţii
pregătitoare
Părţile
componente
ale utilajului
folosit
pentru
profilare
Parametrii
tehnologici
(temperatura
de extrudere,
viteza
melcului)
Verificarea
calităţii
furtunurilor
(modalităţi)
Observaţii ale maistrului sau tutorelui de practică:
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
29
.............................................................................................................................................
.............................................................................................................................................
.............................................................................................................................................II. Fişă tehnologică pentru obţinerea amestecurilor de cauciuc într-o singură fază
prin malaxare
Completaţi fişa tehnologică pentru obţinerea amestecurilor de cauciuc într-o singură
fază prin malaxare, urmărind criteriile din grila de mai jos:
Obţinerea amestecurilor de cauciuc în malaxor
Tipul
amestecului
obţinut/
destinaţie
Materii
prime şi
materiale
auxiliare
necesare
Condiţii de
calitate ale
materiilor
prime şi
materilalelor
auxiliare
Operaţii
pregătitoare
Ordinea
introducerii
componentelor
Parametrii
tehnologici
(timp de
malaxare,
temperatura,
presiunea
pistonului)
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
30
Observaţii ale maistrului sau tutorelui de practică:III. Fişă tehnologică pentru obţinerea amestecurilor de cauciuc pe valţuri
Completaţi fişa tehnologică pentru obţinerea amestecurilor de cauciuc pe valţuri,
urmărind criteriile din grila de mai jos:
Obţinerea amestecurilor de cauciuc pe valţ
Tipul
amestecului
obţinut/
destinaţie
Materii
prime şi
materiale
auxiliare
necesare
Condiţii de
calitate ale
materiilor
prime şi
materilalelor
auxiliare
Operaţii
pregătitoare
Ordinea
introducerii
componentelor
Parametrii
tehnologici
(timp
prelucrare
pentru
fiecare
component,
temperatura
cilindrilor)
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
31
Observaţii ale maistrului sau tutorelui de practică:5. Studii de caz
Exemple : Studiu de caz nr.1
Expunerea motivelor
Cunoaşterea şi respectarea normelor de sănătate şi securitate a muncii este o condiţie
de bază în efectuarea oricărui stagiu de pregătire practică.
ActivitateaConsideraţi că:
,, În timpul desfăşurării stagiului de practică la prelucrarea amestecurilor pe valţ, unul din colegi şi-a prins halatul între cilindrii valţului”.
Organizaţi-vă în grupuri de 2-3 elevi şi elaboraţi un studiu de caz comentând
modul în care veţi acţiona în cazul producerii acestui incident şi ce măsuri ar trebui să
luaţi pentru a preîntâmpina incidentul.
Numiţi şi alte incidente posibile şi expuneţi modul în care veţi acţiona dacă
incidentul s-a produs şi ce trebuie să faceţi pentru a preîntâmpia producerea incidentului
respectiv.
Notă:Rezultatele studiului pot fi trecute într-un tabel de forma:
Natura accidentului Ce trebuie să facem pentru a
preîntâmpina accidentul?
Ce trebuie să facem dacă
accidentul s-a produs?
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
32
Studiu de caz nr.2
Expunerea motivelorControlul de calitate al materiilor prime şi materialelor auxiliare este necesar a se
efectua înainte de folosirea acestora la fabricarea amestecurilor de cauciuc.
Activitatea,, Determinaţi vâscozitatea plastifianţilor folosiţi la prepararea amestecurilor de cauciuc în laboratorul întreprinderii unde efectuaţi stagiul de pregătire practică sau în laboratorul şcolar”.
Organizaţi-vă în grupuri de 2-3 elevi şi determinaţi vâscozitatea a doi plastifianţi
utilizaţi la fabricarea amestecurilor de cauciuc, cu ajutorul vâscozimetrului Engler, şi
analizaţi dacă ei corespund din punct de vedere al controlului de calitate.
Rezultatele determinării pot fi trecute într-un tabel de forma:
Determinarea vâscozităţii convenţionale
Nr.crt.
Temp.(0C)
Timpul de scurgere
(s)
Vâscozitatea
(0E)
Vâscozitatea (valoarea din
STAS)(0E)
Apă distilată
Denumire plastifiant
Denumire plastifiant
1.2.3.
Calcule:
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
33
Notă: În anexa nr. 1 este prezentat modul de lucru pentru determinarea vâscozităţii folosind vâscozimetrul Engler.
Important! Pentru plastifianţi se poate avea în vedere şi determinarea punctului de topire (mod de lucru- anexa 2).
Studiu de caz nr.3
Expunerea motivelorPentru a exploata în condiţii de siguranţă o serie de articole din cauciuc este necesar ca
acestea să fie supuse unor încercări fizico-mecanice.
Activitatea,, Determinaţi rezistenţa la uzură a tălpilor de încălţăminte din cauciuc în laboratorul întreprinderii unde efectuaţi stagiul de pregătire practică sau în laboratorul şcolar”.
Organizaţi-vă în grupuri de 2-3 elevi şi determinaţi rezistenţa la uzură a tălpilor de
încălţăminte din cauciuc obţinute în întreprinderea unde efectuaţi stagiul de pregătire
practică. Folosiţi pentru determinare 3 epruvete diferite şi analizaţi dacă ele corespund
din punct de vedere al controlului de calitate.
Rezultatele determinării pot fi trecute într-un tabel de forma:
Determinarea rezistenţei la uzură
Nr.det. Greutatea
epruvetei
înainte de
încercare
(g)
Greutatea
epruvetei
după
încercare
(g)
Greutatea
specifică a
cauciucului
(gf/ cm3)
Suprafaţa
epruvetei
( cm2)
Rezistenţa la
uzură
(mm3/ cm2)
Rezistenţa la
uzură
(valoarea
din STAS)
(mm3/ cm2)
1.
2.
3.
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
34
Calcule:
Notă: În anexa nr. 3 este prezentat modul de lucru pentru determinarea rezistenţei la uzură a articolelor din cauciuc.
5. Proiect/ miniproiect
Procesul de realizare a unui proiect este complex şi se structurează în mai multe etape:
Startul proiectului – găsirea temei, identificarea unei probleme
Premisa esenţială pentru reuşita unui proiect este activitatea individuală şi în grup a elevilor. Alegerea temei va avea în vedere interesele voastre şi punerea de acord cu
privire la tema proiectului. Pentru găsirea unei teme se poate apela la:
„problematizare deschisă” - „Ce s-ar putea face pentru…”;
concurs de idei - „Ce-ar fi dacă am organiza un concurs de idei pentru
proiectul nostru? ”;
brainstorming
Formularea obiectivelor – Dacă aţi constat că există un interes comun pentru tema
proiectului, este nevoie să formulaţi obiectivele şi să planificaţi activitatea grupului.
Trăsăturile unui obiectiv sunt:
este verificabil
este descris concret
este formulat pozitiv
este realizabil prin forţe proprii.
Formularea în comun a obiectivelor duce la identificarea diferitelor interese, se poate
stabili un rezultat care trebuie realizat. În acest sens vă pot fi de folos următoarele
întrebări:
De ce vrem să facem proiectul cu această temă?
Ce vrem să învăţăm?
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
35
Ce problemă vrem să soluţionăm?
Ce vrem să schimbăm?
Planificarea - după formularea obiectivelor în scris urmează planificarea şi pregătirea
concretă a proiectului. În acest moment puteţi formula următoarele întrebări:
Cum vrem să ne atingem scopurile?
Cum vom verifica dacă ne-am atins scopurile?
De ce şi câte informaţii respectiv, materiale de lucru e nevoie?
Trebuie analizate resursele existente: timp, spaţiu, capacitate de lucru, efort
propriu, buget. Proiectul va decurge normal dacă vă este clar cine şi ce sarcini are de
îndeplinit.
Implementarea – în această etapă lucrările planificate vor fi realizate individual, câte doi
sau în grupe. Îndrumătorii de practică au rolul de coordonatori, moderatori şi îşi folosesc
competenţele de specialitate în folosul proiectului.
Evaluarea – este un mijloc de control, supraveghere a activităţilor necesare în atingerea
obiectivelor proiectului, având rolul de verificare a rezultatelor proiectului.
Prezentarea – învăţarea prin proiecte este caracterizată prin faptul că toţi participanţii la
proiect aveţi posibilitatea de a vă prezenta unii altora rezultatele muncii, eventual chiar
într-un cadru public, mai larg (părinţilor, profesorilor din şcoală sau din alte şcoli, altor
persoane interesate).
Exemplu: Tema proiect: Calitatea încălţămintei din cauciuc
În urma discuţiilor elevii au identificat problema enunţată ca titlu a proiectului.
După identificarea problemei, în realizarea proiectului, vor trebui urmaţi o serie de paşi.
Aceştia ar putea fi următorii:
1. Startul proiectului - informarea
Aceasta constă în căutarea de informaţii despre problema identificată cum ar fi:
Ce condiţii de calitate trebuie să îndeplinească încălţămintea de cauciuc?
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
36
Căutarea informaţiilor în standardele de calitate privind încălţămintea de
cauciuc.
Identificarea metodelor de analiză care furnizează informaţii despre
încălţămintea de cauciuc.
Alegerea acelor metode de analiză care sunt mai relevante pentru calitatea
încăţămintei de cauciuc.
Efectuarea practicii în instalaţia de obţinere încălţăminte din cauciuc.
2. Formularea obiectivelor
Obiectivele trebuie să fie: verificabile, concrete, pozitive, realizabile prin forţe proprii. Pentru acest proiect acestea ar putea fi:
O1 Prelevarea epruvetelor pentru efectuarea determinărilor practice.
O2 Efectuarea în laborator a 3 dintre cele mai importante analize, care să fie
relevante pentru calitatea încălţămintei de cauciuc.
O3 Întocmirea unei fişe cu rezultatele analizelor.
O4 Compararea rezultatelor obţinute în laborator şi trecute în fişă cu cele
prevăzute în standarde .
O5 Informarea instituţiilor abilitate cu privire la calitatea încălţămintei de
cauciuc verificată.
3. Planificarea – se va stabili cine? şi ce? sarcini are de îndeplinit.
Vă veţi împărţi în grupe cu sarcini precise, eventual veţi fi ajutaţi şi de către îndrumătorul
de practică pentru repartizarea sarcinilor. Vă alegeţi un lider care va coordona întreaga
activitate şi care va media eventualele conflicte care ar putea să apară, care prin
consultare cu restul colegilor va rezolva toate problemele legate de buna derulare a
proiectului.
- veţi forma 3 grupe având de îndeplinit următoarele sarcini:
o veţi preleva epruvete obţinute în trei zile diferite;
o veţi efectua în laborator 3 analize specifice încălţămintei de cauciuc;
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
37
o veţi înregistra rezultatele în buletine de analiză, ţinând cont şi de
eventualele surse de erori.
4. Implementarea – în această etapă a proiectului veţi realiza sarcinile stabilite prin plan, veţi compara rezultatele obţinute experimental cu cele din standardele de
calitate (STAS-uri) şi veţi trage o concluzie asupra calităţii încălţămintei de cauciuc.
- liderul grupului ajutat de câte 1 elev din fiecare grupă va centraliza rezultatele
obţinute de fiecare grupă;
- se va face o prezentare a rezultatelor obţinute în clasă sau la nivelul şcolii,
având ca invitaţi specialişti în domeniu.
Îndrumătorul de practică va coordona şi modera întreaga activitate împreună cu liderul
elevilor. De asemenea va pune la dispoziţia elevilor şi proiectului competenţele sale de
specialitate.
5. Controlul şi evaluarea - îndrumătorul de practică este cel care face controlul şi
evaluarea proiectului.
- activitatea voastră va fi urmărită pe tot parcursul derulării proiectului;
- îndrumătorul de practică va completa pentru fiecare elev - fişa de urmărire sistematică a proiectului;
6. Prezentarea – toţi elevii vă veţi prezenta unii altora rezultatele muncii, dacă e
posibil, e bine ca acest lucru să se realizeze chiar într-un cadru mai larg (în prezenţa
profesorilor,a diriginţilor, a părinţilor, a unor persoane interesate).
Important! Se pot avea în vedere şi următoarele teme de proiect/ miniproiect:
Comportarea în exploatare a anvelopelor, a garniturilor din cauciuc
Influenţa caracteristicilor de calitate ale cauciucului natural/ sintetic asupra
amestecurilor din cauciuc
Influenţa caracteristicilor de calitate ale materialelor auxiliare asupra
amestecurilor din cauciuc
Parametrii tehnologici şi funcţionarea în siguranţă a utilajelor de fabricare a
amestecurilor de cauciuc
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
38
7. Portofoliu de practică
Portofoliul face parte din categoria metodelor şi instrumentelor alternative de
evaluare, fiind numit şi „cartea de vizită a elevului”.
Portofoliul se compune din materiale obligatorii şi opţionale, selectate de elev şi /
sau profesor şi care reflectă participarea la derularea şi soluţionarea temei date;
cuprinde o selecţie dintre cele mai bune lucrări sau realizări personale ale elevului, cele
care îl reprezintă, care pun în evidenţă progresele sale, care permit aprecierea
aptitudinilor, talentelor, pasiunilor, contribuţiilor personale. Alcătuirea portofoliului este o
ocazie unică pentru elev de a se autoevalua, de a-şi descoperi valoarea competenţelor
şi eventualele greşeli. Portofoliul este un instrument care îmbină învăţarea cu evaluarea.
Conţinutul unui portofoliu de practică poate fi următorul:
- lista conţinutului acestuia (sumarul, care include titlul fiecărei lucrări, fişe etc. şi
numărul paginii la care se găseşte);
- jurnalul de practică al elevului;
- fişe de observaţie;
- fişe de lucru;
- fişe tehnologice;
- fişe cu studii de caz;
- determinări experimentale şi rezultate ale acestora;
- referate;
- proiecte;
- rapoarte scrise de realizare a proiectelor;
- înregistrări video, fotografii care reflectă activitatea desfăşurată de elevi
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
39
- glosar cu termeni de specialitate
ORGANIZAREA EVALUĂRII
Procesul de evaluare constă în producerea şi strângerea probelor care vor atesta
performanţele elevilor prin compararea rezultatelor evaluărilor cu criteriile de
performanţă din Standardele de Pregatire Profesională.
După parcurgerea unei secvenţe de instruire pentru verificarea unui anumit
obiectiv/ competenţă puteţi fi evaluaţi pe baza unei fişe de observaţie elaborată de
profesorul/ îndrumătorul de practică. Înainte de a fi evaluaţi profesorul/ îndrumătorul de
practică este obligat să vă aducă la cunoştinţă conţinutul acestei fişe.
În fişa de observaţie se pot menţiona următoarele aspecte:
comportamentul elevului în cadrul şedinţelor de lucru (lucrul în echipă,
asumarea responsabilităţilor, corectitudinea îndeplinirii sarcinilor de lucru).
realizarea lucrărilor de laborator/ sarcinilor de lucru din întreprindere în
conformitate cu fişele de lucru;
întocmirea corectă a fişelor de lucru;
prezentarea lucrărilor efectuate;
rezolvarea problemelor ce pot să apară în timpul efectuării lucrării practice.
Acest mod de evaluare se încadrează în tipul de evaluare formativă, denumită
şi evaluare continuă, de progres sau pe parcurs.
Un exemplu de fişă de observaţie este prezentată în anexa 4.
La sfârşitul modulului de practică se realizează evaluarea sumativă,denumită şi evaluare cumulativă, globală sau finală.
Evaluarea sumativă se realizează pe baza portofoliului de practică pe care l-aţi
întocmit de-a lungul perioadei de practică, a testelor finale scrise şi a modului de
susţinere a proiectului întocmit.
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
40
GLOSAR CU TERMENI DE SPECIALITATE
ELASTOMER - polimer sintetic cu proprietăţi plastice şi elastice
asemănătoare cu ale cauciucului natural
EPRUVETĂ - piesă dintr-un anumit material pentru a fi supusă unor
încercări în vederea determinării proprietăţilor acestuia
MALAXARE - amestecare a două sau mai multe materiale pentru a obţine
un amestec omogen
PALAN - macara formată din mai mulţi scripeţi situaţi pe două sau
mai
multe axe, dintre care una fixă
PLASTIFIANT - substanţă care are proprietatea de a mări plasticitatea unor
materiale cu care este amestecată
PEPTIZANŢI - plastifianţi speciali ce accelerează plastifierea cauciucului
natural şi nu modifică caracteristicile produselor vulcanizate
MATERIALE AUXILIARE – substanţe cu masă moleculară mică, care
îmbunătăţesc condiţiile de prelucrare a cauciucului,
proprietăţile de utilizare a produselor sau reduc preţul de
cost
RAPORT DE FRICŢIUNE – raportul turaţiilor periferice ale cilindrilor valţului
SEMIFABRICAT- produs cu un anumit grad de prelucrare, care se livrează
altei secţii sau altei întreprinderi pentru a fi prelucrat în
continuare în vederea obţinerii unui produs finit.
VÂSCOZITATE - proprietate a fluidelor de a fi vâscos, de a opune rezistenţă
la
curgere, datorită frecării interioare
VULCANIZARE - transformare a cauciucului brut, prin încălzire cu sulf, într-un
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
41
produs foarte elastic
....poate fi continuat de fiecare elev şi pus în portofoliul personal !
BIBLIOGRAFIE
1. ***** Standard de pregătire profesională, (2005), domeniul: Chimie Industrială,
calificare: Operator fabricarea şi prelucrarea polimerilor, nivel2, Bucureşti.
2. ***** Curriculum, clasa a XI-a, (2005), domeniul: Chimie Industrială, calificare:
Operator fabricarea şi prelucrarea polimerilor, nivel 2, Bucureşti.
3. I. Diaconescu, ş.a., (1985). Tehnologia polimerilor- manual pentru clasa a XI-a.
Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică.
4. Gh. Vlănţoiu, I. Braunstein, (1962). Tehnologia cauciucului şi a maselor plastice.
Bucureşti, Editura de Stat Didactică şi Pedagogică.
5. Gh. Vlănţoiu, ş.a., (1971). Controlul fabricaţiei în industria chimică şi de rafinării –
manual pentru licee industriale. Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică.
6. S. Pintilie, V. Pascu, (1964). Cartea muncitorului din industria de prelucrare a
cauciucului. Bucureşti, Editura Tehnică.
7. http://aux.wyginternational.ro/
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
42
ANEXE – REFERATE DE LABORATOR
ANEXA 1. DETERMINAREA VÂSCOZITĂŢII PLASTIFIANŢILOR
Generalităţi. Plastifianţii folosiţi la obţinerea amestecurilor de cauciuc trebuie să
aibă o vâscozitate cât mai mare, adică să nu fie prea fluizi nici la temperatura obişnuită
şi nici la temperaturi mai mari.
Vâscozitatea se măsoară cu vâscozimetrul Engler şi poartă numele de
vâscozitate convenţională sau relativă.
Vâscozimetrul Engler
Principiul metodei: Metoda constă în determinarea timpului, exprimat în
secunde, în care o anumită cantitate de plastifiant, respectiv apă distilată se scurge
printr-un orificiu calibrat.
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
1 - vas de alamă cu produsul de
analizat
2 - capac
3 - baie de încălzire cu ulei
4 - agitator
5 - dop de lemn
6 - balon cotat
T1, T2 - termometre
43
Modul de lucru: produsul de analizat se introduce în vasul de alamă 1, astupat
cu dopul de lemn 5 şi prevăzut cu termometrul T1; el este încălzit apoi cu o lampă
specială care încălzeşte de fapt baia de ulei 3, prevăzută cu agitatorul 4 şi cu
termometrul T2.
În momentul în care termometrul T1 indică temperatura de lucru( 20, 50, 1000 C)
se ridică dopul 5 şi produsul este lăsat să curgă în balonul 6, pornind în acelaşi timp un
cronometru. Se măsoară cu precizie timpul necesar pentru curgerea a 200 ml.
Vâscozitatea convenţională sau relativă se defineşte ca raportul între vîscozitatea
fluidului analizat şi vîscozitatea unui fluid de referinţă, care de obicei este apa.
în care:
t - timpul de curgere printr-un orificiu calibrat a 200 ml produs de cercetat, în
secunde ;
c - timpul de curgere prin acelaşi orificiu a 200 ml apă distilată, în secunde.
Vâscozitatea se exprimă în grade Engler( 0 E).
ANEXA 2. DETERMINAREA PUNCTULUI DE TOPIRE A PLASTIFIANŢILOR
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
0E = t/c
44
Generalităţi. Punctul de topire este temperatura la care o substanţă chimică îşi
schimbă starea de agregare trecând din faza solidă în faza lichidă. La substanţele
chimice pure această temperatură este constantă dacă se lucrează la presiune normală
( 760 mm Hg). În cazul amestecurilor nu există un anumit punct de topire, ele se
înmoaie mai întâi şi apoi trec treptat în faza lichidă. Plastifianţii folosiţi pentru obţinerea
amestecurilor de cauciuc nu sunt substanţe chimic pure.
Determinarea punctului de topire se realizează cu ajutorul instalaţiei următoare:
Determinarea punctului de topire
Principiul metodei: Metoda constă în încălzirea treptată a plastifiantului până
când se observă că el începe să se topească.
Mod de lucru: Se încălzeşte treptat plastifiantul până când el începe să se
topească. Se introduce rezervorul unui termometru în lichid şi se citeşte intervalul de
topire până când întreaga cantitate de plastifiant s-a topit.
ANEXA 3. Determinarea rezistenţei la uzură a tălpilor de încălţăminte din cauciuc
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
45
Generalităţi: Unele articole din cauciuc, cum sunt anvelopele, tălpile şi tocurile
de încălţăminte, benzile transportoare etc., sunt deosebit de solicitate la frecare şi
apăsare. Ele trebuie deci acoperite cu cauciuc cu mare rezistenţă la uzură.
Determinarea rezistenţei la uzură a tălpilor de încălţăminte din cauciuc se poate
determina cu ajutorul dispozitivului cu sul.
Determinarea rezistenţei la uzură
Principiu metodei: Rezistenţa la uzură se determină prin frecarea unei epruvete
pe o suprafaţă acoperită cu un material abraziv, în condiţii cât mai apropiate de cele
întâlnite la exploatarea normală a pieselor supuse încercării
Mod de lucru: Aparatul pentru determinarea rezistenţei la uzură constă dintr-un
cilindru metalic 1 îmbrăcat cu hârtie abrazivă şi antrenat într-o mişcare de rotaţie de un
mic motor electric. Pe cilindru abraziv se sprijină- sub o apăsare determinată de 1kgf-
epruveta de cauciuc, montată la capătul portepruvetei 2. Epruveta, de forma unui disc
cu suprafaţa de 2 cm2 şi înălţimea de 6 mm, face o mişcare de translaţie în lungul
cilindrului abraziv.
După 100 rotaţii ale cilindrului abraziv, timp în care epruveta a parcurs 40 m în
contact cu hârtia abrazivă, aparatul se opreşte automat. Pierderile prin abraziune se
determină prin cântărire şi prin calcularea volumului pierdut.
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
1- cilindru abraziv
2- portepruvetă
46
La alte tipuri de aparate pânza de şlefuit este fixată pe disc, iar epruveta se
roteşte, frecându-se de pânză; după fiecare 100 rotiri se schimbă sensul de rotire a
aparatului (Schöpper). Şi într-un caz şi în celălalt epruvetele sunt apăsate asupra pânzei
de şlefuit cu o forţă constant
Calculul rezistenţei la uzură( pierderea de material) se face cu formula:
în care:
G1 - greutatea epruvetei înainte de încercare, în g
G – greutatea epruvetei după încercare, în g
Y – greutatea specifică a cauciucului, în gf/ cm3
S – suprafaţa epruvetei, în cm2
Obs. Pierderea de material la talpă şi tocuri trebuie să fie cuprinsă între 40 şi 120
mm3/ cm2 ( în funcţie de calitatea materialului).
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
(G1 - G) . 1000/ S .Y , mm3/ cm2
47
ANEXA 4. Fişă de observaţie
Modul – Procesarea elastomerilor Data:Clasa a XI-a A
Criterii de apreciere şi notare a activităţii elevilor la lucrarea de laborator/ locul de muncă...........................................
Nr.crt.
Numele şi prenumele elevului
Răspunsuri teoretice
(2p)
Atitudine faţă de muncă
(1p)
Simţ organizatoric şi de ordine
(1p)
Respectarea normelor de P.M şi P.S.I.
(1p)
Modul de lucru
(2p)
Completare fişă de lucru
(2p)
Nota obţinută
(Punctaj + 1)
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
48