probleme si rezolvari: db tech1v 3.3.2 aceasta este o aﬁsare a bazelor de date folosite de...

v 3.3.2Aceasta este o afisare a bazelor de date folosite de programul SimEx, un simulator de examen deradioamatoriAcest program este un software gratuit, poate fi distribuit/modificat in termenii licentei libere GNUGPL, asa cum este ea publicata de Free Software Foundation in versiunea 2 sau intr-o veriuneulterioara.Programul, intrebarile si raspunsurile sunt distribuite gratuit, in speranta ca vor fi folositoare, darfara nicio garantie, sau garantie implicita, vezi textul licentei GNU GPL pentru mai multe detalii.In distributia programului SimEx trebuie sa gasiti o copie a licentei GNU GPL, iar daca nu, eapoate fi descarcata gratuit de pe pagina http://www.fsf.orgTextul intrebarilor oficiale publicate de ANCOM face exceptie de la cele de mai sus, nefacandobiectul licentierii GNU GPL, modificarea lor si/sau folosirea lor in afara Romaniei in alt moddecat read-only nefiind permisa. Acest lucru deriva din faptul ca ANCOM este o institutie publicaromana, iar intrebarile publicate au caracter de document oficial.Intrebari cu dificultate sporita propuse pentru pregatirea la proba radiotehnica clasa I - versiunea3.11 versiune actualizata pe http://examyo.scienceontheweb.net prog_HAREC_radiotehnica

##0#Care este raportul de transformare al transformatorului de impedanta din figura, care face adaptareaintre doua impedante, de 64Ω si 4Ω?

16:14:164:41:1

(Contributor: YO6OWN, Brasov, 2010, inspirat din problema I2 a lucrarii lui YO5AMF 'Electronica prin teste')

ANALIZA PROBLEMEI :Transformatorul din figura este un transformator de impedante, care realizeaza adaptarea impedanteisarcinii Zs, la un circuit (amplificator) care are o impedanta de iesire Zp. Valorile celor douaimpedante se cunosc, se cere determinarea raportului de transformare, adica raportul numarului despire din primar si secundar.ks = np/nsRelatia de calcul sunt: Zp/Zs =(np/ns)2 de unde np/ns=√Zp/Zs(Relatia de calcul rezulta din Pp=Ps si np/ns=Up/Us)SOLUTIACu datele din problema rezulta: ks=4, deci raportul de transformare este 4:1Bibliografie extra: Vol2. All About Circuits(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2010)

##1#I2/Care este numarul de spire 'n'?

Probleme si Rezolvari: db_tech1 http://examyo.scienceontheweb.net/cgi-bin/tool_checker2.cgi?g...

1 of 133 14/11/2019, 10:21

5 spire10 spire15 spire20 spire

(Contributor: YO5AMF, Oradea, 2008 - din lucrarea 'Electronica prin teste', cu acordul autorului)

ANALIZA PROBLEMEI :Transformatorul din figura este un transformator de impedante, care realizeaza adaptarea impedanteisarcinii Zs, la un circuit (amplificator) care are o impedanta de iesire Zp. Valorile celor douaimpedante se cunosc, de asemenea se cunoaste numarul de spire din primar. Se cere determinareanumarului de spire din circuitul secundar.

Relatiile de calcul sunt: Zp/Zs =(np/ns)2 de unde:np/ns = (√Zp/Zs)Daca notam kz = Zp/Zs ; si ks = np/ns putem scrie ca:kz = ks2

SOLUTIACu datele din problema rezulta:40/ns = √64/4 = √16 = 44*ns= 40; ns = 10 spire(rezolvare: YO5AMF, Oradea, 2008 - din lucrarea 'Electronica prin teste', cu acordul autorului)

##2#I5/Ce fel de amplificator este?

selectivaperiodicaudiodeparazitat


ANALIZA PROBLEMEI :In schema alaturata avem un amplificator realizat cu un tranzistor PNP, la care se cere sa definimfunctia.In circuitul colector avem un transformator. Ce fel de transformator este acesta? Linia intreruptaintre cele doua infasurari ne arata ca avem in fata un transformator cu miez de ferita, care se


2 of 133 14/11/2019, 10:21

foloseste in radiofrecventa (RF).Deci raspunsul de la pct.C cade, fiind vorba de un transformator de radiofrecventa.In schema nu apare nici un element de deparazitare. Varianta D este incorecta.Sarcina tranzistorului este un circuit oscilant paralel LC. Acest circuit are o curba de selectivitate,care are un maxim de tensiune la rezonanta. Din acest motiv varianta A este corecta.Un amplificator aperiodic nu contine nici un element selectiv, deci varianta B este gresita.SOLUTIADatorita prezentei circuitului oscilant paralel LC ca sarcina a etajului amplificator, schema alaturatareprezinta un amplificator selectiv.(rezolvare: YO5AMF, Oradea, 2008 - din lucrarea 'Electronica prin teste', cu acordul autorului)

##3#I7/Ce fel de antena este?

sfert de unda (λ/4)jumatate de unda (λ/2)trei sfert de unda (3λ/4)unda intreaga (λ)


ANALIZA PROBLEMEI :Dipolul din figura este alimentat cu un cablu coaxial de 60 ohm. Pentru o adaptare corecta la oantena, impedanta de intrare la rezonanta trebuie sa fie egala sau apropiata de impedanta cablului dealimentare.Conform legii lui Ohm R = U/I = 60 ohmDeci in punctul de alimentare trebuie sa avem o impedanta de 60 ohm, ceea ce presupune canumaratorul U sa fie mic, iar numitorul I sa fie mare. La o antena dipol intilnim ventre de curent I(puncte cu intensitate maxima) si noduri de tensiune U (puncte de tensiune minime).in situatia actuala presupunem o antena cu o lungime de λ/2, care in mijloc prezinta o tensiuneminima si un curent maxim, deci o impedanta mica. Valoarea impedantei de intrare la o antenadipol cu o lungime λ/2 sau de multiplu impar de λ/2, variaza in functie de inaltimea antenei fata desol, dupa cum urmeaza:pentru o antena λ/2: 40 ohm < R < 72 ohmpentru o antena 3λ/2: 90 ohm < R < 115 ohmSOLUTIAValoarea R = 60 ohm se incadreaza pentru o antena λ/2(rezolvare: YO5AMF, Oradea, 2008 - din lucrarea 'Electronica prin teste', cu acordul autorului)


3 of 133 14/11/2019, 10:21

##4#I10/ Care este largimea de banda la -3dB?

400kHz300kHz100kHz200kHz


ANALIZA PROBLEMEI:Banda de trecere (largimea de banda) la un filtru sau amplificator se defineste ca diferenta intre douafrecvente limita pe caracteristica de rezonanta a unui circuit sau filtru, unde amplitudinea semnaluluiscade la o anumita valoare din amplitudinea de varf (maxima). Banda de trecere (largimea debanda) se noteaza cu B. Unitatea de masura este Hz ; KHz sau MHz si totdeauna se specifica nivelulpunctului asociat in dB. In cazul de fata B3dB.Banda de trecere la 3dB: se defineste ca largimea de banda delimitata de frecventele de pecaracteristica de rezonanta unde nivelul semnalului de pe axa Y, scade cu 3dB. Cit reprezinta oscadere de 3dB ?:

la 0.5 Pmax ; in cazul puterilor ( P )la (√2 / 2) * Umax (Imax); in cazul tensiunilor sau a curentilor ( U; I ).

SOLUTIAAvem de operat cu valori date in tensiune (mV). Valoarea de varf din curba de rezonanta este :Umax = 60mV.Pentru punctul de 3dB stanga - dreapta, corespunde:(√2 / 2) 60mV = 0.707 * 60 = 42 mVPentru aceasta valoare de pe axa X corespund frecventele:F1 = 3.6MHz, si F2 = 3.8MHz. iar B = F2 - F1 = 0.200MHz = 200KHz(rezolvare: YO5AMF, Oradea, 2008 - din lucrarea 'Electronica prin teste', cu acordul autorului)

##5#I12/Cat este atenuarea pe octava?

6 dB12 dB


4 of 133 14/11/2019, 10:21

3 dB0 dB


ANALIZA PROBLEMEI :In figura de mai sus avem reprezentate doua divizoare RC in cascada. Elementul inferior din divizoreste dat de reactanta capacitiva XC, care este invers proportionala cu frecventa. XC=1 / ωC =1/2πFCCum in muzica vorbim de 'octava', in radioelectronica definim octava ca o banda de frecventaintre doua frecvente F si 2F octava superioara, sau F si F/2 octava inferioara. (frecventa de baza siprima armonica sau frecventa de baza si prima subarmonica). La dublarea frecventei reactantacapacitiva XC, se reduce la jumatate.Atenuarea 'pe octava'se refera deci la o atenuare intre nivelul semnalului de intrare si nivelulsemnalului de iesire la o celula, pentru un semnal de intrare cu frecventa F si 2F, sau F si F/2. Filtruldin figura este compus din 2 celule RC. O celula elementara este formata de divizorul R1, C1 sirealizeaza o atenuare de 3dB pe octava, ceea ce corespunde la o divizare: Uies = 0,707Uin.Atenuarea in dB (AdB) pentru un raport de tensiune este data de formula:A = - 20lg(U2/U1) (dB)SOLUTIAIn schema de mai sus avem doua celule RC cuplate in cascada, fiecare realizeaza o atenuare de 3 dBpe octava. Atenuarea finala este suma atenuarilor introduse.A = 3dB + 3dB = 6dB(rezolvare: YO5AMF, Oradea, 2008 - din lucrarea 'Electronica prin teste', cu acordul autorului)

##6#I13/Care este valoare impedantei Zi?

33.3 Ω50 Ω75 Ω112.5 Ω


ANALIZA PROBLEMEI :O linie coaxiala cu o lungime electrica le=λ/4 se comporta ca un transformator de impedanta sirealizeaza adaptarea intre cele doua valori de impedante Z si Zi,Vom opera cu:

Zc - impedanta caracteristica a cablului coaxial.Z1 si Z2 - impedantele de la cele doua capete ale segmentului de cablu coaxial.

Intre aceste elemente exista relatia:


5 of 133 14/11/2019, 10:21

Z1*Z2=(Zc)2;sauZc = √Z1*Z2SOLUTIACu elementele din schema putem nota:Zi = Z2Z1 = 50Ω,Zc = 75Ωavem:50 * Zi= (75)2 = 5625Zi= 5625/50 =112,5 Ω(rezolvare: YO5AMF, Oradea, 2008 - din lucrarea 'Electronica prin teste', cu acordul autorului)

##7#I14/Care este valoarea impedantei 'Z' la baza?

36 Ω50 Ω72 Ω100 Ω


ANALIZA PROBLEMEI :Antena verticala in λ/4 Ground Plane abreviat GP, provine din dipolul in λ/2, care are o impedantala mijloc de 72ohm. In cazul cand contragreutatile sunt la 90°, impedanta se injumatateste datoritafaptului ca antena rezoneaza cu 'imaginea' sa fata de planul format de contragreutati. Cand acestunghi este de 180° antena se transforma intr-un dipol cu o lungime de λ/2Impedanta, in punctul de alimentare a unei antene verticale de tip Ground Plane depinde de unghiulformat in plan vertical intre elementul radiant vertical si elementele de contragreutate.Pentru o antena Ground Plane in λ/4 cu elemente de contragreutate tot in λ/4, pentru diferiteunghiuri verticale avem urmatoarele valori ale impedantei Z :Unghiul de90 grade => Z=36 Ω120 grade => Z=50 Ω180 grade => Z=75 ΩSOLUTIAIn desenul alaturat, unghiul format in plan vertical intre elementul vertical radiant si contragreutatieste de 120° pentru care corespunde o valoare a impedantei la talpa antenei de Z=50 Ω, ceea cepermite alimentarea acestuia, direct cu un cablu coaxial de 50Ω, fara nici un circuit de adaptare.(rezolvare: YO5AMF, Oradea, 2008 - din lucrarea 'Electronica prin teste', cu acordul autorului)

##8#I19/Care este valoarea 'Z' la o antena λ/4?


6 of 133 14/11/2019, 10:21

25 Ω36 Ω50 Ω72 Ω


ANALIZA PROBLEMEI :Se cere gasirea valorii impedantei de intrare la o antena verticala cu o lungime λ/4. Dupa cum stimo antena dipol, cu o lungime λ/2 la rezonanta are o impedanta de intrare Z = 72 Ω. Aceasta valoaresufera mici modificari in functie de inaltimea de amplasare fata de sol. Un segment de λ/ 4considerat 'izolat' nu poate sa intre in rezonanta. Daca consideram si ' imaginea ' segmentului λ/4fata de sol, avem o antena dipol virtual λ/2, vertical, care rezoneaza pe lungimea de unda λ.SOLUTIAO antena dipol cu cele doua brate de λ/4 are o impedanta de intrare de Zd=72Ω, fiecare brati avandseparat 36Ω inseriate. La o antena in λ/4 impedanta se injumatateste, deci devine :Zv = 72/2 =36Ω(rezolvare: YO5AMF, Oradea, 2008 - din lucrarea 'Electronica prin teste', cu acordul autorului)

##9#I23/Care este valoarea Q(factor de calitate)?

406050100



7 of 133 14/11/2019, 10:21

ANALIZA PROBLEMEI :Factorul de calitate, notata cu Q este raportul intre reactanta inductiva a unei bobine sau reactantacapacitiva a unui condensator si rezistenta ohmica a acestora .

La bobina : Q = XL/R unde XL =ωL = 2πF*L (Ω;Hz; H )La condensator : Q =XC/R unde XC = 1/ωC =1 /2πFC (Ω;Hz;F)

Rezistenta R reprezinta rezistenta ohmica a bobinei sau rezistenta de izolatie a condensatorului.SOLUTIAReactanta inductiva nu este definita in problema. Este data valoarea inductantei L=12.5µH; sifrecventa F = 20MHz; XL se calculeaza:XL = + j 2πFL = +j 2x 3.14 x20 x106 x12.5 x 10-6 =+j1570ΩREMARCA :termenul '+j' arata ca este vorba de o reactanta, in cazul de fata de o reactantainductiva, care este ' ohm reactiv '(numit si 'mho').Semnul ' + ' ne arata ca este vorba de o rectanta inductiva data de o inductanta (bobina ). La ocapacitate se aplica termenul '-j'.Rezistenta ohmica a bobinei data in problema R = 15,7ΩFactorul de calitate Q = 1570/15.7 = 100(rezolvare: YO5AMF, Oradea, 2008 - din lucrarea 'Electronica prin teste', cu acordul autorului)

##10#I25/Cat este puterea reflectata Pref?

0.25 W0.50 W1.0 W1.25 W


ANALIZA PROBLEMEI :Raportul de Unde Stationare RUS sau abreviat din limba engleza SWR, masoara gradul de adaptareintre doua impedante, respectiv in cazul de fata adaptarea unei antene cu impedanta caracteristica,Zo a cablului coaxial, ce alimenteaza antena respectiva, sau adaptarea intre emitator si fider (cablucoaxial).Datorita dezadaptarii o parte din energia furnizata de emitator se reflecta (se intoarce) de la antenaspre emitator. Daca dezadaptarea este grosolana aceasta putere reflectata provoaca distrugereaelementului activ din etajul final de la emitator. Operam cu urmatoarele notiuni:

Pdir puterea directa furnizata de emitator (TX) catre antena.Pref puterea reflectata, puterea care se intoarce de la antena spre emitator datoritadezadaptarii. Deci, aceasta parte de energie nu este radiata de antena si este disipata de etajulfinal din emitator.s numarul SWR(numaratorul raportului s/1, de ex. 2/1; 3/1 etc)


8 of 133 14/11/2019, 10:21

Intre numarul s , Pdir si Pref exista urmatoarele relatii : Pref/Pdir = ((s-1)/(s+1))2

Datele problemei: Pdir = 4 W ; SWR = s = 3 / 1Se cere sa aflam valoarea puterii reflectate Pref = ?SOLUTIAPutem scrie:Pref/Pdir = ((3-1)/(3+1))2 = 0.25 => Pdir= 0.25*4 = 1.0 W(rezolvare: YO5AMF, Oradea, 2008 - din lucrarea 'Electronica prin teste', cu acordul autorului)

##11#I33/Cat este raportul de unda stationara?

1 : 11.5 : 12 : 10.5 : 1


ANALIZA PROBLEMEI :In schema de mai sus avem o linie coaxiala cu impedanta caracteristica Zo = 50Ω, prin carealimentam o sarcina rezistiva R = 25 Ω. In orice problema de adaptare prin adaptoare, se urmaresteca impedantele sa fie de valori egale. Adica:Zg = Zc = Zs; undeZg - impedanta de iesire a generatoruluiZc - impedanta caracteristica a cablului coaxialZs - impedanta de sarcina.In practica aceasta situatie ideala foarte rar exista, si apar dezadaptari. In cazul dezadaptarilor pelinia de alimentare, in cazul de fata pe cablul coaxial, apar unde stationare. Gradul de dezadaptarese poate defini prin 'Raportul de Unde Stationare' RUS, (SWR).Acest raport este egal cu raportul de impedanteZo/Rscare intotdeauna este egal sau superior raportului1/1din acest motiv se poate deja elimina raspunsul de la punctul D, care este eronat.SOLUTIACu datele din problema putem scrie :SWR = 50/25 = 2/1(rezolvare: YO5AMF, Oradea, 2008 - din lucrarea 'Electronica prin teste', cu acordul autorului)

##12#I35/Care este valoarea frecventei Fi?


9 of 133 14/11/2019, 10:21

20.288 MHz20.290 MHz5.0725 MHz30.435 MHz


ANALIZA PROBLEMEI :La problema de mai sus se cere determinarea frecventei Fi la iesirea mixerului, cand la intrareaacestuia se aplica frecventele F1 si F2, diferite intre ele.La iesirea unui mixer, la intrarea caruia se aplica frecventele F1 si F2 se obtin un numar mare(teoretic infinit) de frecvente noi.Aceste frecvente sunt:F = nF1 +/- mF2unde numerele n si m sunt numere intregi (1; 2; 3; ......) La iesire vor fi prezente:

1. Frecventele de origine 'frecvente de ordinul unu' F1; F22. Doua combinatii de frecvente 'de ordinul doi' (F1 + F2;F1 - F2)3. Patru combinatii de frecvente 'de ordinul trei' (2F1 + F2);(F1 + 2F2); (2F1 - F2); (F1 -

2F2)

Frecventa dorita se selecteaza cu filtre adecvate, astfel produsele de mixaj nedorite sunt eliminatesau atenuate.Odata cu cresterea numarului de combinatii armonice amplitudinea acestor frecvente scadeexponential.Cu datele din problema avem urmatoarele combinatii:

F1 + F2 = 10145 + 2 = 10 147 KHzF1 - F2 = 10 145 - 2 = 10 143 KHz2F1 + F2 = (2 x 10 145) + 2 = 20 292KHzF1 + 2F2 = 10 145 + (2 x 2) = 10 149 KHz2F1 - F2 = (2 x 10 145) -2 = 20 288KHzF1 - 2F2 = 10 145 - (2 x 2) = 10 141 KHz

Din raspunsurile posibile propuse :Raspuns corect : 20.288 MHz(rezolvare: YO5AMF, Oradea, 2008 - din lucrarea 'Electronica prin teste', cu acordul autorului)

##13#I37/Cat este puterea reflectata Pref?


10 of 133 14/11/2019, 10:21

0.7 W1.0 W1.2 W1.4 W


ANALIZA PROBLEMEI :Raportul de unda stationara SWR masoara dezadaptarea unei antene fata de un cablu de alimentarecu impedanta caracteristica Zo data. Datorita dezadaptarii pe cablul de alimentare apar undestationare, si o parte din energia furnizata de emitator 'se intoarce' de la antena spre emitator.Operam cu urmatoarele notiuni:

Pdir puterea directa furnizata de emitatorPref puterea reflectata (datorita dezadaptarii puterea care se intoarce)s numarul SWR (adimensional).

Intre Pdir; Pref; si s exista relatia:Pref/Pdir = ((s-1)/(s+1))2

In cazul de fata avem: Pdir = 10W; s = 2.2Pref/Pdir = ((s-1)/(s+1))2 = ((2.2 - 1)/(2.2 + 1))2 = 0.14Cum Pdir = 10W, Pref = 10 x 0.14 = 1.4W(rezolvare: YO5AMF, Oradea, 2008 - din lucrarea 'Electronica prin teste', cu acordul autorului)

##14#I58/Ce raport de unda stationara 'SWR' are?

1:11.5:12:12.5:1


ANALIZA PROBLEMEI :Raportul de unda stationara, notata cu SWR (RUS), arata gradul de dezadaptare a unei antene cufiderul.SWR-ul se prezinta totdeauna ca un raport, la care numitorul este 1.Vom opera cu :

Puterea directa Pd (FORWARD),puterea debitata de emitatorputerea reflectata Pref (REVERSE), puterea care se intoarce de la antena la emitator dincauza dezadaptarii.


11 of 133 14/11/2019, 10:21

Coeficientul de reflexie, notata cu s, care este egal: Φ = Pref/Pd

putem scrie :s = (1+√Φ)/(1-√Φ); SWR = s/1SOLUTIA :Cu datele problemei solutia este: Pd=25W; Pref =1WΦ = 1/25 = 0.04;s = (1+√0.04)/(1-√0.04) = 1.2/0.8 = 1.5(rezolvare: YO5AMF, Oradea, 2008 - din lucrarea 'Electronica prin teste', cu acordul autorului)

##15#I59/Cat devine deviatia de frecventa Δf, a unui semnal FM, dupa ce trece prin dublor?

Δf2ΔfΔf/24Δf


ANALIZA PROBLEMEIEtajul "dublor" se foloseste pentru dublarea frecventei la un emitator. In scheme bloc intilnim desnotatia FD pentru dublor.La un emitator pentru obtinerea frecventei finale (mai ales la emitatoare UUS), frecventaoscilatorului este de n ori mai mica decat frecventa semnalului in antena. In astfel de cazuri avem dea face cu o multiplicare de frecventa de n-ori, prin mai multe etaje. In practica se folosesc dubloaresi triploare de frecventa, din considerente de randament. Randamentul etajului multiplicator scadecu ordinea de marime a multiplicarii.La intrarea unui dublor se aplica semnalul Fo,iar la iesire se obtine semnalul 2Fo.In cazul unui semnal modulat In frecventa (FM), aceste semnale devin:La intrare : Fo +/- Δf, unde Δf este deviatia de frecventa.La iesire : 2(Fo +/- Δf ) , respectiv 2Fo +/- 2 ΔfSOLUTIADin analiza de mai sus rezulta ca un semnal modulat In frecventa (FM), cu deviatia de frecventa Δf, care trece printr-un dublor, la iesire va avea o deviatie de frecventa de 2 Δf(rezolvare: YO5AMF, Oradea, 2008 - din lucrarea 'Electronica prin teste', cu acordul autorului)

##16#I67/Ce putere se obtine la iesire?

10 W


12 of 133 14/11/2019, 10:21

13 W16 W20 W


ANALIZA PROBLEMEIIn figura avem reprezentat un amplificator de putere, la intrarea caruia se aplica o putere de 1W,amplificarea etajului este data in decibel (dB). Se cere sa determinam puterea de iesire.Decibelul este un raport logaritmic intre doua valori de curenti, tensiune sau de putere. Este a zeceparte din unitatea Bell, care in practica este o valoare prea mare.AdB(W) = 10 log P1/P2; AdB(u,i) = 20 log U1(I1)/U2(I2)Decibelul exprima fie o amplificare (castig), cu semnul (+), fie o atenuare (pierdere) cu semnul (-) .Castigul global a unui lant de amplificare se poate exprima comod in dB prin insumarea (adunarea)algebrica a amplificarilor partiale exprimate tot in dB. Este utila memorarea factorilor demultiplicare pentru citeva valori uzuale.Este foarte important sa se tina cont de natura marimilor din raport (tensiune/curent sau de putere),deoarece multiplicatoarele difera de la caz la caz. Deasemenea marimile din raport trebuie sa aibaaceeasi ordine de marime.

Nr. dB 0 3 6 10 20 30 40Multiplicator in P (W) 1 2 4 10 100 1000 10000Multiplicator in U (V) 1 √2 2 √10 10 √1000 100

SOLUTIADatele problemei: Pin = 1W; A(p)=13dB; Pies=?Putem scrie: 13dB = 10dB +3dB, Factorul de multiplicare:10dB=> 10;3dB=> 2, ca atare pentru 13dB => 10*2 =20, Pies = 20 Pin =20*1=20W(rezolvare: YO5AMF, Oradea, 2008 - din lucrarea 'Electronica prin teste', cu acordul autorului)

##17#I68/Cat este impedanta Z la talpa antenei?

36 Ω50 Ω72 Ω100 Ω


ANALIZA PROBLEMEILa o antena verticala de tip Ground Plane (GP) cu lungime de 'sfert de unda', lungimeaelementelor (radiantul si contragreutatile) au o lungime fizica de λ/4.


13 of 133 14/11/2019, 10:21

Impedanta de intrare la talpa antenei (unde se conecteaza fiderul) este influentata in mare masura deunghiul format intre elementul vertical si contragreutati.In cazul cand acest unghi are valoarea de90°, antena are o impedanta de intrare de 36Ω (jumatatea impedantei de intrare a dipolului simpluλ/2).Pe masura cresterii unghiului aceasta valoare a impedantei creste, si la un unghi de 180°, antenapractic se transforma in dipol simplu in λ/2. Iata citeva valori intermediare utile in practica:

Unghiul 90° 120° 180°Impedanta Zin 36 Ω 50 Ω 72 Ω

SOLUTIADin analiza facuta :RASPUNS CORECT: 36 Ω(rezolvare: YO5AMF, Oradea, 2008 - din lucrarea 'Electronica prin teste', cu acordul autorului)

##18#I69/Ce valoare are tensiunea la iesire?

8 mV16 mV24 mV48 mV


ANALIZA PROBLEMEIDecibelul dB, este un raport logaritmic intre doua valori de curenti, tensiune sau de putere. Este azece parte din unitatea Bell, care in practica este o valoare prea mare.AdB(W) = 10 log P1/P2; AdB(u,i) = 20 log U1(I1)/U2(I2)Decibelul exprima fie o amplificare (castig), cu semnul (+), fie o atenuare (pierdere) cu semnul(-).Castigul global a unui lant de amplificare se poate exprima comod in dB prin insumarea(adunarea) algebrica a amplificarilor partiale exprimate tot in dB. Este util memorarea factorilor demultiplicare pentru cateva valori uzuale.Este foarte important sa se tina cont de natura marimilor din raport (tensiune/curent sau de putere,deoarece multiplicatoarele difera de la caz la caz. Deasemenea marimile din raport trebuie sa aibaaceeasi ordine de marime.

Nr. dB 0 3 6 10 20 30 40Multiplicator in P (W) 1 2 4 10 100 1000 10000Multiplicator in U (V) 1 √2 2 √10 10 √1000 100

SOLUTIADin tabel se vede ca pentru o amplificare de 6dB in tensiune corespunde un multiplicator 2.Tensiunea de intrare data este de : 4mV, Rezulta deci la iesire :


14 of 133 14/11/2019, 10:21

Uies =4mV x 2 = 8mV(rezolvare: YO5AMF, Oradea, 2008 - din lucrarea 'Electronica prin teste', cu acordul autorului)

##19#I72/Ce valoare are Zs?

50 Ω100 Ω60 Ω200 Ω


ANALIZA PROBLEMEISchema de mai sus reprezinta un filtru 'T', compus din doua condensatoare C, identice, cuplate inserie si o inductanta (bobina L), conectata in paralel in calea semnalului. Impedanta de intrare Z1,data este de 50 Ω. Se cere sa definim impedanta de iesire (de sarcina) Zs.Un calcul complet este lung si laborios. Cum putem raspunde la intrebare?SOLUTIAPutem observa trei aspecte la circuitul dat:

1. Cele doua condensatoare, care formeaza elementul serie din filtru sunt identice.2. Fata de elementul paralel (bobina L), filtrul prezinta o simetrie.3. Filtrul reprezentat este reversibil (oricare din borne poate sa fie intrare sau iesire.

Datorita aspectelor de mai sus rezistententele de sarcina Z1 si Zs pot fi permutate si schema nu seschimba cu nimic. Putem scrie:Zs=Z1=50Ω(rezolvare: YO5AMF, Oradea, 2008 - din lucrarea 'Electronica prin teste', cu acordul autorului)

##20#I73/Cat este gradul de modulatie?

50%60%100%75%


15 of 133 14/11/2019, 10:21


ANALIZA PROBLEMEIIn figura de mai sus este reprezentata oscilograma unui semnal de radiofrecventa (RF) modulat inamplitudine (AM). In cazul modulatiei AM semnalul modulator, care contine informatia utila,modifica amplitudinea semnalului RF de modulat , care se numeste purtatoare.In urma modularii amplitudinea purtatoarei nu mai are o valoare constanta in timp si poate aveaorice valoare intre 0 si Uvarf-varf (Uv-v). Cu ajutorul osciloscopului catodic se poate masuraparametrul 'gradul de modulatie'- 'm', care are urmatoarea expresie:m = (Ymax - Ymin) / (Ymax + Ymin) * 100(%)unde Ymax; Ymin, sunt marimi absolute varf-varf, ce se masoara de pe ecranul osciloscopului calungimi. Ele pot fi exprimate in cm, mm sau gradatii, sau pot fi convertite in marimi electrice (U sauI).Gradul de modulatie - m - se exprima in %. In practica se urmareste obtinerea unui grad demodulatie cat mai ridicat, pana la 95%, si evitarea supramodularii (cand m>100%).SOLUTIADatele problemei: Ymin=2,5V;Ymax=10Vm(%) = (Ymax - Ymin) / (Ymax + Ymin) * 100 = (10 - 2.5) / (10 + 2.5) * 100 = 60%(rezolvare: YO5AMF, Oradea, 2008 - din lucrarea 'Electronica prin teste', cu acordul autorului)

##21#I77/Cat este impedanta la antena?

25 Ω60 Ω100 Ω300 Ω


ANALIZA PROBLEMEIIn desenul alaturat este reprezentata o antena tip dipol simplu cu o lungime electrica de λ/2. Olungime de λ/2 reprezinta o jumatate de perioada. Repartizarea curentului I si a tensiunii U de alungul antenei, defineste intr-un punct dat 'impedanta de intrare' notata cu Z. La un dipol simplu,la capete avem un maxim de tensiune si un minim de curent. La mijlocul antenei, unde in desenulalaturat este figurata alimentarea prin fider (cablu coaxial), avem un maxim de curent si un minimde tensiune.Dupa legea lui Ohm, R = U/I, pentru centrul antenei se poate deduce valoarea impedantei de intrareZ (unde avem un Imax si Umin), de ordinul zecilor de ohm. In loc de calcule laborioase este bine deretinut ca un dipol simplu (deschis) in λ/2, are o impedanta de intrare de 72 Ω, cand antena se aflainstalata la o inaltime de cel putin 4λ. Aceasta valoare sufera mici modificari in functie de inaltimeade instalare a antenei fata de sol. Impedanta de intrare scade in functie de scaderea inaltimii deinstalare.


16 of 133 14/11/2019, 10:21

Din motivele aratate mai sus este posibila alimentarea dipolului simplu in λ/2, direct cu un cablucoaxial de impedanta standardizata (50-75Ω), fara nici un element de adaptare.SOLUTIADin analiza de mai sus , valoarea cea mai apropiata propusa este de 60Ω. Celelalte raspunsuri dauvalori valori prea mari sau se propune o valoare foarte mica, care corespunde pentru o antenaverticala scurtata.(rezolvare: YO5AMF, Oradea, 2008 - din lucrarea 'Electronica prin teste', cu acordul autorului)

##22#I80/Cat e Ymin, pentru un grad de modulatie m = 95% ?

0.90 V0.25 V0.50 V0.65 V


ANALIZA PROBLEMEIIn figura avem oscilograma unui semnal de radiofrecventa (RF),modulat in amplitudine (AM).Pentru rezolvarea problemei sa recapitulam formula cu ajutorul caruia se calculeaza gradul demodulatie 'm'.m(%) = (Ymax - Ymin) / (Ymax + Ymin) * 100daca nu se calculeaza in procente, putem scrie:m(Ymax + Ymin) = Ymax - Yminde unde rezulta dupa ordonarea termenilor Ymax si Ymin:Ymin = Ymax * (1-m) / (1+m)SOLUTIADatele problemei: m(%)=95%; m=0,95; Ymax=10VYmin = 10 * (1-0.95)/(1+0.95) = 10 * 0.0256 = 0.256 V(rezolvare: YO5AMF, Oradea, 2008 - din lucrarea 'Electronica prin teste', cu acordul autorului)

##23#I83/Ce atenuare are circuitul?

3 dB


17 of 133 14/11/2019, 10:21

6 dB9 dB12 dB


ANALIZA PROBLEMEIIn figura de mai sus este reprezentat un divizor de tensiune RC, alimentat cu o tensiune alternativacu frecventa de 3KHz. Partea de sus a divizorului este o rezistenta, iar partea inferioara este data dereactanta capacitiva XC a condensatorului C pe frecventa f. Tensiunea de iesire la un divizor esteexprimata cu relatia:Uies = Uint * (R2 / (R1 + R2)) ; unde R1 = R, R2 = XCStim ca XC = 1 / (2*π*f*C)[Ω, Hz, F] ,Atenuarea in dB intre doua tensiuni se exprima cu relatia:-A = 20 lg (Uies / Uint)

SOLUTIADatele problemei: R=97Ω; C=1µF; f = 3KHzXC = 1 / (2 * 3.14 * 3 * 103 * 1 * 10-6) ; deci R2=53Ω, R1=97ΩUies = Uint * 53 / (97 + 53) = Uint * 0.35Atenuarea este:Au = -20 lg (Uies / Uint) = -20 lg(0.35) = -9 dB(rezolvare: YO5AMF, Oradea, 2008 - din lucrarea 'Electronica prin teste', cu acordul autorului)

##24#I89/Cum se prezinta la rezonanta?

Filtru trece bandaFiltru trece susFiltru DOPFiltru opreste banda


ANALIZA PROBLEMEIIn schema de mai sus este reprezentat un circuit LC paralel, care este cuplat in serie in caleasemnalului. Sa analizam comportarea circuitului LC paralel. La rezonanta acest tip de circuitoscilant are o impedanta maxima (teoretic infinita). Tensiunea la bornele circuitului este maxima,iar curentul in circuit este minim. Datorita acestor fenomene se spune ca la un circuit LC paralelavem rezonanta tensiunilor.Cum se comporta acest tip de circuit in schema de mai sus? Este ca o impedanta, care isi modificavaloarea in functie de frecventa. Valoarea cea mai mare (teoretic infinita) este atinsa la rezonanta. Oimpedanta infinita (sau mare) este echivalenta cu o intrerupere. Deci la rezonanta, prin circuitul de


18 of 133 14/11/2019, 10:21

mai sus, semnalul nu mai trece.SOLUTIASa analizam raspunsurile propuse:Filtru trece banda; la rezonanta, permite trecerea frecventelor intr-o banda de frecventa. In cazulde fata, frecventa de rezonanta este oprita. Raspunsul este eronat.Filtru trece sus; permite trecerea frecventelor superioare de frecventa de rezonanta. Raspunsul esteeronat.Filtru dop; este un filtru care permite trecerea frecventelor dintr-un spectru de frecventa cu exceptiafrecventei de rezonanta.Filtru opreste banda; permite trecerea frecventelor dintr-un spectru de frecventa, cu exceptia uneibenzi de frecventa. In cazul de fata avem o singura frecventa - frecventa de rezonanta -, care nu este'o banda de frecventa'. Raspunsul este eronat.(rezolvare: YO5AMF, Oradea, 2008 - din lucrarea 'Electronica prin teste', cu acordul autorului)

##25#I92/Cat este amplificarea in dB?

3 dB6 dB9 dB12 dB


ANALIZA PROBLEMEIIn figura este dat un amplificator de tensiune, la care Uin si Uies sunt date. Se cere definireaamplificarii in decibel (dB).Decibelul notat cu dB, este a zecea parte a unitatii Bell, care in practica este o valoare prea mare.Decibelul (dB), este definit ca logaritmul unui raport intre doua valori de tensiune/curent sau putere,(de intrare/ iesire). In cazul amplificarii este pozitiv +dB, iar in cazul atenuarii este negativ -dB.Numarul de dB difera in cazul cand avem rapoarte de tensiune sau curent, fata de cazul candoperam cu rapoarte de puteri.

AdB(U,I) = 20 lg(U1 / U2) sau 20 lg (I1 / I2); AdB(P) = 10 lg (P1 / P2)

Este utila memorarea valorilor uzuale in practica. Operatiile cu dB se reduc la o simpla insumarealgebrica. Citeva valori frecvente sunt cuprinse in tabelul de mai jos:

Nr. dB 0 3 6 10 20 30 40dB(W) 1 2 4 10 100 1000 10000dB(U,I) 1 √2 2 √10 10 √1000 100

SOLUTIADatele problemei:Uin = 2V, Uies = 4V


19 of 133 14/11/2019, 10:21

Uies / Uin = 4 / 2 = 2, pentru acest castig in tensiune corespunde conform tabelului, (sau aplicindformula,) 6dB.(rezolvare: YO5AMF, Oradea, 2008 - din lucrarea 'Electronica prin teste', cu acordul autorului)

##26#I94/Care este factorul de calitate la rezonanta?

2.1322100213


ANALIZA PROBLEMEIAvem un circuit oscilant LC paralel, cu elemente cunoscute. Frecventa se calculeaza.Metoda I: Factorul de calitate, notata cu Q este definita de formula I:Q = X / R ; unde cu X am notat reactanta din circuit (XL, XC sau rezultanta acestora), si R rezistentaactiva (ohmica) din circuit.La rezonanta XL + XC = 0; Se stie ca XL = ωL = 2πfL; iar XC = 1 / (ωC) = 1 / (2 πfC) ,Frecventa de rezonanta se calculeaza cu formula lui Thomson sub forma practica; LCF2 = 25330 =>F2 = 25330 / LC => F = √25330 / LC [MHz; µH; pF]Se calculeaza XL sau XC si putem aplica formula Q = X / R;Metoda aII-a: se aplica formula: Q = 1 / R * √L / C [Ω;H;F]SOLUTIADatele problemei: L=10µH; C=220pF; R=100ΩF2 = 25330 / (10 * 220) = 11.513 => F = √11.513 = 3.393MHzXL = 2 * π * 3.393 * 10 = +j 213 Ω(ohm reactiv) => Q = X / R = 213 / 100 = 2.13Cu metoda a doua rezulta: Q = 1 / 100 * √10*10-6 / 220*10-12 = 2.13(rezolvare: YO5AMF, Oradea, 2008 - din lucrarea 'Electronica prin teste', cu acordul autorului)

##27#I96/Ce tip de montaj este?

baza comuna


20 of 133 14/11/2019, 10:21

colector comunemitor comuncu sarcina serie


ANALIZA PROBLEMEIMontajul prezentat este schema unui amplificator realizat cu un tranzistor bipolar. RezistenteleR1,R2 servesc pentru polarizarea tranzistorului. Rezistenta R3 este rezistenta de sarcina.Tranzistorul, ca element activ poate fi conectat in mai multe feluri. In functie de punctul comun asemnalului de intrare si a semnalului de iesire deosebim trei tipuri de montaje:

emitor comun notat cu EC, la care punctul comun de intrare/ iesire este emitorul. Curentul deintrare este Ib, curentul de iesire este Ic.baza comuna notat cu BC, la care punctul comun de intrare/iesire este baza. Curentul deintrare este Ie, curentul de iesire este Ic.colector comun notat cu CC, la care punctul comun de intrare/ iesire este colectorul. Curentulde intrare este Ib, curentul de iesire este Ie.

PROPRIETATILE DE BAZA A SCHEMELOR DE CONECTARE:

Parametrul etajuluiSchema de conectare a tranzistorului

BC EC CCResistenta de intrare Ri Mica Medie Mare

Resistenta de iesire Ries Mare Medie Mica

Amplificare de curent Sub 1 10 - 100 Peste 10Amplificare de tensiune <1000 >100 Sub1Amplificare in putere Mica <1000 <10000 10 SOLUTIADin analiza facuta, schema prezentata are curentul de intrare Ib si curentul de iesire Ie, deci seincadreaza in montaj colector comun (CC).(rezolvare: YO5AMF, Oradea, 2008 - din lucrarea 'Electronica prin teste', cu acordul autorului)


cascodabaza comuna


21 of 133 14/11/2019, 10:21

emitor comuncolector comun


ANALIZA PROBLEMEIMontajul prezentat este schema unui amplificator realizat cu un tranzistor bipolar. RezistenteleR2,R3 servesc pentru polarizarea tranzistorului. Rezistenta R4 este rezistenta de sarcina. RezistentaR1 este rezistenta de emitor.Tranzistorul, ca element activ poate fi conectat in mai multe feluri. Infunctie de punctul comun a semnalului de intrare si a semnalului de iesire deosebim trei tipuri demontaje:






Amplificare de curent Sub 1 10 - 100 Peste 10Amplificare de tensiune <1000 >100 Sub1Amplificare in putere Mica <1000 <10000 10 SOLUTIADin analiza facuta, schema prezentata are curentul de intrare Ie si curentul de iesire Ic, deci seincadreaza in montaj baza comuna BC.(rezolvare: YO5AMF, Oradea, 2008 - din lucrarea 'Electronica prin teste', cu acordul autorului)


baza comunaemitor comun


22 of 133 14/11/2019, 10:21

darlingtoncolector comun


ANALIZA PROBLEMEIMontajul prezentat este schema unui amplificator realizat cu un tranzistor bipolar. RezistenteleR1,R2 servesc pentru polarizarea tranzistorului. Rezistenta R3 este rezistenta de sarcina.Tranzistorul, ca element activ poate fi conectat in mai multe feluri. In functie de punctul comun asemnalului de intrare si a semnalului de iesire deosebim trei tipuri de montaje:






Amplificare de curent Sub 1 10 - 100 Peste 10Amplificare de tensiune <1000 >100 Sub1Amplificare in putere Mica <1000 <10000 10 SOLUTIADin analiza facuta, schema prezentata are curentul de intrare Ib si curentul de iesire Ic, deci seincadreaza in montaj emitor comun EC.(rezolvare: YO5AMF, Oradea, 2008 - din lucrarea 'Electronica prin teste', cu acordul autorului)


cascodbaza comunadarlington


23 of 133 14/11/2019, 10:21

emitor comun


ANALIZA PROBLEMEIMontajul prezentat in figura este realizat cu doua tranzistoare T1 si T2. Putem observa urmatoarele:Ic1 = Ib1 * β1Ic2 = Ib2 * β2, putem aproxima Ic = Ib, atunciIe2 = Ib1 * β1 * β2Montajul este un montaj CC (colector comun), realizat cu un tranzistor compus din douatranzistoare T1 si T2, care are un factor de amplificare foarte mare. Rs este rezistenta de sarcina, cese afla in circuitul de emitor (montaj CC). Factorul de amplificare rezultat este:β = β1 * β2Acest tip de montaj se numeste Darlington, si este utilizat acolo, unde se cere o impedanta deiesire foarte mica, la un curent de iesire foarte mare.Exista montaje darlington compuse dincombinatii de tranzistoare cu structuri diferite (PNP cu NPN si invers). De asemenea exista structuride montaje darlington integrate.SOLUTIADin analiza facuta rezulta ca este vorba de un montaj darlington.(rezolvare: YO5AMF, Oradea, 2008 - din lucrarea 'Electronica prin teste', cu acordul autorului)

##31#I100/Ce fel de semnal se va auzi in difuzor?

RF 7010 kHzAudio 1 kHzAudio 10 kHzRF 7011 kHz


ANALIZA PROBLEMEI :La antena unui radioreceptor sosesc simultan doua semnale cu frecvente diferite : - frecventasemnalului util FSU = 7010 KHz- frecventa semnalului perturbator FSU = 7011 KHz,Ce semnal va apare In difuzor? Sa analizam raspunsurile propuse:

A. Radiofrecventa de 7010KHz. Este semnalul de radiofrecventa care contine informatiautila. Indiferent de tipul receptorului, semnalul RF este demodulat si prin demodulare seextrage semnalul modulator, care este un semnal audio. Raspunsul A este eronat.B. Audio 1KHz. La etajul demodulator, In cazul de fata vor sosi doua semnale RF, un semnalutil si un semnal perturbator. Diferenta In frecventa Intre cele doua semnale este de 1KHz.Indiferent de tipul receptorului la detector vor sosi doua semnale RF cu o diferenta Intre elede 1KHz. Datorita faptului ca demodulatorul contine un element nelinear (dioda) cele douasemnale se vor amesteca ca Intr-un mixer. La iesire se va obtine frecventa F=FSU+/-FSU;Suma lor cade In domeniul RF, si va fi taiata de elementele de filtraj din circuitul detectorului.


24 of 133 14/11/2019, 10:21

Diferenta este de 1KHz. In difuzor se va auzi un fluierat perturbator de 1KHz. Raspunsul Beste corect.C. Audio 10 KHz. Diferenta intre cele doua semnale este de 1KHz. Prin nici o combinatie nuse va putea obtine un semnal de 10KHz. Raspunsul C este eronat.D. Radiofrecventa de 7011KHz. Este semnalul de radiofrecventa perturbatoare. Indiferentde tipul receptorului, semnalul RF este demodulat si prin demodulare se extrage semnalulmodulator. Aceasta este un semnal audio. Raspunsul D este eronat.

SOLUTIA :din analiza rezulta RASPUNS CORECT: B(rezolvare: YO5AMF, Oradea, 2008 - din lucrarea 'Electronica prin teste', cu acordul autorului)

##32#I102/Cat este Frecventa Imagine?

120 MHz130.7 MHz141.4 MHz160.7 MHz


ANALIZA PROBLEMEI :Notiunea de "frecventa de imagine" (Fim), o intalnim la receptorul cu schimbare de frecventa Esteo frecventa perturbatoare pentru semnalul util. Pe axa frecventelor, se afla asezata simetric cufrecventa utila, fata de Fo (oscilator local), la o distanta de 2FI. Este "oglinda" semnalului util, fatade Fo. In etajul mixer, are loc schimbarea de frecventa, dupa formulaFI = +- Fsem +- FoscLa iesirea mixerului, frecventa intermediara (FI), este selectata cu filtre. Din diagrama spectrului defrecventa se poate observa ca rezulta o frecventa intermediara, cu frecventa oscilatorului localneschimbat Fo, pentru Fsem si pentru o alta frecventa, notata cu Fim, care este situata la o valoaredubla de FI, fata de semnalul util. Dupa modul de prezentare in figura de mai sus, avem o schimbarede frecventa supradyna (Fo>Fsem) pentru Fsem, iar infradyna pentru semnalul perturbator Fim. (Fo< Fim)Fim = Fsem + 2 FI ; pentru cazul (Fo>Fsem) sauFim = Fsem - 2 FI ; pentru cazul (Fo < Fsem).La iesirea mixerului, ambele semnale, produc frecventa intermediara. Protectia receptiei, fata defrecventa de imagine se poate face indepartind cit mai mult cele doua frecvente, alegind o valoareridicata a frecventei intermediare. In acest fel circuitele de intrare ale receptorului asigura atenuareafrecventei de imagine in mod corespunzator. Calitatea receptorului fata de Fim, este definita prinnotiunea de "selectivitate indepartata", iar fata de canalul adiacent prin "selectivitate apropiata".SOLUTIA :Datele problemei:FI=10,7MHz; Fsem=120MHz


25 of 133 14/11/2019, 10:21

Fim = Fsem+2FI = 120 + 2x10,7 = 141,4MHz(rezolvare: YO5AMF, Oradea, 2008 - din lucrarea 'Electronica prin teste', cu acordul autorului)

##33#I103/Ce defazaj introduce segmentul de cablu?

33 grade110 grade90 grade75 grade


ANALIZA PROBLEMEI :Defazajul apare intre doua unde sinusoidale. in cazul de fata putem vorbi despre defazaj intresemnalul de intrare in cablu si semnalul de iesire din cablu . Defazajul se noteaza cu φ, si semasoara in grade (°)In figura de mai sus avem un segment de cablu coaxial cu o lungime definita. Cand un semnal deradiofrecventa parcurge un segment de cablu coaxial, viteza de propagare in cablu este mai micadatorita dielectricului. Semnalul sufera o intarziere, deci unda parcurge un drum mai scurt in unitatede timp. Din acest motiv intre lungimea electrica le si lungimea fizica lf a cablului exista o diferenta.Relatia intre ele este:le = k lfunde k se numeste coeficient de scurtare. Valoarea acestui coeficient depinde de constructia si dedielectricul cablului coaxial. Pentru cablurile uzuale valoarea acestuia este k= 0,66. Pentru o undasinusoidala, intre frecventa F, lungimea de unda λ, si viteza luminii c exista relatia :F λ = c ( Hz; m; 300.000m/s)λ, este drumul parcurs de unda intr-o perioada T. Defazajul φ fata de drumul parcurs de unda intr-operioada variaza dupa urmatorul tabel:0 λ/4 λ/2 3λ/4 λ0° 90° 180° 270° 360°

SOLUTIA :Datele problemei:F=150MHz; l = 330mm; Zc =50Ω => k = 0,66λ = c / F = 2m ; lf = le k, => le = lf 0.66 =0.33 * 0.66 =0,5m, => le = λ/4 ; φ = 90°(rezolvare: YO5AMF, Oradea, 2008 - din lucrarea 'Electronica prin teste', cu acordul autorului)

##34#I104/Cat este valoarea ERP?


26 of 133 14/11/2019, 10:21

100W75W200W400W


ANALIZA PROBLEMEI :Puterea Aparent Radiata PAR, sau Effectiv Radiated Power ERP, este o valoare de putere fictiva pecare sesizeaza un receptor in situatia imaginara, in care emitatorul lucreaza pe o antena de dipolsimplu, cu cistig G=0dB si creaza o intensitate de camp masurat real.Valoarea calculata este:PERP = PTX * GANTSe foloseste frecvent definirea valorii in dBW (nivelul 1dBW=1W), in acest caz avem:PERP(W) = PTX(W)* (GANT - Acablu(dB))unde:-GANT(dB) este cistigul antenei in dB-Acablu(dB) este atenuarea cablului de antena in dB

SOLUTIA :Datele problemei:PTX = 100W; Acablu = -2,66dB/100m; GANT = 10dB; lc = 150m- atenuarea cablului cu lungimea de 150m: A= - (150 * 2.66)/100 = -4dB;- cistigul antena +cablu: GANT + Acablu = 10dB - 4dB = 6dB- ERP realizat: la un cistig de 6dBW, pentru care rezulta un multiplicator 4.Rezulta:ERP(W) = PTX * 4 =100 * 4 =400W(rezolvare: YO5AMF, Oradea, 2008 - din lucrarea 'Electronica prin teste', cu acordul autorului)

##35#Ce este un filtru de roofing - 'roofing filter'?

un filtru de retea pentru aparatura performantaun filtru de banda foarte ingusta pe prima frecventa intermediara, la receptoarele

performanteun filtru de banda foarte ingusta, limitator de nivel la emitatoarele SSB performanteun filtru de banda foarte ingusta instalat chiar inaintea DSP audio pe receptoarele

performante

(Contributor: YO6OWN, Brasov, 2007)

http://en.wikipedia.org/wiki/Roofing_filterAcest filtru este un tip de filtru folosit in receptoarele de US. De obicei se pune dupa primul mixer alreceptorului. Scopul filtrului de roofing este de a reduce banda de trecere a primei FI la aprox.6-20kHz, pentru ca incarcarea si distorsiunile date de urmatorul amplificator de FI sa fie diminuate.


27 of 133 14/11/2019, 10:21

Selectivitatea receptorului nu este determinata de filtrul de roofing, ci de filtrul care urmeaza, fie elcu cristal, mecanic ori DSP. Acestea permit o caracteristica de filtrare mult mai buna decat filtrul deroofing, care de obicei lucreaza in FI1 la peste 40MHz. Din aceasta cauza, filtrele de roofing sunt deobicei cu cristal.Daca o banda de trecere de 6-20kHz este suficienta pentru filtrul de roofing al unui receptor USobisnuit, o largime de banda mult mai ingusta este necesara pentru receptie DX in CW sau SSB -250Hz, 500Hz sau 1.8kHz ar fi valori acceptabile. Acest lucru necesita ca prima FI sa fie sub VHF,in zona 9-11MHz(rezolvare: traducere Wikipedia de YO6OWN, Brasov, 2007)

##36#Se da semnalul electric exprimat analitic: u(t) = 2.82 cos(31.4 * 106t + 0.785)[V] . Sa determinedintre caracteristicile semnalului, valoarea efectiva Uef [V]

2.82 V31.4 * 106V0.785 V2 V

(Contributor: YO6OWN, Brasov 2007)

Semnalul este de forma A cos(ωt + φ); A este 2.82V, iar aceasta este tesiunea de varf. Uef = A/√2 =2.82 / 1.41 = 2.01 V(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007 )

##37#Se da semnalul electric exprimat analitic: u(t) = 2.82 cos(31.4 * 106t + 0.785)[V] . Sa determinedintre caracteristicile semnalului, defazajul [rad]

0.785 rad0.785 + π rad0.785 + 2*π rad0.758 grade

(Contributor: YO6OWN, Brasov 2007)

Semnalul este de forma A cos(ωt + φ); Semnalul are aceeasi amplitudine si frecventa ca indescrierea standard A sin(ωt + φ) insa este defazat cu 90 grade = π radiani. Deci defazajul este0.785 + π(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##38#O antena parabolica are reflectorul confectionat din plasa de metal cu diametrul ochiului r. Care estelungimea de unda la care reflectorul devine transparent pentru unda radio?

atunci cand r < λatunci cand r < λ/2atunci cand λ/2 < ratunci cand λ/2 > r

(Contributor: YO5OWN, Sacele, 2004)

##39#O antena parabolica are reflectorul de diametru D. La ce lungime de unda radio, reflectorul este


28 of 133 14/11/2019, 10:21

ocolit de unda?λ > D2 * λ > Dλ < Dλ / 2 > D

(Contributor: YO5OWN, Sacele, 2004)

##40#Ce tip de filtru RF ar trebui conectat la intrarea unui receptor TV ca o prima metoda de a prevenisaturarea de la un emitator de radioamator de US?

trece-jostrece-sustrece-bandaopreste-banda

(Contributor: YO6OWN, Brasov, 2007)

Opreste banda, in banda emitatorului de US, sau pe armonicile perturbatoare, dupa caz.(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)

##41#Daca creste frecventa semnalului modulator cum se modifica banda de frecventa a emisiei?

scadecrestese dubleazase injumatateste

(Contributor: YO6GZI, Sacele, 2004)

##42#In cazul modulatiei de frecventa de cine depinde amplitudinea semnalului demodulat la receptie?

de nivelul de variatie a frecventei purtatoarei modulatede nivelul de amplitudine al purtatoareide zgomotul din reteade nivelul de amplitudine al VFO din receptor


##43#Cum variaza frecventa de rezonanta a unui circuit oscilant a carei inductanta se micsoreaza lajumatate si capacitatea se dubleaza?

frecventa de rezonanta se dubleazafrecventa de rezonanta se injumatatestefrecventa de rezonanta se modifica exponentialfrecventa de rezonanta ramane aceeasi


Formula lui Thomson: f0 = 1/(2π√L0C0)Cu noile valori L1 = L0/2 si C1 = 2 * C0 avem:


29 of 133 14/11/2019, 10:21

f1 = 1/(2π√L1C1) = 1/(2π√(L0/2) * (2*C0)) = 1/(2π√L0C0) = f0f1 = f0, frecventa de rezonanta ramane aceeasi.(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)

##44#Care este rolul condensatorului C1 din figura?

adaptare de impedantablocheaza componenta continuapolarizare directafiltru trece jos


Etajul din amonte si etajul din figura nu vor fi cuplate galvanic ci prin cuplaj capacitiv, cuplaj careblocheaza componenta continua(tensiune continua de polarizare)(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##45#03C17/ Cum sunt distribuite armonicele in spectrul unui semnal in dinte de fierastrau alternat?

Numai armonicele multiplu de 4. Numai armonicele pare. Numai armonicele impare. Toate armonicele.

(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)

Deoarece o demonstratie matematica ar fi prea complexa, recurgem la cateva reguli valabile. Primaregula este ca prezenta sau absenta unei componente continue nu influenteaza forma spectrala asemnalului. Astfel ca nu conteaza daca avem acelasi semnal dar intre 0V si 5V sau 0V si -5V sau


30 of 133 14/11/2019, 10:21

intre +2.5V si -2.5VRegula empirica(si valabila) este de a analiza simetria formei de unda fata de o linie imaginaraorizontala mediana. Daca partea de sus a semnalului e simetrica cu partea de jos, atunci in spectrulsemnalului predomina armonicele impare, iar daca aceasta simetrie nu exista, atunci predominaarmonicele pare. Bibliografie: allaboutcircuitsExemple: primele 2 semnale dreptunghiulare sunt simetrice(armonice impare), al treilea semnaldreptunghiular este nesimetric, deci are armonice pare. Se poate observa ca enuntul unor problemedate de ANCOM este incomplet. Primul semnal triunghiular este simetric, in timp ce al doilea, dintede ferastrau, este nesimetric. De asemenea, semnalul redresat monoalternanta si bialternanta suntexemple de semnale nesimetrice care vor avea armonice pare.Solutia problemei: Semnalul dinte de fierastrau clasic este nesimetric, deci predomina armonicilepare, in timp ce dinte de ferastrau alternat este un semnal simetric, caruia ii predomina armoniceleimpare. Raspunsul ANCOM pentru aceasta intrebare, "Toate armonicele" este gresit.(rezolvare: YO2LFM Timisoara, 2009, YO6OWN Brasov, 2010)

##46#04C17J/ Un semnal dreptunghiular este incadrat intre nivelele 0V si +5V. Cum sunt repartizatearmonicele in spectrul sau?

Predomina armonicele multiplu de 4. Predomina armonicele pare. Predomina armonicele impare. Toate armonicele au amplitudini egale.


Deoarece o demonstratie matematica ar fi prea complexa, recurgem la cateva reguli valabile. Primaregula este ca prezenta sau absenta unei componente continue nu influenteaza forma spectrala asemnalului. Astfel ca nu conteaza daca avem acelasi semnal dar intre 0V si 5V sau 0V si -5V sauintre +2.5V si -2.5VRegula empirica(si valabila) este de a analiza simetria formei de unda fata de o linie imaginaraorizontala mediana. Daca partea de sus a semnalului e simetrica cu partea de jos, atunci in spectrulsemnalului predomina armonicele impare, iar daca aceasta simetrie nu exista, atunci predominaarmonicele pare. Bibliografie: allaboutcircuitsExemple: primele 2 semnale dreptunghiulare sunt simetrice(armonice impare), al treilea semnaldreptunghiular este nesimetric, deci are armonice pare. Se poate observa ca enuntul unor problemedate de ANCOM este incomplet. Primul semnal triunghiular este simetric, in timp ce al doilea, dintede ferastrau, este nesimetric. De asemenea, semnalul redresat monoalternanta si bialternanta suntexemple de semnale nesimetrice care vor avea armonice pare.Solutia problemei: Semnalul dreptunghiular simetric este un caz particular ar semnalelor


31 of 133 14/11/2019, 10:21

dreptunghiulare, deci semnalul dreptunghiular oarecare este asimetric, semnalul are armonice pare.Problema ANCOM este ambigua.(rezolvare: YO2LFM Timisoara, 2009, YO6OWN Brasov, 2010)

##47#05C17J/ Un semnal dreptunghiular este incadrat intre nivelele -5V si +5V. Cum sunt repartizatearmonicele in spectrul sau?



Deoarece o demonstratie matematica ar fi prea complexa, recurgem la cateva reguli valabile. Primaregula este ca prezenta sau absenta unei componente continue nu influenteaza forma spectrala asemnalului. Astfel ca nu conteaza daca avem acelasi semnal dar intre 0V si 5V sau 0V si -5V sauintre +2.5V si -2.5VRegula empirica(si valabila) este de a analiza simetria formei de unda fata de o linie imaginaraorizontala mediana. Daca partea de sus a semnalului e simetrica cu partea de jos, atunci in spectrulsemnalului predomina armonicele impare, iar daca aceasta simetrie nu exista, atunci predominaarmonicele pare. Bibliografie: allaboutcircuitsExemple: primele 2 semnale dreptunghiulare sunt simetrice(armonice impare), al treilea semnaldreptunghiular este nesimetric, deci are armonice pare. Se poate observa ca enuntul unor problemedate de ANCOM este incomplet. Primul semnal triunghiular este simetric, in timp ce al doilea, dintede ferastrau, este nesimetric. De asemenea, semnalul redresat monoalternanta si bialternanta suntexemple de semnale nesimetrice care vor avea armonice pare.Solutia problemei: Semnalul dreptunghiular simetric este un caz particular ar semnalelordreptunghiulare, deci semnalul dreptunghiular oarecare este asimetric, semnalul are armonice pare.Problema ANCOM este ambigua.(rezolvare: YO2LFM Timisoara, 2009, YO6OWN Brasov, 2010)

##48#06C17J/ Un semnal dreptunghiular este incadrat intre nivelele 0V si -5V. Cum sunt repartizatearmonicele in spectrul sau?



32 of 133 14/11/2019, 10:21


Deoarece o demonstratie matematica ar fi prea complexa, recurgem la cateva reguli valabile. Primaregula este ca prezenta sau absenta unei componente continue nu influenteaza forma spectrala asemnalului. Astfel ca nu conteaza daca avem acelasi semnal dar intre 0V si 5V sau 0V si -5V sauintre +2.5V si -2.5VRegula empirica(si valabila) este de a analiza simetria formei de unda fata de o linie imaginaraorizontala mediana. Daca partea de sus a semnalului e simetrica cu partea de jos, atunci in spectrulsemnalului predomina armonicele impare, iar daca aceasta simetrie nu exista, atunci predominaarmonicele pare. Bibliografie: allaboutcircuitsExemple: primele 2 semnale dreptunghiulare sunt simetrice(armonice impare), al treilea semnaldreptunghiular este nesimetric, deci are armonice pare. Se poate observa ca enuntul unor problemedate de ANCOM este incomplet. Primul semnal triunghiular este simetric, in timp ce al doilea, dintede ferastrau, este nesimetric. De asemenea, semnalul redresat monoalternanta si bialternanta suntexemple de semnale nesimetrice care vor avea armonice pare.Solutia problemei: Semnalul dreptunghiular simetric este un caz particular ar semnalelordreptunghiulare, deci semnalul dreptunghiular oarecare este asimetric, semnalul are armonice pare.Problema ANCOM este ambigua.(rezolvare: YO2LFM Timisoara, 2009, YO6OWN Brasov, 2010)

##49#07C17K/ Un semnal periodic provine din limitarea semialternantelor pozitive ale unui semnalsinusoidal la nivelul de 50% din valoarea de varf. Cum sunt repartizate armonicele in spectrul sau?




33 of 133 14/11/2019, 10:21

Deoarece o demonstratie matematica ar fi prea complexa, recurgem la cateva reguli valabile. Primaregula este ca prezenta sau absenta unei componente continue nu influenteaza forma spectrala asemnalului. Astfel ca nu conteaza daca avem acelasi semnal dar intre 0V si 5V sau 0V si -5V sauintre +2.5V si -2.5VRegula empirica(si valabila) este de a analiza simetria formei de unda fata de o linie imaginaraorizontala mediana. Daca partea de sus a semnalului e simetrica cu partea de jos, atunci in spectrulsemnalului predomina armonicele impare, iar daca aceasta simetrie nu exista, atunci predominaarmonicele pare. Bibliografie: allaboutcircuitsExemple: primele 2 semnale dreptunghiulare sunt simetrice(armonice impare), al treilea semnaldreptunghiular este nesimetric, deci are armonice pare. Se poate observa ca enuntul unor problemedate de ANCOM este incomplet. Primul semnal triunghiular este simetric, in timp ce al doilea, dintede ferastrau, este nesimetric. De asemenea, semnalul redresat monoalternanta si bialternanta suntexemple de semnale nesimetrice care vor avea armonice pare.Solutia problemei: Semnalul sinusoidal este simetric, dar daca ii limitam o semialternata devinenesimetric, iar semnalul va avea armonice pare.(rezolvare: YO2LFM Timisoara, 2009, YO6OWN Brasov, 2010)

##50#08C17K/ Un semnal periodic provine din limitarea simetrica a ambelor semialternante ale unuisemnal sinusoidal la nivelul de 25% din valoarea de varf. Cum sunt repartizate armonicele inspectrul sau?




34 of 133 14/11/2019, 10:21

Deoarece o demonstratie matematica ar fi prea complexa, recurgem la cateva reguli valabile. Primaregula este ca prezenta sau absenta unei componente continue nu influenteaza forma spectrala asemnalului. Astfel ca nu conteaza daca avem acelasi semnal dar intre 0V si 5V sau 0V si -5V sauintre +2.5V si -2.5VRegula empirica(si valabila) este de a analiza simetria formei de unda fata de o linie imaginaraorizontala mediana. Daca partea de sus a semnalului e simetrica cu partea de jos, atunci in spectrulsemnalului predomina armonicele impare, iar daca aceasta simetrie nu exista, atunci predominaarmonicele pare. Bibliografie: allaboutcircuitsExemple: primele 2 semnale dreptunghiulare sunt simetrice(armonice impare), al treilea semnaldreptunghiular este nesimetric, deci are armonice pare. Se poate observa ca enuntul unor problemedate de ANCOM este incomplet. Primul semnal triunghiular este simetric, in timp ce al doilea, dintede ferastrau, este nesimetric. De asemenea, semnalul redresat monoalternanta si bialternanta suntexemple de semnale nesimetrice care vor avea armonice pare.Solutia problemei: Daca limitam simetric semnalul sinusoidal, avem tot un semnal simetric, care vaavea armonice impare.(rezolvare: YO2LFM Timisoara, 2009, YO6OWN Brasov, 2010)

##51#09C17K/ Un semnal periodic provine din limitarea semialternantelor negative ale unui semnalsinusoidal la nivelul de 25% din valoarea de varf. Cum sunt repartizate armonicele in spectrul sau?



Deoarece o demonstratie matematica ar fi prea complexa, recurgem la cateva reguli valabile. Primaregula este ca prezenta sau absenta unei componente continue nu influenteaza forma spectrala asemnalului. Astfel ca nu conteaza daca avem acelasi semnal dar intre 0V si 5V sau 0V si -5V sauintre +2.5V si -2.5VRegula empirica(si valabila) este de a analiza simetria formei de unda fata de o linie imaginaraorizontala mediana. Daca partea de sus a semnalului e simetrica cu partea de jos, atunci in spectrulsemnalului predomina armonicele impare, iar daca aceasta simetrie nu exista, atunci predominaarmonicele pare. Bibliografie: allaboutcircuitsExemple: primele 2 semnale dreptunghiulare sunt simetrice(armonice impare), al treilea semnaldreptunghiular este nesimetric, deci are armonice pare. Se poate observa ca enuntul unor problemedate de ANCOM este incomplet. Primul semnal triunghiular este simetric, in timp ce al doilea, dinte


35 of 133 14/11/2019, 10:21

de ferastrau, este nesimetric. De asemenea, semnalul redresat monoalternanta si bialternanta suntexemple de semnale nesimetrice care vor avea armonice pare.Solutia problemei: Semnalul sinusoidal este simetric, dar daca ii limitam o semialternata devinenesimetric, iar semnalul va avea armonice pare.(rezolvare: YO2LFM Timisoara, 2009, YO6OWN Brasov, 2010)

##52#08C18/ Cu ce alt tip de modulatie se aseamana modulatia de faza?

Cu modulatia de amplitudine. Cu modulatia cu banda laterala unica. Cu modulatia incrucisata. Cu modulatia de frecventa.


Cu modulatia de frecventa, ambele sunt modulatii unghiulare(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)

##53#09C18/ Cu cine este proportionala deviatia de frecventa a unui semnal F3E?

Numai cu frecventa semnalului audio modulator. Cu amplitudinea si cu frecventa semnalului audio modulator. Direct proportional cu amplitudinea si invers proportional cu frecventa semnalului audio

modulator. Numai cu amplitudinea semnalului audio modulator.


F3E este F-modulatie de frecventa, 3-canal analogic, E - informatie audio.(din regulament); Chiardaca nu stii pe de rost ce inseamna F3E, in enunt spune 'deviatie de frecventa'La modulatia in frecventa (FM), semnalul modulator misca frecventa purtatoarei in jurul frecventeiF0 in mod proportional cu amplitudinea sa. Aceasta este esenta modulatiei de frecventa. Frecventasemnalului modulator este egala cu frecventa de 'intamplare' a deviatiei, dar nu afecteaza deviatia.(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##54#11C18/ Care este avantajul principal al utilizarii semnalului SSB in locul DSB?

Se simplifica echipamentul necesar la receptie. Se simplifica echipamentul necesar atat la emisie, cat si la receptie. Este fructificata mai bine puterea pe care o poate livra emitatorul in regim linear. Se poate obtine un procentaj de modulatie mai ridicat fara o crestere notabila a

distorsiunilor.


SSB are aceeasi informatie in jumatate de energie radiata fata de DSB, deci un emitator in loc saamplifice DSB, poate amplifica SSB la nivel dublu.(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##55#14C18/ Ce se intelege prin 'modulatie unghiulara'?

Nu exista acest tip de modulatie.


36 of 133 14/11/2019, 10:21

Numai modulatia de frecventa. Modulatia de frecventa sau de faza. Numai modulatia de faza.


Modulatia care modifica ceva la sin(ωt + φ) - modulatie de frecventa(modifica ω) sau defaza(modifica φ)(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)

##56#15E18/ De care din factorii care urmeaza este influentat direct numarul de componente din spectrulunui semnal MF, daca semnalul de modulatie este pur sinusoidal?

Este constant si egal cu 3. Este constant si egal cu 5. Depinde de indicele de modulatie. Depinde de frecventa de modulatie.


##57#16F18/ In ce conditii din spectrul unui semnal cu modulatie unghiulara cu semnal de modulatiesinusoidal lipseste componenta centrala, cea care exista la semnalul ne modulat?

Totdeauna exista aceasta componenta caci este 'putatoarea'. Numai la anumite rapoarte intre frecventa purtatoare si frecventa de modulatie. Numai la anumite valori ale indicelui de modulatie. Niciodata nu exista aceasta componenta daca semnalul este modulat.


##58#06D19J/ Ce se intelege prin adaptarea impedantei de sarcina?(alegeti raspunsul cel mai complet!)

Aducerea la rezonanta a perechii: sarcina-impedanta interna generator. Transformarea sarcinii astfel ca in comparatie cu impedanta interna a generatorului partile

reactive sa fie egale. Transformarea intr-o valoare egala cu complex-conjugata (imaginea) impedantei

generatorului. Aducerea la rezonanta a sarcinii.


##59#05C21K/ Cele trei tipuri de rezistente chimice mai cunoscute sunt: cele de volum cu carbon (RVC),cele cu pelicula de carbon depusa chimic (RPC) si cele cu pelicula metalica depusa in vid (RPM).Care dintre acestea produc zgomot exclusiv termic (ne depinzand de curent)?

RVC. RPC. RPM. RVC si RPC.



37 of 133 14/11/2019, 10:21

Exista 3 tipuri de zgomot generat in interiorul rezistoarelor: zgomotul termic, zgomotul de alice, sizgomotul de contact(zgomotul 1/f)Cele mai silentioase rezistoare sunt cele bobinate, care au doar zgomot termic(se folosesc doar lafoarte joasa frecventa!), apoi cele cu pelicula metalica, oxizi metalici, pelicula de carbon, si la urmacele mai zgomotoase, rezistoarele de volum cu carbonValoarea medie a tensiunii de zgomot termic uzJ = √4kRTΔf, unde k e constanta lui Boltzmann, R -valoarea rezistentei, T e temperatura in °K, Δf este banda de frecvente considerata.Zgomotul termic este un 'white noise' care nu poate fi eliminat niciodata, el este independent deforma si tipul rezistentei din circuit. Astfel, doua rezistente cu aceeasi valoare, una metalica si unacu pelicula de carbon, aflate la aceeasi temperatura, vor fi afectate la bornele lor de o aceeasitensiune de zgomot intr-o banda de frecvente data. Singura modalitate de limitare e efectuluizgomotului termic este de a reduce rezistenta. De aceea nu e o idee prea buna sa avem valori foartemari in circuitul de intrare RF. O alta metoda de limitare a efectului zgomotului termic este folosireaunor semnale utile/modulatii cu un spectru cat mai ingust de frecvente.Zgomotul de alice (shot noise) este o consecinta a faptului ca sarcinile electrice sunt particulediscrete.Din punct de vedere statistic, intr-un interval de timp infinit mic, sectiunea transversala aconductorului parcurs de curent nu va fi traversata intotdeauna de acelasi numar de purtatori desarcina (fluctuatii Poisson).uzs = √2eIΔf, unde e este sarcina electronului. Se vede clar ca acest zgomot, tot un zgomot alb, estedependent de marimea curentului. Ideea e ca acolo unde trebuie sa avem SNR bun, sa avem curentimici.Mai exista si zgomotul de contact, sau zgomotul 1/f - Flicker Noise, care este un 'zgomot roz' -depinde de frecventa - si desi nu are o origine complet elucidata, se stie ca este in concordata cucalitatea executiei componentelor si cablajelor, geometria pieselor.Acest zgomot creste foarte mult cu scaderea in frecventa, ajungand la maxim in circuitele audio.Totusi in audio este mai bine tolerat de ureche, fiind zgomot roz si nu zgomot alb, dar e zgomotpana la urma.Zgomotul predominant in rezistoare este acest zgomot de contact, prezent la rezistoarele de carbon,oxizi, pelicule de carbon si metalice. Rezistoarele bobinate nu au acest zgomot, dar ele nu se potfolosi in RF din cauza ca au inductanta enorma. Zgomotul de contact este direct proportional cucurentul prin R, si direct proportional cu o constanta de material - rezistoarele cresc inzgomot de contact in ordinea: pelicula metalica, oxizi metalici, pelicula de carbon, si volum decarbon. Materialul si geometria modifica marimea zgomotului, astfel incat daca alegem peliculametalica e mai bine, iar rezistorul de 3W e mai silentios decat cel de 0.25W din cauza suprafetei maimari a corpului.(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008, pe baza acestui document PDF)

##60#06C21K/ Cele trei tipuri de rezistente chimice mai cunoscute sunt: cele de volum cu carbon (RVC),cele cu pelicula de carbon depusa chimic (RPC) si cele cu pelicula metalica depusa in vid (RPM).Care dintre acestea produc si un zgomot suplimentar 'de curent'?



Exista 3 tipuri de zgomot generat in interiorul rezistoarelor: zgomotul termic, zgomotul de alice, sizgomotul de contact(zgomotul 1/f)


38 of 133 14/11/2019, 10:21

Cele mai silentioase rezistoare sunt cele bobinate, care au doar zgomot termic(se folosesc doar lafoarte joasa frecventa!), apoi cele cu pelicula metalica, oxizi metalici, pelicula de carbon, si la urmacele mai zgomotoase, rezistoarele de volum cu carbonValoarea medie a tensiunii de zgomot termic uzJ = √4kRTΔf, unde k e constanta lui Boltzmann, R -valoarea rezistentei, T e temperatura in °K, Δf este banda de frecvente considerata.Zgomotul termic este un 'white noise' care nu poate fi eliminat niciodata, el este independent deforma si tipul rezistentei din circuit. Astfel, doua rezistente cu aceeasi valoare, una metalica si unacu pelicula de carbon, aflate la aceeasi temperatura, vor fi afectate la bornele lor de o aceeasitensiune de zgomot intr-o banda de frecvente data. Singura modalitate de limitare e efectuluizgomotului termic este de a reduce rezistenta. De aceea nu e o idee prea buna sa avem valori foartemari in circuitul de intrare RF. O alta metoda de limitare a efectului zgomotului termic este folosireaunor semnale utile/modulatii cu un spectru cat mai ingust de frecvente.Zgomotul de alice (shot noise) este o consecinta a faptului ca sarcinile electrice sunt particulediscrete.Din punct de vedere statistic, intr-un interval de timp infinit mic, sectiunea transversala aconductorului parcurs de curent nu va fi traversata intotdeauna de acelasi numar de purtatori desarcina (fluctuatii Poisson).uzs = √2eIΔf, unde e este sarcina electronului. Se vede clar ca acest zgomot, tot un zgomot alb, estedependent de marimea curentului. Ideea e ca acolo unde trebuie sa avem SNR bun, sa avem curentimici.Mai exista si zgomotul de contact, sau zgomotul 1/f - Flicker Noise, care este un 'zgomot roz' -depinde de frecventa - si desi nu are o origine complet elucidata, se stie ca este in concordata cucalitatea executiei componentelor si cablajelor, geometria pieselor.Acest zgomot creste foarte mult cu scaderea in frecventa, ajungand la maxim in circuitele audio.Totusi in audio este mai bine tolerat de ureche, fiind zgomot roz si nu zgomot alb, dar e zgomotpana la urma.Zgomotul predominant in rezistoare este acest zgomot de contact, prezent la rezistoarele de carbon,oxizi, pelicule de carbon si metalice. Rezistoarele bobinate nu au acest zgomot, dar ele nu se potfolosi in RF din cauza ca au inductanta enorma. Zgomotul de contact este direct proportional cucurentul prin R, si direct proportional cu o constanta de material - rezistoarele cresc inzgomot de contact in ordinea: pelicula metalica, oxizi metalici, pelicula de carbon, si volum decarbon. Materialul si geometria modifica marimea zgomotului, astfel incat daca alegem peliculametalica e mai bine, iar rezistorul de 3W e mai silentios decat cel de 0.25W din cauza suprafetei maimari a corpului.(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008, pe baza acestui document PDF)

##61#07C21K/ Cele trei tipuri de rezistente chimice mai cunoscute sunt: cele de volum cu carbon (RVC),cele cu pelicula de carbon depusa chimic (RPC) si cele cu pelicula metalica depusa in vid (RPM).Care dintre acestea au componenta capacitiva parazita mare?



Din majoritatea punctelor de vedere, cea mai buna e RPM, apoi RPC, si cea mai rea e RVC; Pretul epe masura.Cea mai rea, adica cu capacitati parazite mari este RVC(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)


39 of 133 14/11/2019, 10:21

##62#08C21K/ Cele trei tipuri de rezistente chimice mai cunoscute sunt: cele de volum cu carbon (RVC),cele cu pelicula de carbon depusa chimic (RPC) si cele cu pelicula metalica depusa in vid (RPM).Care dintre acestea beneficiaza de o stabilitate in timp buna?



##63#09C21K/ Cele trei tipuri de rezistente chimice mai cunoscute sunt: cele de volum cu carbon (RVC),cele cu pelicula de carbon depusa chimic (RPC) si cele cu pelicula metalica depusa in vid (RPM).Care dintre acestea se pot fabrica cu toleranta cea mai mica (chiar sub 1%)?



Din majoritatea punctelor de vedere, cea mai buna e RPM, apoi RPC, si cea mai rea e RVC; Pretul epe masura.(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)

##64#10C21K/ Cele trei tipuri de rezistente chimice mai cunoscute sunt: cele de volum cu carbon (RVC),cele cu pelicula de carbon depusa chimic (RPC) si cele cu pelicula metalica depusa in vid (RPM).Care dintre acestea se pot fabrica atat cu coeficient de temperarura pozitiv cat si negativ?

RVC. RPC. RPM. Toate trei.


##65#11C21K/ Cele trei tipuri de rezistente chimice mai cunoscute sunt: cele de volum cu carbon (RVC),cele cu pelicula de carbon depusa chimic (RPC) si cele cu pelicula metalica depusa in vid (RPM).Care dintre acestea sunt utilizate cu precadere pentru 'montajul de suprafata'(SMD)?

RVC. RPC. RPM. Toate trei.


##66#12C21K/ Cele trei tipuri de rezistente chimice mai cunoscute sunt: cele de volum cu carbon (RVC),cele cu pelicula de carbon depusa chimic (RPC) si cele cu pelicula metalica depusa in vid (RPM).


40 of 133 14/11/2019, 10:21

Care dintre acestea nu se fabrica de obicei la tolerante mici? RVC. RPC. RPM. RVC si RPC.


Din majoritatea punctelor de vedere, cea mai buna e RPM, apoi RPC, si cea mai rea e RVC; Pretul epe masura.(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)

##67#01D22J/ La bornele unei surse de curent continuu cu tensiunea electromotoare E si cu rezistentainterna Ri, se conecteaza permanent o sarcina formata din rezistenta R in serie cu capacitatea idealaC. La ce valoare se va stabili tensiunea Uc la bornele capacitatii?

Uc=E.Ri/R Uc=E.Ri/(Ri+R) Uc=E Uc=E.R/Ri


Dupa o perioada de timp tranzitorie, in care se incarca armaturile condensatorului C serie, curentulprin circuit devine 0, astfel caderile de tensiune pe rezistente devin R*I=0 - deci rezistentele nu maiconteaza in circuit. Uc devine E(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##68#02C22J/ La bornele unei surse de curent continuu cu tensiunea electromotoare E=500V si curezistenta interna Ri=100Ω, se conecteaza permanent o sarcina formata din rezistenta R=1KΩ inserie cu capacitatea ideala C=100µF. La ce valoare se va stabili tensiunea Uc la bornele capacitatii?

Uc=50V Uc=100V Uc=250V Uc=500V



##69#03C22J/ La bornele unei surse de curent continuu cu tensiunea electromotoare E=100V si curezistenta interna Ri=1KΩ, se conecteaza permanent o sarcina formata din rezistenta R=2KΩ inserie cu capacitatea ideala C=200µF. La ce valoare se va stabili tensiunea Uc la bornele capacitatii?



41 of 133 14/11/2019, 10:21



##70#04C22J/ La bornele unei surse de curent continuu cu tensiunea electromotoare E=250V si curezistenta interna Ri=4KΩ, se conecteaza permanent o sarcina formata din rezistenta R=1KΩ inserie cu capacitatea ideala C=100µF. La ce valoare se va stabili tensiunea Uc la bornele capacitatii?




##71#09C22M/ Un condensator electrolitic de 10000µF este incarcat la tensiunea sa nominala. Care estemotivul principal pentru care nu este recomandabil sa fie descarcat in regim de scurtcircuit (cusurubelnita de exemplu)?

Supratensiunea poate strapunge dielectricului. Se supraincazeste dielectricul. Se pot deteriora bornele. Se pot deteriora contactele armaturilor cu bornele


Cantitatea de electricitate stocata intr-un condesator electrolitic de 10000µF este foarte mare. Lascurtcircuit, curentul la borne va fi foarte mare. Bornele nu se deterioreaza, fiindca sunt groase,supratensiuni nu apar, deoarece tensiunea este in scadere, insa se incalzesc armaturile, mai ales lapunctul de contact cu bornele.(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##72#10D22M/ Doua condensatoare electrolitice de 10000µF cu pierderi mici, dar produse de fabricantidiferiti, sunt montate pe rand la iesirea unui redresor. Daca riplul (brumul) obtinut in cele douasituatii este foarte diferit, care poate fi cauza cea mai probabila?

Rezistentele de contact intre armaturi si borne sunt diferite. Cantitatea de lichid continuta de condensatoare este diferita Tensiunile de strapungere sunt diferite. Situatia nu este posibila in practica.

(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007, rev.2012)


42 of 133 14/11/2019, 10:21

Cu toate ca par identice, nu toti parametrii condensatorilor sunt dati, ci doar capacitatea, si ca aupierderi 'mici'. Daca echivalam condensatorul real cu o schema alcatuita din componente ideale: uncondensator ideal cu capacitatea data in enunt, intre armaturi o rezistenta ideala de valoare marecare auto-descarca condensatorul. Fiindca pierderile sunt 'mici' si sugerat neglijabile in enunt,aceasta rezistenta o consideram foarte mare, aproape infinita. Mai exista 2 rezistente care suntrezistentele terminalelor si ale punctelor de contact intre terminale si armaturi. Impreuna cucapacitatea ideala, acestea formeaza o celula RC care are o constanta σ=1/RC. In cuvinte, cu cat maimare R, cu atat condensatorul se incarca si descarca mai greu, de unde si riplul. Nu ni se spunedespre aceasta rezistenta parazita ca ar fi neglijabila, iar intr-unul din raspunsuri ni se sugereazaexistenta ei. Riplul este diferit cand constanta RC a celor doua condensatoare reale difera.(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2012)

##73#11D22/ Unele modele de condensatoarele cu armaturile rulate (cu hartie, stiroflex, mylar, etc) au unmarcaj la borna conectata cu armatura exterioara. Cum se recomanda a fi folosit acest marcaj?

Borna marcata va fi conectata (daca se poate) la potential pozitiv. Borna marcata va fi conectata (daca se poate) la potentialul masei. Borna marcata va fi conectata (daca se poate) la potential negativ. Borna marcata va fi conectata (daca se poate) la un 'punct cald' al montajului.


##74#06C23K/ Ce se intelege prin 'frecventa critica' a unei ferite?

Frecventa maxima la care ferita mai poate fi folosita pentru un 'Q' rezonabil. Frecventa minima la care ferita mai poate fi folosita pentru un 'Q' rezonabil. Frecventa la care ferita prezinta rezonanta de spin, deci trebuie evitata. Frecventa la care ferita are cel mai coborat 'punct Curie', deci trebuie evitata.


Peste frecventa critica, ferita se satureaza si incepe sa absoarba energie pe care o convereste incaldura, Q scade.(rezolvare: yo6own, 2007)

##75#07C23K/ Ce se intelege prin 'frecventa critica' a unei ferite?

Frecventa la care ferita prezinta rezonanta de spin, deci trebuie evitata. Frecventa la care ferita are cel mai coborat 'punct Curie', deci trebuie evitata. Frecventa limita, peste care factorul de calitate propriu este mai mare de 10. Frecventa limita, peste care factorul de calitate propriu este mai mic de 10.


Peste frecventa critica, Q incepe sa scada foarte mult, ferita se satureaza, deci e corect raspunsul cu'mai mic de 10'. (trebuie vazut de unde vine Q<10, probabil de la -3dB); Raspunsul cu 'rezonanta despin' e evident gresit, la fel si cel cu 'punct Curie' - Unde vedem Curie e vorba de radioactivitate nude ferite, iar un Q mare este de dorit, si se regaseste la o frecventa sub frecventa critica.(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)

##76#09C23L/ Cine este parametrul 'AL' la un miez toroidal din ferita?


43 of 133 14/11/2019, 10:21

Inductanta unei infasurari cu o singura spira (in nH). Raportul intre permeabilitatea initiala si cea efectiva Coeficientul de scapari al miezului (in %). Factorul de forma al miezului (in cm2/cm).


AL al unui miez toroidal sau cilindric, este inductanta unei singure spire. Cum inductanta totalacreste patratic cu numarul de spire - vezi formula lui Nagaoka - avem formula 'industriala' L = AL *N2. AL este de obicei dat ca parametru de catalog la bobinele sau torurile industriale si se numesteFactor de inductanta al miezului(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##77#10C23M/ Pe un tor din ferita cu AL=20nH/sp2 se realizeaza o bobina cu inductanta de 2µH. Cateste numarul de spire necesar (w)?

w=2spire. w=4spire. w=5spire w=10spire.


Asa-numita inductanta specifica AL este o marime caracteristica a miezurilor si este definita caraport dintre inductanta bobinei si patratul numarului de spire(se observa si din enunt). AL = L / w2

=> w = √(L / AL)2µH = 2000nH, ca sa avem aceeasi unitate de masura. La 20nH/sp2, ne trebuie √(2000nH/20nH) =√100 = 10 spire(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##78#11C23M/ Pe un tor din ferita cu AL=20nH/sp2 se realizeaza o bobina cu inductanta de 0,5µH. Cateste numarul de spire necesar (w)?




=> w = √(L / AL)0.5µH = 500nH, ca sa avem aceeasi unitate de masura. La 20nH/sp2, ne trebuie √(500nH/20nH) =√25 = 5 spire(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)


w=2spire.


44 of 133 14/11/2019, 10:21

w=4spire. w=5spire w=10spire.



=> w = √(L / AL)0.32µH = 320nH, ca sa avem aceeasi unitate de masura. La 20nH/sp2, ne trebuie √(320nH/20nH) =√16 = 4 spire(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)





=> w = √(L / AL)0.08µH = 80nH, ca sa avem aceeasi unitate de masura. La 20nH/sp2, ne trebuie √(80nH/20nH) = √4= 2 spire(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##81#14C23M/ Pe un tor din ferita cu AL=10nH/sp2 se realizeaza o bobina cu inductanta de 1µH. Cateste numarul de spire necesar (w)?




=> w = √(L / AL)1µH = 1000nH, ca sa avem aceeasi unitate de masura. La 10nH/sp2, ne trebuie √(1000nH/10nH) =√100 = 10 spire(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##82#15C23M/ Cat este inductanta L a unei bobine realizata cu w=10spire pe un tor din ferita cuAL=20nH/sp2 ?

L=0,08µH.


45 of 133 14/11/2019, 10:21

L=0,32µH. L=0,5µH L=2µH.



=> L = AL * w2

In cazul nostru, L = 20[nH/sp2] * 102[sp2] = 20[nH/sp2] * 102[sp2] = 2000nH = 2µHA se observa ca sp2 s-a redus ca unitate de masura in calcul, apoi am transformat rezultatul in µH(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)


L=0,08µH. L=0,32µH. L=0,5µH L=2µH.



=> L = AL * w2

In cazul nostru, L = 20[nH/sp2] * 52[sp2] = 20[nH/sp2] * 52[sp2] = 500nH = 0.5µHA se observa ca sp2 s-a redus ca unitate de masura in calcul, apoi am transformat rezultatul in µH(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)


L=0,08µH. L=0,32µH. L=0,5µH L=2µH.



=> L = AL * w2




46 of 133 14/11/2019, 10:21

L=0,08µH. L=0,32µH. L=0,5µH L=2µH.



=> L = AL * w2


##86#19E23N/ Doua bobine identice sunt cuplate mutual. Masurate fiecare din ele separat (cu celalalta ingol), inductantele sunt L1=L2=20µH, dar daca sunt legate in serie in acelasi sens, inductantarezultata este de 60µH, iar legate in sens contrar de 20µH. Cat este inductanta mutuala de cuplaj M?

M=5µH. M=10µH. M=15µH. M=20µH.


L11 si L22 sunt inductivitatile proprii ale celor doua bobine, cand nu exista cuplaj intre ele.Din cauza teoriei campului electromagnetic(vezi documentatie link PDF 265kByte) semnele lui Msunt amandoua + sau amandoua -, fiindca fluxul magnetic propriu si fluxul mutual sau se aduna inambele bobine, sau se scad in ambele bobine.Pentru a preciza semnul lui M se foloseste reprezentarea bobinelor cu borne polarizate. daca cei doicurenti i1 si i2 'ataca' la fel bornele polarizate (ambii intra sau ambii ies din aceste borne), atunci inecuatii se considera +M, iar daca i1 si i2 'ataca' in mod diferit aceste borne (un curent intra prinborna polarizata si celalalt curent iese prin borna polarizata) atunci in ecuatii se considera -M.In cazul problemei noaste, este dezbatut cazul particular a doua bobine cuplate mutual si inseriate,cand diportul cu doua bobine cuplate se poate descompune intr-un diport cu trei bobine necuplate,


47 of 133 14/11/2019, 10:21

unde putem lucra cu legea lui Ohm, similar circuitelor cu rezistente.Dupa teoria cat mai lamuritoare de mai sus, revenim la valorile noastre:ecuatiile sunt:

L1+L2+M+M = 60µH(legare serie in acelasi sens, curentul intra in bornele polarizate) =>20µH + 20µH + 2M = 60µH => M = 10µHL1+L2-M-M = 20µH;(legare in serie similar figurii). M = 10µH verifica ecuatia 20µH +20µH - 2M = 20µH

(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)

##87#20E23N/ Doua bobine identice sunt cuplate mutual. Masurate fiecare din ele separat (cu celalalta ingol), inductantele sunt L1=L2=20µH, dar daca sunt legate in serie in acelasi sens, inductantarezultata este de 50µH, iar legate in sens contrar de 30µH. Cat este inductanta mutuala de cuplaj M?



L11 si L22 sunt inductivitatile proprii ale celor doua bobine, cand nu exista cuplaj intre ele.Din cauza teoriei campului electromagnetic(vezi documentatie link PDF 265kByte) semnele lui Msunt amandoua + sau amandoua -, fiindca fluxul magnetic propriu si fluxul mutual sau se aduna inambele bobine, sau se scad in ambele bobine.Pentru a preciza semnul lui M se foloseste reprezentarea bobinelor cu borne polarizate. daca cei doicurenti i1 si i2 'ataca' la fel bornele polarizate (ambii intra sau ambii ies din aceste borne), atunci inecuatii se considera +M, iar daca i1 si i2 'ataca' in mod diferit aceste borne (un curent intra prinborna polarizata si celalalt curent iese prin borna polarizata) atunci in ecuatii se considera -M.In cazul problemei noaste, este dezbatut cazul particular a doua bobine cuplate mutual si inseriate,cand diportul cu doua bobine cuplate se poate descompune intr-un diport cu trei bobine necuplate,unde putem lucra cu legea lui Ohm, similar circuitelor cu rezistente.Dupa teoria cat mai lamuritoare de mai sus, revenim la valorile noastre:ecuatiile sunt:


48 of 133 14/11/2019, 10:21

L1+L2+M+M = 50µH(legare serie in acelasi sens, curentul intra in bornele polarizate) =>20µH + 20µH + 2M = 50µH => M = 5µHL1+L2-M-M = 20µH;(legare in serie similar figurii). M = 5µH verifica ecuatia 20µH + 20µH- 2M = 30µH


##88#21E23N/ Doua bobine identice sunt cuplate mutual. Masurate fiecare din ele separat (cu celalalta ingol), inductantele sunt L1=L2=50µH, dar daca sunt legate in serie in acelasi sens, inductantarezultata este de 140µH, iar legate in sens contrar de 60µH. Cat este inductanta mutuala de cuplajM?




L1+L2+M+M = 140µH(legare serie in acelasi sens, curentul intra in bornele polarizate) =>50µH + 50µH + 2M = 140µH => M = 20µH


49 of 133 14/11/2019, 10:21

L1+L2-M-M = 60µH;(legare in serie similar figurii). M = 20µH verifica ecuatia 50µH +50µH - 2M = 60µH


##89#22D23N/ Doua bobine identice sunt cuplate mutual. Masurate fiecare din ele separat (cu celalalta ingol), inductantele sunt L1=L2=50µH, dar daca sunt legate in serie in acelasi sens, inductantarezultata este de 130µH, iar legate in sens contrar de 70µH. Cat este inductanta mutuala de cuplajM?




L1+L2+M+M = 130µH(legare serie in acelasi sens, curentul intra in bornele polarizate) =>50µH + 50µH + 2M = 130µH => M = 15µHL1+L2-M-M = 70µH;(legare in serie similar figurii). M = 15µH verifica ecuatia 50µH +50µH - 2M = 70µH


50 of 133 14/11/2019, 10:21


##90#23E23N/ Doua bobine identice sunt cuplate mutual. Masurate fiecare din ele separat (cu celalalta ingol), inductantele sunt L1=L2=20µH, dar daca sunt legate in serie in acelasi sens, inductantarezultata este de 80µH, iar legate in sens contrar practic nu prezinta inductanta la borne. Cat esteinductanta mutuala de cuplaj M?

Imposibil. M=10µH. M=15µH. M=20µH.



L1+L2+M+M = 80µH(legare serie in acelasi sens, curentul intra in bornele polarizate) =>20µH + 20µH + 2M = 80µH => M = 20µHL1+L2-M-M = 0;(legare in serie similar figurii). M = 20µH verifica ecuatia 20µH + 20µH -2M = 0



51 of 133 14/11/2019, 10:21

##91#24F23N/ Doua bobine identice sunt cuplate mutual. Masurate fiecare din ele separat (cu celalalta ingol), inductantele sunt L1=L2=50µH, dar daca sunt legate in serie in acelasi sens, inductantarezultata este de 200µH, iar legate in sens contrar practic nu prezinta inductanta la borne. Cum estecel mai probabil ca sunt realizate cele doua bobinaje?

Nu este posibila aceasta realizare deoarece ar insemna un factor de cuplaj supraunitar. Cele doua bobinaje sunt ecranate individual (fiecare separat). Cele doua bobinaje sunt realizate in aer, dar sunt introduse intr-un ecran magnetic comun. Cele doua bobinaje sunt realizate bifilar pe un tor din ferita cu permeabilitate mare.



L1+L2+M+M = 200µH(legare serie in acelasi sens, curentul intra in bornele polarizate) =>50µH + 50µH + 2M = 200µH => M = 50µHL1+L2-M-M = 0(legare in serie similar figurii). M = 50µH verifica ecuatia 50µH + 50µH -2M = 0

Factorul de cuplaj K=M/√L11L22 = 50 * 10-6/√50 * 10-6*50 * 10-6 = 50 * 10-6/50 * 10-6 = 1.K nu este supraunitar, putem elimina unul din cele 4 raspunsuri propuseCum doar valoarea K = 0 corespunde bobinelor necuplate, ecranate individual, putem elimina si un


52 of 133 14/11/2019, 10:21

al doilea raspuns.K = 1 corespunde cuplajului perfect un cuplaj care nu se poate face apropiind doua bobine chiarintroducandu-le intr-un ecran comun, fiindca liniile lor de camp magnetic nu o sa fie identice(maicade un raspuns)Cuplajul aproape perfect se realizeaza bobinand cele doua bobine oe acelasi miez cu µ mare, pentrua concentra liniile de camp in miez, iar cele doua bobine se bobineaza in acelasi timp, bifilar, astfelincat campurile lor magnetice se anuleaza sau se aduna, in functie de modul de inseriere exterioara abornelor. Acest principiu se foloseste la executarea rezistoarelor bobinate 'fara inductivitate L', undefirul rezistiv se pliaza in 2 jumatati, si se bobineaza incepand de la indoitura, astfel incat vor rezultadoua bobine inseriate, cuplate mutual, care isi vor anula reciproc campul magnetic (L total=0) iarrezistenta nu va fi afectata de aceasta tehnica de bobinare.(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)

##92#25F23P/ Doua bobine identice sunt cuplate mutual. Masurate fiecare din ele separat (cu celalalta ingol), inductantele sunt L1=L2=20µH, dar daca sunt legate in serie in acelasi sens, inductantarezultata este de 60µH, iar legate in sens contrar de 20µH. Cat este factorul de cuplaj mutual K?

K=0,1 K=0,2 K=0,3 K=0,5


L11 si L22 sunt inductivitatile proprii ale celor doua bobine, cand nu exista cuplaj intre ele.Din cauza teoriei campului electromagnetic(vezi documentatie link PDF 265kByte) semnele lui Msunt amandoua + sau amandoua -, fiindca fluxul magnetic propriu si fluxul mutual sau se aduna inambele bobine, sau se scad in ambele bobine.Pentru a preciza semnul lui M se foloseste reprezentarea bobinelor cu borne polarizate. daca cei doicurenti i1 si i2 'ataca' la fel bornele polarizate (ambii intra sau ambii ies din aceste borne), atunci inecuatii se considera +M, iar daca i1 si i2 'ataca' in mod diferit aceste borne (un curent intra prinborna polarizata si celalalt curent iese prin borna polarizata) atunci in ecuatii se considera -M.In cazul problemei noaste, este dezbatut cazul particular a doua bobine cuplate mutual si inseriate,cand diportul cu doua bobine cuplate se poate descompune intr-un diport cu trei bobine necuplate,unde putem lucra cu legea lui Ohm, similar circuitelor cu rezistente.


53 of 133 14/11/2019, 10:21

Dupa teoria cat mai lamuritoare de mai sus, revenim la valorile noastre:ecuatiile sunt:

L1+L2+M+M = 60µH(legare serie in acelasi sens, curentul intra in bornele polarizate) =>20µH + 20µH + 2M = 60µH => M = 10µHL1+L2-M-M = 20µH(legare in serie similar figurii). M = 10µH verifica ecuatia 20µH + 20µH- 2M = 20µH

Factorul de cuplaj K=M/√L11L22 = 10 * 10-6/√20 * 10-6*20 * 10-6 = 10 * 10-6/20 * 10-6 = 0.5(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)


K=0,2 K=0,25 K=0,3 K=0,35


L11 si L22 sunt inductivitatile proprii ale celor doua bobine, cand nu exista cuplaj intre ele.Din cauza teoriei campului electromagnetic(vezi documentatie link PDF 265kByte) semnele lui Msunt amandoua + sau amandoua -, fiindca fluxul magnetic propriu si fluxul mutual sau se aduna inambele bobine, sau se scad in ambele bobine.Pentru a preciza semnul lui M se foloseste reprezentarea bobinelor cu borne polarizate. daca cei doicurenti i1 si i2 'ataca' la fel bornele polarizate (ambii intra sau ambii ies din aceste borne), atunci inecuatii se considera +M, iar daca i1 si i2 'ataca' in mod diferit aceste borne (un curent intra prinborna polarizata si celalalt curent iese prin borna polarizata) atunci in ecuatii se considera -M.In cazul problemei noaste, este dezbatut cazul particular a doua bobine cuplate mutual si inseriate,cand diportul cu doua bobine cuplate se poate descompune intr-un diport cu trei bobine necuplate,unde putem lucra cu legea lui Ohm, similar circuitelor cu rezistente.Dupa teoria cat mai lamuritoare de mai sus, revenim la valorile noastre:


54 of 133 14/11/2019, 10:21

ecuatiile sunt:

L1+L2+M+M = 50µH(legare serie in acelasi sens, curentul intra in bornele polarizate) =>20µH + 20µH + 2M = 50µH => M = 5µHL1+L2-M-M = 30µH(legare in serie similar figurii). M = 5µH verifica ecuatia 20µH + 20µH -2M = 30µH



K=0,2 K=0,25 K=0,3 K=0,35




55 of 133 14/11/2019, 10:21

L1+L2+M+M = 125µH(legare serie in acelasi sens, curentul intra in bornele polarizate) =>50µH + 50µH + 2M = 125µH => M = 12.5µHL1+L2-M-M = 75µH(legare in serie similar figurii). M = 12.5µH verifica ecuatia 50µH +50µH - 2M = 75µH

Factorul de cuplaj K=M/√L11L22 = 12.5 * 10-6/√50 * 10-6*50 * 10-6 = 12.5 * 10-6/50 * 10-6 = 0.25(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)


Imposibil. K=0,2 K=0,3 K=0,5



L1+L2+M+M = 150µH(legare serie in acelasi sens, curentul intra in bornele polarizate) =>


56 of 133 14/11/2019, 10:21

50µH + 50µH + 2M = 150µH => M = 25µHL1+L2-M-M = 50µH(legare in serie similar figurii). M = 25µH verifica ecuatia 50µH + 50µH- 2M = 50µH


##96#29F23P/ Doua bobine identice sunt cuplate mutual. Masurate fiecare din ele separat (cu celalalta ingol), inductantele sunt L1=L2=20µH, dar daca sunt legate in serie in acelasi sens, inductantarezultata este de 80µH, iar legate in sens contrar practic nu prezinta inductanta la borne. Cat estefactorul de cuplaj mutual K?

Imposibil. K=0,5 K=1 K=2



L1+L2+M+M = 80µH(legare serie in acelasi sens, curentul intra in bornele polarizate) =>


57 of 133 14/11/2019, 10:21

20µH + 20µH + 2M = 80µH => M = 20µHL1+L2-M-M = 0(legare in serie similar figurii). M = 20µH verifica ecuatia 20µH + 20µH -2M = 0

Factorul de cuplaj K=M/√L11L22 = 20 * 10-6/√20 * 10-6*20 * 10-6 = 20 * 10-6/20 * 10-6 = 1Puteam sa evitam toata teoria si calculele, fiindca atunci cand doua bobine inseriate, cuplate mutual,in polarizare inversa isi anuleaza reciproc inductanta, avem cuplaj maxim, cu K = 1(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)

##97#07C24M/ Un transformator ideal conectat la o retea de 200Vca, alimenteaza in secundar filamentulunui tub electronic care consuma 100 W. Ce curent se consuma de la retea?

0,25A. 0,5A. 1A. Lipsesc date!


Transformatorul ideal are transfer de putere 100%. Daca filamentul primeste in secundar 100W,atunci exact atat se consuma de la retea din primar. Calculam in primar: P = U * I => I =100W/200V = 0.5A(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)


0,25A. 0,5A. 1A. Lipsesc date!


Transformatorul ideal are transfer de putere 100%. Daca filamentul primeste in secundar 200W,atunci exact atat se consuma de la retea din primar. Calculam in primar: P = U * I => I =200W/200V = 1 A(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)


0,125A. 0,25A. 0,5A. Lipsesc date!


Transformatorul ideal are transfer de putere 100%. Daca filamentul primeste in secundar 100W,atunci exact atat se consuma de la retea din primar. Calculam in primar: P = U * I => I =


58 of 133 14/11/2019, 10:21

100W/200V = 0.5A(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)


0,125A. 0,25A. 0,5A. Lipsesc date!


Transformatorul ideal are transfer de putere 100%. Daca filamentul primeste in secundar 25W,atunci exact atat se consuma de la retea din primar. Calculam in primar: P = U * I => I = 25W/200V= 0.125A(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##101#11C24N/ Un transformator ideal conectat la o retea de 200Vca consuma in primar un curent de 0,1Acand alimenteaza in secundar o sarcina rezistiva de 2000 Ω. Cum este raportul sau de transformare(ridicator; coborator)?

Ridicator. Coborator. Este 1:1. Lipsesc date!


Rpri = Upri / Ipri = 200V / 0.1A = 2000Ω Raportul de transformare este 1:1Pentru cine nu crede, iata si demonstratia:Incepem de la principiul de baza al transformatorului ideal: transfer de putere 100%. P1(primar) =P2(secundar);P1 = P2 => U1I1 = U2I2 => U12R1 = U22R2 => (U12 / U22) = R1 / R2 => (U1 / U2)2 = R1 / R2;[Stim chiar atat ca n1/n2 = U1 / U2]Inlocuim si avem (n1 / n2)2 = R1 / R2, de aici reiese n1/n2 = √R1 / R2n1/n2 = √2000Ω/2000Ω = √1 = 1. Raportul de transformare n1 / n2 este 1:1(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)

##102#12C24N/ Un transformator ideal conectat la o retea de 200Vca consuma in primar un curent de0,1A cand alimenteaza in secundar o sarcina rezistiva de 200 Ω. Cum este raportul sau detransformare (ridicator; coborator)?



Problema suna a pacaleala, nu-i asa? Daca am un transformator pe a carui primar pun 200V c.a. si


59 of 133 14/11/2019, 10:21

pun o rezistenta in secundar, rezistenta nu poate modifica tipul transformatorului, coborator sauridicator, nu? Doar ca rezistenta de sarcina se 'reflecta' in primar, e si ea simtita mai mare sau maimica in functie de raportul de transformare, si astfel influenteaza curentul absorbit de la sursa.Rpri = Upri / Ipri = 200V / 0.1A = 2000Ω2000 Ω in primar, 200 Ω in secundar, raportul de transformare este coborator.Pentru cine nu crede, fiindca ne bazam pe experienta, iata si demonstratia:Incepem de la principiul de baza al transformatorului ideal: transfer de putere 100%. P1(primar) =P2(secundar);P1 = P2 => U1I1 = U2I2 => U12R1 = U22R2 => (U12 / U22) = R1 / R2 => (U1 / U2)2 = R1 / R2;[Stim chiar atat ca n1/n2 = U1 / U2]Inlocuim si avem (n1 / n2)2 = R1 / R2, de aici reiese n1/n2 = √R1 / R2n1/n2 = √2000Ω/200Ω = √10 = 3.16. Raportul de transformare n1 / n2 este 3.16:1(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)

##103#13C24N/ Un transformator ideal conectat la o retea de 200Vca consuma in primar un curent de0,1A cand alimenteaza in secundar o sarcina rezistiva de 20KΩ. Cum este raportul sau detransformare (ridicator; coborator)?



Problema suna a pacaleala, nu-i asa? Daca am un transformator pe a carui primar pun 200V c.a. sipun o rezistenta in secundar, rezistenta nu poate modifica tipul transformatorului, coborator sauridicator, nu? Doar ca rezistenta de sarcina se 'reflecta' in primar, e si ea simtita mai mare sau maimica in functie de raportul de transformare, si astfel influenteaza curentul absorbit de la sursa.Rpri = Upri / Ipri = 200V / 0.1A = 2000Ω2000 Ω in primar, 20 kΩ in secundar, raportul de transformare este ridicator.Pentru cine nu crede, fiindca ne bazam pe experienta, iata si demonstratia:Incepem de la principiul de baza al transformatorului ideal: transfer de putere 100%. P1(primar) =P2(secundar);P1 = P2 => U1I1 = U2I2 => U12R1 = U22R2 => (U12 / U22) = R1 / R2 => (U1 / U2)2 = R1 / R2;[Stim chiar atat ca n1/n2 = U1 / U2]Inlocuim si avem (n1 / n2)2 = R1 / R2, de aici reiese n1/n2 = √R1 / R2n1/n2 = √2000Ω/20000Ω = √1/10 = 1/3.16. Raportul de transformare n1 / n2 este 1:3.16(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)

##104#14C24N/ Un transformator ideal conectat la o retea de 200Vca consuma in primar un curent de80mA cand alimenteaza in secundar o sarcina rezistiva de 2000 Ω. Cum este raportul sau detransformare (ridicator; coborator)?

Ridicator. Coborator. Este 1:1 . Lipsesc date!



60 of 133 14/11/2019, 10:21

Problema suna a pacaleala, nu-i asa? Daca am un transformator pe a carui primar pun 200V c.a. sipun o rezistenta in secundar, rezistenta nu poate modifica tipul transformatorului, coborator sauridicator, nu? Doar ca rezistenta de sarcina se 'reflecta' in primar, e si ea simtita mai mare sau maimica in functie de raportul de transformare, si astfel influenteaza curentul absorbit de la sursa.Rpri = Upri / Ipri = 200V / 0.08A = 2500Ω2500 Ω in primar, 2000 Ω in secundar, raportul de transformare este coborator.Pentru cine nu crede, fiindca ne bazam pe experienta, iata si demonstratia:Incepem de la principiul de baza al transformatorului ideal: transfer de putere 100%. P1(primar) =P2(secundar);P1 = P2 => U1I1 = U2I2 => U12R1 = U22R2 => (U12 / U22) = R1 / R2 => (U1 / U2)2 = R1 / R2;[Stim chiar atat ca n1/n2 = U1 / U2]Inlocuim si avem (n1 / n2)2 = R1 / R2, de aici reiese n1/n2 = √R1 / R2n1/n2 = √2500Ω/2000Ω = √1.25 = 1.12. Raportul de transformare n1 / n2 este 1.12:1(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)

##105#15D24P/ Ce modificari sufera inductia magnetica in miez B si curentul primar de mers in gol Io aleunui tansformator de retea, daca se scot aproximativ 10% din tole?

B creste; Io scade. B creste; Io creste. B scade; Io scade. B scade; Io creste.


##106#16D24P/ Ce modificari sufera inductia magnetica in miez B si curentul primar de mers in gol Io aleunui tansformator de retea, daca se scot aproximativ 10% din spirele infasurarii primare?

B scade; Io scade. B scade; Io creste. B creste; Io scade. B creste; Io creste.


##107#17D24P/ Ce modificari sufera inductia magnetica in miez B si curentul primar de mers in gol Io aleunui tansformator de retea, daca se adauga miezului aproximativ 10% din tole?

B creste; Io scade. B creste; Io creste. B scade; Io scade. B scade; Io creste.


##108#18D24P/ Ce modificari sufera inductia magnetica in miez B si curentul primar de mers in gol Io aleunui tansformator de retea, daca se adauga la infasurarea primara aproximativ 10% din spire?

B scade; Io scade. B scade; Io creste.


61 of 133 14/11/2019, 10:21

B creste; Io scade. B creste; Io creste.


##109#03C25K/ Care este particularitatea caracteristica a unei diode tunnel?

Rezistenta mare cand este polarizata in sens de conductie. Un coeficient PEV foarte inalt. Un raport foarte mare curent direct/ curent invers. Existenta unei regiuni cu rezistenta dinamica negativa.


Dioda tunel are o zona pe caracteristica unde se comporta ca o rezistenta negativa, si poateamplifica semnale.(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)

##110#04C25K/ Care dintre tipurile de diode este capabil sa amplifice semnale si chiar sa oscileze?

Diodele planar ne epitaxiale cu contacte din iridiu. Diodele tunnel in orice executie. Diodele Shotky in executie fara bariera. Diodele cu avalansa controlata (varactor).


Dioda tunel are o zona pe caracteristica unde se comporta ca o rezistenta negativa, si poateamplifica semnale.(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)

##111#07C25/ Care este aplicatia cea mai raspandita pentru diodele 'cu purtatori fierbinti' (hot carrier)?

Pentru comutarea semnalelor mari de RF, cum ar fi trecerea emisie/ receptie intransceivere.

In oscilatoarele comandate in tensiune pe functia de inductanta comandata electronic. Ca referinte de tensiune compensate termic. In detectoare sau mixere pentru VHF/UHF.


Aceasta este o mostra din faptul ca la noi la scoala inca se invata istoria meseriei, in loc de meserie.(citat din yo6gzj).Dioda "cu purtatori fierbinti" se numeste mai nou si Shottky, asa cum la "ventil" i se spune mai nou"dioda".Dioda Schottky, prin tensiunea de prag mica si frecventa mare la care poate lucra, se foloseste tipicin 2 clase de aplicatii - detectie la semnale de frecventa foarte mare(raspunsul corect: In detectoaresau mixere pentru VHF/UHF.) - a doua aplicatie, data de tensiunea de deschidere mica, esteutilizarea lor in redresoare de curenti mari, joasa frecventa: caderea de tensiune fiind mica, se pierdemai putina energie, sunt necesare radiatoare mai mici, samd.(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2011)


62 of 133 14/11/2019, 10:21

##112#09C25M/ Care este aplicatia cea mai raspandita pentru diodele PIN?

Ca generator de armonice in multiplicatoarele de frecventa pentru microunde. In mixerele cu zgomot mic pentru VHF/UHF. Ca redresoare rapide pentru sursele in comutatie. Pentru comutarea semnalelor de RF la puteri mici si mijlocii.


Dioda PIN este o dioda care se comporta ca o dioda obisnuita doar la frecvente foarte mici alesemnalului. In radiofrecventa, ea se comporta foarte asemanator cu un rezistor perfect. Rezistenta eiin RF este direct proportionala cu curentul direct prin dioda. Cu curentul Ibias se poate comanda orezistenta intre 0.1Ω si cativa kΩ(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##113#10D25M/ Ce tip special de diode se foloseste in atenuatoarele de RF comandate electronic?

Diode tunnel. Diode varactor. Diode Shotky. Diode PIN.



##114#11C25M/ Ce tip special de diode se foloseste in comutarea semnalelor de RF la puteri mici simijlocii?

Diode Shotky. Diode PIN. Diode tunnel. Diode varactor.



##115#13C26K/ Care din simbolurile din figura reprezinta o tetroda MOS cu canal P?


63 of 133 14/11/2019, 10:21

A B C D


Recunoasteti simbolul.(rezolvare: YO6OWN)

##116#14C26K/ Care din simbolurile din figura reprezinta o tetroda MOS cu canal N?

A B C D



##117#16C26L/ Care din simbolurile din figura reprezinta o tetroda MOS cu canal N?

A B C D


Recunoasteti simbolul.


64 of 133 14/11/2019, 10:21

(rezolvare: YO6OWN)

##118#19C26L/ Care din simbolurile din figura reprezinta o tetroda MOS cu canal P?

A B C D



##119#04C27/ Cat este in general temperatura maxima permisa in zonele de imbinare a balonului din sticlacu bornele metalice ale tuburilor electronice de putere (valoare aproximativa)?

80-100 grade. 150-200 grade. 250-300 grade 300-450 grade.


Avem o imbinare de 2 materiale: sticla si metal, care au 2 coeficienti de dilatare diferiti. E clar capeste o temperatura T0 dilatarile diferite vor duce la craparea sticlei si fisurarea tubului.Temperatura T0 este data de catalog, folosita in proiectare.(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)

##120#05C27/ Cat este in general temperatura maxima permisa a jonctiunii unui tranzistor cu siliciu(valoare aproximativa)?

60-80 grade. 80-90 grade. 100-150 grade 200-250 grade.


Daca nu mai putem tine mana pe capsula, atunci la exterior temperatura a trecut de 70°C, iar ininterior a trecut de 180°C, o valoare peste temperatura de lucru nominala. Data de catalog.(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##121#06D27J/ De ce de regula ceramica 'de beriliu' (cu oxid de beriliu) folosita in constructia


65 of 133 14/11/2019, 10:21

tranzistoarelor sau a tuburilor este colorata in roz? Este culoarea sa naturala. Nu exista nici o regula in acest sens. Pentru a avertiza utilizatorul ca este periculoasa pentru sanatate. Pentru a avertiza utilizatorul ca poate fi exploatata la temperaturi mai mari.


BeO, culoare naturala: alb mat, punct de topire: 2530°C, clasificare EU: Foarte toxic(T+) Clasacarcinogena(cancer): Categoria 2. Se foloseste sub forma de pulbere sinterizata, cand arecaracteritici mecanice ceramice. Se foloseste in semiconductori RF de inalta performanta, fiindcaare conductanta termica mai buna decat Al2O3. Folosit ca ceramica structurala in tuburile de inaltaperformanta, magnetroane si laseri cu gaz. Pudra de Oxid de Beriliu este cancerigena daca esteinghitita sau inspirata si produce boala de plamani numita berilioza. (sursa: wikipedia.org)(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)

##122#07D27J/ Care este avantajul principal al utilizarii ceramicei 'de beriliu' (cu oxid de beriliu) incostructia tranzistoarelor sau a tuburilor?

Conductibilitatea termica aproape cat a alamei. Rigiditatea dielectrica aproape cat a cuartului. Pe scara duritatii este imediat sub diamant. Spre deosebire de alte materiale ceramice, componentele se realizeaza prin turnare, ca in

cazul sticlei.


BeO, culoare naturala: alb mat, punct de topire: 2530°C, clasificare EU: Foarte toxic(T+) Clasacarcinogena(cancer): Categoria 2. Se foloseste sub forma de pulbere sinterizata, cand arecaracteritici mecanice ceramice. Se foloseste in semiconductori RF de inalta performanta, fiindcaare conductanta termica mai buna decat Al2O3. Folosit ca ceramica structurala in tuburile de inaltaperformanta, magnetroane si laseri cu gaz. Pudra de Oxid de Beriliu este cancerigena daca esteinghitita sau inspirata si produce boala de plamani numita berilioza. (sursa: wikipedia.org)(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)

##123#02C28J/ Care din simbolurile din figura reprezinta un circuit logic de tip 'SI' (AND)?

A B C D



66 of 133 14/11/2019, 10:21


##124#03C28J/ Care din simbolurile din figura reprezinta un circuit logic de tip 'SAU' (OR)?

A B C D




A B C D


Raspuns general: exista 3 circuite logice de baza: AND=SI - simbolul mai rotund(arc roman daca arfi o arcada), OR=SAU - simbolul rotund-ascutit(arc gotic, daca ar fi arcada) si NOT(INVERTOR) -Simbolul de tip triunghi, cu cerculet pe iesire. Simbolul triunghi, fara cerculet este circuitulBUFFER, dar nu indeplineste functie de circuit logic, doar de repetor.Cerculetul, simbolizeaza functia de negare NOT, si se poate gasi pe oricare intrare sau iesire alecircuitelor logice de baza(AND, OR, NOT), tranformandu-le dupa caz.AND cu cerculet pe iesire este un AND + NOT pe iesire, devine NANDOR cu cerculet pe iesire este un OR + NOT pe iesire, devine NORCerculetul NOT poate 'migra' de la intrare la iesire, 'transformand' circuitul peste care 'sar' - a)UnOR cu intrarile negate este echivalent cu un NAND(si transformarea NAND - OR cu intrarilenegate este valabila) b)Un AND cu intrarile negate este echivalent cu un NOR, si invers c)Uninversor este echivalent cu un buffer cu intrarea negata si invers(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)


67 of 133 14/11/2019, 10:21

##126#08C28J/ Care din simbolurile din figura reprezinta un circuit logic de tip 'INVERTOR' (NOT)?

A B C D



##127#09C28J/ Care din simbolurile din figura reprezinta un circuit logic de tip 'SI-NU' NAND)?

A B C D


Raspuns general: exista 3 circuite logice de baza: AND=SI - simbolul mai rotund(arc roman daca arfi o arcada), OR=SAU - simbolul rotund-ascutit(arc gotic, daca ar fi arcada) si NOT(INVERTOR) -Simbolul de tip triunghi, cu cerculet pe iesire. Simbolul triunghi, fara cerculet este circuitulBUFFER, dar nu indeplineste functie de circuit logic, doar de repetor.Cerculetul, simbolizeaza functia de negare NOT, si se poate gasi pe oricare intrare sau iesire ale


68 of 133 14/11/2019, 10:21

circuitelor logice de baza(AND, OR, NOT), tranformandu-le dupa caz.AND cu cerculet pe iesire este un AND + NOT pe iesire, devine NANDOR cu cerculet pe iesire este un OR + NOT pe iesire, devine NORCerculetul NOT poate 'migra' de la intrare la iesire, 'transformand' circuitul peste care 'sar' - a)UnOR cu intrarile negate este echivalent cu un NAND(si transformarea NAND - OR cu intrarilenegate este valabila) b)Un AND cu intrarile negate este echivalent cu un NOR, si invers c)Uninversor este echivalent cu un buffer cu intrarea negata si invers(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##128#10C28J/ Care din simbolurile din figura reprezinta un circuit logic de tip 'SAU-NU' (NOR)?

A B C D




A B C


69 of 133 14/11/2019, 10:21

D



##130#20C28K/ Pentru o trioda cu vid se cunosc panta S=3mA/V si factorul de amplificare µ=30. Cat esterezistenta sa interna Ri?

Ri=1kΩ Ri=9kΩ Ri=10kΩ Ri=90kΩ


In c.c. avem:S = IA/UG;Ri = 1/(IA/UA);µ=UA/UG;Inlocuind, avem Ri = 1/(S*UG/µ*UG) = µ/S = 30/3 [V/mA] = 10kΩ(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)

##131#21C28K/ Pentru o trioda cu vid se cunosc panta S=5mA/V si factorul de amplificare µ=30. Cat esterezistenta sa interna Ri?

Ri=5kΩ Ri=6kΩ Ri=10kΩ Ri=12kΩ


In c.c. avem:S = IA/UG;Ri = 1/(IA/UA);µ=UA/UG;Inlocuind, avem Ri = 1/(S*UG/µ*UG) = µ/S = 30/5 [V/mA] = 6kΩ(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)


70 of 133 14/11/2019, 10:21

##132#22C28K/ Pentru o trioda cu vid se cunosc panta S=3mA/V si rezistenta interna Ri=3KΩ. Cat estefactorul de amplificare µ?

µ=6 µ=9 µ=60 µ=90


In c.c. avem:S = IA/UG;Ri = 1/(IA/UA);µ=UA/UG;Inlocuind, avem Ri = 1/(S*UG/µ*UG) = µ/S deci µ = Ri * S = 3[V/mA] * 3[mA/V] = 9(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)

##133#23C28K/ Pentru o trioda cu vid se cunosc panta S=4mA/V si rezistenta interna Ri=5KΩ. Cat estefactorul de amplificare µ?

µ=9 µ=18 µ=20 µ=40


In c.c. avem:S = IA/UG;Ri = 1/(IA/UA);µ=UA/UG;Inlocuind, avem Ri = 1/(S*UG/µ*UG) = µ/S deci µ = Ri * S = 5[V/mA] * 4[mA/V] = 20(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)

##134#24C28K/ Pentru o trioda cu vid se cunosc rezistenta interna Ri=3KΩ si factorul de amplificareµ=30. Cat este panta S?

S=3mA/V S=6mA/V S=9mA/V S=10mA/V


In c.c. avem:S = IA/UG;Ri = 1/(IA/UA);µ=UA/UG;Inlocuind, avem Ri = 1/(S*UG/µ*UG) = µ/S deci S= µ / Ri = 30 / 3[V/mA] = 10 mA/V(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)


71 of 133 14/11/2019, 10:21

##135#25C28K/ Pentru o trioda cu vid se cunosc rezistenta interna Ri=5KΩ si factorul de amplificareµ=30. Cat este panta S?

S=3mA/V S=6mA/V S=9mA/V S=10mA/V


In c.c. avem:S = IA/UG;Ri = 1/(IA/UA);µ=UA/UG;Inlocuind, avem Ri = 1/(S*UG/µ*UG) = µ/S deci S= µ / Ri = 30 / 5[V/mA] = 6 mA/V(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)

##136#05C31/ Doua condensatoare C1 si C2, de acelasi tip si cu aceiasi capacitate, sunt conectate in serie,iar la bornele ansamblului se aplica o tensiune de.curent continuu. Tenisiunile masurate cuvoltmetrul electronic la bornele celor doua condensatoare sunt: Uc1=100V, Uc2=300V. Care dintreele are pierderile cele mai mari?

C1 C2 Nu este posibil ca cele doua tensiuni sa fie inegale. Cele doua condensatoare au pierderi egale, dar tensiunea la bornele lui C2 este mai mare

pentru ca el este conectat probabil spre borna pozitiva.


Condensatorul cu pierderi in c.c. este modelat ca un condensator ideal pus in paralel cu un rezistor -care simuleaza pierderile. Acest rezistor este de valoare foarte mare pentru un condensator valid, side valoare mai mica, pentru un condensator cu pierderi/defecte. Pentru condensatorul in sc.c. R=0.Pentru problema noastra, dupa o perioada de incarcare a condensatorilor, in schema raman doarrezistentele de pierdere: pe rezistenta mai mica, tensiunea este mai mica(RC1 in cazul problemei).Deci C1 este condensatorul cu pierderi.(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##137#06C31J/ Un circuit serie R,C este alimentat de la un generator de semnal sinusoidal. Tensiunea labornele intregului grup este de 500V, iar tensiunea la bornele rezistorului este Ur=400V. Cat estetensiunea Uc la bornele condensatorului?

Uc=100V Uc=200V Uc=300V Uc=400V



72 of 133 14/11/2019, 10:21

Rezolvam prin metoda vectoriala. (Figura este doar orientativa, pentru principiu.) In triunghiuldreptunghic, avem ipotenuza U = 500V, o latura Ur = 400V. Aplicam teorema lui Pitagora si aflamcealalta latura Uc=300V.(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##138#07C31J/ Un circuit serie R,C este alimentat de la un generator de semnal sinusoidal. Tensiunea labornele intregului grup este de 5V, iar tensiunea la bornele rezistorului este Ur=4V. Cat estetensiunea Uc la bornele condensatorului?



Rezolvam prin metoda vectoriala. (Figura este doar orientativa, pentru principiu.) In triunghiuldreptunghic, avem ipotenuza U = 5V, o latura Ur = 4V. Aplicam teorema lui Pitagora si aflamcealalta latura Uc=3V.(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##139#08C31J/ Un circuit serie R,C este alimentat de la un generator de semnal sinusoidal. Tensiunea labornele intregului grup este de 500mV, iar tensiunea la bornele rezistorului este Ur=400mV. Cat estetensiunea Uc la bornele condensatorului?

Uc=100mV Uc=200mV Uc=300mV Uc=400mV



73 of 133 14/11/2019, 10:21

Rezolvam prin metoda vectoriala. (Figura este doar orientativa, pentru principiu.) In triunghiuldreptunghic, avem ipotenuza U = 500mV, o latura Ur = 400mV. Aplicam teorema lui Pitagora siaflam cealalta latura Uc=300mV.(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##140#10C31K/ Se da un circuit serie R,L,C alimentat in curent alternativ sinusoidal. Tensiunea la borneleinductantei este Ul=300V, cea de la bornele condensatorului este Uc=300V, iar cea de la borneleintregului circuit este Ub=50V. Cat este tensiunea la bornele rezistentei?

50V 250V 350V 650V


Rezolvarea rapida: Circuitul RLC serie este la frecventa de rezonanta, cand UL = UC; UL si UC suntintotdeauna in anti-faza. In cazul rezonantei, Ub = Ur = 50V.Rezolvare prin reprezentare fazoriala(cu versori), vezi figura: UC este in antifaza cu UL. Fiindinseriate, prin elementele de circuit curentul este unic. Fiindca UL = UC, rezultanta lor este zero, iarrezultanta Ub = UrRezolvare analitica: Fata de curent, In curent alternativ, circuitul este compus din impedante.Aplicam Kirchoff in instantaneu pe ochiul de retea: Ub = Ur + Ul + UcDe aici reiese Ur = 50V. Uc este -300V, semnul arata ca e in antifaza.(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##141#11D31K/ Se da un circuit serie R,L,C alimentat in curent alternativ sinusoidal. Tensiunea la borneleinductantei este Ul=300V, cea de la bornele intregului circuit este Ub=50V, iar cea de la bornelerezistentei este Ur=50V. Cat este tensiunea la bornele condensatorului?

50V 250V 300V 350V



74 of 133 14/11/2019, 10:21

Rezolvarea rapida: Circuitul RLC serie este la frecventa de rezonanta, cand UL = UC, dar in anti-faza. Raspuns: UC = 300VRezolvare prin reprezentare fazoriala(cu versori), vezi figura: UC este in antifaza cu UL. Fiindinseriate, prin elementele de circuit curentul este unic. Pentru ca rezultanta Ub = Ur, trebuie ca UL =UC, dar in anti-faza.Rezolvare analitica: Fata de curent, In curent alternativ, circuitul este compus din impedante.Aplicam Kirchoff pe ochiul de retea: Ub = UR + UL + UCDe aici reiese UC = - 300V. Semnul - arata anti-faza.(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##142#12E31/ Cat este rezistenta echivalenta Rb la bornele circuitului din figura?

Rb=r Rb=2r Rb=3rRb=4r


Incepem sa evaluam schema dinspre dreapta inspre stanga:2r || 2r = rr + r = 2r2r || 2r = rr + r = 2r2r || 2r = rr + r = 2r(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)



75 of 133 14/11/2019, 10:21



Schema este doar aparent complicata, fiind prezentata in mod complicat ochiului nostru. Dacaincercam sa rearanjam schema, considerand conductoarele mai 'elastice', vom observa ca de fapttoate cele 5 rezistente sunt in paralel. Fiind de valoare egala, Rb = 5r / 5 = r. Cine nu crede, sacalculeze dupa formula.(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)




Schema este doar aparent complicata, fiind prezentata in mod complicat ochiului nostru. Dacaincercam sa rearanjam schema, considerand conductoarele mai 'elastice', vom observa ca de faptcele trei rezistoare de valoare 6r sunt in paralel, iar acest ansamblu este inseriat cu rezistorul devaloare r.6r || 6r || 6r = 2r; 2r + r = 3r(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##145#15D31/ Cat este rezistenta echivalenta Rb la bornele circuitului din figura?

Rb=r


76 of 133 14/11/2019, 10:21

Rb=2r Rb=3r Rb=4r


Incepem sa evaluam schema dinspre dreapta inspre stanga:r inseriat cu r = 2r2r || 2r = rr + r + 2r = 4r(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)




Schema este doar aparent complicata, fiind prezentata in mod complicat ochiului nostru. Dacaanalizam schema eventual cu creioane colorate, incercand sa o rearanjam, vom observa ca de fapttoate cele 5 rezistente sunt in paralel. Fiind de valoare egala, Rb = 5r / 5 = r. Cine nu crede, sacalculeze dupa formula.(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##147#17E31L/ Daca ampermetrele din figura alaturata sunt ideale (rezistenta interna nula), iar cele treirezistoare au valoarea r=30Ω, atunci cat este rezistenta echivalenta Rb la bornele intregului circuit?

Rb=10Ω Rb=30Ω Rb=60Ω Rb=90Ω



77 of 133 14/11/2019, 10:21

Este o alta problema in care se complica intentionat schema. Nu ne intreaba nimeni cat arataampermetrele, curentii, etc. Din enunt, ampermetrele sunt ideale, adica se pot elimina de pe schema,inlocuindu-le cu conductoare. Mai trebuie sa observam doar ca cele 3 rezistoare sunt montate inparalel, deci Rb = r / 3 = 30Ω / 3 = 10Ω(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##148#18F31L/ Daca ampermetrele din figura alaturata sunt ideale (rezistenta interna nula),U=30V, iar celetrei rezistoare au valoarea r=30Ω, atunci ce curent indica ampermetrul A4?

0,33A 1A 2A 3A


Schema o putem simplifica inlocuind A1, A2 si A3 cu conductoare fiindca ampermetrele sunt ideale- se monteaza in serie. Mai trebuie sa observam doar ca cele 3 rezistoare sunt montate in paralel,deci Rb = r / 3 = 30Ω / 3 = 10ΩCurentul total indicat de A4 va fi U / Rb = 30V / 10Ω = 3A(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)


0,33A 1A 2A 3A


Schema o putem simplifica inlocuind A1, A2 si A4 cu conductoare fiindca ampermetrele sunt ideale- se monteaza in serie. Mai trebuie sa observam doar ca cele 3 rezistoare sunt montate in paralel,deci Rb = r / 3 = 30Ω / 3 = 10ΩConform regulii divizorului de curent, curentul total printr-o rezistenta a circuitului va fi o treime


78 of 133 14/11/2019, 10:21

din curentul total I total = U / Rb = 30V / 10Ω = 3AA3 alimenteaza 2 din cele 3 rezistente, va arata deci 3A * 2/3 = 2 A(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)


0,33A 1A 2A 3A


Schema o putem simplifica inlocuind A1, A3 si A4 cu conductoare fiindca ampermetrele sunt ideale- se monteaza in serie. Mai trebuie sa observam doar ca cele 3 rezistoare sunt montate in paralel,deci Rb = r / 3 = 30Ω / 3 = 10ΩConform regulii divizorului de curent, curentul total printr-o rezistenta a circuitului va fi o treimedin curentul total I total = U / Rb = 30V / 10Ω = 3AA2 alimenteaza 2 din cele 3 rezistente, va arata deci 3A * 2/3 = 2 A(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)


0,33A 1A 2A3A


Schema o putem simplifica inlocuind A2, A3 si A4 cu conductoare fiindca ampermetrele sunt ideale- se monteaza in serie. Mai trebuie sa observam doar ca cele 3 rezistoare sunt montate in paralel,deci Rb = r / 3 = 30Ω / 3 = 10ΩConform regulii divizorului de curent, curentul total printr-o rezistenta a circuitului va fi o treime


79 of 133 14/11/2019, 10:21

din curentul total I total = U / Rb = 30V / 10Ω = 3AA1 alimenteaza unul din cele 3 rezistente, va arata deci 3A * 3 = 1 A(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##152#32E31/ Daca circuitul din figura contine componente ideale, atunci ce valoare va avea tensiunea labornele A, B (Uab) indicata de voltmetrul U?

Uab=0V Uab=25V Uab=50V Uab=100V


Este o pacaleala pentru ochi, rezistentele sunt aranjate mai neobisnuit. De fapt, cele 4 rezistente dinstanga formeaza o punte Wheatstone, si se poate rearanja ca in figura generala. Se observa ca punteaeste in echilibru - rezistentele sunt egale, deci tensiunea intre punctele A si B este zero. Tensiuneafiind zero, pe rezistenta din dreapta, paralela cu voltmetrul, nu avem curent, ea se poate scoate dinschema.Mai simplist: In acest caz particular, puntea este alcatuita din doua divizoare identice de tensiune.Punctele A si B ale divizoarelor se afla la acelasi potential, 50V(divizoarele sunt de tipul /2). UAB =VA - VB = 50V - 50V = 0.(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)

##153#33E31/ Daca circuitul din figura contine componente ideale, atunci ce valoare va indicaampermetrul A care este de tipul 'cu zero la mijlocul scalei'?

0,5A la stanga lui zero. zero Amperi. 0,5A la dreapta lui zero. 0,25A la dreapta lui zero.


80 of 133 14/11/2019, 10:21


Este o pacaleala pentru ochi, rezistentele sunt aranjate mai neobisnuit. De fapt, cele 4 rezistente dinstanga formeaza o punte Wheatstone, si se poate rearanja ca in figura generala. Se observa ca punteaeste in echilibru - rezistentele sunt egale, deci tensiunea intre punctele A si B este zero. Tensiuneafiind zero, pe rezistenta din dreapta, in serie cu ampermetrul, nu avem curent, ea se poate scoate dinschema.Mai simplist: In acest caz particular, puntea este alcatuita din doua divizoare identice de tensiune.Punctele A si B ale divizoarelor se afla la acelasi potential, 5V(divizoarele sunt de tipul /2). UAB =VA - VB = 5V - 5V = 0.(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)

##154#07D32K/ La un circuit rezonant paralel capacitatea totala de acord variaza intre valoarea minimaCm = 20pF si cea maxima CM = 180 pF. Daca inductanta circuitului ramane constanta, cat estevaloarea raportului intre frecventa maxima de acord fM (corespunzatoare lui Cm) si cea minima fm(corespunzatoare lui CM)?

fM/fm = 3 fM/fm = 2,5 fM/fm = 2 fM/fm = 1,5


Folosim formula Thomson: f = 1/(2* π * √L * C); De aici fM / fm = √L * CM / √L * Cm = (√L *√CM) / (√L * √Cm) = √CM / √CM = √CM/Cm = √180/20 = √9 = 3(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)


fM/fm = 3 fM/fm = 2,5 fM/fm = 2 fM/fm = 1,5




fM/fm = 3 fM/fm = 2,5 fM/fm = 2


81 of 133 14/11/2019, 10:21

fM/fm = 1,5



##157#10C32L/ Ce caracter (inductiv sau capacitiv) are reactanta la bornele unui circuit rezonant serie LCla frecvente mai mari decat frecventa de rezonanta proprie?

Totdeauna inductiv. Inductiv numai daca L/C<1 si capacitiv in celelalt caz. Capacitiv numai daca L/C<1 si inductiv in celelalt caz. Totdeauna capacitiv.


La rezonanta, UL = -UC, rezultanta este zero, sistemul se comporta ca un scurt-circuit. Odata cucresterea frecventei, XL = ωL creste, iar XC = 1/ωC scade, astfel ca peste frecventa de rezonantaUL>UC, caracterul circuitului fiind inductiv.(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)

##158#11C32L/ Ce caracter (inductiv sau capacitiv) are reactanta la bornele unui circuit rezonant serie LCla frecvente mai mici decat frecventa de rezonanta proprie ?

Totdeauna inductiv. Inductiv numai daca L/C<1 si capacitiv in celelalt caz. Capacitiv numai daca L/C<1 si inductiv in celelalt caz. Totdeauna capacitiv.


La rezonanta, UL = -UC, rezultanta este zero, sistemul se comporta ca un scurt-circuit. Odata cuscaderea frecventei, XL = ωL scade, iar XC = 1/ωC creste, astfel ca sub frecventa de rezonanta UL <UC, caracterul circuitului fiind capacitiv.


82 of 133 14/11/2019, 10:21


##159#12C32L/ Ce caracter (inductiv sau capacitiv) are reactanta la bornele unui circuit rezonant LCparalel la frecvente mai mici decat frecventa de rezonanta proprie?

Totdeauna inductiv. Inductiv numai daca L/C<1 si capacitiv in alt caz. Capacitiv numai daca L/C<1 si inductiv in alt caz. Totdeauna capacitiv.


Stim ca circuitul LC paralel are la rezonanta impedanta maxima, si mai mica alfel. Cu scadereafrecventei de rezonanta, XC = 1/ωC incepe sa creasca si XL = ωL sa scada. Dar stiind ca impedantacircuitului scade cu scaderea frecventei sub frecventa de rezonanta, se observa ca bobina contribuiecu scaderea de impedanta, nu condensatorul. Avem caracter inductiv(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)

##160#13C32L/ Ce caracter (inductiv sau capacitiv) are reactanta la bornele unui circuit rezonant paralelLC la frecvente mai mari decat frecventa de rezonanta proprie?

Totdeauna inductiv. Inductiv numai daca L/C<1 si capacitiv in celelalte cazuri. Capacitiv numai daca L/C<1 si inductiv in celelalte cazuri. Totdeauna capacitiv.


Stim ca circuitul LC paralel are la rezonanta impedanta maxima, si mai mica alfel. Cu crestereafrecventei de rezonanta, XC = 1/ωC incepe sa scada si XL = ωL sa creasca. Dar stiind ca impedantacircuitului scade cu cresterea frecventei peste frecventa de rezonanta, se observa ca nu bobinacontribuie cu scaderea de impedanta, ci condensatorul. Avem caracter capacitiv.(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)

##161#18C32N/ Un amplificator de RF cu un singur circuit acordat este reglat pentru frecventa centrala de7000kHz si prezinta o atenuare de -3dB la frecventele: 7035 kHz si 6965 kHz. Cat este factorul decalitate in sarcina Qs al circuitului sau acordat?

Qs=25 Qs=50 Qs=75 Qs=100


Qs = F0 / Largimea de banda = F0 / ΔFQs = 7000kHz / (7035kHz - 6965kHz) = 7000 / 70 = 100Qs = 100(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##162#19C32N/ Un amplificator de RF cu un singur circuit acordat este reglat pentru frecventa centrala de


83 of 133 14/11/2019, 10:21

10MHz si prezinta o atenuare de -3dB la frecventele: 9950kHz si 10050 kHz. Cat este factorul decalitate in sarcina Qs al circuitului sau acordat?

Qs=25 Qs=50 Qs=75 Qs=100



##163#20C32N/ Un amplificator de RF cu un singur circuit acordat este reglat pentru frecventa centrala de7000kHz si prezinta o atenuare de -3dB la frecventele: 7070 kHz si 6930 kHz. Cat este factorul decalitate in sarcina Qs al circuitului sau acordat?

Qs=25 Qs=50 Qs=75 Qs=100



##164#21C32N/ Un amplificator de RF cu un singur circuit acordat este reglat pentru frecventa centrala de7000kHz si prezinta o atenuare de -3dB la frecventele: 7140kHz si 6860kHz. Cat este factorul decalitate in sarcina Qs al circuitului sau acordat?

Qs=25 Qs=50 Qs=75 Qs=100



##165#22C32N/ Un amplificator de RF cu un singur circuit acordat este reglat pentru frecventa centrala de10MHz si prezinta o atenuare de -3dB la frecventele: 9,8MHz si 10,2MHz. Cat este factorul decalitate in sarcina Qs al circuitului sau acordat?

Qs=25


84 of 133 14/11/2019, 10:21

Qs=50 Qs=75 Qs=100


Qs = F0 / Largimea de banda = F0 / ΔFQs = 10MHz / (10.2MHz - 9.8MHz) = 10 / 0.4 = 25Qs = 25(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##166#23C32N/ Un amplificator de RF cu un singur circuit acordat este reglat pentru frecventa centrala de10MHz si prezinta o atenuare de -3dB la frecventele: 9900kHz si 10100 kHz. Cat este factorul decalitate in sarcina Qs al circuitului sau acordat?

Qs=25 Qs=50 Qs=75 Qs=100



##167#24C32N/ Un amplificator de RF cu un singur circuit acordat este reglat pentru frecventa centrala de10MHz si prezinta o atenuare de -3dB la frecventele: 9950kHz si 10050 kHz. Cat este factorul decalitate in sarcina Qs al circuitului sau acordat?

Qs=25 Qs=50 Qs=75 Qs=100



##168#19C33M/ Un alimentator de retea are tensiunea de mers in gol 16V, dar daca debiteaza un curent de1A tensiunea la borne scade la 12V. Cat este puterea maxima Pmax pe care o poate debita insarcina?

Pmax=4 W Pmax=8 W Pmax=16 W Pmax=32 W


85 of 133 14/11/2019, 10:21


Ri = (Ugol-Usarcina) / I = (16V-12V)/1A = 4ΩTransferul maxim de putere intre doua etaje are loc atunci cand intre cele doua etaje exista adaptareperfecta: Zout=Zin, adica Ri=Rs.Rs=4ΩPmax=U2/(Ri+Rs) = 162/8 = 32W. Cum rezistentele sunt egale, pe Rs se disipa jumatate de putere,adica 16W.(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)

##169#20C33M/ Un alimentator de retea are tensiunea de mers in gol 16V, dar daca debiteaza un curent de2A tensiunea la borne scade la 12V. Cat este puterea maxima Pmax pe care o poate debita insarcina?



Ri = (Ugol-Usarcina) / I = (16V-12V)/2A = 2ΩTransferul maxim de putere intre doua etaje are loc atunci cand intre cele doua etaje exista adaptareperfecta: Zout=Zin, adica Ri=Rs.Rs=2ΩPmax=U2/(Ri+Rs) = 162/4 = 64W. Cum rezistentele sunt egale, pe Rs se disipa jumatate de putere,adica 32W.(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008, rev. visky - 2008)

##170#21C33M/ Un alimentator de retea are tensiunea de mers in gol 16V, dar daca debiteaza un curent de0,5A tensiunea la borne scade la 12V. Cat este puterea maxima Pmax pe care o poate debita insarcina?



Ri = (Ugol-Usarcina) / I = (16V-12V)/0.5A = 8ΩTransferul maxim de putere intre doua etaje are loc atunci cand intre cele doua etaje exista adaptareperfecta: Zout=Zin, adica Ri=Rs.Rs=8ΩPM=U2/(Ri+Rs) = 162/16 = 16W. Cum rezistentele sunt egale, pe Rs se disipa jumatate de putere,adica 8W.(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008, rev. visky - 2008)

##171#22C33M/ Un alimentator de retea are tensiunea de mers in gol 16V, dar daca debiteaza un curent de


86 of 133 14/11/2019, 10:21

0,25A tensiunea la borne scade la 12V. Cat este puterea maxima Pmax pe care o poate debita insarcina?



Ri = (Ugol-Usarcina) / I = (16V-12V)/0.25A = 16ΩTransferul maxim de putere intre doua etaje are loc atunci cand intre cele doua etaje exista adaptareperfecta: Zout=Zin, adica Ri=Rs.Rs=16ΩPM=U2/(Ri+Rs) = 162/32 = 8W. Cum rezistentele sunt egale, pe Rs se disipa jumatate de putere,adica 4W.(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008, rev. visky - 2008)

##172#23C33N/ Un stabilizator de tensiune foloseste o dioda Zener ideala cu tensiunea de palier de 10V siputerea disipata de 2 W, conectata la o sursa ideala de 20V printr-o rezistenta de balast RB=50Ω. Senoteaza IB curentul prin rezistenta de balast (deci cel debitat de sursa), IZ curentul prin dioda Zenersi IS curentul debitat in sarcina.Cat este puterea disipata de dioda Zener PZ daca prin sarcina circulacurentul IS=0,1A?

PZ=0,5 W PZ=1 W PZ=1,5 W PZ=2 W


Primul pas este desenarea schemei(vezi figura). Dioda Zenner se monteaza in polarizare inversa,fiindca acolo se manifesta caracteristica stabilizatoare. In polarizare directa, se comporta ca o diodanormala cu cadere de tensiune de ordinul 0.6V.Puterea disipata pe dioda se calculeaza cu PZ = UZ * IZDin teorema lui Kirkhoff in nodul de retea, IB = IZ + ISIB = (UG - UZ) / RB = 10V / 50Ω = 0.2APZ = UZ * IZ = UZ * (IB - IS) = 10V * (0.2A - 0.1A) = 10V * 0.1A = 1W(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)

##173#24C33N/ Un stabilizator de tensiune foloseste o dioda Zener ideala cu tensiunea de palier de 10V siputerea disipata de 2 W, conectata la o sursa ideala de 20V printr-o rezistenta de balast RB=50Ω. Senoteaza IB curentul prin rezistenta de balast (deci cel debitat de sursa), IZ curentul prin dioda Zener


87 of 133 14/11/2019, 10:21

si IS curentul debitat in sarcina.Cat este puterea disipata de dioda Zener PZ daca este deconectatasarcina (IS=0)?

PZ=0,5 W PZ=1 W PZ=1,5 W PZ=2 W


Primul pas este desenarea schemei(vezi figura). Dioda Zenner se monteaza in polarizare inversa,fiindca acolo se manifesta caracteristica stabilizatoare. In polarizare directa, se comporta ca o diodanormala cu cadere de tensiune de ordinul 0.6V.Sarcina fiind decuplata(RS = infinit), IS va fi zero, iar schema devine foarte simpla: RB si diodainseriate.Puterea disipata pe dioda se calculeaza cu P = U * IIZ = IB = (UG - UZ) / RB = 10V / 50Ω = 0.2APZ = UZ * IZ = 10V * 0.2A = 2W(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)

##174#25C33N/ Un stabilizator de tensiune foloseste o dioda Zener ideala cu tensiunea de palier de 10V siputerea disipata de 2 W, conectata la o sursa ideala de 20V printr-o rezistenta de balast RB=50Ω. Senoteaza IB curentul prin rezistenta de balast (deci cel debitat de sursa), IZ curentul prin dioda Zenersi IS curentul debitat in sarcina.Cat este puterea disipata de dioda Zener PZ daca prin sarcina circulacurentul IS=0,15A?

PZ=0,5 W PZ=1 W PZ=1,5 W PZ=2 W


Primul pas este desenarea schemei(vezi figura). Dioda Zenner se monteaza in polarizare inversa,fiindca acolo se manifesta caracteristica stabilizatoare. In polarizare directa, se comporta ca o dioda


88 of 133 14/11/2019, 10:21

normala cu cadere de tensiune de ordinul 0.6V.Puterea disipata pe dioda se calculeaza cu PZ = UZ * IZDin teorema lui Kirkhoff in nodul de retea, IB = IZ + ISIB = (UG - UZ) / RB = 10V / 50Ω = 0.2APZ = UZ * IZ = UZ * (IB - IS) = 10V * (0.2A - 0.15A) = 10V * 0.05A = 0.5W(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)

##175#26C33N/ Un stabilizator de tensiune foloseste o dioda Zener ideala cu tensiunea de palier de 10V siputerea disipata de 2 W, conectata la o sursa ideala de 20V printr-o rezistenta de balast RB=50Ω. Senoteaza IB curentul prin rezistenta de balast (deci cel debitat de sursa), IZ curentul prin dioda Zenersi IS curentul debitat in sarcina.Cat este puterea disipata de dioda Zener PZ daca prin sarcina circulacurentul IS=50mA?

PZ=0,5 W PZ=1 W PZ=1,5 W PZ=2 W


Primul pas este desenarea schemei(vezi figura). Dioda Zenner se monteaza in polarizare inversa,fiindca acolo se manifesta caracteristica stabilizatoare. In polarizare directa, se comporta ca o diodanormala cu cadere de tensiune de ordinul 0.6V.Puterea disipata pe dioda se calculeaza cu PZ = UZ * IZDin teorema lui Kirkhoff in nodul de retea, IB = IZ + ISIB = (UG - UZ) / RB = 10V / 50Ω = 0.2APZ = UZ * IZ = UZ * (IB - IS) = 10V * (0.2A - 0.05A) = 10V * 0.15A = 1.5W(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)

##176#27C33N/ Un stabilizator de tensiune foloseste o dioda Zener ideala cu tensiunea de palier de 10V siputerea disipata de 2 W, conectata la o sursa ideala de 20V printr-o rezistenta de balast RB=50Ω. Senoteaza IB curentul prin rezistenta de balast (deci cel debitat de sursa), IZ curentul prin dioda Zenersi IS curentul debitat in sarcina.Cat este curentul IB prin rezistenta de balast daca IS=0,1A?

IB=150mA IB =200mA IB =250mA Lipsesc date.



89 of 133 14/11/2019, 10:21

Primul pas este desenarea schemei(vezi figura). Dioda Zenner se monteaza in polarizare inversa,fiindca acolo se manifesta caracteristica stabilizatoare. In polarizare directa, se comporta ca o diodanormala cu cadere de tensiune de ordinul 0.6V.IB = (UG - UZ) / RB = 10V / 50Ω = 0.2A = 200mA.Curentul prin rezistenta de balast este 'fortat' de caderea de tensiune constanta UG - UZ, indiferentde valoarea curentului de sarcina. Ca sa evitam o posibila pacaleala, trebuie sa verificam ca IS < IB,acest lucru fiind cerut de teorema lui Kirkhoff in nodul de retea, IB = IZ + IS(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)

##177#28C33N/ Un stabilizator de tensiune foloseste o dioda Zener ideala cu tensiunea de palier de 10V siputerea disipata de 2 W, conectata la o sursa ideala de 20V printr-o rezistenta de balast RB=50Ω. Senoteaza IB curentul prin rezistenta de balast (deci cel debitat de sursa), IZ curentul prin dioda Zenersi IS curentul debitat in sarcina.Cat este curentul IB prin rezistenta de balast daca IS=150mA?




##178#29C33N/ Un stabilizator de tensiune foloseste o dioda Zener ideala cu tensiunea de palier de 10V siputerea disipata de 2 W, conectata la o sursa ideala de 20V printr-o rezistenta de balast RB=50Ω. Senoteaza IB curentul prin rezistenta de balast (deci cel debitat de sursa), IZ curentul prin dioda Zener


90 of 133 14/11/2019, 10:21

si IS curentul debitat in sarcina.Cat este curentul IB prin rezistenta de balast daca IS=50mA? IB=150mA IB =200mA IB =250mA Lipsesc date.



##179#30C33N/ Un stabilizator de tensiune foloseste o dioda Zener ideala cu tensiunea de palier de 10V siputerea disipata de 2 W, conectata la o sursa ideala de 20V printr-o rezistenta de balast RB=50Ω. Senoteaza IB curentul prin rezistenta de balast (deci cel debitat de sursa), IZ curentul prin dioda Zenersi IS curentul debitat in sarcina.Cat este curentul IB prin rezistenta de balast daca se deconecteazasarcina (IS=0)?



Primul pas este desenarea schemei(vezi figura). Dioda Zenner se monteaza in polarizare inversa,fiindca acolo se manifesta caracteristica stabilizatoare. In polarizare directa, se comporta ca o diodanormala cu cadere de tensiune de ordinul 0.6V.Sarcina fiind decuplata(RS = infinit), IS va fi zero, iar schema devine foarte simpla: RB si dioda


91 of 133 14/11/2019, 10:21

inseriate.IZ = IB = (UG - UZ) / RB = 10V / 50Ω = 0.2A = 200mA(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)

##180#01D34/ Etajul final al unui emitator CW pentru banda de 10 m este realizat cu o tetroda in montajclasic (cu catodul la masa). La reglajul initial cu ocazia construirii sale, s-a constatat ca etajuloscileaza parazit pe o frecventa de aproximativ 2 - 3MHz. Care este cea mai probabila dintre cauze?

Cu toate ca este realizat cu o tetroda, lucrand la frecventa mare, este necesaraneutrodinarea.

Condensatorul de decuplare a grilei ecran s-a ales de valoare prea mica. Socurile de grila si de anod sunt fie necorespunzatoare, fie incorect plasate in montaj. Sursa de alimentare anodica are impedanta interna prea mare.


##181#02D34J/ La acordul etajului final al unui emitator in regim SSB se observa ca puterea maxima laiesire (citita pe reflectometru) si minimul de curent anodic nu se obtin in aceiasi pozitie a butonuluide acord, ci in pozitii diferite. Acesta este un indiciu ca:

Etajul necesita refacerea neutrodinarii. Cel putin unul dintre tuburile din etajul final are vid slab si deci curent invers de grila. Trebuie redusa excitatia etajului final. Negativarea etajului final este prea mica.


##182#03D34J/ La acordul pe o frecventa a etajului final al unui TX in regim telegrafic se observaurmatorul fenomen: Minimul curentului anodic si maximul curentului de grila se obtin in pozitiidiferite ale butonului de acord (nu se obtin simultan). Acesta este un indiciu ca:

Etajul final trebuie neutrodinat sau nu este perfect neutrodinat. Cel putin unul din tuburile electronice ale etajului final are vid slab si deci curent invers

de grila. Este necesar sa se reduca excitatia etajului final. Este necesar sa se mareasca negativarea etajului final.


##183#08D34L/ Cat este factorul de amplificare in tensiune al montajului din figura, daca R1=1kΩ, iarRf=100kΩ?

A=10 A=20 A=50


92 of 133 14/11/2019, 10:21

A=100


Din cauza caracteristicilor diportului de intrare ale AO - Udiff = 0 si Idiff = 0 (modelat cu nulator inmodelul N-N-N), intrarea inversoare (-) oglindeste in tensiune intrarea neinversoare, deci intrareainversoare devine un punct de masa virtuala(doar in tensiune).Curentul unic care trece prin sistem este I1 = If = Uin/R1; Uout are semnul (-) din cauza sensuluicurentului: Configuratia este de amplificator inversor, Uout este in anti-faza fata de Uin; Uout = - Rf* If = - Rf * Uin/R1;Amplificarea in tensiune A = Uout/Uin = - Rf/R1; Din punct de vedere strict al amplitudiniisemnalului, putem considera A=Rf/R1.In cazul nostru, A = 100kΩ/1kΩ = 100(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)


A=10 A=20 A=50 A=100


Din cauza caracteristicilor diportului de intrare ale AO - Udiff = 0 si Idiff = 0 (modelat cu nulator inmodelul N-N-N), intrarea inversoare (-) oglindeste in tensiune intrarea neinversoare, deci intrareainversoare devine un punct de masa virtuala(doar in tensiune).Curentul unic care trece prin sistem este I1 = If = Uin/R1; Uout are semnul (-) din cauza sensuluicurentului: Configuratia este de amplificator inversor, Uout este in anti-faza fata de Uin; Uout = - Rf* If = - Rf * Uin/R1;


93 of 133 14/11/2019, 10:21

Amplificarea in tensiune A = Uout/Uin = - Rf/R1; Din punct de vedere strict al amplitudiniisemnalului, putem considera A=Rf/R1.In cazul nostru, A = 100kΩ/5kΩ = 20(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)


A=10 A=20 A=50 A=100


Din cauza caracteristicilor diportului de intrare ale AO - Udiff = 0 si Idiff = 0 (modelat cu nulator inmodelul N-N-N), intrarea inversoare (-) oglindeste in tensiune intrarea neinversoare, deci intrareainversoare devine un punct de masa virtuala(doar in tensiune).Curentul unic care trece prin sistem este I1 = If = Uin/R1; Uout are semnul (-) din cauza sensuluicurentului: Configuratia este de amplificator inversor, Uout este in anti-faza fata de Uin; Uout = - Rf* If = - Rf * Uin/R1;Amplificarea in tensiune A = Uout/Uin = - Rf/R1; Din punct de vedere strict al amplitudiniisemnalului, putem considera A=Rf/R1.In cazul nostru, A = 100kΩ/2kΩ = 50(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)


A=10 A=20


94 of 133 14/11/2019, 10:21

A=50 A=100


Din cauza caracteristicilor diportului de intrare ale AO - Udiff = 0 si Idiff = 0 (modelat cu nulator inmodelul N-N-N), intrarea inversoare (-) oglindeste in tensiune intrarea neinversoare, deci intrareainversoare devine un punct de masa virtuala(doar in tensiune).Curentul unic care trece prin sistem este I1 = If = Uin/R1; Uout are semnul (-) din cauza sensuluicurentului: Configuratia este de amplificator inversor, Uout este in anti-faza fata de Uin; Uout = - Rf* If = - Rf * Uin/R1;Amplificarea in tensiune A = Uout/Uin = - Rf/R1; Din punct de vedere strict al amplitudiniisemnalului, putem considera A=Rf/R1.In cazul nostru, A = 100kΩ/10kΩ = 10;(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##187#12E34L/ Cat este castigul montajului din figura (in dB), daca R1=1kΩ, iar Rf=100kΩ?

+20dB +26dB +32dB +40dB


Din cauza caracteristicilor diportului de intrare ale AO - Udiff = 0 si Idiff = 0 (modelat cu nulator inmodelul N-N-N), intrarea inversoare (-) oglindeste in tensiune intrarea neinversoare, deci intrareainversoare devine un punct de masa virtuala(doar in tensiune).Curentul unic care trece prin sistem este I1 = If = Uin/R1; Uout are semnul (-) din cauza sensuluicurentului: Configuratia este de amplificator inversor, Uout este in anti-faza fata de Uin; Uout = - Rf* If = - Rf * Uin/R1;


95 of 133 14/11/2019, 10:21

Amplificarea in tensiune A = Uout/Uin = - Rf/R1; Din punct de vedere strict al amplitudiniisemnalului, putem considera A=Rf/R1.In cazul nostru, A = 100kΩ/1kΩ = 100;In dB, AdB = 20 log(10)A = 20*lg100 = 20 * 2 = 40(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)


+20dB +26dB +32dB +40dB


Din cauza caracteristicilor diportului de intrare ale AO - Udiff = 0 si Idiff = 0 (modelat cu nulator inmodelul N-N-N), intrarea inversoare (-) oglindeste in tensiune intrarea neinversoare, deci intrareainversoare devine un punct de masa virtuala(doar in tensiune).Curentul unic care trece prin sistem este I1 = If = Uin/R1; Uout are semnul (-) din cauza sensuluicurentului: Configuratia este de amplificator inversor, Uout este in anti-faza fata de Uin; Uout = - Rf* If = - Rf * Uin/R1;Amplificarea in tensiune A = Uout/Uin = - Rf/R1; Din punct de vedere strict al amplitudiniisemnalului, putem considera A=Rf/R1.In cazul nostru, A = 100kΩ/10kΩ = 10;In dB, AdB = 20 log(10)A = 20*lg10 = 20 * 1 = 20(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)


+20dB +26dB


96 of 133 14/11/2019, 10:21

+32dB +40dB


Din cauza caracteristicilor diportului de intrare ale AO - Udiff = 0 si Idiff = 0 (modelat cu nulator inmodelul N-N-N), intrarea inversoare (-) oglindeste in tensiune intrarea neinversoare, deci intrareainversoare devine un punct de masa virtuala(doar in tensiune).Curentul unic care trece prin sistem este I1 = If = Uin/R1; Uout are semnul (-) din cauza sensuluicurentului: Configuratia este de amplificator inversor, Uout este in anti-faza fata de Uin; Uout = - Rf* If = - Rf * Uin/R1;Amplificarea in tensiune A = Uout/Uin = - Rf/R1; Din punct de vedere strict al amplitudiniisemnalului, putem considera A=Rf/R1.In cazul nostru, A = 100kΩ/5kΩ = 20;In dB, AdB = 20 log(10)A = 20*lg20 = 20 * 1,3 = 26(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##190#15E34L/ Cat este castigul montajului din figura (in dB), daca R1=2,5kΩ, iar Rf=100kΩ?

+20dB +26dB +32dB +40dB


Din cauza caracteristicilor diportului de intrare ale AO - Udiff = 0 si Idiff = 0 (modelat cu nulator inmodelul N-N-N), intrarea inversoare (-) oglindeste in tensiune intrarea neinversoare, deci intrareainversoare devine un punct de masa virtuala(doar in tensiune).Curentul unic care trece prin sistem este I1 = If = Uin/R1; Uout are semnul (-) din cauza sensuluicurentului: Configuratia este de amplificator inversor, Uout este in anti-faza fata de Uin; Uout = - Rf


97 of 133 14/11/2019, 10:21

* If = - Rf * Uin/R1;Amplificarea in tensiune A = Uout/Uin = - Rf/R1; Din punct de vedere strict al amplitudiniisemnalului, putem considera A=Rf/R1.In cazul nostru, A = 100kΩ/2,5kΩ = 40;In dB, AdB = 20 log(10)A = 20*lg40 = 20 * 1.6 = 32(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##191#02C35/ Cum se numeste montajul din figura?

Detector de produs. Demodulator MP Discriminator. Demodulator MF,


Detector de produs, sau modulator/demodulator in inel - de la configuratia diodelor, lucreaza inSSB, unde avem Audio + BFO = SSB, SSB + BFO = audio.(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)

##192#03C35J/ Cu montajul din figura pot fi demodulate numai emisiuni:

SSB. A1A. FM. MA


##193#04C35J/ Cum se numeste montajul din figura?


98 of 133 14/11/2019, 10:21

Demodulator in inel. Detector de raport. Detector de MA. Detector SSB


##194#01C36/ In cazul unui rezonator cu cuart in taietura AT, ce legatura este intre grosimea sa si frecventafundamentala de rezonanta?

La aceasta taietura frecventa nu depinde de grosimea rezonatorului. Totdeauna rezonatorul subtire oscileaza pe frecventa mai mica. Totdeauna rezonatorul subtire oscileaza pe frecventa mai mare. Numai peste 4-5MHz exista o legatura directa intre grosime si frecventa.


Taietura AT se foloseste pentru frecvente fundamentale cuprinse intre 1 MHz si 25 MHz, cu modfundamental de oscilatie de contur. Acest tip de taiere este folosit si pentru frecventele overtone(armonicile de ordin impar 3, 5, 7) cu frecvente in gama de la 17 MHz pana la 250 MHz.Uzual, rezonatoarele au frecvente de oscilatie cuprinse intre 15 kHz si 25 MHz, deoarece pentrufrecvente mai mici dimensiunile lamei de cuart sunt mari, greu de obtinut, iar pentru frecvente maimari lamela de cuart devine fragila ca urmare a grosimii foarte mici(s <= 0,15 mm).(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008, dupa link documentatie PDF)

##195#07C36K/ In care din schemele de oscilatoare LC cunoscute reactia se obtine printr-un divizorinductiv? (Alegeti raspunsul cel mai complet.)

Hartley. Colpitts si Clapp. Vackar. Colpitts si Vackar.


Mnemonica: H - Henry, unitatea de masura a inductantei(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)

##196#08C36K/ In care din schemele de oscilatoare LC cunoscute reactia se obtine printr-un divizorcapacitiv? (Alegeti raspunsul cel mai complet.)

Hartley si Colpitts. Colpitts si Clapp. Clapp si Hartley. Hartley si Vackar.


Dintre oscilatoarele 'in trei puncte' clasice, oscilatorul Hartley e construit cu priza labobina(mnemonica: H=camp magnetic, deci bobina). Colpitts si Clapp(mnemonica:C=Condensator) sunt cu priza intre capacitati.(rezolvare: YO6OWN, 2007)


99 of 133 14/11/2019, 10:21


Vackar si Hartley. Hartley si Clapp. Vackar si Clapp. Colpitts si Hartley.



Vackar si Hartley. Hartley si Clapp. Colpitts si Hartley. Colpitts siVackar.


##199#11C36/ De ce este recomandabil ca bobinele folosite in VFO sa fie realizate cat mai strans si pecarcase cat mai rigide?

Sunt mai usor de ajustat la reglaj. Se inbunatateste izolatia termica. Creste imunitatea la vibratii. Scad capacitatile parazite.


Daca ne uitam la formula lui Nagaoka, observam ca inductanta L a unei bobine variaza cudimensiunile mecanice: Lungime, Diametru si Numar de spire, precum si de materialul miezului.Cum vibratia nu afecteaza numarul spirelor, materialul si diametrul, ne este usor sa ne inchipuim catde mult se deformeaza o bobina-resort la vibratie, cand spirele se indeparteaza si se apropie intreele. In acest caz, L variaza in timp ce bobina vibreaza, cu toate consecintele negative. In VFO, lafrecventa de RF, orice mica miscare afecteaza frecventa destul de mult, si se impune rigidizareabobinelor.(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##200#12C36L/ Cu ajutorul unei surse de aer cald s-a stabilit ca frecventa VFO-ului scade cu temperatura.Ce solutie de remediere este recomandabila?

O parte din condensatoarele care contribue la stabilirea frecventei trebuesc inlocuite cuunele cu coeficient termic negativ.

O parte din condensatoarele care contribue la stabilirea frecventei trebuesc inlocuite cuunele cu coeficient termic pozitiv.

Toate condensatoarele care contribue la stabilirea frecventei trebuesc inlocuite cu unele cucoeficient termic zero.

In serie cu inductanta se monteaza un termistor cu coeficientul termic potrivit ales.



100 of 133 14/11/2019, 10:21

In VFO(Variable Frequency Oscillator), frecventa de rezonanta e data de un circuit LC. Daca neuitam la formula lui Thomson, frecventa de rezonanta scade cu cresterea capacitatii si/sau crestereainductantei. Cum in problema nu se pomeneste de inductanta, se considera ca aceasta ramaneconstanta. In realitate variaza foarte putin oricum. Ne dam seama ca in caz de L=constant,capacitatea creste cu cresterea temperaturii. Inseamna ca trebuie sa ajustam sistemul astfel incat lacresterea temperaturii, capacitatea sa ramana constanta. Ne trebuie 2 tipuri de condensatoare: cucoeficient termic negativ si pozitiv, astfel imperecheate incat capacitatea compusa sa ramanaconstanta la valoarea prescrisa pe intrg domeniu de variatie a temperaturii de lucru a VFO.Relativ la celelalte raspunsuri: daca avem doar cu coeficient pozitiv, frecventa va scadea pregnantcu temperatura; Condensatoare cu coeficient termic zero nu exista, insa se poate compune cumetoda explicata inainte. Un termistor, fiind o rezistenta, scade factorul Q al sistemului, si nu e depreferat, mai ales ca nu rezolva problema noastra.(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##201#13C36L/ Cu ajutorul unei surse de aer cald s-a stabilit ca frecventa VFO-ului creste cu temperatura.Ce solutie de remediere este recomandabila?

O parte din condensatoarele care contribuie la stabilirea frecventei trebuesc inlocuite cuunele cu coeficient termic negativ.

O parte din condensatoarele care contribuie la stabilirea frecventei trebuesc inlocuite cuunele cu coeficient termic pozitiv.

Toate condensatoarele care contribuie la stabilirea frecventei trebuesc inlocuite cu unelecu coeficient termic zero.

In serie cu inductanta se monteaza un termistor cu coeficientul termic potrivit ales.


In VFO(Variable Frequency Oscillator), frecventa de rezonanta e data de un circuit LC. Daca neuitam la formula lui Thomson, frecventa de rezonanta creste cu scaderea capacitatii si/sau scadereainductantei. Cum in problema nu se pomeneste de inductanta, se considera ca aceasta ramaneconstanta. In realitate variaza foarte putin oricum. Ne dam seama ca in caz de L=constant,capacitatea scade cu cresterea temperaturii. Inseamna ca trebuie sa ajustam sistemul astfel incat lacresterea temperaturii, capacitatea sa ramana constanta. Ne trebuie 2 tipuri de condensatoare: cucoeficient termic negativ si pozitiv, astfel imperecheate incat capacitatea compusa sa ramanaconstanta la valoarea prescrisa pe intrg domeniu de variatie a temperaturii de lucru a VFO.Relativ la celelalte raspunsuri: daca avem doar cu coeficient negativ, frecventa va creste pregnant cutemperatura; Condensatoare cu coeficient termic zero nu exista, insa se poate compune cu metodaexplicata inainte. Un termistor, fiind o rezistenta, scade factorul Q al sistemului, si nu e de preferat,mai ales ca nu rezolva problema noastra.(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##202#01C37J/ Analizati schema alaturata. Ea reprezinta:

Principiul RAA.


101 of 133 14/11/2019, 10:21

Principiul buclei PLL. Principiul reactiei. Principiul conversiei.


In figura este prezentat principiul buclei PLL: OCT este Oscilator Controlat in Tensiune careproduce semnalul util(purtatoarea). Semnalul util, este comparat in de comparatorul de faza CF cusemnalul-etalon dat de un oscilator cu cuart XO(Xtall Oscillator). Comparatorul de faza, comparafrecventa XO cu frecventa semnalului dat de OCT si genereaza un semnal de corectie, care trecutprintr-un filtru-trece-jos FTJ si care controleaza OCT, care este 'adus pe calea cea buna'.Rolul FTJ este de a elimina riplurile rapide generate de CF neideal, astfel incat semnalul de corectiea frecventei OCT sa aiba o variatie liniara cu abaterea OCT in frecventa.Semnalul de corectie polarizeza de obicei o dioda varicap introdusa intr-un circuit oscilant LCIn figura, OCT va produce un semnal cu aceeasi frecventa cu cea a XO, adica schema e functionaladar utila doar didactic. In mod normal, semnalul adus de la OCT la CF este divizat in frecventa deun prescaler, astfel incat se obtine relatia f(OCT) = n * f(XO), si deci in schema cu PLL un cristalde frecventa scazuta stabilizeaza in frecventa un OCT/VFO de RF.(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##203#02C37J/ In figura este prezentata schema bloc functionala a unui oscilator 'PLL'. Ce functieindeplineste modulul notat 'XO'?

Filtru cu cuart de banda ingusta. Oscilator cu frecventa controlata de bucla. Oscilator de referinta cu cuart. Oscilator cu calare de faza.



##204#


102 of 133 14/11/2019, 10:21

03C37J/ In figura este prezentata schema bloc functionala a unui oscilator 'PLL'. Ce functieindeplineste modulul notat 'CF'?

Filtru cu cuart.(crystal filter). Regulator de faza controlat de bucla. Dispozitiv de comanda a frontului impulsurilor. Comparator de faza.



##205#05C37J/ In figura este prezentata schema bloc functionala a unui oscilator 'PLL'. Ce functieindeplineste modulul notat 'OCT'?

Optimizator controlat in tensiune. Optimizator al constantei de timp. Oscilator cu frecventa controlata de bucla. Oscilator de referinta cu cuart.


In figura este prezentat principiul buclei PLL: OCT este Oscilator Controlat in Tensiune careproduce semnalul util(purtatoarea). Semnalul util, este comparat in de comparatorul de faza CF cusemnalul-etalon dat de un oscilator cu cuart XO(Xtall Oscillator). Comparatorul de faza, comparafrecventa XO cu frecventa semnalului dat de OCT si genereaza un semnal de corectie, care trecutprintr-un filtru-trece-jos FTJ si care controleaza OCT, care este 'adus pe calea cea buna'.Rolul FTJ este de a elimina riplurile rapide generate de CF neideal, astfel incat semnalul de corectie


103 of 133 14/11/2019, 10:21

a frecventei OCT sa aiba o variatie liniara cu abaterea OCT in frecventa.Semnalul de corectie polarizeza de obicei o dioda varicap introdusa intr-un circuit oscilant LCIn figura, OCT va produce un semnal cu aceeasi frecventa cu cea a XO, adica schema e functionaladar utila doar didactic. In mod normal, semnalul adus de la OCT la CF este divizat in frecventa deun prescaler, astfel incat se obtine relatia f(OCT) = n * f(XO), si deci in schema cu PLL un cristalde frecventa scazuta stabilizeaza in frecventa un OCT/VFO de RF.(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##206#06C37J/ In figura este prezentata schema bloc functionala a unui oscilator 'PLL'. Ce functieindeplineste modulul notat 'XO'?

Filtru cu cuart de banda ingusta. Oscilator cu frecventa controlata de bucla. Oscilator cu cuart cu frecventa reglabila continuu (VXO). Baza de timp pilotata cu cuart.



##207#01C43/ In ce scop este folosita de obicei purtatoarea la receptia unei emisiuni A3E?

Este inlaturata, caci separa cele doua benzi laterale. Contine informatia despre modulatie. Pentru a mentine simetria intre cele doua benzi laterale. Foloseste ca semnal de referinta pentru demodularea cu un detector de anvelopa.


A3E este semnalul clasic AM de radiodifuziune cu banda laterala dubla si purtatoare, semnalulmodulator fiind analogic. Detectorul clasic de anvelopa cu o dioda are nevoie de purtatoareaanvelopei.(rezolvare: yo6own)


104 of 133 14/11/2019, 10:21

##208#01C51J/ Care dintre afirmatiile care urmeaza constituie unul dintre argumentele principale pentruadoptarea unei scheme de emitator cu translare de frecventa?

Garanteaza functionarea pe aceiasi frecventa a receptorului si a emitatorului. Permite o comutare emisie/receptie mai simpla. Este doar o simpla moda, care face produsul mai vandabil. Modulatia se poate realiza intr-un etaj care functioneaza pe frecventa fixa.



Permite o comutare emisie/receptie mai simpla. Garanteaza functionarea pe aceiasi frecventa a receptorului si a emitatorului. Se pot utiliza in comun cu receptorul mai multe blocuri, deci rezulta o constructie mai

compacta. Este doar o simpla moda, care face produsul mai vandabil.



Garanteaza functionarea pe aceiasi frecventa a receptorului si a emitatorului. Continutul de armonice la iesire este mai redus. Permite o comutare emisie/receptie mai simpla. Este doar o simpla moda, care face produsul mai vandabil.


##211#01C53/ Un emitator destinat lucrului in mai multe game de frecventa, este prevazut in etajul final cuun circuit de neutrodinare necomutabil (acelasi in totate gamele). In care dintre game esterecomandabil sa se efectueze neutrodinarea?

Pe frecventa de lucru cea mai mica. Pe frecventa de lucru cea mai mare. Pe o frecventa din mijlocul intervalului de frecvente de lucru. Pe orice frecventa din gamele de lucru.


Dupa DEX: NEUTRODINARE, neutrodina(ri, s.f. (Elt.) Compensare a unei reactii existente intreiesirea si intrarea unui etaj amplificator cu circuite acordate. - Dupa( fr. neutrodynation.)Daca circuitul de neutrodinare este necomutabil, inseamna ca parametrul lui principal - factorul deatenuare intre iesire si intrare - este nemodificabil cu frecventa. Dar dupa cum stim, capacitatile siinductantele parazite asociate componentelor incepand sa se manifeste prin tot felul de cuplajeparazite cu cresterea frecventei, devine clar ca la frecventa maxima trebuie sa facemceva(neutrodinarea), fiindca la frecventa minima cuplajele fiind minime, si reactia va fi minima.(rezolvare: yo6own)


105 of 133 14/11/2019, 10:21

##212#07C54L/ Cat este (aproximativ) banda totala ocupata de o emisiune F3E ideala, daca deviatia defrecventa este de 5kHz (NBFM), iar semnalul de modulatie este de 3kHz?

3kHz. 5kHz. 8kHz. 16kHz.


##213#08C54L/ Cat este (aproximativ) banda totala ocupata de o emisiune F3E ideala, daca deviatia defrecventa este de 5kHz, iar semnalul de modulatie este de 1kHz?









##216#11D54M/ Cat este deviatia maxima de faza insotitoare a unui semnal NBFM modulat cu o frecventade 5kHz si o deviatie maxima de frecventa de 5kHz?

1 radian. 2 radiani. 3 radiani. Nu exista!


##217#


106 of 133 14/11/2019, 10:21

12D54M/ Cat este deviatia maxima de faza insotitoare a unui semnal NBFM modulat cu o frecventade 2,5kHz si o deviatie maxima de frecventa de 5kHz?



##218#13D54M/ Cat este deviatia maxima de faza insotitoare a unui semnal NBFM modulat cu o frecventade 1,25kHz si o deviatie maxima de frecventa de kkHz?



##219#14D54M/ Cat este deviatia maxima de faza insotitoare a unui semnal NBFM modulat cu o frecventade 1kHz si o deviatie maxima de frecventa de 5kHz?

5 radiani. 4 radiani. 3 radiani. Nu exista!


##220#15D54M/ Cat este indicele de modulatie Km al unui semnal NBFM modulat cu o frecventa de 5kHzsi o deviatie maxima de frecventa de 5kHz?

Km=1. Km=2. Km=3. Km=4.


Km, numit β in 'Man. Rad. Incepator - Ianculescu, pag. 138' - este indicele de modulatie. Km = Δf /fmodulatoareKm = 5kHz / 5kHz = 1Nu conteaza daca avem NBFM, narrow-band FM sau WBFM wide-band FM, formula e aceeasi.(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##221#16D54M/ Cat este indicele de modulatie Km al unui semnal NBFM modulat cu o frecventa de2,5kHz si o deviatie maxima de frecventa de 5kHz?

Km=1. Km=2. Km=3.


107 of 133 14/11/2019, 10:21

Km=4.


Km, numit β in 'Man. Rad. Incepator - Ianculescu, pag. 138' - este indicele de modulatie. Km = Δf /fmodulatoareKm = 5kHz / 2.5kHz = 2Nu conteaza daca avem NBFM, narrow-band FM sau WBFM wide-band FM, formula e aceeasi.(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##222#17D54M/ Cat este indicele de modulatie Km al unui semnal NBFM modulat cu o frecventa de1,25kHz si o deviatie maxima de frecventa de 5kHz?

Km=1. Km=2. Km=3. Km=4.


Km, numit β in 'Man. Rad. Incepator - Ianculescu, pag. 138' - este indicele de modulatie. Km = Δf /fmodulatoareKm = 5kHz / 1.25kHz = 4Nu conteaza daca avem NBFM, narrow-band FM sau WBFM wide-band FM, formula e aceeasi.(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##223#18D54M/ Cat este indicele de modulatie Km al unui semnal NBFM modulat cu o frecventa de 1kHzsi o deviatie maxima de frecventa de 5kHz?

Km=5. Km=4. Km=3. Km=2.


Km, numit β in 'Man. Rad. Incepator - Ianculescu, pag. 138' - este indicele de modulatie. Km = Δf /fmodulatoareKm = 5kHz / 1kHz = 5Nu conteaza daca avem NBFM, narrow-band FM sau WBFM wide-band FM, formula e aceeasi.(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##224#07C61K/ Cum se modifica impedanta de intrare la rezonanta Zin si largimea de banda ΔF ale uneiantene dipol orizontal in λ/2, daca se mareste diametrul fizic al conductorului din care este realizat?

Zin creste; ΔF creste. Zin creste; ΔF scade. Zin scade; ΔF creste. Zin scade; ΔF scade.



108 of 133 14/11/2019, 10:21

Pentru a afla cum se modifica Δf ne gandim ca antena este un circuit oscilant si are un factor decalitate Q. Cu cat Q este mai mare(factor de calitate mai mare) cu atat caracteristica de transfer =banda se ingusteaza iar cu cat Q este mai mic, cu atat caracteristica de transfer se largeste siaplatizeaza.Q = F0 / ΔFQ depinde si de L/C daca consideram antena ca un circuit rezonant serie cu L si C distribuit. Dacadipolul cu diametrul fizic marit il consideram ca fiind facut din N conductoare alaturate cu diametrulinitial, ne dam seama ca L a scazut si C a crescut, deci Q a scazut si banda a crescut.Despre Zin al dipolului se stie ca variaza cu inaltimea fata de sol la care e montat dipolul, intre 72Ωsi 50Ω Cu Zin cand doar grosimea conductorului se modifica, sa ma ajute cineva cu rezolvarea!(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2010(Bibliografie: Man. Rad. Incepator - Ianculescu).)

##225#08C61K/ Cum se modifica impedanta de intrare la rezonanta Zin si largimea de banda ΔF ale uneiantene 'Ground plane' (in λ/4), daca se mareste diametrul fizic al conductoarelor din care esterealizata?

Zin creste; ΔF creste. Zin scade; ΔF scade Zin creste; ΔF scade. Zin scade; ΔF creste.


Pentru a afla cum se modifica Δf ne gandim ca antena este un circuit oscilant si are un factor decalitate Q. Cu cat Q este mai mare(factor de calitate mai mare) cu atat caracteristica de transfer =banda se ingusteaza iar cu cat Q este mai mic, cu atat caracteristica de transfer se largeste siaplatizeaza.Q = F0 / ΔFQ depinde si de L/C daca consideram antena ca un circuit rezonant serie cu L si C distribuit. Dacaantena cu diametrul fizic marit o consideram ca fiind facuta din N conductoare alaturate cudiametrul initial, ne dam seama ca L a scazut si C a crescut, deci Q a scazut si banda a crescut.Despre Zin al antenei Ground plane se stie ca este dependent de unghiul contragreutatilor, veziproblemele I14, I68 date de YO5AMF; Cu Zin cand doar grosimea conductorului se modifica, sama ajute cineva cu rezolvarea!(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2010(Bibliografie: Man. Rad. Incepator - Ianculescu).)

##226#09C61K/ Cum se modifica impedanta de intrare la rezonanta Zin si largimea de banda ΔF ale uneiantene dipol orizontal in λ/2, daca se micsoreaza diametrul fizic al conductorului din care esterealizat?

Zin creste; ΔF creste. Zin creste; ΔF scade. Zin scade; ΔF creste. Zin scade; ΔF scade.


Pentru a afla cum se modifica Δf ne gandim ca antena este un circuit oscilant si are un factor decalitate Q. Cu cat Q este mai mare(factor de calitate mai mare) cu atat caracteristica de transfer =banda se ingusteaza iar cu cat Q este mai mic, cu atat caracteristica de transfer se largeste siaplatizeaza.


109 of 133 14/11/2019, 10:21

Q = F0 / ΔFQ depinde si de L/C daca consideram antena ca un circuit rezonant serie cu L si C distribuit. Ladipolul cu diametrul fizic misorat C scade deci Q creste, banda scade.Despre Zin al dipolului se stie ca variaza cu inaltimea fata de sol la care e montat dipolul, intre 72Ωsi 50Ω Cu Zin cand doar grosimea conductorului se modifica, sa ma ajute cineva cu rezolvarea!(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2010(Bibliografie: Man. Rad. Incepator - Ianculescu).)

##227#10C61K/ Cum se modifica impedanta de intrare la rezonanta Zin si largimea de banda ΔF ale uneiantene 'Ground plane' (in λ/4), daca se micsoreaza diametrul fizic al conductoarelor din care esterealizata?

Zin creste; ΔF creste. Zin scade; ΔF scade Zin creste; ΔF scade. Zin scade; ΔF creste.


Pentru a afla cum se modifica Δf ne gandim ca antena este un circuit oscilant si are un factor decalitate Q. Cu cat Q este mai mare(factor de calitate mai mare) cu atat caracteristica de transfer =banda se ingusteaza iar cu cat Q este mai mic, cu atat caracteristica de transfer se largeste siaplatizeaza.Q = F0 / ΔFQ depinde si de L/C daca consideram antena ca un circuit rezonant serie cu L si C distribuit. Ladipolul cu diametrul fizic misorat C scade deci Q creste, banda scade.Despre Zin al antenei Ground plane se stie ca este dependent de unghiul contragreutatilor, veziproblemele I14, I68 date de YO5AMF; Cu Zin cand doar grosimea conductorului se modifica, sama ajute cineva cu rezolvarea!(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2010(Bibliografie: Man. Rad. Incepator - Ianculescu).)

##228#14C61/ Care dintre metodele de mai jos este cea mai potrivita pentru a creste (largi) banda defrecvente a unei antene directive cu elemente parazite (cum este antena Yagi de exemplu)?

Folosirea unor elemente cu diametrul mai mare. Folosirea unor elemente cu diametrul mai mic. Folosirea unor 'trapuri' pe elemente. Redimensionarea distantelor intre elementi.


La aproape orice antena, cresterea in diametru al elementului radiant(tub, sarma) duce la crestereabenzii. Se pot fabrica diametre foarte mari din fire de diamatre mici, in sistemul 'colivie' .(rezolvare: yo6own, 2007)

##229#07C62K/ Care dintre figurile de mai jos cu certitudine nu poate reprezenta diagrama de radiatie inplan vertical a unei antene verticale?


110 of 133 14/11/2019, 10:21

Diagrama 1. Diagrama 2. Diagrama 3. Diagramele 1 sau 2.


##230#08C62K/ Care dintre figurile de mai jos este diagrama de radiatie a antenei 'izotropice'?



Izotropic inseamna 'in acelasi mod in orice directie' - antena izotropica este antena ideala, care areun front de unda sferic.(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##231#10C62/ Una din figuri prezinta diagrama de radiatie in plan vertical a antenei verticale cu inaltimeade 5/8?. Care este aceasta?



##232#16C62/ O antena verticala cu lungimea electrica mai mica de λ/4 prezinta la borne o impedanta acarei componenta reactiva este:


111 of 133 14/11/2019, 10:21

Totdeauna inductiva. Inductiva daca antena este prevazuta cu capacitate terminala si capacitiva daca nu are

capacitate terminala. Capacitiva daca antena este prevazuta cu capacitate terminala si inductiva daca nu are

capacitate terminala. Totdeauna capacitiva.


##233#02C63/ Se dau doua tipuri de cablu coaxial,ambele cu impedanta caracteristica de 50Ω si cu izolatiainterna din polietilena masiva (fara intruziuni de aer), dar cu diametre exterioare diferite: Cablultip1 are diametrul de 6mm, iar cablul tip2 de 12mm. Care dintre cable are capacitatea distribuita(pF/m) mai mare?.

Cablul cel subtire are capacitatea mai mare, caci distanta intre armaturi este mai mica. Cablul cel gros are capacitatea mai mare, caci contine mai mult dielectric. Ambele cable au aceiasi capacitate distribita. Nu se poate preciza daca nu se cunoaste permitivitatea dielectricului.


##234#03C63/ Impedanta caracteristica a unui cablu coaxial depinde de permitivitatea dielectrica relativa amaterialului care constituie izolatia dintre conductorul interior (cu diametrul d) si cel exterior (cudiametrul D), precum si de:

D-d LOG(D/d) D/d √D/d


##235#06C63/ Un fider cu impedanta caracteristica Zo este utilizat cu un raport de unde stationare diferitde unitate (ne adaptare). Ce se poate spune despre raportul intre tensiunea si curentul asociate undeidirecte, respectiv celei reflectate, masurate in acelasi punct pe fider?

Totdeauna ambele rapoarte sunt egale cu Zo. Este Zo pentru unda directa si egal cu impedanta de sarcina pentru unda reflectata. Este egal cu impedanta de sarcina pentru unda directa si Zo pentru unda reflectata. Totdeauna ambele rapoarte sunt egale cu impedanta de sarcina.


##236#07C63/ Un fider este utilizat in regim ne adaptat. In acest caz cat este distanta L intre doua maxime(ventre) de tensiune invecinate?

L=λ L=λ/2 L=λ/4 L=λ/8


112 of 133 14/11/2019, 10:21


##237#08C63/ In care din situatiile de mai jos este foarte probabil ca impedanta caracteristica a unui cablucoaxial sa nu mai poata fi considerata ca o rezistenta pura?

Cand cablul are pierderi proprii extrem de mari. Cand cablul este utilizat la frecvente foarte mari. Cand cablul este utilizat la frecvente foarte mici. Cand cablul are pierderi proprii extrem de mici.


##238#09C63/ In care din situatiile de mai jos este posibil ca la un fider coaxial raportul de unde stationarela unul din capete sa fie mic (SWR=2), desi celalalt capat este lasat in gol?

Lungimea electrica a fiderului este un multiplu impar de λ/4. Lungimea electrica a fiderului este un multiplu par de λ/4. Fiderul este lung si/sau cu pierderi mari la frecventa de lucru. Fiderul este strans sub forma unei bobine (colac).


##239#13B63/ La bornele fiderului unei antene s-a masurat un raport de unde stationare SWR=2.Esteposibil sa se imbunatateasca raportul de unde stationare pe acest fider daca intre el si emitator seintercaleaza un circuit suplimentar de adaptare (TRANSMATCH)?

Da, dar numai daca atenuarea proprie a fiderului nu este prea mare. Nu. SWR pe fider va ramane acelasi in aceasta situatie. Da, totdeauna se imbunatateste SWR pe fider daca intre el si Tx se intercaleaza un

Transmatch. In functie de structura schemei Transmatch-ului, SWR pe fider poate sa creasca sau sa

scada.


##240#15D63/ Un reflectometru de buna calitate este prevazut cu doua moduri de lucru pentru a masuraraportul de unda stationara (SWR): In modul 1 se citesc separat puterea directa si puterea reflectata(cate 8 subgame pentru fiecare) si se calculeaza SWR. In modul 2 se comuta instrumentul pe pozitia'calibrare' si cu ajutorul unui potentiometru se aduce indicatia instrumentului la cap de scala. Secomuta apoi pe 'masura' si se citeste direct SWR. Care dintre cele doua moduri de utilizare este celmai precis?

Modul 1 asigura o precizie mai buna. Modul 2 asigura o precizie mai buna. Amandoua modurile sunt la fel de precise, caci folosesc acelasi cuplor directional. La valori mari ale SWR este mai precis modul 2 ,caci se citeste spre capatul scalei

instrumentului indicator.


##241#


113 of 133 14/11/2019, 10:21

16E63/ Cu ajutorul unui reflectometru se masoara raportul de unde stationare pe un fider coaxial,gasindu-se valoarea SWR=2. Apoi se scurteaza fiderul cu o bucata reprezentand aproximativ λ/8 sise masoara din nou, gasindu-se valoarea SWR=3. Se constata ca cele doua valori difera cu mult maimult decat ar corespunde preciziei de masura a reflectometrului (atestata prin verificareametrologica). Care din afirmatiile de mai jos este cea mai corecta?

Cele doua citiri sunt corecte, fiecare pentru lungimile respective ale fiderului. Valoarea corecta este media aritmetica a celor doua citiri. Valoarea corecta este media geometrica a celor doua citiri. Nici una dintre cele doua citiri nu prezinta garantia ca este corecta.


##242#17D63K/ Un cablu coaxial ideal cu impedanta caracteristica Zo=75Ω este terminat pe o sarcinarezistiva Zs=60Ω. Pentru ce lungimi electrice ale cablului (exprimate in λ) impedanta la intrarea saeste o rezistenta pura (nu exista componenta reactiva)? (Alegeti raspunsul cel mai complet).

Multiplu impar de λ/2. Multiplu par de λ/2. Multiplu impar de λ/8. Multiplu de λ/4


Se stie ca doar cablul λ/4 este transformator de impedanta care ne permite sa facem match intre oimpedanta rezistiva si alta impedanta rezistiva; Relatia este:Z1*Z2=(Zc)2


##243#19D63K/ Un cablu coaxial cu atenuarea neglijabila si cu impedanta caracteristica Zo=60Ω esteterminat pe o sarcina rezistiva Zs=30Ω. Se stie ca pentru anumite lungimi electrice ale cablului,impedanta la intrarea sa (Zint) este o rezistenta pura (nu exista componenta reactiva). Care suntvalorile posibile pentru Zint in conditiile date?

Numai 30Ω. 30Ω, 60Ωsi 120Ω. 30Ω si 120Ω. 30Ω si 60Ω.


Se stie ca doar cablul λ/4 este transformator de impedanta care ne permite sa facem match intre oimpedanta rezistiva si alta impedanta rezistiva; Relatia pentru λ/4 este:Z1*Z2=(Zc)2

Pentru cablu de lungime multiplu λ/4 calculam ca si cum ar fi segmente de λ/4 cu Zin = Zout pentruimpedanta comuna segmentelor. Calculand, avem alternativ, 30Ω si 120Ω(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2010)

##244#20D63L/ Pe wattmetrul directional montat la intrarea in fiderul unui emitator se citesc: puterea inunda directa Pd= 100W si puterea in unda reflectata Pr=25w. Cat este raportul de unde stationare(SWR) in punctul de masura?


114 of 133 14/11/2019, 10:21

SWR=100/25=4 SWR=√100/25 = √4 = 2 √(25/100) = √(1/4) = 0,5; SWR=(1+0,5)/(1-0,5)=3 25/100=0,25; SWR=(1+0,25)/(1-0,25)=1,66


Intre numarul s , Pdir si Pref exista urmatoarele relatii : Pref/Pdir = ((s-1)/(s+1))2

Vezi rezolvarea problemei I25 de YO5AMF de la clasa I(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2010)

##245#05C70K/ Ce se intelege prin 'conditii de E sporadic'?

Variatii in inaltimea stratului 'E' cauzate de modificarea numarului de pete solare. Cresteri rapide ale nivelului semnalului in VHF, datorate urmelor de meteoriti la inaltimea

stratului 'E'. Conditii de aparitie a unor pete de ionizare densa la inaltimea stratului 'E'. Canale partiale de propagare troposferica la inaltimea stratului 'E'.


##246#06C70K/ Cum se numesc conditiile de propagare in care se obtin reflexii de pete mobile cu ionizarerelativ densa ce apar sezonier la inaltimea stratului 'E'?

Aurora boreala. Meteo skatter. Ducting. E sporadic


Eliminam intai raspunsurile evident gresite: Meteo Skatter nu exista, ar exista 'meteor scatter' - darede ionizare puternica, lasate in zona de combustie a meteoritilor si meteorilor, Aurora boreala e oionizare de lunga durata, ducting se intampla intre straturi ionizate de intindere mare. Mai ramane Esporadic, care se intampla in stratul E, e sporadic, intens, zona ionizata restransa.(rezolvare: yo6own, 2007)

##247#07C70K/ in ce regiuni ale pamantului apare cel mai frecvent fenomenul 'E sporadic'?

In regiunile ecuatoriale. In regiunile Arcticei. In regiunile hemisferei nordice. In regiunile polare.


##248#09D70K/ Care pare sa fie cauza principala a aparitie conditiilor de 'E sporadic'?

Intersectia de curenti de aer. Petele solare. Inversiunile termice.


115 of 133 14/11/2019, 10:21

Meteoritii.


##249#10C70L/ Ce este 'fadingul selectiv'?

Efectul de fading cauzat de defazajul variabil intre undele radio ale eceleiasi transmisiuni-captate concomitent la receptie pe trasee putin diferite.

Efectul de fading cauzat de variatiile de orientare a antenelor directive ('beam'-uri). Efectul de fading cauzat de modificari importante ale inaltimii straturilor ionizate. Efectul de fading cauzat de diferenta de timp intre statiile de emisie si de receptie.


##250#11C70L/ Cum se numeste efectul de propagare provocat de defazajul variabil intre unde radio aleaceleiasi transmisiuni, captate concomitent la receptie pe trasee putin diferite?

Rotatie Faraday. Receptie in 'diversity' Fading selectiv. Diferenta de faza.


##251#12C70L/ Care este cauza principala a fadingului selectiv?

Mici schimbari inevitabile in orientarea antenei directive (beam) la receptie. Schimbari importante a inaltimii straturilor ionosferei. Decalajul de timp intre statiile de emisie si de receptie. Defazajul variabil intre unde radio ale aceleiasi transmisiuni, captate concomitent la

receptie pe trasee putin diferite.


##252#15C70M/ Ce efect are 'propagarea pe aurora' asupra semnalului transmis?

Creste inteligibilitatea semnalelor SSB. Creste inteligibilitatea semnalelor MF si MP. Tonul semnalelor CW devine mai pur. Semnalele CW capata un 'tremolo' (fluttery tone).


Propagarea cu reflexie pe aurora este o propagare pe un mediu destul de ostil. E ca si cum ai folosireflexia luminii pe o oglinda care valureste in mod continuu. Inteligibilitatea semnalelor CW scadedrastic, mai functioneaza cateva moduri digitale, iar SSB, MF sunt bune de aruncat.(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)

##253#16C70M/ In ce conditii la propagarea pe aurora semnalul CW capata un 'tremolo' (fluttery tone)?

Din cauza rotatiei pamantului numai la propagarea de la Est la West.


116 of 133 14/11/2019, 10:21

Din cauza rotatiei pamantului numai la propagarea de la West la Est. Totdeauna pe aurora. Totdeauna pe unda directa.


Rotatia pamantului este foarte lenta comparativ cu viteza undelor radio, si nu are cum sa generezeefect Doppler, mai ales ca distanta dintre emitator si receptor este constanta, iar din acest punct devedere, rotatia pamantului nu conteaza.La propagarea cu reflexie pe nu are sens sa vorbim de unda directa - avem reflexie, nu unda directa.In propagarea pe aurora, niciodata semnalul nu o sa fie clar, ci distorsionat. Cuvinte ca 'tremolo','flutter', si altele descriu doar partial cum se aude CW pe aurora. Cel mai la indemana este sa ascultiinregistrari de pe internet cu acest subiect.(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)

##254#25C70/ Ce se intampla din punct de vedere energetic cu undele electromagnetice care se propaga inspatiu, daca acestea se ciocnesc cu particule ionizate?

Totdeauna undele pierd din energie. Daca particulele sunt incarcate negativ, undele castiga energie. Daca particulele sunt incarcate pozitiv, undele castiga energie. Nu se petrece nici o schimbare, deoarece undele electromagnetice nu contin substanta

fizica.


Conform fizicii, energia si materia sunt energie, deci intre unda si particula ionizata exista untransfer energetic.Au fost raportate destule cazuri in care statia 'big gun'(putere f. mare la emisie) producea conditii depropagare pentru statiile mai slabe, deci ioniza particule.(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)

##255#01D81L/ O bucata de cablu coaxial de lungime l este lasata in gol la un capat, iar la celalalt, celedoua conductoare sunt conectate impreuna formand o mica bucla, cu care se cupleaza un dipmetru.Ce lungime electrica are bucata de cablu la frecventa cea mai mica pentru care se obtine un dip laaparat?

l=λ/8 l=λ/4 l=λ/2 l=λ


##256#11D81J/ Un calibrator cu cuart cu frecventa fundamentala de 1MHz este garantat la 50ppm. Daca seface abstractie de alte erori (sistematice sau de operator), pe ce eroare absoluta puteti conta candeste folosit pe armonica a 20-a?

+-50Hz. +-100Hz. +-500Hz.


117 of 133 14/11/2019, 10:21

+-1kHz.


eroarea de 50 ppm = 50 parti-pe-milion, adica 1MHz * 50 / 106 = 106Hz * 50 / 106 = 50 Hz. Deciabaterea de 50ppm = 50Hz. La deviatia armonicii a 20-a a semnalului contribuie a 20-a armonica aabaterii, adica 20 * 50Hz = 1000Hz = 1kHz(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##257#12D81J/ Un calibrator cu cuart cu frecventa fundamentala de 100kHz este garantat la 50ppm. Dacase face abstractie de alte erori (sistematice sau de operator), pe ce eroare absoluta puteti conta candeste folosit pe armonica a 20-a?

+-50Hz.+-100Hz.+-500Hz.+-1kHz.


eroarea de 50 ppm = 50 parti-pe-milion, adica 100kHz * 50 / 106 = 105Hz * 50 / 106 = 106Hz * 5 /106 = 5 Hz. Deci abaterea de 50ppm = 5Hz. La deviatia armonicii a 20-a a semnalului contribuie a20-a armonica a abaterii, adica 20 * 5Hz = 100Hz(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##258#13D81K/ Ce se intampla daca dip-metrul este prea strans cuplat cu circuitul pe care-l testati?

Creste continutul de armonice, deci 'dip'-ul devine greu de observat sau lipseste cudesavarsire.

Cresc erorile de masura din cauza dezacordului reciproc (dip-metru - circuit testat). Creste factorul de calitate Q al circuitului testat, deci 'dip'-ul devine greu de observat sau

lipseste cu desavarsire. Din cauza intermodulatiei 'dip'-ul devine greu de observat sau lipseste cu desavarsire.


Apare cuplajul supracritic, in care prezenta dip-metrului afecteaza prea mult comportamentulcircuitului testat. Niciun aparat de masura, oricat de performant, nu masoara fara sa afecteze putinrezultatul masurarii prin prezenta sa. Grid-dip-metrul nu este un aparat extraordinar de performant siin consecinta usor de influentat de sistemuld testat, si invers. La cuplaj supracritic, circuitului LC algrid-dip-metrului, circuit care stabileste frecventa oscilatorului, i se altereaza valoarea L, prinfenomenul de cuplaj cu L din circuitul testat. Si invers. L devenind L+Lc, frecventa grid-dip-metrului, calculabila cu formula lui Thompson, se schimba.(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)


Creste factorul de calitate Q al circuitului testat, deci 'dip'-ul devine greu de observat saulipseste cu desavarsire.

Scade factorul de calitate Q al circuitului testat, deci 'dip'-ul devine greu de observat saulipseste cu desavarsire.


118 of 133 14/11/2019, 10:21

Se intensifica fenomenul de 'tarare' reciproca a frecventei, cu toate consecintele sale. Scade in intensitate fenomenul de 'tarare' reciproca a frecventei, cu toate consecintele

sale.


Apare cuplajul supracritic, in care prezenta dip-metrului afecteaza prea mult comportamentulcircuitului testat. Niciun aparat de masura, oricat de performant, nu masoara fara sa afecteze putinrezultatul masurarii prin prezenta sa. Grid-dip-metrul nu este un aparat extraordinar de performant siin consecinta usor de influentat de sistemuld testat, si invers. La cuplaj supracritic, circuitului LC algrid-dip-metrului, circuit care stabileste frecventa oscilatorului, i se altereaza valoarea L, prinfenomenul de cuplaj cu L din circuitul testat. Si invers. L devenind L+Lc, frecventa grid-dip-metrului, calculabila cu formula lui Thompson, se schimba.(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)


Creste puterea absorbita de la dip-metru si 'dip'-ul devine greu de observat sau lipseste cudesavarsire.

Scade factorul de calitate Q al circuitului testat, deci 'dip'-ul devine greu de observat saulipseste cu desavarsire.

Este posibil sa apara doua 'dip'-uri pe doua frecvente cu valori distincte: unul cand reglatifrecventa de la valori mici la cele mari si altul cand reglati in sens invers.

Nu este afectata precizia citirii, dar deviatia indicatorului poate depasi scala.


Apare cuplajul supracritic, in care prezenta dip-metrului afecteaza prea mult comportamentulcircuitului testat. Apar 2 dip-uri.(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)

##261#16D81K/ La testarea cu dip-metrul a unui circuit oscilant simplu LC, observati ca frecventa la carese obtine 'dip'-ul depinde foarte mult de sensul in care manipulati aparatul (de la frecvente mari lacele mici sau invers).Care este cauza cea mai probabila a acestui fenomen?

Cuplajul cu circuitul testat este prea slab. Cuplajul cu circuitul testat este prea strans (prea puternic). Fenomenul apare numai la dip-metrele alimentate la retea, din cauza capacitatii acesteia

fata de pamant. Circuitul testat nu este legat la pamant (impamantat).


##262#17D81L/ O bucata de cablu coaxial de lungime l este legata in scurt-circuit la un capat, iar lacelalalt, cele doua conductoare sunt conectate impreuna formand o mica bucla, cu care se cupleazaun dipmetru. Ce lungime electrica are bucata de cablu la frecventa cea mai mica pentru care seobtine un dip la aparat?

l=λ/8 l=λ/4 l=λ/2


119 of 133 14/11/2019, 10:21

l=λ


##263#01C82/ Ce este un standard de frecventa (frequency standard)?

Frecventa unei retele (Net) standard de comunicatii radio. Un dispozitiv sau aparat care produce un semnal cu frecventa foarte exact cunoscuta si

mentinuta. Un dispozitiv sau aparat care produce un semnal al carui spectru este uniform distribuit

(zgomot alb). Un dispozitiv sau aparat care produce un semnal al carui spectru contine componente

distribuite dupa legea lui Gauss (semnal Gaussian).


##264#07C82K/ Care este principiul de functionare a 'dip-metrului'?

Undele reflectate pe frecventa de lucru a dip-metrului scad deviatia indicatorului acestuia. Cand circuitul oscilant masurat este la rezonanta pe frecventa dip-metrului,se modifica

deviatia indicatorului acestuia deoarece creste puterea transferata. Cu cat puterea emitatorului este mai mare, cu atat scade curentul de reactie al

oscilatorului dip-metrului si scade indicatia pe instrumentul acestuia. Armonicele oscilatorului dip-metrului produc o crestere a factorului de calitate Q al

circuitului masurat, fenomen pus in evidenta de instrumentul indicator.


Grid-dip-metrul este un mic generator de radiofrecventa, un oscilator LC de mica putere, cu unindicator. Cand dip-metrul este apropiat de o antena care are o frecventa proprie de rezonanta, si sevariaza frecventa dip-metrului, atunci cand el ajunge la frecventa antenei(sau a altui circuit LC),sistemele sunt acordate, si antena absoarbe din energia dip-metrului. Acest lucru este sesizabil peindicatorul analogic.(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)

##265#04C91/Daca receptia in banda de radiodifuziune in unde medii este interferata 'pe canalulimagine'de catre un emitator de amator din apropiere, in ce banda este cel mai probabil ca lucreazaacesta?

UHF. VHF. 29 MHz. 1,8 MHz.


Din cauza ca radioreceptorul de radiodifuziune are un demodulator, semnalul rezultat in difuzor, sicare perturba auditiv, este in domeniul audio. Pentru ca zgomotul suparator sa fie in audio, trebuieca frecventa de radiodifuziune(fRD) si frecventa radioamatorului(fA) sa fie foarte apropiate, astfelincat unul din produsele de amestec fRD - fA sau fA - fRD sa fie in audio.Daca receptorul e superheterodina, si mixajul nedorit se produce in mixere, el trece mai greu fiindca


120 of 133 14/11/2019, 10:21

mixerele sunt urmate de filtre trece-banda care il opreste. Insa aceste filtre nu sunt ideale, si mai alesfiindca in mixer se produc multe variante de amestec, frecventa imagine trece daca cele douaemitatoare receptionate sunt foarte apropiate ca frecventa.Banda de radiodifuziune UM fiind intre cateva sute de KHz si 2.5MHz, radioreceptorul este cel maiprobabil sa fie in banda de 1.8MHz.(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)

##266#06C91K/ Oscilatiile parazite in emitatoarele de amator constituie una din tipurile de interferente(RFI) posibile.Acestea se caracterizeaza prin: (alegeti raspunsul cel mai complet.)

Sunt totdeauna pe o frecventa mult mai mare decat cea de lucru. Sunt totdeauna pe o frecventa mai mica decat cea de lucru. Sunt totdeauna pe o frecventa multiplu celei de lucru. Frecventa lor nu este totdeauna legata direct de cea de lucru.


Oscilatiile parazite sunt generate de apropierea unor elemente de carcasa(capacitati parazite), chiaroscilatii mecanice, defectiunea unor componente asa ca nu sunt previzibile. Daca ar exista o regulapentru aceste oscilatii, ar exista si filtre pentru ele si am avea echipamentele perfecte. Din aceastacauza raspunsurile cu 'totdeauna' sunt gresite.(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)

##267#07D91K/ Oscilatiile parazite in emitatoarele de amator constituie una din tipurile de interferente(RFI) posibile.Acestea se caracterizeaza prin: (alegeti raspunsul cel mai complet.)

Pot sa nu fie permanente si nici pe frecventa constanta. Totdeauna sunt permanente si pe frecventa constanta. Totdeauna sunt sporadice dar pe frecventa constanta. Totdeauna sunt pe frecventa constanta.


Oscilatiile parazite sunt generate de apropierea unor elemente de carcasa(capacitati parazite), chiaroscilatii mecanice, defectiunea unor componente asa ca nu sunt previzibile. Daca ar exista o regulapentru aceste oscilatii, ar exista si filtre pentru ele si am avea echipamentele perfecte. Din aceastacauza raspunsurile cu 'totdeauna' sunt gresite.(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)

##268#08C91K/ Oscilatiile parazite in emitatoarele de amator constituie una din tipurile de interferente(RFI) posibile.Acestea se caracterizeaza prin: (alegeti raspunsul cel mai complet.)

Sunt totdeauna pe o frecventa foarte stabila, dar mult mai mare decat cea de lucru. Frecventa lor nu este totdeauna legata direct de cea de lucru si nu este stabila. Frecventa lor nu este totdeauna legata direct de cea de lucru, dar este foarte stabila. Sunt totdeauna pe o frecventa foarte stabila, dar mai mica decat cea de lucru.


Oscilatiile parazite sunt generate de apropierea unor elemente de carcasa(capacitati parazite), chiaroscilatii mecanice, defectiunea unor componente asa ca nu sunt previzibile. Daca ar exista o regulapentru aceste oscilatii, ar exista si filtre sau alte contramasuri pentru ele si am avea echipamentele


121 of 133 14/11/2019, 10:21

perfecte. Din aceasta cauza raspunsurile cu in care se declara o caracteristica a perturbatiei ca fiinddeterminista - 'totdeauna sunt' - sunt gresite.(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)

##269#02C92K/ Intr-un emitator se foloseste un oscilator cu cuart pe 8MHz, urmat de mai multemultiplicatoare, din care primele trei sunt: x2; x2; x3. In acest caz daca nu se iau masuri speciale, sepot produce interferente in vecinatate, cel mai probabil in:

Receptoarele pe 3,5 MHz. Receptoarele de Radiodifuziune MF (88-108 MHz). Emitatoarele de 10MHz. In niciunul din cazurile celelalte.


Lantul de multiplicare Q -> x2 -> x2 -> x3, unde iesirea unui multiplicator este legata la intrareaurmatorului produce urmatoarele frecvente:8MHZ -> 16MHz -> 32MHz -> 96MHzSe observa ca 96MHz 'cade' in intervalul 88-108MHz, unde va produce interferente. In 'vecinatate'cel mai probabil se vor gasi receptoare de radiodifuziune(la vecini).(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)

##270#03C92J/ Oscilatiile parazite pe frecvente mai mici decat cea de lucru pot apare:

Pe frecventa de rezonanta proprie a condensatoarelor de decuplare. Pe frecventa de rezonanta proprie a conexiunilor montajului. Pe frecventa de rezonanta proprie a socurilor de RF. Pe frecventa de rezonanta proprie a condensatoarelor de cuplaj.


##271#04C92J/ Oscilatiile parazite pe frecvente mai mari decat cea de lucru pot apare:

Pe frecventa de rezonanta proprie a condensatoarelor de decuplare. Pe frecventa de rezonanta proprie a conexiunilor montajului. Pe frecventa de rezonanta proprie a socurilor de RF. Pe frecventa de rezonanta proprie a condensatoarelor de cuplaj.


##272#05C92K/ Intr-un emitator se foloseste un oscilator cu cuart pe frecventa de 12MHZ, urmat de maimulte multiplicatoare, din care primele trei sunt: x2; x2; x2. In acest caz daca nu se iau masurispeciale, se pot produce interferente in vecinatate, cel mai probabil in:

Receptoarele pe 3,5 MHz. Receptoarele de Radiodifuziune MA in unde medii. Receptoarele de TV in canalele UHF. Receptoarele de Radiodifuziune MF (88 - 108MHz).


Lantul de multiplicare Q -> x2 -> x2 -> x2, unde iesirea unui multiplicator este legata la intrarea


122 of 133 14/11/2019, 10:21

urmatorului produce urmatoarele frecvente:12MHZ -> 24MHz -> 48MHz -> 96MHzSe observa ca 96MHz 'cade' in intervalul 88-108MHz, unde va produce interferente.(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)

##273#06C92L/ Care din tipurile de semnal mentionate in raspunsuri prezinta cea mai mare probabilitatede a perturba un amplificator audio 'hi-fi' din vecinatate?

Modulatie de frecventa (MF). Modulatie de faza (MP) Telegrafie prin deviatie de frecventa. Modulatie de amplitudine (MA).


Semnalele MA pot fi demodulate de componente semiconductoare, care au capacitati de jonctiune,astfel informatia audio MA intra in paralel cu semnalul audio util(muzica)Modulatiile de faza si frecventa necesita detectoare mai complicate, nu este suficienta o jonctiunepolarizata la limita, ca in cazul MA.Totusi acest neajuns nu este specific schemelor Hi-Fi serioase.(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)


Modulatie de frecventa (MF). Modulatie de faza (MP) Modulatie cu banda laterala unica (SSB). Manipulatie telegrafica prin deviatie de frecventa.


Semnalele MA pot fi demodulate de componente semiconductoare, care au capacitati de jonctiune,astfel informatia audio MA intra in paralel cu semnalul audio util(muzica)Modulatiile de faza si frecventa necesita detectoare mai complicate, nu este suficienta o jonctiunepolarizata la limita, ca in cazul MA.SSB fiind un tip de modulatie MA, poate sa perturbe un amplificator audio mai debil, chiar si numit'Hi-Fi', insa amplificatoarele audio serioase sunt pline de ecranaje, filtre si reactii negative, astfelincat sa nu prinda toate posturile.(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)


Modulatie cu dubla banda laterala (DSB). Modulatie de frecventa. Modulatie de faza Modulatie unghiulara.


Semnalele MA pot fi demodulate de componente semiconductoare, care au capacitati de jonctiune,


123 of 133 14/11/2019, 10:21

astfel informatia audio MA intra in paralel cu semnalul audio util(muzica)Modulatiile de faza si frecventa necesita detectoare mai complicate, nu este suficienta o jonctiunepolarizata la limita, ca in cazul MA.DSB fiind un tip de modulatie MA, poate sa perturbe un amplificator audio mai debil, chiar si numit'Hi-Fi', insa amplificatoarele audio serioase sunt pline de ecranaje, filtre si reactii negative, astfelincat sa nu prinda toate posturile.(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)

##276#01C93/ Este stabilit ca perturbati o 'statie' de ascultare 'HI-FI' din vecinatate si ca zgomotelerezultate se aud in difuzoare (boxe) chiar daca aceasta este oprita (ne alimentata). Care esteremediul cel mai probabil?

Se va reface acordul transmatchului pentru o capacitate de iesire mai mare. Se va reface acordul transmatchului pentru o capacitate de iesire mai mica. Ecranarea firelor de legatura cu boxele la aparatul perturbat. Suplimentarea filtrului de retea la statia dumneavoastra.


Este clar ca firul catre boxe se comporta ca o antena, iar sunetul se obtine prin demodulare direct pebobina boxei. Trebuie ecranat conductorul, astfel incat sa nu se mai comporte ca o antena.(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)

##277#03C93/ Socul de RF bifilar pe ferita montat la borna de antena a receptorului TV perturbat (braid-breaker) reduce efectul perturbatorilor:

De orice natura, daca patrund prin cablul coaxial al antenei. Care circula in antifaza pe cablul coaxial. Care circula in faza pe cablul coaxial. Numai pe cele de tip 'de banda larga'.


NOU: Afisarea acoperirii programei, pe subcapitole, cu intrebari din baza de date.

Valorile sunt calculate, nu completate de mana, deci fara trucuri depasite cu productivitatea lahectar.

Tineti cont ca in unele cazuri, de ex. radiotehnica pentru clasa I si II la subcapitolul Legea lui Ohmsi altele similare e normal sa nu fie intrebari, ANCOM specifica intrebari de dificultate sporita. Inalte cazuri nu sunt intrebari inca, ele nu cresc singure, trebuie facute, asa ca accept propuneri cuplacere.

acoperire programa HAREC radiotehnica, clasa I, II [rev. nov. 2017]

PROGRAMA DE EXAMINARE conform cerintelor CEPT, pentru obtinerea certificatuluiarmonizat de radioamator (HAREC)PROGRAMA ANALITICA DE EXAMINARE DETALIATA

A) PROBLEME CU CONTINUT TEHNIC

CAPITOLUL 1


124 of 133 14/11/2019, 10:21

NOTIUNI TEORETICE DE ELECTRICITATE, ELECTROMAGNETISM SI RADIO

1.1. Conductibilitatea0- Conductoare, semiconductoare si izolatoare0- Curentul, tensiunea si rezistenta0- Unitatile de masura Amper, Volt, Ohm0- Legea lui Ohm0- Legile lui Kirchhoff0- Puterea electrica0- Wattul0- Energia electrica0- Capacitatea unei baterii [ A x h ]

1.2. Surse de electricitate3 Surse de tensiune, surse de tensiune electromotoare, curentul de scurtcircuit, rezistenta interna,tensiunea la borne0 Conectarea serie si paralel a surselor de tensiune

1.3. Campul electric0- Nivelul campului electric0- Unitatea de masura volt/metru0- Ecranarea campurilor electrice

1.4. Campul magnetic2- Campul magnetic ce inconjoara un conductor parcurs de curent electric0- Ecranarea campurilor magnetice

1.5. Campul electromagnetic0- Undele radio ca unde electromagnetice0- Viteza de propagare si relatia dintre frecventa si lungimea de unda0- Polarizarea campului electromagnetic

1.6. Semnale sinusoidale0- Reprezentarea grafica in timp1- Valori instantanee, amplitudine [ Emax ], valoarea eficace (RMS) si valoarea medie0- Perioada si durata unei perioade0- Frecventa0- Unitatea de masura a frecventei (Hertz)1- Diferenta de faza dintre doua semnale sinusoidale

1.7. Semnale nesinusoidale, zgomot0- Semnale audio0- Semnale dreptunghiulare (extra: triunghiulare, dinte de ferastrau)0- Reprezentarea grafica in domeniul timp7- Componenta continua, unda fundamentala si armonicile superioare0- Zgomot (zgomotul termic al receptorului, banda de zgomot, densitatea de zgomot, putereazgomotului in banda receptorului)

l.8. Semnale modulate


125 of 133 14/11/2019, 10:21

0- Modulatia telegrafica (CW)0- Modulatia de amplitudine (AM)2- Modulatia de faza , modulatia de frecventa (FM) si modulatia cu banda laterala unica (BLU)0- Deviatia de frecventa si indicele de modulatie0- Purtatoarea, benzile laterale si largimea de banda2- Modulatia de amplitudine cu banda laterala unica (SSB)(s-a scos din programa)1- Purtatoare, benzi laterale si largime de banda(s-a scos din programa)0- Forme de unda pentru semnale CW, AM, BLU si FM (prezentare grafica)0- Spectrul pentru semnale CW, AM si BLU (prezentare grafica)0- Modulatii digitale: FSK, 2-PSK, 4-PSK, QAM0- Modulatia digitala: debit binar, debit per simbol (debitul Baud) si largime de banda0- Corectia CRC si retransmisii (de exemplu packet radio), corectia FEC (de exemplu Amtor FEC)

1.9. Puterea si energia0- Puterea semnalelor sinusoidale2- Rapoarte de puteri corespunzatoare urmatoarelor valori (pozitive si negative): 0 dB, 3 dB, 6 dB,10 dB si 20 dB1- Raportul puterilor de intrare/iesire in dB ale unor amplificatoare si/sau atenuatoare conectate incascada2- Adaptarea (transferul maxim de putere)0- Relatia dintre puterea de intrare, puterea de iesire si randament0- Puterea la varf de modulatie (PEP)

1.10. Procesarea digitala de semnal (DSP)0- Esantionarea si cuantizarea0- Rata minima de esantionare (frecventa Nyquist)0- Convolutia (in domeniul timp / in domeniul frecventa, reprezentare grafica)0- Filtre contra zgomotului de cuantizare, filtre de refacere a semnalului0- Conversia digital / analogica, analogic / digitala

CAPITOLUL 2

COMPONENTE

2.1. Rezistorul0- Unitatea de masura (Ohm)6- Rezistenta0- Caracteristica curent/tensiune0- Disipatia de putere1- Coeficienti pozitivi si negativi de temperatura (CPT si CNT)(s-a scos din programa)

2.2. Condensatorul0- Capacitatea0- Unitatea de masura a capacitatii (Faradul)1- Relatia dintre capacitate, dimensiuni si dielectric (numai tratare calitativa)0- Reactanta0- Defazajul dintre tensiune si curent2- Caracteristicile condensatoarelor fixe si variabile: cu dielectric aer, mica, plastic, ceramica si acondensatoarelor electrolitice(s-a scos din programa)0- Coeficientul de temperatura (s-a scos din programa)


126 of 133 14/11/2019, 10:21

0- Curentul de fuga(s-a scos din programa)

2.3. Bobina9- Inductia(s-a scos din programa) Autoinductia0- Unitatea de masura a inductantei (Henry)12- Efectul asupra inductantei al numarului de spire, al diametrului, al lungimii si al materialului dincare este facut miezul (numai tratare calitativa)0- Reactanta0- Defazajul dintre tensiune si curent0- Factorul Q0- Efectul pelicular(s-a scos din programa)0- Pierderi in miezul bobinei(s-a scos din programa)

2.4. Transformatoare - aplicatii si utilizare4- Transformatorul ideal0- Relatia dintre raportul numarului de spire N si:4- Raportul tensiunilor0- Raportul curentilor2- Raportul impedantelor (numai tratare calitativa)4- Transformatoare

2.5. Diode6- Utilizare si aplicatii ale diodelor0- Dioda redresoare, dioda Zener, diode luminiscente (LED), dioda varicap0- Tensiunea inversa, curent si putere

2.6. Tranzistorul0- Tranzistoare PNP si NPN0- Factorul de amplificare4- Tranzistorul cu efect de camp versus tranzistorul bipolar (controlul in tensiune versus in curent)0- Rezistenta dintre poarta si sursa(s-a scos din programa>- Tranzistorul in:1- Conexiune cu emitorul comun (sursa comuna)1- Conexiune cu baza (poarta) comuna1- Conexiune cu colectorul comun (drena comuna)1- Conexiune Darlington (extra-curricular)0- Impedantele de intrare si iesire in conexiunilor de mai sus(s-a scos din programa)1- Metode de polarizare in conexiunilor de mai sus(s-a scos din programa)Disipatia de caldura (s-a scos din programa)2- Transfer termic semiconductor-capsula, capsula-radiator, coeficienti termici(s-a scos dinprograma)2- Materiale speciale: Ceramica cu oxid de Be(s-a scos din programa)

2.7. Diverse6- Dispozitive simple termoionice (tuburi electronice)0- Tensiuni si impedante pentru etaje de inalta tensiune, transformari de impedanta0- Circuite integrate digitale simple, inclusiv amplificatoare operationale7- Circuite integrate liniare(s-a comasat cu subiectul anterior)


127 of 133 14/11/2019, 10:21

CAPITOLUL 3

CIRCUITE

3.1. Combinatii de componente4- Circuite serie si paralel cu rezistoare, bobine, condensatoare, transformatoare si diode13- Curentii si tensiunile in aceste circuite6- Impedanta acestor circuite(s-a scos din programa)0- Comportamentul real (nu ideal) al rezistorului, condensatorului si bobinei la frecvente inalte

3.2. Filtre0- Circuite acordate serie si paralel4- Impedanta acestor circuite1- Caracteristica de frecventa4- Frecventa de rezonanta9- Factorul de calitate al unui circuit acordat1- Largimea de banda0- Filtru trece banda0- Filtru trece-jos, trece-sus, trece-banda si opreste-banda alcatuite din componente pasive0- Caracteristica de frecventa a filtrelor1- Filtru Pi si filtru T0- Cristalul de cuart1- Efecte datorita caracteristicilor reale (nu ideale) al componentelor0- Filtre digitale (vezi sectiunile 1.10 si 3.8)

3.3. Surse de alimentare0- Circuite redresoare monoalternanta si dubla alternanta si puntea redresoare0- Circuite de netezire8- Circuite stabilizatoare in surse de alimentare de mica putere0- Surse de alimentare in comutatie, izolare galvanica si EMC

3.4. Amplificatoare0- Amplificatoare de joasa si de inalta frecventa5- Factorul de amplificare1- Caracteristica amplitudine/frecventa si largimea de banda (banda larga vs. etaje acordate)0- Regimul de functionare in clasele A, A/B, B, C3- Armonici (distorsiuni de neliniaritate), distorsiuni de intermodulatie, etaje de amplificaresupramodulate

3.5. Detectoare0- Detectoare pentru AM0- Detectorul cu dioda1- Detectorul de produs si oscilatoare de "batai"2- Detectoare pentru FM0- Detectorul pe panta(s-a scos din programa)0- Discriminatorul Foster-Seeley(s-a scos din programa)0- Detectoare pentru CW/SSB(s-a scos din programa)


128 of 133 14/11/2019, 10:21

3.6. Oscilatoare0- Reactie (oscilatii produse intentionat sau nu)3- Factorii care afecteaza frecventa si stabilitatea oscilatiei4- Oscilatorul LC1- Oscilatoare cu cristal, oscilatorul overtone0- Oscilator controlat in tensiune (VCO)0- Zgomotul de faza

3.7. Bucla blocata in faza (PLL)5- Bucla de control cu circuit de comparare a fazei.0- Sinteza de frecventa cu divizoare programabile in bucal de reactie

3.8. Procesoare digitale de semnal (sisteme DSP)0- Topologii de filtre cu raspuns finit (FIR) si infinit (IIR)0- Transformata Fourier (discreta, rapida cu prezentare grafica)0- Sinteza digitala directa

CAPITOLUL 4

RECEPTOARE

4.1. Tipuri0- Receptorul superheterodina cu simpla si dubla schimbare de frecventa0- Receptoare cu conversie directa

4.2. Scheme bloc0- Receptorul CW (AlA)0- Receptorul AM (A3E)0- Receptorul SSB pentru telefonie cu purtatoare suprimata (J3E)0- Receptorul FM (F3E)

4.3. Modul de operare si functionare al urmatoarelor etaje (se trateaza numai schema bloc)0- Amplificatorul RF (cu banda fixa sau acordabila)0- Oscilatorul (fix si variabil)1- Mixerul1- Amplificatorul de frecventa intermediara0- Limitatorul1- Detectorul, inclusiv detectorul de produs0- Oscilatorul de batai(scos din programa)0- Calibratorul cu cristal(scos din programa)4- Amplificatorul de joasa frecventa (audio)0- Controlul automat al amplificarii0- S-metrul0- Squelch-ul

4.4. Caracteristicile receptoarelor (descriere simpla)0- Canalul adiacent0- Selectivitatea0- Sensibilitatea, zgomotul receptorului, factorul de zgomot0- Stabilitatea1- Frecventa imagine


129 of 133 14/11/2019, 10:21

0- Desensibilizarea / blocarea0- Intermodulatia; modulatia incrucisata0- Mixarea reciproca (zgomotul de faza)

CAPITOLUL 5

EMITATOARE

5.1. Tipuri3- Emitatoare cu si fara translatare de frecventa1- Multiplicarea de frecventa

5.2. Scheme bloc0- Emitatorul CW (A1A)0- Emitatorul SSB pentru telefonie cu purtatoare suprimata (J3E)0- Emitatorul FM (F3E)

5.3. Modul de operare si functionare al urmatoarelor etaje (se trateaza numai schema bloc)0- Mixerul0- Oscilatorul0- Separatorul0- Driver-ul0- Multiplicatorul de frecventa1- Amplificatorul de putere0- Adaptarea la iesire0- Filtrul de iesire (filtrul pi)0- Modulatorul de frecventa0- Modulatorul SSB0- Modulatorul de faza0- Filtrul cu cristale

5.4. Caracteristicile emitatoarelor (descriere simpla)1- Stabilitatea de frecventa5- Largimea benzii de RF0- Benzile laterale0- Gama frecventelor audio0- Neliniaritatea (distorsiuni armonice si de intermodulatie)0- Impedanta de iesire0- Puterea de iesire0- Randamentul4- Deviatia de frecventa4- Indicele de modulatie0- Clicsuri de manipulatie si chirp-uri0- Supramodulatia in benzile laterale si splatter (frecvente nedorite in benzile laterale)0- Radiatii de inalta frecventa spurioase0- Radiatia cutiei0- Zgomotul de faza

CAPITOLUL 6


130 of 133 14/11/2019, 10:21

ANTENE SI LINII DE TRANSMISIUNE

6.1. Tipuri de antene3- Dipolul in jumatate de unda alimentat la centru1- Dipolul in jumatate de unda alimentat la capat0- Dipolul indoit4- Antena verticala in sfert de unda (ground plane)1- Antena cu elemente pasive (Yagi)2- Antena cu apertura (reflector parabolic, horn)0- Dipolul cu trapuri

6.2. Caracteristicile antenei0- Distributia curentului si tensiunii in antena1- Impedanta la punctul de alimentare1- Impedanta capacitiva sau inductiva a unei antene nerezonante0- Polarizarea0- Castigul, directivitatea si eficienta antenei0- Zona de captura1- Puterea efectiv radiata izotropic (e.i.r.p.) si puterea aparent radiata (e.r.p.)0- Raportul fata-spate3- Diagrame de radiatie in plan orizontal si vertical

6.3. Linii de transmisiune0- Linia cu conductori paraleli1- Cablul coaxial0- Ghidul de unda2- Impedanta caracteristica (Z0)2- Viteza de propagare8- Raportul de unde stationare0- Pierderi0- Simetrizare(balun)3- Linia in sfert de unda ca transformator de impedanta [ Z02 = Zin*Zout ](scos din programa)1- Linia terminata in gol sau in scurtcircuit ca circuite acordate (scos din programa)0- Unitati de adaptare a antenei (numai configuratii in PI sau T)

CAPITOLUL 7

PROPAGARE

0- Atenuarea semnalului, raportul semnal pe zgomot0- Propagare in vizibilitate directa (propagarea in spatiul liber, legea patrata inversa)0- Straturile atmosferei0- Frecventa critica0- Influenta soarelui asupra ionosferei0- Frecventa maxima utilizabila (MUF)0- Unda de sol, unda spatiala, unghiul de radiatie si distanta zonei de tacere (skip)0- Propagarea ionosferica pe mai multe cai3- Fading0- Troposfera (conductie, difractie)0- Influenta inaltimii antenei asupra distantei ce poate fi acoperita (orizontul radio)0- Temperatura de inversie


131 of 133 14/11/2019, 10:21

4- Reflexia pe stratul E sporadic2- Reflexia pe aurora0- Reflexia meteorica0- Reflexia pe luna0- Zgomotul atmosferic (furtuni la distanta)0- Zgomotul cosmic0- Zgomotul de sol (termic)0- Bazele predictiei de propagare (bugetul legaturii)0- sursa dominanta de zgomot (zgomotul in banda vs. zgomotul receptorului)0- raportul minim semnal - zgomot0- puterea minima a semnalului de receptie1- atenuarea de propagare0- castigul antenelor, atenuarile liniilor de transmisie0- puterea minima a emitatorului

CAPITOLUL 8

MASURARI

8.1. Efectuarea masurarilorMasurarea:0- Tensiunilor si curentilor in curent continue si alternative- Erorilor:2- influenta frecventei0- influenta formei de unda0- influenta rezistentei interne a instrumentelor0- Rezistentei0- Puterii continue si de RF (puterea medie, PEP)3- Raportului de unde stationare in tensiune0- Formei de unda a anvelopei unui semnal RF0- Frecventei4- Frecventei de rezonanta

8.2. Instrumente de masuraEfectuarea masurarilor folosind:0- Instrument cu bobina mobila(scos din programa)0- Instrument cu mai multe game (digital sau analogic)0- Dispozitiv de masurare a puterii de radiofrecventa0- Puntea reflectometru (dispozitiv de masurare a coeficientului de unda stationara)1- Generatoare de semnal0- Frecventmetru numeric0- Frecventmetru cu absorbtie(scos din programa)1- Grid-dip metru(scos din programa)0- Osciloscop0- Analizor de spectru

CAPITOLUL 9

INTERFERENTE SI IMUNITATE

9.1. Interferente in echipamentele electronice


132 of 133 14/11/2019, 10:21

0 Blocarea1- Interferente cu semnalul dorit1- Intermodulatia4- Detectia in circuitele audio

9.2. Cauzele interferentelor in echipamentele electronice0- Nivelul de camp al emitatorului2- Radiatiile neesentiale ale emitatorului (radiatii parazite, armonici)- Influente nedorite in echipamente care patrund prin:2- intrarea de antena (tensiuni din antena, selectivitatea intrarii)2- alte linii conectate0- radiatie directa

9.3. Masuri impotriva interferentelorMasuri pentru prevenirea si eliminarea efectelor interferentelor:2- Filtrarea0- Decuplarea1- Ecranarea


133 of 133 14/11/2019, 10:21

probleme si rezolvari: db tech1v 3.3.2 aceasta este o aﬁsare a bazelor de date folosite de...

Documents