probleme de mediu in judetul brasov
TRANSCRIPT
Studiu de caz:
Probleme de mediu în judeţul Braşov
Introducere
Judeţele din România se confruntă în ultima perioadă cu probleme de mediu din ce în ce
mai serioase, iar Braşovul se regăseşte pe lista regiunilor care prezintă semne de îngrijorare. În
acest context este esenţial a găsi soluţii care să contracareze efectele nocive ale unor politici
sociale şi de mediu defectuoase.
În judeţul Braşov există 32 de arii protejate cu o suprafaţă de aproximativ 28.000 de
hectare, ceea ce reprezintă 7% din suprafaţa judeţului. Între aceste arii protejate se disting cele
1
două parcuri, Parcul Naţional Piatra Craiului şi Parcul Natural Bucegi. Cele două au
administraţie proprie şi deţin planuri de management, care prevăd luarea unor măsuri stricte de
protejare a tuturor habitatelor şi speciilor din interiorul parcurilor.
Din anul 2004 până în prezent au fost luate în custodie 11 arii naturale protejate. Alături
de acestea, judeţul Braşov are validate, în prezent, un număr de 25 de situri Natura 2000.
Acestea sunt împărţite, conform celor două directive ale Uniunii Europene, în două categorii: 8
situri de protecţie avifaunistică (SPA) şi 17 situri de importanţă comunitară (SCI).
Prezentarea problematicii şi a ariei de studiu
Conform împărţirii Europei în regiuni biogeografice, judeţul Braşov se află la interferenţa
a două zone, alpină şi continentală. Caracteristicile climei din ultima perioadă, cărora li se
adaugă alternanţa perioadelor umede cu cele secetoase nu au dezechilibrat evoluţia firească a
habitatelor. De asemenea, nu s-au semnalat degradări majore ale habitatelor.
Habitate Starea de conservare
Suprafaţa(ha)
Zone cu probleme Cauze
Acvatice / de mlaştină
bună Mlaştina Hărman - canalele de desecare din zonă
2
Terestre bună
- păduri 185.000- Piatra Craiului- zona municipiuluiBraşov
- fenomenele de uscare- atacurile dăunătorilor- depozitarea deşeurilor
- pajişti alpine 119.980- păşunile din zonele alpine: Bucegi, Piatra Craiului, Făgăraş, Ciucaş, Piatra Mare
- păşunatul intensiv- deficitul de apă din sol- dejecţiile din zonele cu stâne- depozitarea deşeurilor
Subterane(peşteri)
bună - zonele vizitabile - turismul necontrolat
Sursa: Compartimentul de Protecţie a Mediului CJ Braşov
Probleme identificate
Una dintre problemele actuale cu care se confruntă judeţul Braşov, este dată de presiunile
naturale exercitate asupra biodiversităţii şi anume schimbările climatice, regimul precipitaţiilor şi
calamităţile naturale. În ceea ce priveşte presiunile antropice exercitate asupra biodiversităţii,
există în prezent două tipuri de ameninţări, fiecare prezentând cararteristici proprii. Pe de o parte,
ameninţările directe sunt reprezentate de pierderile sau distrugerile de habitate ca urmare a unor
activităţi umane: restrângerea arealelor naturale în favoarea celor antropice, exploatările
forestiere şi activităţile economice de tipul exploatărilor miniere, suprapăşunatul în zonele
montane, construcţiile ilegale în zonele protejate şi activităţile de braconaj. Pe de altă parte,
ameninţările indirecte sunt constituite de arderea miriştilor, comerţul ilegal cu specii de plante
rare şi ameninţate, dar mai ales turismul necontrolat prin camparea dezorganizată şi prezenţa
deşeurilor de toate tipurile în zonele naturale, râuri şi lacuri.
Probleme de mediu
Problema de mediu este definită ca fiind relaţia dintre cauza şi efectul pe care aceasta îl
generează în mediu. Unde nu a fost posibilă o asemenea abordare, problema de mediu a fost
plasată între cauză şi efect, ea definind o stare de criză existentă.
Poluarea aerului în judeţul Braşov rezultă pe de o parte din traficul rutier sau sursele
mobile, iar pe de altă parte din sursele staţionare care sunt de fapt emisii din procesele de
producţie ale agenţilor economici, concentraţi în 4 zone: Braşov, Făgăraş, Codlea şi Victoria.
Emisiile de noxe gazoase şi pulberi sunt generate de: utilizarea echipamentelor uzate şi
neperformante, arderea necontrolată a deşeurilor, a miriştilor şi a deşeurilor vegetale, intensitatea
traficului rutier şi parcul auto în cea mai mare parte neperformant.
Zone critice pe teritoriul judeţului sub aspectul poluării atmosferei sunt: zona centrală ce
cuprinde municipiul Braşov împreună cu localităţile învecinate (Săcele, Cristian şi Codlea), zona
3
central-nordică cu localităţile Racoş, Hoghiz şi Rupea, zona central-vestică cu localităţile
Victoria şi Făgăraş.
În alcătuirea resurselor de apă ale judeţului Braşov intră pe de o parte apele subterane
(freatice şi de adâncime), iar pe de altă parte apele de suprafaţă, adică reţeaua de râuri şi lacuri
naturale şi artificiale.
Cele mai poluate cursuri de apă din judeţ sunt:
pârâul Timiş – tronsonul situat între deversorul aflat la ieşirea din municipiul Braşov şi
confluenţa Ghimbăşel,
canalul Vulcăniţa – tronsonul intravilan dintre localitatea Codlea şi confluenţa Homorod
(Ciucaş).
În ceea ce priveşte apele de suprafaţă, cele mai importante surse de poluare sunt
evacuările de ape uzate menajare şi industriale neepurate sau insuficient epurate direct în emisari
şi depozitarea neconformă a deşeurilor menajere şi industriale.
4
Din cele opt surse de ape de suprafaţă utilizate pentru alimentarea cu apă potabilă a
populaţiei, staţiile de tratarea apei aferente nu deţin tehnologia corespunzătoare de potabilizare
conform legislaţiei în vigoare.
Prezentăm în contiuare date privitoare la zone cu acviferul freatic poluat:
Zona Indicatori depăşiţi Cauze
Rotbav amoniu reţele de canalizare degradate
lipsa reţelei de canalizare
depozitarea neconformă a
deşeurilor menajere şi industriale
lipsa implementării codului
bunelor practici agricole
poluarea istorică
Braşov-Prejmer-Hărman azotati
Codlea azotaţi, sulfuri, Fe - total
Bod CCOMn, Fe total, mangan, sulfuri
Făgăraş CCOMn, pH, duritate totală
Ucea CCOMn duritate totală
Calitatea necorespunzătoare a apelor curgătoare pe anumite sectoare, precum şi a unor
ape subterane freatice se datorează poluării cu ape menajere şi industriale neepurate sau
insuficient epurate, depozitării deşeurilor industriale şi menajere neconforme, neaplicării codului
bunelor practici agricole şi poluării istorice.
Zone critice:
sub aspectul poluării apelor de suprafaţă în judeţul Braşov, se disting următoarele zone
critice: zona municipiului Braşov (canalul Timiş), zona central-sudică (râurile Bârsa,
Panicel, Ghimbăşel, Vulcăniţa, Hamaradia).
sub aspectul poluării apelor subterane există zone critice la Bod, Codlea, Făgăraş, Ucea,
Brasov, Hărman şi Prejmer.
De asemenea o atenţie deosebită trebuie acordată şi factorului de mediu SOL.
În condiţiile actuale, structurile agricole sunt fărâmiţate iar terenurile arabile dispar prin
scoaterea din circuitul agricol, extinderea construcţiilor, construirea de drumuri sau
nevalorificare.
Cercetările privind păstrarea calităţii solului sunt o necesitate, ceea ce presupune acţiuni
de menţinere a conţinutului de materie organică în sol şi reciclarea conţinutului de substanţe
nutrititive.
Factori de presiune asupra calităţii solurilor din judeţ:
Îngrăşăminte chimice – în prezent nu există pericolul de supradozare a solurilor, aceasta
şi datorită puterii de cumpărare scăzute a fermierilor. În cursul anului 2004, s-au folosit
pesticide doar pe jumătate din terenul arabil al judeţului.
5
Reziduuri zootehnice – există soluri afectate, principalele cauze fiind existenţa unor staţii
de epurare nefuncţionale şi evacurea în emisari şi direct pe sol a apelor uzate insuficient
epurate. Fermele zootehnice mari de la Codlea şi Şercaia sunt astfel de poluatori.
Irigaţii – nu sunt cunoscute în judeţ irigaţii cu efecte secundare de saturare a solului.
Depunerea deşeurilor industriale şi menajere – există zone de poluare a solurilor în aceste
areale de depunere.
Emisii de la centralele mari de ardere – suprafaţa depozitelor haldelor de steril deţinute de
societatea comercială CET Braşov SA este de 52 de hectare, mult mai mare decât cele 14
hectare ocupate de suprafeţele active ocupate cu drumurile de acces, şantierul şi staţiile
de pompare.
Dintre problemele care afectează factorul de mediu SOL amintim: poluarea cu metale
grele a solului în zonele haldelor industriale, a celor de steril, a depozitelor de deşeuri menajere,
a lagunelor de nămoluri aferente staţiilor de epurare a apelor uzate menajere şi industriale,
suprafeţe afectate de reziduuri zootehnice şi pesticide, suprafeţe afectate de lipsa reţelelor de
canalizare sau de starea avansată de uzură a acestora, suprafeţe degradate prin eroziuni de
suprafaţă şi alunecări de teren.
Cauzele care au condus la aceste disfuncţionalităţi sunt: depozitarea de reziduuri
(menajere şi industriale) în zone neamenajate, staţiile de epurare nefuncţionale şi evacurea direct
pe sol a apelor uzate insuficient epurate, lipsa reţelelor de canalizare şi gradul mare de uzură a
celor existente, lipsa unor amplasamente bine determinate şi amenajate pentru petrecerea
sfârşitului de săptămână, pentru desfăşurarea târgurilor şi a altor manifestări cu caracter de masă.
Poluarea solului şi existenţa suprafeţelor degradate şi/sau poluate are efecte asupra
calităţii apelor curgătoare şi freatice, stării biodiversităţii, a faunei şi florei, sănătăţii şi calităţii
vieţii umane.
Nu trebuie neglijat nici impactul activităţilor antropice asupra mediului. Un loc aparte în
această analiză este ocupat de practicarea necontrolată a turismului, care are ca efecte poluarea
acestuia din cauza lipsei sau stării precare a infrastructurii (apă curentă, canalizare, epurare),
aceasta neputând prelua numărul mare de turişti, a managementului necorespunzător al
deşeurilor în localităţile turistice şi aruncării necontrolate a deşeurilor în zonele de weekend, pe
traseele turistice şi pe drumurile de acces, precum şi a sporirii traficului rutier în zonele turistice.
6
Metodologie
Pe teritoriul judeţului Braşov, calitatea aerului este monitorizată direct de către agenţii
economici şi de către laboratorul Agenţiei de Protecţia Mediului (APM) Braşov. Acesta din urmă
deţine urmatoarele puncte de prelevare : 5 pentru poluanţi gazoşi (SO2, NO2 şi NH3), 2 pentru
pulberi în suspensie, 23 pentru pulberi sedimentabile şi un punct de prelevare pentru precipitaţii.
La nivelul judeţului nu există date analitice suficiente asupra prezenţei poluanţilor
atmosferici persistenţi. Astfel, nu s-a constituit un grup de lucru privind elaborarea metodelor de
îndepărtare a acestora, fiind necesare măsuri cu acordul comun al mai multor sectoare de
activitate.
Supravegherea calităţii apelor din judeţ, parte integrantă a sistemului de Monitoring
Naţional al Calităţii Apelor (MNCA), este realizată de către Laboratorul de chimie, biologie şi
bacteriologia apei al SGA Braşov. Sunt astfel monitorizate 5 subsisteme : ape curgătoare de
suprafaţă, lacuri, ape subterane freatice, surse de potabilizare şi ape uzate.
În consecinţă, un procent de 9,83% nu se încadrează în cerinţele Directivei Cadru. Pentru
aceste tronsoane de cursuri de apă, Sistemul de Gospodărire al Apelor (SGA) Braşov a întocmit
Planuri de Acţiune, în vederea atingerii stării bune a apelor.
De asemenea calitatea solului este analizată în cadrul Laboratorului APM Braşov, din
cele 23 de puncte de recoltare din judeţ, acestea fiind grupate pe zone : Braşov, Codlea, Făgăraş,
Hoghiz, Feldioara şi Victoria. Un studiu comparativ al perioadei martie-noiembrie 2004 cu
aceeaşi perioadă a anului 2005, arată că, deşi există uşoare variaţii, valorile înregistrate se
situează sub limitele maxim admise.
ONG-uri din Braşov, inclusiv Asociaţia „Braşovul Verde” luptă împotriva firmelor şi
organizaţiilor poluatoare ale judeţului. În aceste acţiuni sunt implicate şi organele judecătoreşti
care au dreptul de a suspenda autorizaţiile de mediu emise de APM Braşov. Un rol important în
îmbunătăţirea calităţii mediului îl ocupă şi continuarea activităţilor de control ale Gărzii de
Mediu.
Nu trebuie pierdut din vedere factorul social. În acest sens se doreşte mobilizarea unui
număr cât mai mare de voluntari prin programe de colectare a deşeurilor şi implementarea unor
programe comunitare care să încurajeze mijloacele alternative de transport.
7
La nivel administrativ este necesară implementarea unor proiecte de management care să
vizeze depozitarea selectivă a deşeurilor precum şi acţiuni ce au ca scop responsabilizarea
publicului român şi a reprezentanţilor autorităţilor locale.
Prezentarea rezultatelor (aplicarea metodologiei)
Analiză SWOT
Puncte tari
- existenţa structurilor instituţionale de bază pentru protecţia mediului
- implementarea programelor de dezvoltare, privind managementul integrat al resurselor de apă şi managementul integrat al deşeurilor
- monitorizarea şi evaluarea permanentă a factorilor de mediu
- varietatea şi bogăţia biodiversităţii- implicarea activă a factorilor de decizie în aplicarea
politicilor şi a planurilor de acţiune pentru protecţia mediului
- experienţă în aplicarea de proiecte finanţate din fonduri internaţionale şi naţionale, în domeniul protecţiei mediului
- resurse suficiente de apă atât de suprafaţă, cât şi subterană
- existenţa codului bunelor practici agricole
Puncte slabe
- accesul redus al populaţiei la sisteme centralizate de alimentare cu apă, canalizare şi salubritate
- reţele de alimentare şi distribuţia apei cu vechime de peste 30 de ani şi pierderi de 30-35%
- nivelul redus de ape uzate epurate conforme (10% ape epurate conforme din totalul evacuat)
- infrastructura edilitară uzată fizic şi moral- numărul mare de situri poluate istoric- 38.000 ha afectate de eroziune şi aprox. 5.000 ha
afectate de alunecări de teren- sistemul actual de monitorizare nu acoperă integral
teritoriul administrativ al judeţului- infrastructura precară pentru colectarea, transportul şi
eliminarea deşeurilor- nivelul redus al colectării selective a deşeurilor, al
reciclării şi valorificării acestora- traficul greu rutier este intens în zonele urbane şi în
proximitatea ariilor naturale protejate- slaba conştientizare a populaţiei şi a agenţilor
economici privind managementul ariilor protejate- resursele financiare şi umane scăzute pentru
managementul ariilor protejate, a speciilor şi habitatelor de interes comunitar
- nu există un sistem coerent de informare a publicului cu date privind starea mediului
- neaplicarea codului bunelor practici în agricultură
Oportunităţi
- posibilitatea accesării de fonduri prin programele europene care vizează infrastructura de mediu
- aplicarea principiului parteneriatului în luarea deciziilor şi a schimbului de informaţii în domeniul protecţiei mediului
- introducerea celor mai bune tehnologii disponibile în infrastructura de mediu, în conformitate cu legislaţia în vigoare
- creşterea eficienţiei utilizării resurselor naturale şi a energiei
- introducerea surselor regenerabile de energie- utilzarea indicatorului “ciclu de viaţă al produsului” în
conceptul managementului integrat al deşeurilor
Riscuri
- presiunea crescândă pe care creşterea economică o are asupra factorilor de mediu (aer, apă, sol) şi asupra conservării biodiversităţii
- poluarea factorilor de mediu (aer, apă, sol) şi pericolul degradării florei şi faunei în zonele protejate, din cauza turismului necontrolat
- fragmentarea habitatelor din cauza dezvoltării infrastructurii
- pericolul apariţiei accidentelor majore şi a ameninţărilor fenomenelor naturale imprevizibile
- nerespectarea reglementărilor urbanistice în dezvoltarea oraşelor
- creşterea decalajului de dezvoltare între centrele
8
- dezvoltarea pieţei de reciclare a deşeurilor / materiei prime rezultate din procesarea deşeurilor
- implementarea sistemului de management de mediu la nivelul agenţilor economici, din punct de vedere legislativ, structural şi organizatoric
- dezvoltarea de parteneriate public-private pentru sectorul de mediu
- dezvoltarea turismului ecologic, turismului cultural şi turismui balneoclimateric
urbane care beneficiază de finanţări şi localităţile mici şi mijlocii care nu au acces la finanţarea prinvind protecţia mediului
Concluzii
Se poate afirma că mediul trebuie adaptat şi organizat pentru a răspunde nevoilor
indivizilor, ceea ce presupune preluarea din natură a unor resurse şi prelucrarea lor pentru a
deservi populaţia. Această dependenţă cunoaşte un mare grad de reciprocitate deoarece nevoile
umane se adaptează într-o măsură mai mare sau mai mică mediului.
Asigurarea unei calităţi corespunzătoare a mediului, protejarea lui – ca necesitate
supravieţuirii şi progresului – reprezintă o problemă de interes major şi certă actualitate pentru
evoluţia socială. În acest sens, se impune păstrarea calităţii mediului, diminuarea efectelor
negative ale activităţii umane cu implicaţii asupra acestuia.
Poluarea şi diminuarea drastică a depozitelor de materii regenerabile în cantităţi şi ritmuri
ce depăşesc posibilităţile de refacere a acestora pe cale naturală au produs dezechilibre serioase
ecosistemului.
Protecţia mediului este o problemă majoră a ultimului deceniu dezbătută la nivel local şi
naţional, fapt ce a dat naştere numeroaselor dispute între zonele dezvoltate şi cele în curs de
dezvoltare. Acest lucru a impus înfiinţarea unor organizaţii locale şi naţionale ce au ca principale
obiective adoptarea unor soluţii de diminare a poluării şi creşterii nivelului calităţii mediului în
ansamblu.
Pentru protejarea mediului, în primul rând trebuie identificate zonele afectate, evaluat
graful de deteriorare şi stabilite cauzele care au produs dezechilibrele respective.
În ceea ce privesc modalităţile de protejare trebuie soluţionate trei categorii de probleme:
crearea unui sistem legislativ şi instituţional adecvat şi eficient care să garanteze
respectarea legilor în vigoare;
evaluarea costurilor acţiunilor de protejare a mediului şi identificarea surselor de
suportare a acestora;
9
elaborarea unor programe pe termen lung corelate pe plan local şi naţional referitor la
protejarea mediului.
Presiunea activităţii omului asupra mediului natural creşte foarte rapid. De asemenea, se
accelerează dezvoltarea industrială, schimburile, circulaţia mărfurilor, spaţiul ocupat, parcurs şi
utilizat pentru activităţile umane este din ce în ce mai vast. Această evoluţie îşi pune amprenta în
mod nefavorabil asupra mediului şi a componentelor sale.
În consecinţă, conservarea funcţiilor igienico-sanitare, recreative şi estetice ale
elementelor componente ale mediului natural constituie garanţia unei dezvoltări continue a
societăţii umane.
Bibliografie:
Judeţele Patriei – „Judeţul Braşov. Monografie”, Ed. Sport-Turism, Bucureşti,
1981;
Catrina Constantin – „Braşov – Monografie”, Ed. Sport-Turism, Bucureşti, 1981;
***„Scopul Asociaţiei «Braşovul Verde» este responsabilizarea publicului”,
Adi Stroescu, 17 Martie 2011, Alfa News;
http://site.judbrasov.ro/page_Protec-ia-Mediului_26.html
http://www.addjb.ro/
http://apmbv.anpm.ro/
http://www.rowater.ro/daolt/default.aspx
http://www.ecomagazin.ro/
10