proceduri analitice exemple practice

Proceduri analitice exemple practice 1 Prof. univ. dr. Eugeniu Turlea PROCEDURILE ANALITICE EXEMPLE PRACTICE

Concepte Probe de audit: orice informatii utilizate de auditor in scopul de a determina daca datele supuse auditului sunt prezentate in conformitate cu anumite criterii prestabilite. Procedura de audit: reprezinta un set de instructiuni detaliate privind colectarea unui tip de probe de audit, ce urmeaza a fi obtinute la un anumit moment pe parcursul auditului. Calcularea: un calcul realizat de auditor, independent de cele efectuate de client. Program de audit: lista procedurilor de audit definite pentru un anumit domeniu supus auditului sau pentru auditul pe ansamblu. El include si dimensiunea esantioanelor, elementele de selectat si programarea in timp a testarilor. In mod normal, un program de audit , continand mai multe proceduri de audit, pentru fiecare parte componenta a auditului. Suficienta probelor : cantitatea de probe ; dimensiunea adecvata a esantionului selectat de auditor. Temeinicia probelor : masura in care probele pot fi considerate plauzibile sau demne de luat in considerare. Probele sunt temeinice cand sunt obtinute dintr-o sursa relevanta, indepedenta, de la un client cu mecanisme de control intern eficace, prin informare directa a auditorului, din surse de specialitate (cum ar fi bancile), dintr-o sursa obiectiva si la momentul oportun. Concludenta probelor : masura in care auditorul este convins de faptul ca probele justifica opinia de audit. Factori : temeinicia probelor de audit si suficienta probelor.

Probele de audit Scopul utilizarii probelor este acela de a determina prezentarea fidela a situatiilor financiare. Este cunoscut faptul ca nici un auditor nu poate examina continutul tuturor fisierelor informatice sau celelalte probe disponibile, cum ar fi sumele achitate pentru active achizitionate, facturile furnizorilor, contractele cu clientii, alte tipuri de documente si evidente contabile. Fundamentarea opiniei de audit este realizata cu ajutorul probelor de audit. Ele se obtin prin proceduri de audit identificate pe trei niveluri: Proceduri de evaluare a riscurilor prin acestea se obtine o intelegere a entitatii si a mediului acesteia, inclusiv controlul intern, pentru a evalua riscurile unor denaturari semnificative la nivelul situatiilor financiare si la nivelul afirmatiilor conducerii; Teste ale controalelor cand auditorul decide sa evalueze eficienta operationala a controalelor in prevenirea sau detectarea si corectarea denaturarilor semnificative la nivelul afirmatiilor sau criteriilor-obiectiv ale managementului; Proceduri de fond folosite cu scopul de a detecta denaturarile semnificative; includ teste de detaliu pentru categorii de tranzactii, solduri ale conturilor si prezentari de informatii, precum si proceduri analitice de fond.

Proceduri analitice exemple practice 2 Prof. univ. dr. Eugeniu Turlea Identificarea si aplicarea tipurilor de informatii probante utilizate in audit si semnificatia lor: Tipologie 1.Examinarea fizica Semnificatia probelor de audit Inspectarea sau inventarierea de catre auditor a activelor tangibile, materiale. Ex. Examinarea stocurilor, a mijloacelor banesti, etc. Corespunde obiectivului de existenta. Primirea unui raspuns scris din partea unei terte parti independente, intarind acuratetea informatiilor solicitate de auditor; corespunde obiectivelor de exhaustivitate, exactitate. Utilizarea anumitor simturi pentru evaluarea anumitor activitati, pentru ca auditorul sa-si faca o imagine de ansamblu asupra activelor daca sunt uzate moral sau chiar asupra personalului din contabilitate care are o sarcina si-o indeplineste. Impresiile initiale rezultate din observare trebuie coroborate ulterior cu alte probe. Observarea raspunde obiectivului de existenta.

2.Confirmarea

3.Observarea

4.Documentarea

Examinarea de catre auditor a documentelor si evidentelor clientului, in scopul de a justifica informatiile care sunt sau ar trebui incluse in situatiile financiare. Este tipul rezonabil de probe aflat la dispozitia auditorului. Fiabilitatea documentarii este data de tipul documentului: intern sau extern.

5.Chestionarea clientului

Obtinerea unei informatii scrise sau orale de la client la intrebarile puse de auditor. Aceasta tehnica trebuie suplimentata cu alte procedee (documentarea, observarea) si raspunde obiectivelor de exhaustivitate si existenta.

6. Calculul

Un calcul facut de auditor independent de client, exemplu: calculul vitezei de rotatie a stocurilor si comparatia cu cea din anii precedenti pentru a testa uzura morala a stocurilor. Revizuirea unui esantion de calcule si transferuri de informatii facute de client in cursul perioadei supuse auditului. Scopul calculelor este acela de a testa corectitudinea matematica a operatiunilor clientului. Utilizarea de comparatii si indicatori in scopul de a determina daca soldurile conturilor sau alte date par rezonabile.

7.Recalcularea

8.Procedurile analitice

Proceduri analitice exemple practice 3 Prof. univ. dr. Eugeniu Turlea Procedurile analitice Definitie Procedurile analitice sunt definite conform Standardelor Internationale de Audit ca fiind evaluari ale informatiilor financiare, facute printr-un studiu al relatiilor plauzibile intre date financiare si nefinanciare, implicand comparatii intre sumele inregistrate si previziunile facute de auditor. Intr-un limbaj mai informal, procedurile analitice utilizeaza comparatii si indicatori in scopul de a determina caracterul rezonabil al operatiunilor si soldurilor per ansamblu. Ele cuprind, de asemenea, investigarea fluctuatiilor si a relatiilor contradictorii identificate care nu sunt consecvente cu alte informatii relevante sau care se abat in mod semnificativ de la valorile previzionate. Standarde relevante Referintele de baza privind procedurile analitice sunt date de urmatoarele standarde: ISA 500 Probe de audit ISA 501 Consideratii suplimentare pentru elemente specifice ISA 505 Confirmari externe ISA 510 Solduri de deschidere ISA 520 Proceduri analitice ISA 540Auditul estimarilor contabile ISA 545 Auditul evaluarilor de informatii privind valoarea justa ISA 550 Parti afiliate ISA 560Evenimente ulterioare ISA 570 Principiul continuitatii activitatii

Scop Proceduri de audit utilizate ca proceduri de evaluare a riscurilor in vederea obtinerii unei intelegeri mai bune asupra entitatii si a mediului; Proceduri de audit utilizate ca proceduri de fond, atunci cand utilizarea lor poate fi mai eficace si mai eficienta decat testele de detaliu in reducerea riscului de denaturare semnificativa la nivel de afirmatie la un nivel acceptabil de scazut; Proceduri de audit utilizate ca o revizuire generala a situatiilor financiare la sfarsitul auditului. Utilitatea procedurilor analitice pe durata fazei de finalizare a auditului rezulta din faptul ca reprezinta o verificare finala in scopul detectarii erorilor semnificative sau a problemelor financiare, dar si din faptul ca il ajuta pe auditor sa priveasca obiectiv intregul set de situatii financiare. A imbina cunostintele despre client obtinute pe parcursul intregii misiuni si procedurile analitice reprezinta o metoda eficienta de a identifica eventualele omisiuni aparute in cursul unui audit.

Proceduri analitice exemple practice 4 Prof. univ. dr. Eugeniu Turlea

Procedurile analitice utilizate ca proceduri de evaluare a riscurilor in etapa de planificare; Prin aplicarea procedurilor analitice prin care informatiile neauditate ale exercitiului curent in curs sunt comparate cu informatiile auditate din exercitiul precedent se pot evidentia schimbarile intervenite. Schimbarile pot reprezenta tendinte de evolutie importante sau evenimente specifice, dar vor influenta planificarea auditului. Spre exemplu o crestere a soldului imobilizarilor ar putea indica o achizitie semnificativa, care ar trebui verificata. Proceduri analitice utilizate in evaluarea capacitatii clientului de a-si mentine continuitatea activitatii; Exemplu: raportul peste medie intre datoriile pe termen lung sau activul net, concomitent cu un raport dintre profituri si totalul activelor sub nivelul mediu pot indica existenta unui risc de blocaj financiar relativ mare. Asemenea circumstante nu numai ca afecteaza planificarea activitatii de audit, ci pot indica si existenta unei indoieli substantiale in ceea ce priveste capacitatea entitatii auditate de a-si mentine continuitatea activitatii, fapt ce ar impune o modificare a raportului. Indicatorii prezentei unor posibile erori in situatiile financiare; Diferentele semnificative si neprevazute intre datele neauditate ale exercitiului curent si alte date utilizate in scopuri de comparatie sunt definite ca fluctuatii neobisnuite. Ele apar atunci cand diferentele semnificative nu au fost prevazute, dar au aparut, sau atunci cand diferentele semnificative au fost previzionate, dar nu s-au produs. In ambele situatii, unul din motivele fluctuatiei neobisnuite este prezenta unei erori contabile. Asadar, daca fluctuatia neobisnuita este de proportii, atunci auditorul trebuie sa determine cauza ei si sa se convinga de faptul ca aceasta cauza este un eveniment economic bine fondat si nu o eroare contabila. Reducerea cantitatii de teste de audit detaliate; Spre exemplu este mai usor sa se calculeze si sa se verifice indicatorii privind vanzarile si creantele clienti decat sa se apeleze la toate confirmarile de creante-clienti. Diminuarea numarului de confirmari sau inlocuirea acestora prin aplicarea procedurilor analitice se pot obtine reduceri considerabile ale cheltuielilor de audit.

Proceduri analitice exemple practice 5 Prof. univ. dr. Eugeniu Turlea Programarea in timp a procedurilor analitice Scopul procedurilor analitice difera in functie de etapa auditului.Utilitatea procedurilor analitice (pa) Planificare (obligatorie) ETAPE Testare Finalizarea auditului (obligatorie)

1.Cunoasterea si intelegerea ramurii activitatii clientului

Scop principal Reprezinta punctul de plecare in planificare, aplicarea (pa) scoate in evidenta schimbarile intervenite (an curent neauditat si an anterior auditat) Sunt indicatori ai probabilitatii aparitiei unui blocaj financiar. Scop secundar Scop secundar

2.Evaluarea continuitatii activitatii clientului

3.Indicarea posibilelor erori din comparatii ale anilor (N;N-1) Fluctuatii neobisnuite

Scop principal Diferentele semnificative si neprevazute intre datele neauditate ale anului curent si alte date utilizate in scopuri de comparatie

Scop secundar

Scop principal

4.Reducerea cantitatii de teste detaliate

Scop secundar

Scop principal

Proceduri analitice utilizate ca proceduri de fond. Procedurile de fond sprijina auditorul in evaluarea aferenta riscului de denaturare semnificativa la nivel de afirmatie. Ele sunt derivate din testele de detaliu, din procedurile analitice de fond sau din combinarea ambelor. Alegerea uneia sau alteia dintre proceduri se bazeaza pe judecata auditorului cu privire la functionalitatea si eficienta procedurilor de audit disponibile pentru reducerea riscului de denaturare semnificativa la nivel de afirmatie la un nivel acceptabil scazut. Proiectarea si aplicarea procedurilor analitice ca si proceduri de fond de catre auditor ia in considerare patru factori: Oportunitatea utilizarii de proceduri analitice de fond date fiind afirmatiile conducerii: exhaustivitate, existenta, exactitate, evaluare, separarea exercitiilor in timp, drepturi si obligatii, prezentare si raportare. Credibilitatea informatiilor interne sau externe in baza carora s-au calculat indicatorii inregistrati in urma prelucrarii datelor financiare (elemente ale credibilitatii: sursa informatiilor disponibile; comparabilitatea informatiilor disponibile; natura si relevanta informatiilor disponibile; controale privind pregatirea si raportarea informatiilor).


Aplicarea procedurilor analitice este suficient de precisa in timp pentru a identifica o denaturare semnificativa la nivelul dorit de asigurare (acuratetea; gradul in care informatiile pot fi dezagregate; disponibilitatea informatiilor, atat financiare cat si nefinanciare). Valoarea diferentei acceptate dintre sumele inregistrate si valorile asteptate.

Tipuri de proceduri analitice Utilizarea procedurilor analitice in calitate de probe de audit depinde semnificativ de cum estimeaza auditorul ca ar trebui sa fie un sold de cont inregistrat sau un indicator calculat pornind de la soldurile conturilor, indiferent de tipul de procedeu analitic folosit. De regula, auditorul compara soldurile si indicatorii clientului cu soldurile si indicatorii estimati, facand apel la unul sau mai multe dintre urmatoarele tipuri de proceduri analitice: a) Compararea datelor clientului cu datele de ramura sprijina intelegerea activitatii economice a clientului si este un bun indicator al probabilitatii aparitiei unui blocaj financiar. Dezavantajul acestui tip de procedura analitica o reprezinta diferenta dintre natura informatiilor financiare ale clientului si cea a datelor entitatilor economice care participa la compilarea totalurilor de ramura. Exemplul 1: Sa presupunem ca facem un audit si obtinem urmatoarele informatii despre client si despre o companie reprezentativa din ramura de activitate a clientului: Indicatori Viteza de rotatie a stocurilor Marja bruta procentuala 2011 3.4 26.3% Client 2010 3.5 26.4% 2011 3.9 27.3% Ramura 2010 3.4 26.2%

Analizand datele de mai sus doar prin prisma datelor despre compania-client, aceasta pare stabila, fara semnale aparente ca ar exista dificultati. Totusi, daca auditorul foloseste informatiile de ramura pentru a face estimari ale celor doi indicatori pentru anul 2011, atunci el ar trebui sa preconizeze o crestere a ambilor indicatori la nivelul clientului. Exemplul ilustreaza modul in care calcularea unor niveluri estimative pe baza informatiilor de ramura ar putea oferi indicii valoroase in ceea ce priveste rezultatele obtinute de client. De exemplu, este posibil ca intreprinderea sa fi pierdut din cota ei de piata, sa fi aplicat o politica necompetitiva a preturilor, sa fi angajat cheltuieli anormale sau sa fi avut stocuri nevandabile.


Exemplul 2: Auditorul a obtinut urmatoarele informatii despre client si ramura din care face parte: Indicatori Viteza de rotatie a creantelor Grad de indatorare 2011 4.1 1.1 Client 2010 3.9 1.2 2011 4.5 0.2 Ramura 2010 4.1 0.7

Analizand datele prezentate rezulta ca entitatea auditata: isi recupereaza in mod satisfacator creantele (intr-un termen mai scurt decat cel al ramurii) este finantata mai mult din datorii (gradul de indatorare fiind mult peste cel mediu, al ramurii)

b) Compararea datelor clientului cu date similare din exercitiile anterioare. Exista o serie de proceduri analitice in care datele clientului sunt comparate cu date similare din unul sau mai multe exercitii anterioare. Cele ce urmeaza sunt cele mai frecvente exemple. Compararea soldului din exercitiul curent cu cel din exercitiul precedent. Una dintre cele mai simple cai de a efectua acest test consta in a include rezultatele balantei de verificare rectificate a exercitiului anterior intr-o coloana distincta a tabelului de calcul al balantei de verificare a exercitiului in curs. Auditorul poate compara cu usurinta soldurile din exercitiul curent cu cele din exercitiul precedent si decide intr-o faza timpurie a auditului daca un cont ar trebui sa beneficieze de o mai mare atentie din cauza modificarilor realizate in soldul sau. Compararea detaliilor unui sold totalizator (sintetic) cu detalii similare din exercitiul precedent. Daca in anul in curs nu au intervenit schimbari semnificative in operatiunile clientului, atunci cea mai mare parte a informatiilor detaliate care compun totalurile din situatiile financiare ar trebui, de asemenea, sa ramana neschimbate. Calcularea indicatorilor si marimilor relative in scopul compararii cu exercitiile anterioare. Compararea totalurilor sau a detaliilor cu anii precedenti. Cateva tipuri de indicatori si comparatii interne sunt prezentate in tabelul urmator:Indicator sau raport Viteza de rotatie a materiilor prime pentru o companie producatoare Raportul dintre comisioanele comerciale si vanzarile nete Raportul dintre vanzarile restituite si rabaturile acordate si vanzarile brute Raportul dintre valoarea de rascumparare a asigurarii (exercitiul curent) si valoarea de rascumparare a asigurarii (exerctiul precedent) Fiecare categorie de cheltuiala de productie ca pondere in totalul cheltuielilor de productie Posibila eroare Eroare de prezentare a stocurilor sau a costului bunurilor vandute sau uzura morala a stocurilor de materii prime Eroare de prezentare a comisioanelor Eroare de clasificare a vanzarilor restituite si rabaturilor acordate sau neinregistrarea unor restiuiri si rabaturi intervenite dupa inchiderea exercitiului Neinregistrarea, din greseala, a unei modificari in valoarea de rascumparare sau o greseala in inregistrarea unei asemenea modificari Eroare semnificativa de prezentare a categoriilor de cheltuieli care compun totalul

Tabelul 1 - Comparatii si marimi relative interne

Proceduri analitice exemple practice 8 Prof. univ. dr. Eugeniu Turlea In cele ce urmeaza prezentam in detaliu o serie de indicatori relevanti: Indicatori de lichiditate 1. Lichiditate generala (Lg) 2. Lichiditate imediata (Li) 3. Lichiditate restransa (Lr) 1.Lichiditate generala (Lg) Lg = Active circulante Datorii pe termen scurt Masoara gradul de acoperire a datoriilor pe termen scurt prin active circulante. Cu cat este mai mare lichiditatea, cu atat garantia necesara platilor datoriilor este mai mare. Clientul dispune de suficiente active pentru a-si acoperi datoriile imediate. 2.Lichiditate imediata (Li) Li = _Active curente-stocuri . Datorii pe termen scurt >1

-

Estimeaza capacitatea de plati obligatiile fara a apela la stocuri. Activele circulante variaza atat in termeni de valoare cat si in termeni de lichiditate. Elimina stocurile din calcul pentru active circulante mai obiective.

3.Lichiditate restransa (Lr) Lr =Disponibilitati+Echivalente numerar >1 Datorii pe termen scurt Semnaleaza iminenta incapacitatii cronice de plati daca evolutia este constant defavorabila. Elimina si creantele-clienti. Daca lichiditatea depaseste nivelul 1 atunci clientul are o excelenta solvabilitate pe termen scurt.

Proceduri analitice exemple practice 9 Prof. univ. dr. Eugeniu Turlea Indicatori utilizati in audit - Viteza de rotatie a creantelor (Vmrc)

- Vmrc=

Cifra de afaceri Creante Clienti total

.

Tendinta de evolutie a vitezei de rotatie a creantelor-clienti este utila in evaluarea caracterului rezonabil al ajustarilor privind creantele incerte si litigioase.

- Durata medie de incasare a creantelor in zile (Dmic) Dmic = Clienti si conturi asim x 360 Cifra de afaceri Masoara oferta de produse si servicii ale clientului la nevoile pietei, cat si solvabilitatea acestuia. Cresterea duratei de recuperare a creantelor atesta puterea de cumparare redusa si implicit vanzari catre clienti incerti.

- Viteza medie de rotatie a stocurilor (Vmrs) Aproximeaza de cate ori a fost rulat stocul de-a lungul exercitului curent. Arata tendinta de evolutie a vitezei de rotatie a stocurilor pentru identificarea celor uzate moral. Aproximeaza de cate ori stocul a fost rulat de-a lungul exercitiului curent. Arata durata in zile a stocurilor ce se transforma in vanzari.

Vmrs =

Cost bunuri vandute Valoare medie stocuri

- Durata medie de vanzare (Dmv) Dmv = Valoare medie stocuri x 360 Cost bunuri vandute

- Durata medie de transf. pt stocuri in mijl. banesti (Dmtsmb)

Dmtsmb = Dmv + Dmi = 2 + 4

Numarul de zile in care stocurile devin lichide.

- Solvabilitate generala (Sg) % Sg = Capitaluri proprii x 100 Datorii totale

Sg masoara garantiile pe care firma le ofera creditorilor. Ea exprima gradul de acoperire a datoriilor totale ale firmei prin capitalurile sale. Solvabilitatea pe termen lung a unei firme depinde de reusita activitatii sale de exploatare si de capacitatea sa de a atrage capitalul necesar dezvoltarii sau supravietuirii in etape cu dificultati temporare.


- Indatorare pe termen scurt (Its)% Exprima capacitatea de plata curenta a clientului. Aceasta estimeaza acoperirea ansamblului datoriilor curente (fata de furnizori, stat, banci) cu garantiile patrimoniale asigurate de activele clientului. Arata de cate ori entitatea poate achita cheltuielile cu dobanda. Cu cat valoarea indicatorului este mai mica, cu atat pozitia clientului este mai riscanta. Creditorii sunt preocupati de capacitatea unei firme de a face fata obligatiilor de plata a dobanzilor si de rambursare a capitalului imprumutat.

Its =Datorii pe termen scurt x100 Total activ

- Gradul de acoperire a dobanzilor Gad = Profit din exploatare . Cheltuieli priv. dobanzile

- Gradul de indatorare Gi = Capital imprumutat Capital propriu /imprumutat x100 Semnifica ponderea capitalului imprumutat din totalul surselor de finantare proprii sau permanente. Arata daca sunt generate suficiente venituri pentru a justifica volumul de active corporale utilizat. Daca rata este mica, clientul, inainte de a achizitiona active suplimentare, ar trebui sa vizeze obtinerea unui volum de productie mai mare. Daca indicatorul are o valoare mare, activele vor trebui reinnoite prin noi investitii.

- Eficienta (Ef) % Ef = Cifra de afaceri Imobilizari corporale x 100

- Marja bruta procentuala (Mb)

Mb = Cifra afaceri-Cost bun. vandute x100 Cifra de afaceri

Arata proportia in care cifra de afaceri depaseste cheltuielile variabile. Cand Mb are o valoare redusa, arata un nivel ridicat al costurilor de fabricatie a produselor in comparatie cu preturile de vanzare.


- Marja profitului (Mp) Mp = Profit din exploatare . Vanzari nete

Semnifica proportia cu care vanzarile depasesc cheltuielile variabile si fixe. O deficienta la nivelul indicatorului arata fie ca veniturile in exces fata de cheltuielile variabile sunt prea reduse, fie ca volumul de productie este prea scazut in raport cu cheltuielile fixe.

- Profitabilitatea (P)

P=

Profit din exploatare

.

Active imobilizate corporale

Profitul obtinut ca urmare a exploatarii imobilizarilor corporale.

- Rentabilitatea activului total (Ra) Ra= Profit inainte de plata dobanzii + impozite Total activ

Proceduri analitice exemple practice 12 Prof. univ. dr. Eugeniu Turlea Exemplu: Pentru auditul unei societati, auditorul a obtinut balantele de verificare la 31.12.2010 si 31.12.2011 si a intocmit tabelele de mai jos. Pragul de semnificatie global pentru scopuri de planificare calculat de auditor este de 300,000 lei.

Fluctuatiile conturilor de balanta (marimi relative) Dec 2011 - Dec 2010 Variatie (191,899) 914,327 (1,937,266) 1,855,519 276,331 3,446 64,996 9,294 (15,107) (2,085,696) 16,896 119,892 28,326 298,805 53,133 40,999 (7,587)

Cont 101 105 117 121 162 167 201 211 212

Descriere Capital subscris varsat Rezerve din reevaluare Rezultatul reportat Profit si pierdere Credite bancare pe termen lung Credit investitii Cheltuieli de constituire Terenuri

Dec-10 (13,475,900) 209,758 914,327 (12,959,433) 0 45,321 1,178,500 2,483,000 21,583,816 1,630 (30,214) (127,932) 32,149 30,828 745,088 (881,842) (41,782) 8,084

Dec-11 (13,475,900) (191,899) 1,124,085 (1,022,939) (11,103,914) 0 45,321 1,178,500 2,483,000 21,860,146 5,076 64,996 9,294 (45,321) (2,213,629) 49,044 150,721 28,326 1,043,894 (828,710) (783) 497

Constructii Instalatii tehn.,mijl. de transp.,animale si 213 plant Mobilier, ap.birotica, echipam. de 214 protectie 231 232 280 281 301 302 303 345 401 403 Imobilizari corporale in curs Avansuri acord. pt. imobilizari corporale Amortizarea cheltuielilor de constituire Amortiz.constructiilor Materii prime Materiale consumabile Materiale de natura obiectelor de inventar Produse finite Furnizori

Efecte de platit Furnizori - debitori pt.cump.de bunuri de 409 nat.stoc


411 419 421

Clienti Clienti - creditori Personal - remuneratii datorate

259,510 (293,679) (31,242)

596,209 (34,216)

336,699 293,679 (2,974)

(continuare) Dec 2011 - Dec 2010 Variatie (110) 120 15,687 1,675 (51,746) (110,652) 1,618 25,255 170 46,653 49 (531)

Cont 423 427 431 437 441 442 444 448 4551 512 531 532

Descriere Personal - ajutoare materiale datorate Retineri din remuneratii datorate tertilor Asigurari sociale Ajutor de somaj Impozitul pe profit Taxa pe valoare adaugata Impozitul pe venituri de natura salariilor Alte datorii fata de bugetul statului Asociati - conturi curente Conturi curente la banci Casa in lei Alte valori

Dec-10 (359) (214) (19,720) (774) 4,254 29,404 (5,409) (170) 340,676 686 1,639 Tabel 2 Fluctuatia conturilor din balanta

Dec-11 (469) (94) (4,033) 901 (47,492) (81,248) (3,791) 25,255 387,329 735 1,107

Fluctuatia conturilor din contul de profit si pierdere (marimi relative) Dec 2011 - Dec 2010 Variatie 600,890 478,407 14,869 (434) (251,851)

Cont 601 602 603 604 605

Descriere Cheltuieli cu materiile prime Cheltuieli cu materialele consumabile Cheltuieli privind materialele de nat ob.de inv. Cheltuieli privind materialele nestocate Cheltuieli privind energia si apa

Dec-10 2,788,269 550,168 2,393 443 637,424

Dec-11 3,389,159 1,028,574 17,262 9 385,572

Proceduri analitice exemple practice 14 Prof. univ. dr. Eugeniu Turlea (continuare) Dec 2011 - Dec 2010 Variatie 76,697 (14,260) (166,775) (177) 218,601 2,251 (5,089) (1,117) (14,532) 227,858 12,805 47,074 (6,616) (25,589) (86,133) (510,961) (219,679) 1 2,213,629 57,025 (5,758,567) 116,020 448,713 609,449 9,705

Cont 612 613 621 622 623 624 625 626 627 628 635 641 642 645 658 665 666 668 681 691 701 708 711 722 758

Descriere Cheltuieli cu redeventele, locatiile si chiriile Cheltuieli cu primele de asigurare Cheltuieli cu colaboratorii Cheltuieli privind comisioanele si onorariile Protocol Cheltuieli cu transportul de bunuri si de personal Cheltuieli cu deplasari, detasari si transferari Cheltuieli postale si taxe de telecomunicatii Cheltuieli cu serviciile bancare si asimilate Alte cheltuieli cu servicii prestate de terti Cheltuieli cu alte impozite, taxe si vars. asim. Cheltuieli cu salariile personalului Cheltuieli Tichete acordate salariatilor Cheltuieli priv.asigurarile si protectia sociala Alte cheltuieli de exploatare Cheltuieli din diferente de curs valutar Cheltuieli privind dobanzile Alte cheltuieli financiare Cheltuieli de exploatare privind amortiz. si prov. Cheltuieli cu impozitul pe profit Venituri din vinzarea produselor finite Venituri din activitati diverse Variatia stocurilor Venituri din productia de imobilizari corporale Venituri din donatii si subv.primite

Dec-10 21,921 166,775 1,587 54,814 29,873 1,120 20,543 253,984 32,785 630,563 78,644 166,765 219,315 696,923 961,618 79,073 1,467 (4,924,511) (122,331) (745,063) (609,449) (45,266)

Dec-11 76,697 7,661 1,410 273,415 2,251 24,784 3 6,012 481,841 45,590 677,637 72,027 141,176 133,182 185,962 741,939 1 2,292,702 58,492 (10,683,078) (6,312) (296,350) (35,561)


(continuare) Dec 2011 - Dec 2010 Variatie (21,827) 12,351 (1)

Cont 765 766 768

Descriere Venituri din diferente de curs valutar Venituri din dobanzi Alte venituri financiare (Profit)/Pierdere

Dec-10 (11,165) (24,353) 914,327

Dec-11 (32,992) (12,003) (1) (1,022,939)

Tabel 3 Fluctuatia conturilor din contul de profit si pierdere

In urma analizei fluctuatiei conturilor din Tabelul 2 Fluctuatia conturilor din balanta si Tabelul 3 Fluctuatia conturilor din contul de profit si pierdere, rezulta ca este necesar sa se acorde in cursul auditului o mai mare atentie conturilor de imprumut, conturilor de clienti si furnizori, contului de cheltuieli cu salariile si conturilor de mijloace fixe. In cazul creantelor clienti, in anul 2011, soldul contului 411 Clienti a crescut cu 336,699 RON in comparatie cu anul 2010 (vezi Tabelul 2 Fluctuatia conturilor din balanta). Fluctuatia este peste pragul de semnificatie calculat de catre auditori, deci se decide sa se calculeze durata de incasare a clientilor prin utilizarea formulei urmatoare: Durata de incasare a clientilor = Soldul mediu (cont 411 + 418) / Venituri anul 2011 *365, unde Soldul mediu (cont 411 + 418 )= Soldul initial(cont 411 + 418) + Soldul final(cont 411 + 418)/2 Numarul de zile astfel obtinut indica durata medie in care sunt incasati clientii. Pentru ca acest numar de zile sa fie si mai relevant, se compara cu durata de incasare a clientilor pentru anul 2010 pentru a vedea daca s-au produs modificari considerabile.

Proceduri analitice exemple practice 16 Prof. univ. dr. Eugeniu TurleaClient: S.C. X S.A. Perioada: 31 decembrie 2011Durat a de incasa re 2011 E=C/D *365 15

Durata de incasare a creantelor clienti

6 Mai 2012 Foaie de lucru H20Durata de incasare 2010 J=H/I*27 0 10 5

Cont

Sold initial 2011 A

Sold final 2011 B

Sold mediu 2011

Venituri 2011

Sold initial 2010 F

Sold final 2010

Sold mediu 2010 H=(E+ F)/2 129,755

Venituri 2010 I

Var 2011 2010 K=E-J

C=(A+B)/2

D

G

411+ 418

259,510

596,209

427,859 -

10,683,078

-

259,510

4,924,511

Concluzie: In urma compararii duratei de incasare a creantelor - clienti din 2011 cu cea din 2010, se constata ca debitorii sunt incasati mai greu. Pentru a vedea daca aceasta incetinire in incasare are un efect negativ asupra lichiditatilor societatii se va calcula si durata de plata a furnizorilor.

In cazul furnizorilor, soldul contului 401 Furnizori a inregistrat o diminuare in valoare de 53,133 RON. Pentru a testa acest cont, auditorii au obtinut de la departamentul financiar contabil fisa contului pentru a vedea componenta soldului si au reconciliat-o cu balanta la 31 decembrie 2011. S-au selectat primii cinci furnizori cu soldul cel mai mare la sfarsitul perioadei si s-au trimis confirmari de verificare a soldului. In vederea calcularii duratei de plata a furnizorilor, auditorii au aplicat urmatoarea formula : Durata de plata a furnizorilor = Soldul mediu (cont 401 + 404 + 408) / Rulajul creditor (cont 401 + 404 +408) * 365, unde Soldul mediu (cont 401+404+408) = Soldul intial (cont 401+404+408) +Sold final (cont 401+404+408) / 2 Numarul de zile astfel obtinut reprezinta durata medie in care sunt platiti furnizorii. Pentru ca acest numar de zile sa fie si mai relevant, se compara cu durata de plata a furnizorilor pentru anul 2010 pentru a vedea daca s-au produs modificari considerabile.


Client: S.C. X S.A. Perioada: 31 decembrie 2011Sold initial 2011 A 401 404 408 881,842 Sold final 2011 B 828,710 Sold mediu 2011 C=(A+ B)/2 855,276 Rulajul creditor 2011 D 7,201,683 -

Durata de plata a furnizorilor

6 Mai 2012 Foaie de lucru J20

Cont

Durata de plata 2011 E=C/D *365 43 -

Sold intial 2010 F 1,348,231 -

Sold final 2010 G 881,842 -

Sold mediu 2010 H=(E+F) /2 1,115,037 -

Rulaj creditor 2010 I

Durata de plata 2010 J=H/I* 270 36 -

Var 2011 2010 K=EJ 7 -

8,396,855 -

Concluzie: In urma compararii duratei de plata a furnizorilori din 2011 cu cea din 2010, constata ca furnizorii sunt achitati mai greu cu 7 zile. Daca avem in vedere faptul ca numarul zile in care sunt incasati clientii (15 zile, vezi foaia de lucru H20 ) este mai mic decat numarul zile in care sunt platiti furnizorii (43 zile), putem afirma ca societatea nu are probleme lichiditate.

se de de de

c) Compararea datelor clientului cu rezultatele estimative determinate de client. Majoritatea companiilor intocmesc bugete pentru diverse aspecte ale activitatii lor si pentru diverse rezultate financiare. Deoarece bugetele reprezinta estimarile clientului pentru exercitiul in curs, o analiza a celor mai importante domenii in care apar diferente intre rezultatele bugetate si cele efective ar putea indica potentiale erori. Absenta abaterilor ar putea semnala, la randul ei, ca probabilitatea existentei unei erori este redusa. Atunci cand datele clientului sunt comparate cu bugetele, se impun anumite considerente specifice. In primul rand, auditorul trebuie sa evalueze daca bugetele sunt planuri realiste. Cel de-al doilea considerent se refera la posibilitatea ca informatiile financiare curente sa fi fost modificate de angajatii clientului pentru a le adapta prevederilor bugetare. Discutarea procedurilor de bugetare cu angajatii clientului este o tehnica utilizata pentru a raspunde primei preocupari. Evaluarea riscului legat de control si testele de audit detaliate aplicate datelor exercitiului in curs sunt, de obicei, utilizate in scopul de a minimiza probabilitatea aparitiei celei de-a doua probleme.

d) Compararea datelor clientului cu rezultatelor estimative determinate de auditor; Un al doilea tip comun de comparatie a datelor clientului cu rezultatele estimate apare atunci cand auditorul calculeaza soldul estimat in scopul de a-l compara cu soldul efectiv. In acest tip de procedura analitica, auditorul face o estimare a soldului pe care ar trebui sa-l aiba un cont prin raportarea acestuia la unul sau mai multe conturi din bilant sau de rezultate sau prin efectuarea unei extrapolari pornind de la o tendinta de evolutie in timp.

Proceduri analitice exemple practice 18 Prof. univ. dr. Eugeniu Turlea Exemplu: Auditorul isi propune sa faca diverse teste de rezonabilitate privind cheltuiala cu dobanzile aferente imprumuturi contractate. In acest scop, auditorul obtine de la departamentul financiar contabil fisa contului 162 Credite bancare pe termen lung pentru a putea face un tabel cu miscarea soldului imprumutului. Efectueaza testul de rezonabilitate asupra cheltuielii cu dobanda, folosind formula urmatoare: Cheltuiala cu dobanda = Soldul imprumutului (Euro) * Rata dobanzii * Numarul de zile * Curs valutar mediu pentru perioada ianuarie decembrie 2011, unde Numarul de zile reprezinta numarul de zile trecute de la ultima modificare a soldului imprumutului pana la urmatoarea modificare. Pentru calculul dobanzii, auditorul utilizeaza rata EURIBOR 6 luni + 5%, dupa cum se precizeaza in contractul de credit incheiat cu banca. Rezultatul obtinut de catre auditor este comparat cu soldul contului de cheltuiala 666 Cheltuiala cu dobanzile, diferenta obtinuta este de (6,911) RON si este sub pragul de semnificatie. Obiectivul foii de lucru de mai jos este de a exemplifica acuratetea, existenta si exhaustivitatea cheltuielii cu dobanda inregistrata in situatiile financiare ale societatii.

Client: S.C. X S.A. Perioada: 31 decembrie 2011

Test rezonabilitate asupra cheltuielii cu dobanda

6 Mai 2012 Q30 Cheltuiala cu dobanda calculata de auditori f = a*d*e/365 20 1 32 1 29 62 32 1 31 32 1 10,034 489 15,620 476 13,766 29,178 15,142 467 14,495 15,019 464

Data

Sold in EUR A

Plati EUR

EURIBOR 6 LUNI b 0.98% 0.98% 0.96% 0.96% 0.95% 0.98% 1.02% 1.02% 1.11% 1.15% 1.15%

Marja 5% C 5% 5% 5% 5% 5% 5% 5% 5% 5% 5% 5%

Rata Dobanzii d=b+c 5.98% 5.98% 5.96% 5.96% 5.95% 5.98% 6.02% 6.02% 6.11% 6.15% 6.15%

Nr. De zile e

1-Jan-11 20-Jan-11 20-Jan-11 20-Feb-11 20-Feb-11 20-Mar-11 20-May-11 20-Jun-11 20-Jun-11 20-Jul-11 20-Aug-11 20-Aug-11

3,065,000 3,064,912 2,988,375 2,987,758 2,911,750 2,911,466 2,871,466 2,871,415 2,831,466 2,791,466 2,785,938

88 76,537 617 76,008 284 40,000 51 39,949 40,000 5,528

Proceduri analitice exemple practice 19 Prof. univ. dr. Eugeniu Turlea2,751,466 20-Sep-11 20-Sep-11 20-Oct-11 20-Oct-11 20-Nov-11 20-Nov-11 20-Dec-11 20-Dec-11 31-Dec-11 2,734,195 2,711,466 2,703,347 2,671,466 2,671,310 2,631,466 2,616,653 2,591,466 2,591,466 34,472 17,272 22,728 8,120 31,880 156 39,844 14,814 25,186 1.14% 1.14% 1.22% 1.22% 1.27% 1.27% 1.25% 1.25% 1.24% 5% 5% 5% 5% 5% 5% 5% 5% 5% 6.14% 6.14% 6.22% 6.22% 6.27% 6.27% 6.25% 6.25% 6.24% 32 1 31 1 32 1 31 1 14,721 456 14,288 455 14,682 452 13,899 444 -

31-Dec-11

2,591,466 Q20

Total cheltuiala cu dobanda in EUR Curs valutar mediu Total cheltuiala cu dobanda in RON Soldul contului #666 - Cheltuiala cu dobanda Diferenta Diferenta (%)

174,545 4.2111 735,028 741,939 (6,911) nesemnificativa 0.93%

X Y x*y Z x*y z

Concluzie: Diferenta dintre rezultatul obtinut de auditor si cheltuiala inregistrata de societate este nesemnificativa, prin urmare societatea a prezentat corect cheltuiala cu dobanda pentru anul 2011. e) Compararea datelor clientului cu rezultatele estimative, utilizandu-se date fara caracter financiar. Exemplul 1: Sa presupunem ca in auditul unui hotel puteti determina numarul de camere, pretul pentru fiecare camera si gradul de ocupare al hotelului. Utilizand aceste date, este relativ usor sa se estimeze venitul total din inchirierea de camere si sa se compare aceasta estimare cu venitul inregistrat. Principala problema a utilizarii informatiilor fara caracter financiar este exactitatea datelor. In cazul de mai sus, utilizarea calculului estimativ al veniturilor hotelului ca proba de audit nu este acceptata decat daca auditorul este convins de caracterul rezonabil al datelor privind numarul de camere, tariful pe camera si gradul de ocupare. Exemplul 2: Sa consideram o companie producatoare, ce foloseste electricitatea in realizarea produselor sale. Se doreste testarea rezonabilitatii cheltuielii inregistrate in contul 605 Cheltuieli cu energia si apa. Pentru acest lucru, auditorul cere clientului un detaliu al contului 605 (o fisa de cont) cu tranzactiile pe fiecare furnizor de utilitati din contul 605. Din acest desfasurator se constata faptul ca furnizorul de electricitate este cel mai semnificativ in totalul rulajului acestui cont.

Proceduri analitice exemple practice 20 Prof. univ. dr. Eugeniu Turlea Se procedeaza la conceperea unei foi de lucru ce are drept scop testarea rezonabilitatii cheltuielii inregistrate in contul 605. Se desfasoara valorile tranzactiilor lunare ale contului si se deseneaza un grafic ajutator in functie de valorile tabelului, care sa infatiseze oscilatiile din an. Se enumera furnizorii importanti (valoric) ai acestui cont, apoi se noteaza constatarile auditorului in urma discutiei cu clientul, si anume ca variatia cheltuielii este direct proportionala cu variatia productiei, in unitati fizice (deci non-financiare). Se obtine de la client si un grafic al productiei in unitati fizice, care se compara cu graficul anterior trasat cel al cheltuielii lunare. Daca in urma compararii rezulta zone de abatere de la direct proportionalitatea dintre cele doua variabile, se cer explicatii suplimentare clientului (sau se investigheaza suplimentar). Folosind acest tip de procedura, auditorul salveaza timp si costuri, evitand realizarea testelor de detaliu, mai laborioasa si mai costisitoare.

Concluzii Procedurile analitice preliminare in cursul planificarii auditului au ca scop de a determina natura, programarea in timp si profunzimea lucrarilor de audit. In faza de planificare, procedurile analitice ajuta auditorul sa inteleaga activitatea clientului, evenimentele care s-au produs dupa data incheierii auditului anului precedent, identificarea sferelor care pot prezenta riscuri specifice de aparitie a unor prezentari eronate semnificative ce necesita o analiza aprofundata. Utilizarea tehnicilor statistice dau mai multa relevanta procedurilor analitice, iar aplicatiile informatice simplifica calculele si permit economii substantiale de timp. Stocarea informatiilor Carte Mare si reportate in format electronic in fisierele auditorului an dupa an permit efectuarea de calcule analitice complexe si putin costisitoare. Informatiile analitice pot fi reprezentate sub diverse forme, grafice, tabele, pentru a simplifica interpretarea datelor neprelucrate. Procedurile analitice computerizate ajuta la actualizarea calculelor atunci cand clientul face inregistrari de rectificare. Toti indicatorii afectati pot fi recalculati de catre programul informatic fara costuri suplimentare. Verificarea schimbarilor intervenite in soldurile conturilor din balanta de verificare poate fi suficienta pentru atingerea planificarii aprofundata alaturi de informatiile comparative de ramura.

proceduri analitice exemple practice

Documents