privind progresul Înregistrat În Îndeplinirea … · 2 cuprins 1. introducere 3 2. actualizĂri...

Str. Constantin Nacu, nr. 3, Sector 2, Bucureşti, Cod poştal: 020995

Tel: (021) 327 8100. Fax: (021) 312 4365. E-mail: [email protected]. Web: www.anre.ro

RAPORT

PRIVIND PROGRESUL ÎNREGISTRAT ÎN ÎNDEPLINIREA OBIECTIVELOR

NATIONALE DE EFICIENŢĂ ENERGETICĂ

26 APRILIE 2018

AUTORITATEA NAȚIONALĂ DE REGLEMENTARE ÎN DOMENIUL ENERGIEI

Departamentul pentru Eficienţă Energetică

2

CUPRINS

1. INTRODUCERE

3

2.

ACTUALIZĂRI ALE PRINCIPALELOR ACTE NORMATIVE CU

CARACTER LEGISLATIV ȘI FĂRĂ CARACTER LEGISLATIV PUSE

ÎN APLICARE ÎN ANUL PRECEDENT (cf. prevederilor Anexei 11 lit. b

din Legea 121/2014 privind eficiența energetică)

5

Legislaţie primară 5

Legislaţie secundară 5

3. INDICATORI MACROECONOMICI PRIVIND EVOLUȚIA

CONSUMULUI DE ENERGIE (conform Anexei 11 partea i litera a din

legea 121/2014)

9

4. LOCUL ROMÂNIEI ÎN EUROPA DIN PUNCT DE VEDERE AL

EFICIENŢEI ENERGETICE

17

4.1 Evaluări cantitative si aprecieri calitative 17

4.2. Intensitatea energiei primare 18

5. MONITORIZAREA ÎN DOMENIUL EFICIENȚEI ENERGETICE 22

5.1 Monitorizarea operatorilor economici 22

5.2 Monitorizarea localitătilor cu peste 5000 locuitori 25

5.3 Monitorizarea pietei de echipamente eficiente energetic 27

5.4 Monitorizarea Planui National de Actiune în domeniul Eficienței

Energetice (PNAEE)

29

6. SITUATIA ELABORĂRII AUDITURILOR ENERGETICE SI ACCESUL

LA SISTEMELE DE AUTORIZARE AUDITORI ENERGETICI ŞI

ATESTARE MANAGERI ENERGETICI

52

6.1 Atestate manageri energetici 53

6.2. Autorizatii auditori energetici 54

7. ÎNDEPLINIREA TINTELOR UNIUNII EUROPENE 65

8. ANALIZA EVOLUTIEI STRUCTURII CONSUMULUI DE ENERGIE

ELECTRICĂ LA CONSUMATORII FINALI 74

9. GRADUL DE INDEPENDENTĂ ENERGETICĂ 75

10. SĂRĂCIA ENERGETICĂ 76

11. CONCLUZII 80

Lucrarea cuprinde 25 tabele și 39 de figuri.

3

1. INTRODUCERE

Parlamentul României a adoptat în 18 iulie 2014 Legea 121/2014 privind eficienţa

energetică, cu modificările și completările ulterioare, lege care a fost publicată în Monitorul

Oficial, Partea I nr. 574 din 1 august 2014. Legea transpune Directiva 2012/27/UE a

Parlamentului European şi a Consiliului din 25 octombrie 2012 privind eficienţa

energetică, de modificare a Directivelor 2009/125/CE şi 2010/30/UE şi de abrogare a

Directivelor 2004/8/CE şi 2006/32/CE, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene seria L

nr. 315 din 14 noiembrie 2012.

Legea prevede faptul că îmbunătăţirea eficienţei energetice este un obiectiv strategic al

politicii energetice naţionale, datorită contribuţiei majore pe care o are la realizarea siguranţei

alimentării cu energie, dezvoltării durabile şi competitivităţii, la economisirea resurselor

energetice primare şi la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.

Măsurile de politică în domeniul eficienţei energetice se aplică pe întreg lanţul: resurse

primare, producere, distribuţie, furnizare, transport şi consum final.

Pâna în anul 2020 se stabileşte o ţintă naţională indicativă de

reducere a consumului de energie cu 19%.

Conform art. 3 alin. (2) lit. e) din Legea 121/2014 privind eficiența energetică,

Departamentul pentru Eficienţă Energetică din cadrul ANRE are ca responsabilitate:

“transmiterea către Guvern, în vederea informării Comisiei Europene, până la

data de 30 aprilie a fiecărui an, începând cu 2015, a unui raport privind progresul

înregistrat în îndeplinirea obiectivelor naţionale de eficienţă energetică, întocmit

în conformitate cu anexa 11, partea 1”.

Prevederile Anexei 11 din lege: Cadrul general pentru raportare, partea I: Cadrul general

pentru raportările anuale sunt prezentate în Anexa 1.

Prezentul raport anual reprezintă al treilea raport întocmit conform legii şi conţine

informaţiile cerute în Anexa 11, partea I, literele a), b), c), d) si e) din Legea 121/2014 privind

eficiența energetică.

Se precizează faptul că art. 3 alin. (2) lit. e) şi Anexa 11 din nr. Legea 121/2014 privind

eficiența energetică preiau în legislaţia românească prevederile articolului

24 (1) şi ale Anexei 14 din Directiva 27/2012.

ANRE a primit informaţii de la Comisia Europeana privind modul de întocmire a

rapoartelor anuale. Au avut loc, de asemenea, întâlniri la nivel european în cadrul proiectului

„Concerted Action - Energy Efficiency Directive” la care participă autorităţile competente

din statele membre UE. La aceste întâlniri, reprezentanţi ai CE - DG ENER au făcut precizări

privind modul de întocmire a rapoartelor anuale. Printre altele, au fost prezentate definiţiile şi

modul de calcul pentru indicatorii specifici raportărilor care nu se regăsesc explicit în raportările

statistice ale instituţiilor autorizate (INS la nivel naţional, EUROSTAT la nivel european). Au

fost făcute, de asemenea precizări asupra semnificaţiei unor indicatori în situaţiile în care erau

posibile mai multe interpretări. Raportul de faţă a fost întocmit cu respectarea informaţiilor şi

precizărilor primite.

4

ANRE face parte din Comitetul pentru Eficienţă Energetică de la Bruxelles (EED

Committee) din cadrul CE -DG EnergyUnit C3, Energy Efficiency, care are mandatul de a asista

Comisia Europeană prin adoptarea de măsuri de punere în aplicare a Directivei 2012/27/EU şi o

sprijină în analiza şi evaluare acesteia. Acest Comitet serveşte ca forum pentru schimbul de

informaţi şi bune practici la nivelul UE în vederea elaborării unor documente de lucru care să

expliciteze prevederile cheie ale Directivei 2012/27/UE.

În comunicările transmise Departamentului pentru Eficiența Energetică din cadrul

ANRE, CE - DG ENER a solicitat includerea în raportările anuale şi a altor indicatori care nu

sunt precizaţi in Anexa 14, partea I, litera a, cu menţiunea că această includere este voluntară.

S-a ţinut cont în măsură maxim posibilă de această solicitare.

Pentru a face posibile agregarea rezultatelor şi efectuarea de comparaţii, reprezentanţii CE

DG – ENER au recomandat tuturor statelor membre utilizarea bazei de date EUROSTAT ca

sursă de informaţii primare în vederea asigurării unui caracter unitar al raportărilor.

În aceste condiţii, la întocmirea acestui Raport au fost utilizate informaţii primare din baza

de date EUROSTAT.

5

2. ACTUALIZĂRI ALE PRINCIPALELOR MĂSURI LEGISLATIVE SI FĂRĂ

CARACTER LEGISLATIV PUSE ÎN APLICARE ÎN ANUL PRECEDENT

(cf. prevederilor Anexei 11, partea 1, lit. b din Legea 121/2014 privind eficienta

energetică, cu modificările și completările ulterioare)

A. Legislaţie primară

• Hotarârea Guvernului nr. 129/2017 pentru completarea art. 8 din Hotărârea

Guvernului nr. 1215/2009 privind stabilirea criteriilor şi a condiţiilor necesare

implementării schemei de sprijin pentru promovarea cogenerării de înaltă eficienţă pe

baza cererii de energie termică utilă. Data: 16.03.2017. MO 192/17.03.2017

• Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 24/2017 privind modificarea şi completarea

Legii nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din

surse regenerabile de energie şi pentru modificarea unor acte normative. MO

224/31.03.2017

B. Legislație secundară

Ordinul ANRE nr. 103/2017 pentru modificarea Ordinului preşedintelui ANRE nr.

95/2014 privind înfiinţarea Departamentului pentru eficienţă energetică în cadrul

Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei şi numirea şefului acestuia

Data: 25.10.2017 MO 847/26.10.2017

Ordinul ANRE nr. 53/2017 privind aprobarea Regulamentului pentru autorizarea

persoanelor juridice care desfăşoară activităţi de montare şi exploatare a sistemelor de

repartizare a costurilor pentru încălzire şi apă caldă de consum în imobile de tip

condominiu. Data: 22.06.2017. M.O. 546/11.07.2017

Ordinul ANRE nr. 77/2017 privind aprobarea Regulamentului de organizare și

funcționare a pieței de certificate verzi. Data:18.08.2017. MO 697/29.08.2017. Abroga

Ordinul 60/2015, la 1 septembrie 2017. Modificat prin Ordinul 127/2017.

Ordinul ANRE nr. 127/2017 privind modificarea Ordinului ANRE nr. 77/2017 pentru

aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare a pieței de certificate verzi Data:

22.12.2017. MO 1031/28.12.2017

Ordinul ANRE nr. 79/2017 pentru modificarea şi completarea Regulamentului de emitere

a certificatelor verzi, aprobat prin Ordinul ANRE nr. 4/2015. Data: 18.08.2017. MO

683/23.08.2017

Ordinul ANRE nr. 78/2017 pentru aprobarea Metodologiei de stabilire a cantităţii statice

anuale de certificate verzi şi a cotei obligatorii de achiziţie de certificate verzi. Data:

18.08.2017. MO 686/24.08.2017. Abroga Ordinul 41/2016

Ordinul ANRE nr. 110/2017 privind stabilirea cotei obligatorii estimate de achiziție de

certificate verzi, aferentă anului 2018. Data: 12.12.2017.MO 997/15.12.2017

Ordinul ANRE nr. 31/2017 pentru modificarea Ordinului nr. 145/2014 privind

implementarea sistemelor de măsurare inteligentă a energiei electrice. Data: 25.04.2017.

MO 305/28.05.2017.

Ordinul ANRE nr. 17/2017 pentru modificarea Ordinului ANRE nr. 145/2014 pentru

implementarea sistemelor de măsurare inteligentă a energiei electrice. Data: 24.03.2017.

MO 216/29.03.2017

Ordinul ANRE nr. 124/2017 pentru modificarea și completarea Ordinului ANRE nr.

28/2014 privind aprobarea Contractului-cadru dintre administratorul schemei de sprijin şi

plătitorul de contribuţie pentru colectarea contribuţiei pentru cogenerarea de înaltă

6

eficienţă şi a Contractului-cadru dintre producătorul de energie electrică şi termică în

cogenerare de înaltă eficienţă şi administratorul schemei de sprijin pentru plata

bonusului/bonusului neacordat/cuantumului de regularizare a ante-supracompensării şi

Restituirea bonusului necuvenit/supracompensării

Ordinul ANRE nr. 123/2017 privind aprobarea contribuției pentru cogenerarea de înaltă

eficiență și a unor prevederi privind modul de facturare al acesteia. Data: 20.12.2017.

MO 1023/22.12.2017. Abroga Ordinul 119/2013

Ordinul ANRE nr. 105/2017 privind modificarea şi completarea Procedurii de avizare a

proiectelor noi sau de retehnologizare ale centralelor de cogenerare, aprobată prin

Ordinul nr. 115/2013 Data: 14.11.2017 MO 933/27.11.2017

Ordinul ANRE nr. 99/2017 privind aprobarea valorilor bonusurilor de referinţă pentru

energia electrică produsă în cogenerare de înaltă eficienţă şi ale preţurilor de referinţă

pentru energia termică produsă în cogenerare, aplicabile în anul 2018 Data: 20.10.2017

MO 853/30.10.2017 Abroga Ordinul 78/2016

Ordinul ANRE nr. 98/2017 privind aprobarea valorilor preţurilor de referinţă pentru

energia termică livrată în SACET din centrale cu unităţi de cogenerare care nu

beneficiază de schema de sprijin pentru promovarea cogenerării de înaltă eficienţă,

aplicabile în anul 2018 Data: 20.10.2017 MO 853/30.10.2017 Abroga Ordinul 69/2016

Ordinul ANRE nr. 100/2017 pentru modidficarea şi completarea Metodologiei de

determinare şi monitorizare a contribuţiei pentru cogenerarea de înaltă eficienţă, aprobată

prin Ordinul ANRE nr. 117/2013. Data: 20.10.2017. MO 848/26.10.2017

Ordinul ANRE nr. 97/2017 privind aprobarea preţului de referinţă pentru energia

electrică produsă în cogenerare de înaltă eficienţă, aplicabil în anul 2018 producătorilor

de energie electrică şi termică în cogenerare, care beneficiază de bonus. Data:

20.10.2017. MO 848/26.10.2017. Abroga Ordinul 68/2016.

Ordinul ANRE nr. 95/2017 privind modificarea Metodologiei de stabilire a preţurilor

pentru energia termică livrată în SACET din centrale cu unităţi de cogenerare care nu

beneficiază de scheme de sprijin pentru promovarea cogenerării de înaltă eficienţă,

aprobate prin nr. 111/2014 Data: 16.10.2017 MO 822/18.10.2017

Ordinul ANRE nr. 94/2017 pentru modificarea Metodologiei de stabilire şi ajustare a

preţurilor pentru energia electrică şi termică produsă şi livrată din centrale de cogenerare

ce beneficiază de schema de sprijin, respectiv a bonusului pentru cogenerarea de înaltă

eficienţă, aprobate prin Ordinul nr. 15/2015 Data: 16.10.2017 MO 822/18.10.2017

Ordinul ANRE nr. 86/2017 privind modificarea şi completarea Metodologiei de

determinare şi monitorizare a supracompensării activităţii de producere a energiei

electrice şi termice în cogenerare de înaltă eficienţă care beneficiază de schema de sprijin

de tip bonus, aprobată prin Ordinul ANRE nr. 84/2013 Data: 26.09.2017 MO

769/28.09.2017

Ordinul ANRE nr. 81/2017 privind modificarea Regulamentului de calificare a producţiei

de energie electrică şi energie termică utilă, în cogenerare de înaltă eficienţă, aprobat prin

Ordinul nr. 114/2013 Data: 29.08.2017 MO 721/06.09.2017

Ordinul ANRE nr. 80/2017 pentru modificarea şi completarea Regulamentului privind

stabilirea modului de colectare a contribuţiei pentru cogenerarea de înaltă eficienţă şi de

plată a bonusului pentru energia electrică produsă în cogenerare de înaltă eficienţă,

aprobat prin Ordinul nr.116/2013 Data: 23.08.2017 MO 721/06.09.2017

Ordinul ANRE nr. 52/2017 pentru modificarea Ordinului nr. 119/2013 privind aprobarea

contribuţiei pentru cogenerarea de înaltă eficienţă şi a unor prevederi privind modul de

facturare a acesteia. Data: 22.06.2017. MO 418/26.06.2017.

7

Ordinul ANRE nr. 51/2017 pentru modificarea Ordinului nr. 69/2016 privind aprobarea

valorilor preţurilor de referinţă pentru energia termică livrată în SACET din centrale cu

unităţi de cogenerare care nu beneficiază de scheme de sprijin pentru promovarea

cogenerării de înaltă eficienţă. Data: 22.06.2017. MO 481/26.06.2017.

Ordinul ANRE nr. 43/2017 pentru modificarea Ordinului 78/2016 privind aprobarea

valorilor bonusurilor de referinţă pentru energia electrică produsă în cogenerare de înaltă

eficienţă şi ale preţurilor de referinţă pentru energia termică produsă în cogenerare,

aplicabile în 2017. Data: 13.06.2017. MO 461/20.06.2017.

Ordinul ANRE nr. 44/2017 privind modificarea şi completarea Metodologiei de stabilire

a preţurilor pentru energia termică livrată în SACET din centrale cu unităţi de cogenerare

care nu beneficiază de scheme de sprijin pentru promovarea cogenerării de înaltă

eficienţă, aprobată prin Ordinul ANRE nr. 111/2014. Data: 13.06.2017. MO

450/16.06.2017.

Ordinul ANRE nr. 39/2017 pentru modificarea și completarea Metodologiei de stabilire

și ajustare a prețurilor pentru energia electrică și termică produsă și livrată din centrale de

cogenerare ce beneficiază de schema de sprijin, respectiv a bonusului pentru cogenerare

de înaltă eficiență aprobata prin Ord. 15/2015. Data 29.05.2017, MO 412/31.05.2017

Decizia şefului Departamentului pentru eficienţă energetică nr. 1.111/2017 privind

modificarea şi completarea Deciziei şefului Departamentului pentru eficienţă energetică

nr. 2794/2014 privind aprobarea Regulamentului pentru atestarea managerilor energetici

şi agreerea societăţilor prestatoare de servicii energetice şi a Regulamentului pentru

autorizarea auditorilor energetici din industrie. Data: 26.07.2017. MO 655/09.08.2017

Decizia şefului Departamentului pentru eficienţă energetică nr. 860/2017 privind

aprobarea machetelor pentru declaraţia de consum total anual de energie şi pentru

chestionarul de analiză energetică a consumatorului de energie. Data: 13.06.2017. MO

514/04.07.2017

Decizia presedintelui ANRE nr. 859/2017 pentru abrogarea Deciziei ANRE nr.

1.765/2013 privind aprobarea machetelor pentru declaraţia de consum total anual de

energie şi pentru chestionarul de analiză energetică a consumatorului de energie. Data:

13.0.2017. MO 514/04.07.2017.

Ordinul MDRAPFE Nr. 7195 din 19.12.2017 privind modificarea anexei nr. 1 la Ordinul

viceprim – ministrului, ministrul dezvoltării regionale, administrației publice și fondurilor

europene nr. 2822/2017 pentru aprobarea Programului național privind creșterea

performanței energetice a blocurilor de locuințe, cu finanțare în anul 2017

Ordinul MDRAPFE Nr. 7067 din 07.12.2017 privind modificarea anexei nr. 1 la Ordinul

viceprim – ministrului, ministrul dezvoltării regionale, administrației publice și fondurilor

europene nr. 2822/2017 pentru aprobarea Programului național privind creșterea

performanței energetice a blocurilor de locuințe, cu finanțare în anul 2017

Ordinul MDRAPFE nr. 6394/2017 privind modificarea anexei nr. 1 la Ordinul viceprim –

ministrului, ministrul dezvoltării regionale, administrației publice și fondurilor europene

nr. 2822/2017 pentru aprobarea Programului național privind creșterea performanței

energetice a blocurilor de locuințe, cu finanțare în anul 2017

Ordinul MDRAPFE Nr. 2822 din 27.04.2017 pentru aprobarea Programului naţional

privind creşterea performanţei energetice a blocurilor de locuinţe, cu finanţare în anul

2017 - Anexele 1 si 2

Ordinul MM nr. 857/2017 pentru modificarea și completarea Ghidului de finanțare a

Programului privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în transporturi, prin

promovarea infrastructurii pentru vehiculele de transport rutier nepoluant din punct de

8

vedere energetic: stații de reîncărcare pentru vehicule electrice și electrice hibrid plug-in,

aprobat prin Ordinul ministrului mediului, apelor și pădurilor nr. 1.559/2016

Ordinul MM nr. 1364 / 2017, pentru modificarea și completarea Ghidului de finanțare a


promovarea vehiculelor de transport rutier nepoluante și eficiente din punct de vedere

energetic, 2017-2019, aprobat prin Ordinul viceprim-ministrului, ministrul mediului nr.

660/2017.

Ordinul MM nr. 660 din 24 aprilie 2017, pentru aprobarea Ghidului de finanțare a



energetic, 2017-2019, publicat în Monitorul Oficial al României nr. 293 din 25 aprilie

2017 - ACTUALIZAT în luna AUGUST 2017.

Ghid de finanțare aflat în dezbatere publica pentru Programul privind reducerea emisiilor

de gaze cu efect de seră în transporturi, prin promovarea vehiculelor de transport rutier

nepoluante și eficiente din punct de vedere energetic (Programul Rabla Plus) 2017 –

2019, aprobat prin Ordinul viceprim-ministrului, ministrul mediului nr. 660/2017.

Dispoziția președintelui Administrației Fondului pentru Mediu, nr. 233 din 15.05.2017

privind suma alocată în cadrul Programului de stimulare a înnoirii Parcului auto naţional

și a Programului privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în transporturi, prin


energetic


pentru modificarea Dispozitiei nr. 233/15.05.2017 privind prelungirea sesiunii de

înscriere în cadrul Programului de stimulare a înnoirii Parcului auto naţional și a



energetic


pentru modificarea Dispozitiei nr. 233/15.05.2017 privind sumele alocate în

cadrul Programului de stimulare a înnoirii Parcului auto naţional


pentru modificarea Dispozitiei nr. 233/15.05.2017 privind sumele alocate în cadrul

Programului de stimulare a înnoirii Parcului auto naţional


privind prelungirea sesiunii în cadrul Programului de stimulare a înnoirii Parcului auto

naţional și a Programului privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în

transporturi, prin promovarea vehiculelor de transport rutier nepoluante și eficiente din

punct de vedere energetic

Dispoziția președintelui Administrației Fondului pentru Mediu, nr. 241. din 22.05.2017

privind aprobarea modificării Schemei de ajutor de minimis pentru Programul de

stimulare a înnoirii Parcului auto naţional

Dispoziția președintelui Administrației Fondului pentru Mediu, nr. 232 din 12 mai 2017

privind organizarea sesiunii de inscriere în cadrul Programului de stimulare a înnoirii

Parcului auto naţional și a Programului privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de

seră în transporturi, prin promovarea vehiculelor de transport rutier nepoluante și

eficiente din punct de vedere energetic

Dispoziţia preşedintelui Administraţiei Fondului pentru Mediu, nr. 484 din 27.09.2016

privind deschiderea sesiunii in cadrul Programului privind instalarea sistemelor de

încălzire care utilizează energie regenerabilă, inclusiv înlocuirea sau completarea

https://afm.ro/main/programe/vehicule_electrice/2017/ordin_660_2017-actualizat_1116_2017.pdf





9

sistemelor clasice de încalzire, beneficiari - unități administrativ-teritoriale, instituții

publice și unități de cult.

Dispoziţia preşedintelui Administraţiei Fondului pentru Mediu, nr. 483. din 27.09.2016

privind deschiderea sesiunii in cadrul Programului privind instalarea sistemelor de

încalzire care utilizeaza energie regenerabilă, inclusiv înlocuirea sau completarea

sistemelor clasice de încalzire, beneficiari - persoane fizice

Ordinul AFM nr. 2425/2016 din 23 decembrie 2016 pentru aprobarea Ghidului de

finanţare a Programului privind efectuarea de lucrări destinate eficienţei energetice,

beneficiari persoane fizice

Ordinul AFM nr. 2228/2016 din 21 noiembrie 2016 pentru aprobarea Ghidului de

finanţare a Programului privind efectuarea de lucrări destinate eficienţei energetice,

beneficiari persoane juridice

3. INDICATORI MACROECONOMICI PRIVIND EVOLUȚIA CONSUMULUI DE

ENERGIE (conform Anexei 11 partea i litera a din Legea 121/2014privind eficiența

energetică, cu modificările și completările ulterioare)

Conform Anexei 11, Partea I din nr. Legea 121/2014 privind eficienţa energetică,cu

modificările și completările ulterioare, rapoartele anuale constituie baza pentru monitorizarea

progresului spre obiectivele naţionale pentru anul 2020. Ele trebuie să includă, drept informaţii

minime, o estimare a mai multor indicatori (precizaţi în lege) pentru anul care precede ultimul an

încheiat . Prezentul Raport trebuie astfel sa conțină informații pentru anul 2016. Este prevăzut de

asemenea faptul că, în sectoarele în care consumul energetic rămâne stabil sau indică o anumită

creştere, se analizează cauzele şi se ataşează evaluarea la estimări.

Tabelul 1 conţine valorile înregistrate în anul 2016 ale indicatorilor enumeraţi în Anexa 11,

partea I, lit. a) din lege. Pentru a face posibile comparații și a identifica tendințe au fost

prezentate și valori din perioada 2011 - 2015. Denumirea indicatorilor și ordinea în care sunt

prezentaţi respectă denumirea şi respectiv ordinea din Anexa 11 partea I litera a din lege.

Tabel 1

Nr. crt.

Indicator u.m. 2016 2015 2014 2013 2012 2011

1 consumul de energie primară

mii tep 31259 31304 30637 30970 33644 34830

2 consumul final de energie din care:

mii tep 22280 21892 21721 21834 22801 22771

2.1 industrie mii tep 6318 6472 6471 6310 6787 7105

2.2 transporturi mii tep 6029 5577 5473 5354 5448 5349

2.3 gospodarii mii tep 7415 7375 7401 7722 8061 7860

2.4 servicii mii tep 1806 1762 1768 1785 1763 1774

2.5 agricultură mii tep 453 458 421 469 498 434

10

3 valoarea adăugată brută, din care:

milioane Euro 2010

135078 128658 124193 120286 115534 113894

3.1 industrie

milioane Euro 2010

50299 47183 44526 43097 41478 47253

3.2 servicii milioane

Euro 2010

66007 63049 61320 59475 58759 47891

4

venitul total disponibil al gospodăriilor

milioane euro

N/A. * 117259 108418 101505 73860 76615

5

produsul

Intern brut

în preturi 2010

milioane Euro 2010

151054 144107 138599 134462 129876 128287

în preturi curente

milioane Euro

169771 160313 150357 144253 133511 132590

la paritatea puterii de cumpărare

milioane Euro PPC

334232 322690 302405 291491 287710 273507

6 rata de creștere a PIB față de anul precedent

% 4,8 4,0 3,1 3,5 1,2 2,0

7

producerea energiei electrice pe baza producerii de energie termică

mii tep 3280,8 3460,3 3317,2 3322,5 3788,5 3945,1

TWh 38,1 40,2 38,5 38,6 44,0 45,8

8

producerea energiei electrice pe baza producerii combinate de energie electrică și energie termică

mii tep 778,5 838,7 958,5 1029,8 1245,3 1288

TWh 9,0 9,7 11,1 12,0 14,5 15,0

9 producerea căldurii pe baza producerii de energie termică

mii tep 1833,5 1830,0 1862,3 2025,4 2133,9 2361,3

10

producerea căldurii pe baza centralelor de producere combinată a energiei electrice si a energiei termice, inclusiv căldură reziduală industrială

mii tep 1502,5 1515,1 1537 1648,1 1729,5 1928,6

11 consumul de combustibil pentru producerea energiei

mii tep 10542,9 11134,4 10760 10943,1 12798,1 13677

11

termice

12 călatori -kilometri milioane pasageri

-km 23740 22630 23326 21510 21489 20621

13 tone-kilometri milioane tone-km

74863 65863 59159 59209 55654 52477

14 populație mii

locuitori 19760,3 19870,6 19947,3 20020,0 20096,0 20199,0

15 pierderi în retelele de

transport și distribuție mii tep 1073,4 1077,1 1068,8 1116,7 1335,0 1363,0

16

căldura produsă în centralele de alimentare a rețelelor de termoficare

mii tep 330,9 314,9 325,3 377,5 404,4 432,6

17

consumul de combustibil în centralele de alimentare a rețelelor de termoficare

mii tep

373,5

476,9

504,5 572,7 459,2 611,9

Sursa: EUROSTAT

*valoarea nu este disponibilă la data prezentului raport (N/A)

Pentru a oferi o imagine mai completă asupra eforturilor depuse privind creşterea eficienţei

energetice la nivel naţional şi asupra rezultatelor obţinute, au fost calculate de asemenea şi

valorile altor indicatori energetici la nivel macroeconomic (intensitatea energiei primare,

intensitatea energiei finale etc). Valorile acestor indicatori sunt prezentate în tabelul 2.

Tabel 2 Nr. crt.

Indicator UM 2016

2015 2014 2013 2012 2011

1 Consum intern brut de energie primară

mii tep 32402,0 32429,9 32157,6

32427,7

35373,2

36558,4

2 Productivitatea energiei

PIB calculat în Euro 2010

Euro 2010/ kgep

4,7 4,4 4,3 4,1 3,7 3,5

PIB calculat în Euro la paritatea puterii de cumpărare

Euro ppc/ kgep

10,3 10,0 9,4 9,0 8,1 7,5

3 Intensitatea energiei primare


kgep/ Euro 2010

0,214 0,225 0,232 0,241 0,272 0,285

PIB calculat în Euro

kgep/ Euro

0,191 0,202 0,214 0,225 0,265 0,275

PIB calculat în Euro la paritatea puterii de

kgep/ Euro ppc 0,097 0,100 0,106 0,111 0,123 0,134

12

cumpărare

4 Intensitatea energiei finale


kgep/ Euro 2010

0,147 0,152 0,157 0,162 0,176 0,177

PIB calculat în Euro

kgep/ Euro

0,131 0,136 0,144 0,151 0,171 0,172

PIB calculat în Euro la paritatea puterii de cumpărare

kgep/ Euro ppc

0,066 0,068 0,072 0,075 0,079 0,083

5 Consum de energie primară pe locuitor

tep/loc 1,582 1,575 1,536 1,547 1,674 1,724

6 Consum de energie finală pe locuitor

tep/loc 1,127 1,102 1,089 1,091 1,135 1,127

7 Consum energetic final al gospodăriilor pe locuitor

tep/loc 0,375 0,371 0,371 0,386 0,401 0,389

Sursa: EUROSTAT

Principalele observaţii şi comentarii asupra valorilor acestor indicatori sunt următoarele:

Consumul de energie primară (tabelul 1 linia 1) reprezintă un indicator fundamental în

monitorizarea progreselor făcute de UE în ansamblu şi de fiecare stat membru în atingerea

ţintelor stabilite de Directiva 2012/27/UE. Acest indicator este definit ca diferenţa între

consumul brut de energie primară şi consumul neenergetic al tuturor purtătorilor de energie (de

exemplu gazele naturale utilizate ca materie primă în industria chimică). Valorile sunt

reprezentate grafic în figura 1.

Consumul de energie primară a scazut cu 0,14 % în anul 2016 faţă de anul

precedent, în condiţiile creşterii PIB cu 4,8 %. În comparaţie cu anul 2011,

consumul de energie primară a scăzut cu 10,3% în timp ce PIB a crescut cu

17,8 %.

Pentru a da o imagine mai completă asupra evoluţiilor la nivel naţional, în tabelul 2, linia 1

se prezintă şi evoluţia consumului brut de energie primară, cu precizarea că acesta este utilizat la

calculul indicatorului „intensitatea energiei primare”. Evoluția acestui indicator este practic

similară cu cea a consumului de energie primară.

13

Figura 1

Sursa: EUROSTAT

Consumul final de energie (tabelul 1 linia 2) a crescut în anul 2016 față de anul precedent cu

1,8%, volumul PIB fiind cu 4,8 % mai mare.

Temperaturile coborâte din iarna anului 2016 au condus la creșterea consumului de energie

pentru încalzire, consum care are o pondere importantă mai ales în gospodării și sectorul servicii.

Indicatorul „heating degree days”- “Numărul de grade-zile reprezintă o caracteristică a corelaţiei

climă-microclimă pentru construcţii, funcţie de specificul lor şi de zona climatică şi geografică în

care sunt amplasate.”(pentru Romania conform Eurostat) a avut în 2016 valoarea de 2918

comparativ cu 2786 în anul precedent.

Rezultă în mod evident faptul că creșterea consumului de energie finală s-a realizat în

condițiile creșterii eficienţei energetice în sectoarele de consum final (Fig. 2).

Astfel:

- Consumul final în industrie a scăzut cu 3,4 % în timp ce valoarea adăugată brută (VAB)

a crescut cu 6,6 %

- Consumul final în servicii a crescut cu 2,5 % dar VAB a crescut cu 4,7 %

- Consumul casnic a fost mai mare cu (doar) 0,4 %;

- Consumul de energie în transporturi a crescut cu 8,1 % datorită creșterii volumului de

activități desfașurate; astfel, volumul mărfurilor transportate a crescut cu.13,7 % față de

anul precedent.

14

Figura 2

Sursa: EUROSTAT

Produsul intern brut (PIB) se exprimă într-o primă etapă în Euro, în funcţie de valoarea sa în

moneda naţională şi de paritatea acesteia faţă de Euro. În mod frecvent se efectuează anumite

corecţii, cele mai uzuale fiind:

- eliminarea influenţei variaţiei preţurilor pe piaţa internă (calculate în Euro) faţă de un

anumit an ales ca an de referinţă (anul 2010) cu exprimarea PIB în Euro 2010.

- introducerea influenţei puterii de cumpărare a populaţiei şi utilizarea parităţii puterii de

cumpărare (PPC) între moneda naţională şi Euro, cu exprimarea PIB în Euro PPC.

Valorile PIB în Euro 2010, Euro și Euro PPC (din baza de date EUROSTAT sunt

prezentate în Tabelul 1 și în fig. 3.

Aceeaşi abordare a fost utilizată şi în tabelul 2 la prezentarea indicatorilor de eficienţă

energetică.

15

Figura 3

Sursa: EUROSTAT

Pentru ţările dezvoltate, efectuarea acestor corecţii, respectiv alegerea unei unităţi de

măsură sau a alteia la calculul PIB, are o influenţă relativ redusă asupra rezultatului final. Pentru

România, aceasta alegere influenţează mult valorile indicatorilor macroeconomici de eficiență

energetică precum şi aprecierile calitative care se fac asupra lor.

Productivitatea energiei (Energy productivity) este un indicator introdus recent de

EUROSTAT pentru a caracteriza eficienta de utilizare a energiei. Valorile sale sunt prezentate la

sectiunea “Sustainable Development indicators (NEW) - Goal 7 - Affordable and clean

energy”.

Având în vedere caracterul de noutate al acestui indicator, se prezintă în continuare

descrierea sa facută de catre EUROSTAT:

Short Description: The indicator measures the amount of economic output that is produced

per unit of gross inland energy consumption. The gross inland energy consumption is the

primary energy consumption (PEC) plus energy carriers employed for non-energy

purposes. The economic output is either given as in the unit of Euros in chain-linked

volumes to the reference year 2010 at 2010 exchange rates or in the unit PPS (Purchasing

Power Standard). The former is used to observe the evolution over time for a specific

region while the latter allows comparing Member States in a given year.

Se remarcă următoarele:

16

- Prin definiție, indicatorul “Productivitatea energiei” este inversul indicatorului

“Intensitatea energiei primare” .

Se precizează explicit faptul că:

- valorile calculate în “Euro 2010/ kg.ep” se utilizează (doar) la examinarea evoluției în

timp a productivității energiei (respectiv, a eficienței de utilizare la nivel macroeconomic)

pentru o anumită regiune/ o anumită țară

- pentru comparați internaționale privind productivitatea energiei într- un anumit an, se

utilizează valorile calculate în “”Euro PPC/ kg.ep.

Valorile acestui indicator pentru România, preluate din baza de date EUROSTAT, sunt

prezentate în Tabelul 2 linia 4.

În intervalul de timp analizat (2011 – 2016), în România, productivitatea

energiei (în Euro 2010/ kg.ep) a crescut cu 34%, creșterea având un

caracter continuu. La nivelul UE 28, în acelasi interval de timp, creșterea

a fost de 9 %.

Productivitatea energiei la nivelul economiei naţionale este în primul rând un parametru

macroeconomic. Valorile sale depind atât de performanțele tehnice de utilizare a energiei dar și

(mai ales) de structura și performanțele economiei naţionale. Creșterea permanentă şi importanța

valorilor productivității energiei a fost posibila atât prin măsuri tehnice de creştere a eficienţei de

utilizare a energiei, dar şi, în mare măsură, prin măsuri economice structurale

Intensitatea energiei primare (Energy intensity of the economy) este indicatorul

tradițional utilizat la nivel național și internațional pentru a caracteriza eficiența de utilizare a

energiei la nivel macroeconomic. Recent, EUROSTAT a elaborat însă o nouă listă cu

indicatorii de dezvoltare durabilă - “Sustainable Development indicators (NEW) – unde

figurează indicatorul nou “Productivitatea energiei” prezentat anterior .

În baza de date EUROSTAT este arhivată (încă) și secțiunea “Sustainable Development

indicators (OLD)” în care figurează și indicatorul “Intensitatea energiei primare”. Având în

vedere caracterul său tradițional, faptul că specialiștii și factorii de sinteza și decizie sunt

familiarizați cu el, în Tabelul 2 au fost prezentate și valorile acestui indicator.

Intensitatea energiei scade continuu și puternic, indiferent de modul de calcul, respectiv

de unitatea de măsură folosită (Fig. 4). Această tendință caracterizează întreaga evoluție de după

1992.

17

Figura 4

Sursa: EUROSTAT

Valoarea acestui indicator depinde mult, în cazul României, de modul de exprimare al PIB-

ului şi afectează comparaţiile care se fac cu situaţia existentă pe plan international. Indiferent de

modul de calcul, respectiv de unitatea de măsura folosită, intensitatea energiei primare are o

tendinţă continuă de scădere.

În perioada 2011-2016 intensitatea energiei primare a scăzut cu 24,9 % dacă se calculează în

tep/1000 Euro 2010.

Această scădere este superioară valorii medii la nivel UE. Conform EUROSTAT, intensitatea

energiei primare la nivel UE 28, calculată în tep/1000 Euro 2010, a scăzut cu 11,5% în intervalul

de timp analizat.

4. LOCUL ROMÂNIEI ÎN EUROPA DIN PUNCT DE VEDERE AL EFICIENŢEI

ENERGETICE

4.1 Evaluările cantitative şi aprecierile calitative privind eficienţa energetică în

România şi posibilităţile de scădere a consumului de energie în viitor trebuie să ia în

considerare nivelul actual al acestui consum.

România are cea mai redusă valoare a consumului de energie primară pe

locuitor din cele 28 de state membre UE (1,582 tep/locuitor în anul 2016), de

aproape două ori mai mică decat media UE 28 în acelasi an (2,997

tep/locuitor) (figura 5).

În aceste condiţii, consumul de energie primară pe locuitor cunoaşte totuşi o

tendinţă de scădere, fiind în anul 2016 la 91,7% faţă de valoarea din anul

2011. Politicile de eficienţă energetică au avut o contribuţie importantă la

această evoluţie.

18

Figura 5

Sursa: EUROSTAT

Fără a face o analiză exhaustivă, vom prezenta unele valori ale consumului de energie în

sectorul casnic în comparaţie cu situaţia la nivel european. Conform datelor din tabelul 1,

sectorul casnic are cea mai mare pondere în consumul de energie finală la nivel naţional (34,5%

în anul 2011 şi 33,2% în anul 2016). Acest fapt conduce la ideea că în acest sector trebuie

focalizate eforturi spre creşterea eficienţei energetice. Această idee este de altfel comună la

nivelul tuturor statelor membre UE.

În România consumul de energie în sectorul casnic pe locuitor înregistrat în anul 2016

(0,375 tep/locuitor) a reprezentat 71,5% în comparaţie cu media UE28. Diferenţele faţă de ţările

nordice sunt normale date fiind diferenţele de condiţii climaterice. Se înregistrează însă diferenţe

şi faţă de ţări cu condiţii geoclimatice similare sau chiar mai blânde (Italia, Slovenia, Croaţia

etc).

Diferenţele se accentuează mult şi ating aspecte limită dacă se analizează consumul de

energie electrică în sectorul casnic pe locuitor. România are cel mai scăzut consum de energie

electrică pe locuitor din UE (0,0525 tep/locuitor în anul 2016), de 2,6 ori mai mic decat media

UE28 (0,1362 tep/locuitor).

Faptul că s-a reuşit ca în ultimii ani să se înregistreze la nivel naţional o scădere a

consumului de energie şi în sectorul casnic reprezintă un rezultat al politicii de eficienţă

energetică şi al programelor derulate (izolarea termică a blocurilor de locuinţe, etichetarea

receptoarelor electrocasnice etc).

4.2. Productivitatea energiei

Conform precizarilor EUROSTAT menționate anterior, pentru comparații internaționale

se utilizează valoarea indicatorului exprimată în Euro PPC/ kgep. Valorile acestui indicator în

anul 2016 pentru cele 28 state membre UE sunt prezentate în fig. 6.

19

În anul 2016 indicatorul “productivitatea energiei” avea, pentru România, valoarea 10,3

Euro PPC/ kgep, superioară mediei UE 28 (9,1 Euro PPC/ kgep).

Figura 6

Sursa: EUROSTAT

În anul 2016 indicatorul “productivitatea energiei” avea, pentru România, valoarea

10,3 Euro PPC/ kgep, superioară mediei UE 28 (9,1 Euro PPC/ kgep). Într- un

clasament al țărilor membre UE România ocupă locul șase.

ANRE prin Departamentul pentru Eficiență Energetică pledează de mulți ani (inclusiv în

precedentele Rapoarte de Progres) pentru realizarea comparațiilor internaționale utilizând

indicatorii macroeconomici de eficiență energetică calculați cu PIB la paritatea puterii de

cumpărare. Acest punct de vedere a fost împărtășit și de alte prestigioase organizații

internaționale, printre care World Energy Council. Considerăm că actuala orientare a

EUROSTAT, concretizată prin introducerea noului indicator ți precizările metodologice

menționate anterior conduc la o mult mai corectă reflectare a realitaților specifice fiecărui stat.

4.3. Intensitatea energiei primare este considerată indicatorul sintetic cel mai reprezentativ

privind eficienţa de utilizare a energiei la nivel naţional.

Valoarea acestui indicator depinde mult, în cazul României, de modul de calcul și

exprimare al PIB-ului.

EUROSTAT prezintă valorile PIB din perioada 1975 - 2015 pentru toate statele membre

UE utilizând numeroase unităţi de măsură (Euro preţuri curente, Euro 2005, Euro 2010, Euro

PPC, monede naţionale etc.)

EUROSTAT prezintă de asemenea valorile consumului brut de energie primară în aceeaşi

perioadă.

Dintre multiplele variante posibile, EUROSTAT afişează intensitatea energiei primare

exprimată (doar) în kgep/ Euro 2010 fară a preciza domeniile (sau restricțiile) de utilizare.

20

Valorile respective sunt prezentate în figura 7.

Figura 7

Sursa: EUROSTAT

Reamintim că, pentru indicatorul (nou) “productivitatea energiei” (inversul “intensității

energiei primare”), se specifică faptul că pentru comparații internaționale se vor utiliza valorile

cu PIB calculate la PPC. O astfel de precizare lipsește la indicatorul tradițional .

În aceste conditii, s-a optat pentru realizarea unor comparatii internaționale utilizând și

“intensitatea energiei primare” calculată în kgep/ Euro 2010

Intensitatea energiei primare pentru România (0,2145 kgep/ Euro 2010) a fost în anul 2016

de 1,81 ori mai mare ca media UE28 (0,1186 kgep/1000 Euro 2010). Valoarea raportului

respectiv are o tendință continuă de scădere și acest lucru reprezintă indiscutabil un fenomen

pozitiv.

Din analiza datelor se remarcă faptul că cele mai ridicate valori ale intensității energetice

(calculată în anul 2016 au fost deţinute de:

Bulgaria (0,4226 kgep/ Euro 2010),

Estonia (0,3459 kgep/ Euro 2010).

După acestea urmează mai multe ţări din zona noastra geografica cu intensităţi energetice de

acelaşi ordin de mărime cu al României:

Cehia (0,2390 kgep/ Euro 2010),

Polonia (0,2314 kgep/ Euro 2010),

Ungaria (0,2314 kgep/ Euro 2010),

România (0,2145 kgep/ Euro 2010),

Slovacia (0,2089 kgep/ Euro 2010),

21

Lituania (0,2037 kgep/ Euro 2010).

Letonia (0,2029 kgep/ Euro 2010),

România aparţine astfel grupului de ţări foste socialiste care plătesc încă un tribut

structurilor economice moştenite din perioada economiei centralizate. Elementul semnificativ în

acest context este faptul că intensitatea energiei primare la nivelul economiei scade continuu şi

acest lucru reprezintă un obiectiv strategic a cărui realizare este urmarită la toate nivelurile.

Faptul că acest indicator este (încă) mai mare faţă de media UE28 este un rezultat al unor

ipoteze de calcul şi schimbarea acestor ipoteze poate conduce la rezultate diferite.

Pe baza informaţiilor primare oferite de EUROSTAT, colectivul de elaborare a raportului a

calculat valoarea intensităţii energiei primare pentru Romania şi valoarea medie UE28 utilizând

diferite unităţi de măsură. Rezultatele sunt prezentate în figura 8.

Figura 8

Sursa: EUROSTAT

În cazul României, alegerea unităţii de măsură pentru calculul PIB are o influenţă

decisivă asupra valorii intensităţii energetice. Astfel, intensitatea energiei primare pentru

România calculată în kgep/ Euro 2010 este de 2,5 ori mai mare în comparaţie cu varianta în care

acelaşi indicator este calculat, pentru aceeaşi ţară şi pentru acelaşi an, în kgep/ Euro PPC.

În cazul ţărilor dezvoltate, astfel de diferenţe sunt nesemnificative şi acest lucru explică

diferenţele minore între mediile UE28 calculate cu diferite unităţi de măsură. Acest lucru explică

faptul că valoarea indicatorului “intensitatea energiei primare” trebuie utilizată cu anumită

prudenţă, mai ales atunci când se fac comparaţii internaţionale. Considerăm că precizarea unităţii

de măsură în care este exprimat acest indicator reprezintă o obligativitate.

Multe organizaţii internaţionale de prestigiu (de exemplu World Energy Council) şi

colective de specialişti realizează diferite corecţii suplimentare la calculul intensităţii energiei

primare atunci când fac comparaţii internaţionale şi când doresc să pună în evidenţă progresele

reale înregistrate în creşterea eficienţei energetice.

22

Intensitatea energetică a industriei din România a scăzut în perioada 2007-2015 cu

circa 42%, atât datorită măsurilor adoptate pentru cresterea eficienței energetice, cât și a

restructurării ce a avut loc în perioada de criză.

Având în vedere că intensitatea energetică a economiei românesti rămâne în continuare putin mai

mică decât valoarea medie a UE (în cazul comparației făcute la kgep/Euro PPC), se impune

continuarea politicilor și măsurilor pentru creșterea eficienței energetice, care să asigure

dezvoltarea durabilă.

5. MONITORIZAREA ÎN DOMENIUL EFICIENȚEI ENERGETICE

Activitatea Direcției monitorizare în domeniul eficienţei energetice (DMEE) din cadrul

Departamentului pentru Eficiență Energetică (DEE) s-a axat pe patru coordonate principale:

Monitorizarea conformării cu prevederile Legii nr 121/2014, cu modificările şi

completările ulterioare, pentru principalele categorii de consumatori de energie :

5.1 Operatori economici

5.2 Autorități locale

Verificarea respectării prevederilor directivelor și regulamentelor ce reglementează

activitatea de supraveghere de piață:

5.3 Monitorizarea pieței de echipamente consumatoare de energie.

Monitorizarea economiilor de energie realizate prin aplicarea Planului Național de

Acțiune pentru Eficiență Energetică

5.4 Monitorizare PNAEE

Având în vedere că în cursul anului 2015, platforma software Sistemul Informatic

Integrat al ANRE (MIS) a fost extinsă prin componenta destinată monitorizării consumatorilor

de energie, în cursul anului 2017 în cadrul DMEE s-a continuat activitatea de implementare a

acestei platforme.

5.1 Monitorizarea operatorilor economici

Monitorizarea a fost realizată pe baza Declarațiilor de consum total anual de energie şi a

Chestionarelor de analiză energetică completate de operatorii economici. conf. art.9, alin. (4) din

Legea nr. 121/2014 privind eficiența energetică, cu modificările şi completările ulterioare.

Având în vedere că acești operatori au obligația de a trimite documentele care conțin date

statistice de consum de energie la nivelul anului anterior, până la 30 aprilie a fiecărui an,

conduce la faptul că datele prezentate în acest capitol sunt aferente anului 2016, termenul de

realizare a acestui raport suprapunându-se peste cel la care Departamentul de Eficiență

Energetică primește documentele mentionate anterior. Astfel, în cursul anului 2016 au fost

monitorizați 719 agenți economici cu consumuri mai mari de 1000 tep/an, din care :

- număr de consumatori finali de energie peste 50.000 tep/an : 34 (5,16%)

- număr de consumatori finali de energie între 5.000 şi 50.000 tep/an : 188 (28,53%)

- număr de consumatori finali de energie între 1.000 şi 5.000 tep/an : 437 (66,31%)

Managementul energetic pentru anul 2016 la consumatorii finali de energie cu un consum

anual de resurse energetice mai mare de 1.000 tep a fost asigurat de 443 de manageri energetici

atestați de către ANRE, 19 persoane fizice autorizate (PFA) și 53 de societăți prestatoare de

servicii energetice autorizate de către ANRE.

23

Gradul de acoperire cu management energetic atestat și autorizat este de 96,2%. Structura acestui

management energetic este următoarea:

- cu manageri energetici proprii, atestați de către ANRE – 375 consumatori (56,9%)

- cu PFA și societăți de servicii energetice – 259 consumatori (39,3%)

- fără management energetic atestat – 25 consumatori (3,8%).

Monitorizarea a fost realizată și pe baza analizei programelor de îmbunătățire a eficienței

energetice pe care operatorii economici au obligația sa le întocmească conf. art.9, alin. (1), lit.b,

din Legea nr. 121/2014 privind eficiența energetică, cu modificările şi completările ulterioare.

Având în vedere că acești operatori au obligația de a trimite acest program care conține

măsurile de eficiență energetică aplicate la nivelul anului anterior, până la 30 septembrie a anului

în care au fost elaborate, în cursul anului 2017, agenții economici monitorizați, din diferite

sectoare de activitate, au raportat o economie de energie de 129.398 tep conform tabelului:

Tabel 3

Indice

CAEN

Clasificare conform cod CAEN

Număr

de

măsuri

Economia de

energie

[tep]

A Agricultură, silvicultură şi pescuit-20 40 3.162

B Industria extractivă- 13 37 4053

C Industria prelucrătoare (387) 1.321 71.184

D Producţia şi furnizarea de energie electrică şi

termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat -30 (fără

distribuitorii de energie incluşi în P2)

106 40.881

E Distribuţia apei; salubritate, gestionarea deşeurilor,

activităţi de decontaminare-29

88 3.286

F Construcţii- 20 30 757

G Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; repararea

autovehiculelor şi motocicletelor

80 3.024

H Transport tiruri (fără sectorul transporturi inclus în

P11)

22 1.426

I Hoteluri şi restaurante 14 158

J Informaţii şi comunicaţii 11 140

K Intermedieri financiare şi asigurări 13 190

L Tranzacţii imobiliare 71 524

M Activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice 8 119

N Activităţi de servicii administrative şi activităţi de

servicii suport

4 9

O Administraţie publică şi apărare; asigurări sociale

din sistemul public

5 189

P Învăţământ 9 277

Q Sănătate şi asistenţă socială -1 spital 3 19

TOTAL 1.862 129.398

24

Sursa: ANRE

În figura 9 este prezentată repartiția pe domenii a măsurilor de eficiență energetică.

Fig.9

0

200

400

600

800

1000

1200

1400

A B C D E F G H I J K L M N

Număr de măsuri

Sursa: ANRE

Implementarea acestor măsuri conduc la economiile de energie prezentate în figura10.

Fig.10

25

Sursa: ANRE

Principalele măsuri de îmbunătăţire a eficienţei energetice specifice domeniului de

activitate CAEN C au fost:

Optimizare stație compresoare

Optimizare exhaustare praf

Izolare ţevi agent termic

Montare bobine de inductantă pt compensarea factorului de putere

Înlocuire agregat de frig şi vaporizatoare

Iluminat cu LED-uri

Antrenare mecanică cu turaţie variabilă

Instalare convertizoare de frecvență

Termoizolare conducte şi vase

Optimizarea tratării apei de alimentare a cazanelor de abur

Reglarea arzătoarelor la centralele termice

Înlocuire convertizoare rotative de medie frecvenţă cu unele statice

Refacerea izolatiei cuptoarelor

Automatizări cazane, izolare conducte

Recuperarea căldurii conținute de gazele arse la cuptoare

Recuperare energie termică de la compresoarele de frig

Redimensionare motoare electrice

Monitorizare aer comprimat

Recuperare aer cald de la cuptorul de ardere pentru uscarea produselor

Upgradare sistem de ardere la cuptoare pentru evitarea arderii incomplete

Activitatea de implementare a platformei software Sistemul Informatic Integrat al ANRE

(MIS)

În vederea facilitării colectării și în special a prelucrării datelor de raportare de la

consumatorii de energie monitorizați din industrie, în anul 2015 a fost inițiată procedura de

raportare online, bazata pe programul informatic MIS existent în ANRE, care a fost extins cu o

componentă aferentă problemelor de eficiență energetică.

În anul 2017 prin decizia 860 din 13.06.2017 a fost introdusa obligativitatea managerilor

energetici de a încărca datele pe platforma software Sistemul Informatic Integrat al ANRE

(MIS), in vederea colectarii de date exacte și întocmirea automatizată a sintezei stadiului

implementării programelor de eficiență energetică de către operatorii economici,

Activitatea a fost continuată pe durata anului 2017, alungându-se ca la sfârșitul anului să

avem un număr de 738 de operatori economici cărora li s-au eliberat procese verbale cu nume de

utilizator și parolă.

5.2. Monitorizarea localităților cu peste 5000 locuitori

În conformitate cu prevederile Legii nr. 121/2014 privind eficiența energetică, Cap. IV,

art. 9, alin. (20), (21), (22), autoritățile administrației publice locale cu o populaţie mai mare de

5.000 de locuitori au următoarele obligații:

26

”Art. 9 (20) Autorităţile administraţiei publice locale din localităţile cu o populaţie mai

mare de 5.000 de locuitori au obligaţia să întocmească programe de îmbunătăţire a eficienţei

energetice în care includ măsuri pe termen scurt şi măsuri pe termen de 3-6 ani, cu respectarea

prevederilor art. 6 alin. (14) lit.a) şi b).

(21) Autorităţile administraţiei publice locale din localităţile cu o populaţie mai mare de

20.000 de locuitori au obligaţia:

a) să întocmească programe de îmbunătăţire a eficienţei energetice în care includ măsuri

pe termen scurt şi măsuri pe termen de 3-6 ani, cu respectarea prevederilor art. 6 alin. (14) lit.a)

şi b);

b) să numească un manager energetic, atestat conform legislaţiei în vigoare, sau să încheie

un contract de management energetic cu o persoană fizică autorizată, atestată în condiţiile legii,

sau cu o persoană juridică prestatoare de servicii energetice agreată în condiţiile legii.

22) Programele de îmbunătăţire a eficienţei energetice prevăzute la alin. (20) şi alin. (21)

lit. a) se elaborează în conformitate cu modelul aprobat de Departamentul pentru eficienţă

energetică şi se transmit acestuia până la 30 septembrie a anului în care au fost elaborate.”

În baza prevederilor legale menţionate anterior, Departamentul pentru Eficiență

Energetică ar fi trebuit să primească Programele de îmbunătăţire a eficienţei energetice, de la

autorităţile administraţiei publice locale din localităţile cu o populaţie mai mare de 5.000 de

locuitori, numite în continuare ”PIEE-uri”, elaborate în conformitate cu modelul aprobat prin

Decizia ANRE nr. 7/DEE/ 12.02.2015, publicat pe site-ul ANRE, numit în continuare ”modelul

aprobat”, până la 30 septembrie a anului în care au fost elaborate, urmând ca anual să fie

comunicate tabelele actualizate prezentate în modelul aprobat.

Situația la data de 30.12.2017, se prezintă astfel:

- dintr-un număr total de 671 de autorităţi publice locale cu o populaţie mai mare de 5.000

de locuitori au comunicat PIEE-uri/informații, în intervalul 01.04.2017-30.12.2017, un

număr de 22 autorităţi publice locale (Municipiul Pitești, Municipiul Hunedoara,

Primăria Sectorului 2, Municipiul Botoșani, Municipiul Regin, Orașul Cugir, Municipiul

Sighetul Marmației, Municipiul Târnăveni, Municipiul Cluj Napoca, Municipiul Bacău,

Municipiul Sibiu, Municipiul Craiova, Municipiul Turda, Orașul Copșa Mică, Orașul

Ineu, Orașul Săliște, Municipiul Onești, Municipiul Piatra Neamț, Orașul Cernavodă,

Municipiul Brăila, Municipiul Arad, Municipiul Timișoara)

- erau atestați un număr de 25 manageri energetici pentru localități;

Având în vedere faptul că, în ciuda tuturor acțiunilor de facilitare a întocmirii programelor

de îmbunătăţire a eficienţei energetice întreprinse anterior (ex. seminarii de prezentare şi de

instruire, destinate reprezentanților autorităților locale, adrese de solicitare/informare/clarificare),

numărul autorităților locale cu o populație de peste 5.000 de locuitori care s-au conformat

prevederilor legale a fost foarte scăzut (aprox.3%), cât şi datorită faptului că Legea nr. 121/2014

privind eficiența energetică cu modificările şi completările ulterioare nu prevede sancțiuni pentru

neconformare, au fost demarate următoarele acțiuni:

- au fost notificate 87 de autorităţi publice locale din localităţile cu o populaţie mai mare

de 20.000 de locuitori, prin scrisoarea ANRE nr. 82705/05.12.2017, cu privire la

27

obligațiile ce le revin în conformitate cu prevederile art. 9, alin.(21) și alin. (22) din

Legea 121/2014 privind eficiența energetică cu modificările şi completările ulterioare;

- au fost notificate peste 570 de autorităţi publice locale din localităţile cu o populaţie

cuprinsă între 5.000 - 20.000 de locuitori, prin scrisoarea ANRE nr. 2485/12.01.2018, cu privire

la obligațiile ce le revin în conformitate cu prevederile art. 9, alin. (20) și alin. (22) din Legea

121/2014 privind eficiența energetică cu modificările şi completările ulterioare;

- s-a solicitat sprijinul Ministerului Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi

Fondurilor Europene, prin scrisoarea nr. 2484/ 12.01.2018.

- față de acțiunile întreprinse în anul 2016 în vederea facilitării conformării la prevederile

legale a autorităţilor publice locale (seminar organizat de ANRE în colaborare ADR Nord Est în

15 martie 2016 – Piatra Neamț, seminar organizat de ”Arena Construcțiilor” în 31 martie 2016 –

București, seminar organizat de ESCOROM în 8 aprilie 2016 – Azuga, seminar organizat de

FINACON în 18 octombrie 2016 – București), ANRE a participat în 7 noiembrie 2017 la

WORKSHOP-ul ”CONVENȚIA PRIMARILOR PENTRU CLIMĂ şi ENERGIE - Tranziția

energetică şi adaptarea la efectele schimbărilor climatice: Strategii locale şi politici de suport”

La scrisorile ANRE nr. 82705/05.12.2017 și nr. 2485/12.01.2018, au răspuns un număr de

118 autorităţi publice locale.

În tabelul următor prezentăm situaţia privind întocmirea / transmiterea PIEE de către

UAT-uri la DEE, după cum urmează:

Tabel 4

Nr.

crt.

Număr locuitori /

Tip localitate

Număr

localităţi

Numărul

localităţilor

care au

transmis

PIEE-ul, pâna

la 31.03.2017

Numărul

localităţilor

care au

transmis

PIEE-ul

până la

31.03.2018

1 > 20.000 105 23 45

Municipii 91 23 44

Oraşe 13 0 1

Comune 1 0 0

2 5.000 – 20.000 566 22 55

Municipii 19 3 7

Oraşe 172 11 30

Comune 375 8 18

TOTAL 671 45 100 Sursa: ANRE

5.3. Monitorizarea pieței de echipamente eficiente energetic

Pentru verificarea respectării prevederilor directivelor și regulamentelor din activitatea de

supraveghere de piață au fost efectuate, în anul 2017, 37 de acțiuni de control in teritoriu, sinteza

rezultatelor fiind comunicată Ministerului Economiei în vederea raportării anuale către Comisia

Europeană. Controalele au urmărit respectarea prevederilor regulamentelor de etichetare

energetică pentru aparate electrocasnice, fiind verificate 3888 de etichete energetice.

28

Pentru verificarea respectării prevederilor directivelor și regulamentelor privitoare la

activitatea de supraveghere de piață în domeniul ecoproiectării și etichetării eficienței energetice,

Departamentul de Eficientă Energetică din cadrul ANRE cooperează cu: Ministerul Energiei -

Punctul național de contact responsabil de punerea în aplicare a Directivei 2009/125 /CE privind

proiectarea ecologică, cu Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC),

Asociația de Acreditare din România (RENAR) și Asociația Producătorilor Europeni de

Electrocasnice din România - CECED România.

Pe plan internațional, ANRE participă în grupurile de lucru din cadrul ‘Administrative

Cooperation Group’ (ADCO) pentru problematica etichetării energetice, respectiv a proiectării

ecologice:

ADCO -Eco-design – Directive 2009/125/EC (ECOD)

ADCO Energy Labelling – Directive 2010/30/EU and Regulation (EU)

2017/1369 (ENERLAB)

În vederea aplicării prevederilor regulamentelor europene de etichetare energetică și de

proiectare ecologicaă pentru echipamentele industriale care intră în sarcina ANRE, au fost

realizate acțiuni de dezvoltarea cooperării internaționale și transferului de know-how:

- participare la reuniunea grupurilor de experți în ecoproiectare ADCO – București- aprilie

2017,

- participare la întâlniri ale grupului pentru etichetare energetică și proiectare ecologica al

Rețelei europeane a agențiilor de eficienta energetică - EnR (videoconferințe),

- participare la 2 întâlniri ale consorțiul proiectului european INdustrial and tertiary

product Testing and Application of Standards - INTAS).

Date fiind posibilitățile limitate ale ANRE de a testa echipamente pentru prevederile

Directivei de proiectare ecologică și a regulamentelor aferente, ANRE participă în cadrul

proogramului Horizon 2020 la proiectul european - INTAS (martie 2016 - februarie 2019), în

scopul asigurării transferului necesar de know-how pentru evaluarea prin testare în laboratoare

acreditate a produselor cu impact energetic complexe și de gabarit mare (cu referire specială

pentru ventilatoarele industriale și transformatoarele de putere).

În perioada august – octombrie 2017, cadrul proiectului european INTAS, pentru verificarea

conformității cu cerințele Regulamentului (UE) NR. 548/2014 AL CE/ 21 mai 2014 privind

punerea în aplicare a Directivei 2009/125/CE a Parlamentului European și a Consiliului, în ceea

ce privește transformatoarele de putere mici, medii și mari, cu un buget de cca. 11000 euro

asigurat din fonduri europene, au fost testate în colaborare cu FISE Electrica Serv 28 de

transformatoare de 160, 250, 400 KVA în laborator și on site.

În baza experienței acumulate în derularea măsurătorilor, în cadrul Proiectului INTAS se vor

elabora:

a) proceduri pentru sprijinirea autorităților naționale de supraveghere piața din Europa în a

evalua conformarea produselor industriale de gabarit mare și foarte complexe (transformatoare si

ventilatoare industriale) cu cerințele Directivei 2009/125/CE;

b) proceduri pentru sprijinirea reprezentanților industriei echipamentelor industriale de mare

complexitate și agabaritice astfel încât aceștia să cunoască obligațiile ce le revin din prevederile

29

Directivei de Proiectare Ecologica și să se conformeze de o maniera acceptata de autoritățile

europene de supraveghere piața;

c) proceduri europene comune pentru verificarea conformării produselor industriale de gabarit

mare cu prevederile directivei 2009/125/CE.

5.4. Monitorizarea Planui National de Acțiune în domeniul Eficienței Energetice (PNAEE)

Conform prevederilor art. 8 alin. (8) din Legea nr. 121/2014 privind eficienţa energetică,

cu modificările şi completările ulterioare, Departamentul pentru Eficienţă Energetică din cadrul

ANRE întocmește până la data de 30 aprilie un raport anual de monitorizare a implementării

PNAEE, pe baza rapoartelor primite până la data de 30 martie de la instituțiile implicate în

implementarea acestei legi.

Având în vedere că Planul Național de Acțiune în domeniul Eficienței Energetice -

PNAEE IV a fost transmis la Comisia Europeană în luna decembrie a anului 2017, apreciem că

realizarile din anul 2017 au avut în vedere țintele conținute de PNAEE III, Hotararea de Guvern

pentru aprobarea PNAEE IV aflându-se încă pe circuitul de avizare interministerial.

În acest context, ANRE a solicitat datele necesare întocmirii raportului pentru anul 2017

următoarelor instituții: MDRAP, ME, MT și MEc.

De asemenea, au fost solicitate informații direcțiilor de specialitate din cadrul ANRE cu privire

la creșterea eficienţei energetice în rețelele electrice, promovarea cogenerării de înaltă eficiență

și contorizarea inteligentă.

La întocmirea prezentului raport au fost utilizate date din Raportul de monitorizare a

activității auditorilor și managerilor energetici și din Raportul de monitorizare a consumatorilor

finali de energie, întocmite de Departamentul pentru Eficienţă Energetică. Totodată, au fost

solicitate primăriilor din localitățile cu peste 20.000 de locuitori date cu privire la economiile de

energie obținute în urma aplicării măsurilor de reabilitare termică a clădirilor publice, precum și

a eficientizării iluminatului public.

În baza datelor statistice și a raportărilor primite cu privire la acțiunile din anul 2017,

principalele domenii în care s-au obtinut economii importante de energie sunt urmatoarele:

EE în industria care beneficiază de ajutor de stat conform H.G. nr. 495/2014

Autoritatea responsabilă de administrarea schemei de ajutor de stat este Ministerul Economiei.

Scopul H.G. nr. 495/2014 îl reprezintă instituirea unei scheme de ajutor de stat, având ca

obiectiv exceptarea de la aplicarea prevederilor art. 8 alin. (2) din Legea nr. 220/2008 pentru

stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie,

republicată, cu modificările și completările ulterioare, a unui procent din cantitatea de energie

electrică livrată consumatorilor industriali electro-intensivi, cu respectarea reglementărilor

europene incidente, respectiv "Orientările privind ajutoarele pentru mediu și energie pentru

perioada 2014-2020", elaborate de Comisia Europeană.

Prevederile hotărârii de guvern menționate se aplică întreprinderilor din sectoarele expuse

riscului de a își pierde competitivitatea, din cauza finanțării sprijinului acordat energiei din surse

regenerabile, risc datorat electrointensivității beneficiarului și expunerii la comerțul internațional.

https://lege5.ro/Gratuit/geztmnrtgq/legea-nr-220-2008-pentru-stabilirea-sistemului-de-promovare-a-producerii-energiei-din-surse-regenerabile-de-energie?pid=67276412&d=2018-03-28#p-67276412

30

Ajutorul va fi acordat dacă întreprinderea se află pe lista sectoarelor din anexa nr. 1.

Ajutorul de stat se acordă cu condiția ca beneficiarii ajutorului să plătească cel puțin 15% din

numărul certificatelor verzi aferente cotei obligatorii, fără reducerea acordată prin prezenta

schemă de exceptare.

În funcție de electro-intensitatea întreprinderilor, beneficiarii vor plăti următoarele

procente din numărul certificatelor verzi aferente cotei obligatorii:

a) 15% în cazul unei electro-intensități mai mari de 20%;

b) 40% în cazul unei electro-intensități cuprinse între 10-20%;

c) 60% în cazul unei electro-intensități cuprinse între 5-10%.

În cazul întreprinderilor electro-intensive înființate de mai puțin de un an și care se află

pe lista sectoarelor din anexa nr. 1 din Orientări, se utilizează datele estimate pentru primul an de

activitate. Ulterior primului an de activitate, Ministerul Economiei verifică încadrarea

întreprinderii în condițiile de eligibilitate stabilite de prezenta schemă, urmând să regularizeze

sprijinul financiar acordat, după caz. Pentru al doilea an de activitate se utilizează datele aferente

primului an de activitate. Pentru al treilea an de activitate se aplică media aritmetică a datelor

aferente primilor 2 ani de activitate. Începând cu al patrulea an de activitate se utilizează media

aritmetică a celor 3 ani anteriori.

Perioada de valabilitate a schemei de ajutor de stat este de 10 ani.

Ca urmare a implementarii acestei scheme de ajutor de stat în perioada 2015-2016 ca

efect al punerii în aplicare de către beneficiari a măsurilor de eficiență energetică, au fost

realizate urmatoarele economii

2015- 56.130,6 tep

2016- 104.745 tep

A. CREŞTEREA EFICIENŢEI ENERGETICE ÎN REŢELE

Reducerea consumului propriu tehnologic în rețelele electrice de distribuție

ANRE a reglementat țintele de reducere a ponderii CPT în RED conform datelor din

tabelul 5.

Tabel 5

Societate distribuție

energie electrică

CPT [%]

IT MT JT

țintă realizat țintă realizat țintă realizat

E - Distribuție Banat 0,64 0,91 3,57 3,92 14,30 14,41

E - Distribuție Dobrogea 1,71 1,54 4,35 5,54 13,22 15,75

E – Distribuție Muntenia 0,60 0,64 3,44 3,44 15,64 16,50

Delgaz Grid 0,97 1,00 2,81 2,70 16,50 15,75

Distributie energie Oltenia 1,15 1,07 3,98 3,97 18,00 17,09

SDEE Muntenia Nord 0,98 0,93 5,50 5,60 13,80 15,34

SDEE Transilvania Nord 1,00 1,20 4,10 4,40 11,00 10,61

SDEE Transilvania Sud 1,02 1,09 3,95 3,75 15,50 15,50 Sursa: ANRE

Pentru anul 2017, societățile de distribuție energie electrică au raportat prin PIEE o

economie de energie de 11095 tep, conform tabelului 6.

31

Tabel 6

Societate distribuție energie

electrică

Nr.

măsuri

Economie

energie

[tep]

Valoare

investiţie*

[lei]

1 Distribuție Energie Oltenia

(CEZ) 20 1451 68.001.000

2 SDEE Muntenia Nord 60 175 37.147.000

3 SDEE Transilvania Nord 14 702 19.250.000

4 SDEE Transilvania Sud 7 364 20.038.000

5 E - Distribuție Banat 10 1055 15341120

6 E - Distribuție Dobrogea 13 496 12159450

7 E - Distribuție Muntenia 20 2.128 45.336.350

8 DelGazGrid (E.ON) 11 4.724 191.105.000

TOTAL 155 11.095 408.377.920 Sursa: ANRE

Evoluţia CPT faţă de anul 2016 este oscilantă, cu creşteri la unii dintre distribuitorii

concesionari, dar şi cu reduceri la alţii, conform tabelului 7.

Tabel 7

Societate distribuție energie electrică 2016 2017

1 Delgaz Grid 60.180 58987

2 DEE Muntenia Nord 80.186 77512

3 SDEE Transilvania Nord 55.038 54160

4 SDEE Transilvania Sud 66.785 65989

5 E - Distribuție Banat 49.500 49.895

6 E - Distribuție Dobrogea 48.770 51336

7 E - Distribuție Muntenia 98.508 97009

8 Distributie energie Oltenia 85.948 78934

TOTAL 544.915 533.822 Sursa: ANRE

Principalele măsuri de îmbunătățire a eficienţei energetice adoptate de către operatorii de

distribuție au fost:

securizare grupuri de măsură

echilibrarea încărcării fazelor rețelei

reconfigurare / optimizare rețea JT

înlocuire echipamente, lucrări de retehnologizare și modernizare pentru reducerea CPT

Modernizare PT+LEA 0,4 kV+bransamente

32

Sistem automat de telemasurare a energiei electrice la consumatori

Modernizare RED

Modernizare RED prin reamplasare PTA

Modernizare LEA si LES

Rocada transformatoarelor

CONTORIZAREA INTELIGENTĂ

În baza prevederilor legale, ANRE a emis Ordinul nr. 145/2014 privind implementarea

sistemelor de măsurare inteligentă a energiei electrice. Acesta a definit funcționalitățile SMI a

energiei electrice care urmează să fie instalate în România, precum și etapele care vor fi parcurse

până la stabilirea calendarului de implementare și a planului național de implementare a SMI a

energiei electrice. In data de 26 februrie 2016, acest ordin a fost modificat şi completat prin

Ordinul nr. 6/2016 .

În anul 2016, ANRE a monitorizat proiectele pilot realizate în anii 2015 și 2016 de către

operatorii concesionari ai serviciului de distribuție a energiei electrice și a analizat rezultatele

acestora atât din punct de vedere tehnic, cât și economic, urmărind și identificând problemele de

natură tehnică generate de structura și gradul de retehnologizare a rețelelor de distribuție, precum

și probleme legate de structura și nivelul costurilor de implementare şi de beneficiile estimate, cu

scopul stabilirii condițiilor implementării pe scară largă a SMI în România.

În Tabelul 8 este prezentată situația centralizatoare a proiectelor pilot privind implementarea

SMI realizate în anii 2015 și 2016.

Tabel 8

Sursa: ANRE

Prin proiectele-pilot au fost integrați în SMI aproximativ 270.000 de consumatori, din

toate cele 8 zone de concesiune a serviciului de distribuție a energiei electrice, și au fost testate

mai multe soluții tehnice implementate în zone urbane și în zone rurale, cu densități diferite ale

consumului de energeie electrică, în rețele electrice de joasă tensiune recent modernizate și în

rețele electrice nemodernizate.

Pe baza concluziilor din rapoartele de analiză a rezultatelor proiectelor-pilot, întocmite pe

parcursul celor doi ani (2015 şi 2016), ANRE trebuia să aprobe până la 31 martie 2017, prin

ordin al preşedintelui, calendarul naţional de implementare a SMI, care conţine datele

33

calendaristice ale etapelor de implementare, precum şi planul naţional de implementare a SMI

privind lucrările de investiţii aferente fiecărui operator de distribuţie concesionar, valoarea

acestora şi sursele de finanţare, precum şi măsuri de informare a clienţilor finali. Termenul

menționat mai sus a fost propus spre prorogare prin Proiectul de modificare a Ordinului

președintelui ANRE nr. 145/2014 cu modificările și completările ulterioare, supus consultării

publice în data de 6 martie 2017, pentru a dispune de o perioadă acceptabilă pentru dezbateri

publice. Având în vedere obligațiile care revin ANRE potrivit prevederilor art. 66 din Legea

energiei electrice și a gazelor naturale nr. 123/2012 cu modificările și completările ulterioare,

precum și rezultatele analizelor efectuate în anii 2015, 2016 și 2017 pe baza monitorizării

proiectelor-pilot realizate, a fost elaborat proiectul Ordinului ANRE privind elaborarea și

aprobarea planului și a calendarul naţional de implementare a sistemelor de măsurare inteligentă

a energiei electrice. Acest document a fost aprobat prin Ordinul 17/2017.

Având în vedere că verificarea, validarea și prelucrarea datelor transmise, precum și

analiza rezultatelor, care stau la baza procesului de decizie privind condițiile de implementare a

SMI, a necesitat o perioadă de timp mai mare decât cea estimată inițial, s-a apreciat că durata

procesului de comunicare a prevederilor acestui ordin, nu poate conduce la amânarea emiterii

ordinului ANRE cu mai mult de o luna si anume aprilie 2017.

În data de 10 martie 2017, a fost transmis în consultare publică pentru o perioadă de 30 de

zile Proiectul de Ordin privind implementarea la nivel național a sistemelor de măsurare

inteligentă a energiei electrice și stabilirea calendarului de implementare.

În perioada 28 martie – 7 aprilie au avut loc ședințe de lucru cu operatorii de distribuție

concesionari pentru dezbaterea prevederilor din proiectul de ordin. În urma acestora, a rezultat o

serie de subiecte asupra cărora opiniile nu au putut fi armonizate și, având în vedere

complexitatea și implicațiile de tip tehnic, economic și administrativ al acestora, nu s-a putut

constitui o argumentare solidă asupra unei decizii de abordare. Având în vedere argumentele

aduse de operatori, privind practica internațională în acest domeniu, s-a solicitat acestora să pună

la dispoziția ANRE date relevante din experiența țărilor în care acționează companiile

multinaționale din care aceștia fac parte. Pentru a da prilejul argumentării solide a punctelor de

vedere exprimate și pentru a colecta și experiența internațională se propune prelungirea

termenului pentru emiterea ordinului pentru aprobarea condițiilor cadru de implementare la nivel

național a sistemelor de măsurare inteligentă a energiei electrice și stabilirea calendarului de

implementare, până la data de 30 iunie 2017. Documentul a fost aprobat prin Ordinul

31/2017. Având în vedere particularitățile fiecărui operator de distribuție privind modul de abordare

asupra acelorași prevederi din proiectul de ordin, s-a decis ca în săptămâna 3 – 6 aprilie să aibă

loc întâlniri ale ANRE cu fiecare operator de distribuție, iar în data de 7 aprilie să aibă loc o a

doua întâlnire comună.

Au fost transmise la ANRE 169 observații/propuneri punctuale și 38 observații generale,

de la operatorii de distribuție concesionari și de la 6 producători/furnizori de echipamente de tip

SMI.

Au fost acceptate 36 de propuneri de modificare a prevederilor și au fost reformulate o

serie de prevederi, ca urmare Proiectul de ordin privind implementarea la nivel național a

sistemelor de măsurare inteligentă a energiei electrice și stabilirea calendarului de implementare

- Faza a II-a a fost transmis în consultare publică pentru o perioadă de 10 zile calendaristice.

In data de 19.12.2017 ANRE a supus consultarii publice proiectul de modificare a Ordinului

145/2014, modificare necesara pentru completarea acestuia cu prevederi privind posibilitatea

34

operatorilor concesionari de distribuție a energiei electrice de a realiza investiții în sistemele de

măsurare inteligentă în anul 2018.

Perioada de implementare propusă în proiectul de ordin nu se poate încadra în termenul

limită prevăzut la art. 66 din legea nr. 123/2012, implementarea sistemelor de măsurare

inteligentă a energiei electrice în acest termen fiind nesustenabilă financiar și logistic, respectiv

imposibil de realizat de către operatorii de distribuție. În aceste condiții, procesul de aprobare a

proiectului de Ordin privind implementarea la nivel național a sistemelor de măsurare inteligentă

a energiei electrice și stabilirea calendarului de implementare a fost oprit, fiind necesară

modificarea termenului prevăzut de Lege.

Ordinul ANRE nr. 145/2014 cu modificările și completările ulterioare conține prevederi

privind investițiile în sisteme de măsurare inteligentă a energiei electrice realizate de către

operatorii de distribuție a energie electrice concesionari numai până în anul 2017. Pentru

asigurarea continuității activităților necesare pentru implementarea sistemelor de măsurare

inteligentă a energiei electrice, până la aprobarea unei reglementări privind aprobarea

calendarului de implementare și a planurilor de implementare la nivel național a sistemelor de

măsurare inteligentă a energiei electrice, este necesară prorogarea termenului de aplicare a

Ordinului ANRE nr. 145/2014 și completarea acestuia cu prevederi privind posibilitatea

operatorilor concesionari de distribuție a energiei electrice de a realiza în anul 2018 investiții în

sistemele de măsurare inteligentă, cu respectarea anumitor condiții specifice privind aprobarea și

includerea acestora în tarifele reglementate.

În cea ce privește economiile realizate în urma implementării SMI conform raportărilor

făcute de OD a rezultat :

CPT înainte de implementarea SMI - 104497 MWh reprezentând 10,52% din consumul

de energie electrică realizat de către consumatorii integrati în SMI

CPT după implementarea SMI - 97415 MWh reprezentând 9,81 % din consumul de

energie electrică realizat de către consumatorii integrati în SMI

Prin urmare prin reducerea CPT s-a înregistrat o economie de 7082 MWh (609 tep) anul

de referinta fiind 2015.

B. PROMOVAREA COGENERĂRII DE ÎNALTĂ EFICIENȚĂ

În anul 2017 au fost emise o serie de reglementari specifice pentru derularea programului de

promovare a cogenerării de înaltă eficienţă, după cum urmează:

Ordinul președintelui ANRE nr. 39/2017 pentru modificarea şi completarea Metodologiei

de stabilire şi ajustare a preţurilor pentru energia electrică şi termică produsă şi livrată

din centrale de cogenerare ce beneficiază de schema de sprijin, respectiv a bonusului

pentru cogenerarea de înaltă eficienţă aprobată prin Ordinul președintelui ANRE nr.

15/2015;

Ordinul președintelui ANRE nr. 43/2017 pentru modificarea Ordinului președintelui

Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 78/2016 privind

aprobarea valorilor bonusurilor de referință pentru energia electrică produsă în

cogenerare de înaltă eficiență și ale prețurilor de referință pentru energia termică produsă

în cogenerare, aplicabile în anul 2017;

Ordinul președintelui ANRE nr. 52/2017 pentru modificarea Ordinului președintelui

Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 119/2013 privind

35

aprobarea contribuției pentru cogenerarea de înaltă eficiență și a unor prevederi privind

modul de facturare a acesteia;

Ordinul preşedintelui ANRE nr. 37/2017 privind modificarea Metodologiei de calcul

pentru stabilirea cantităţilor de energie electrică produse în cogenerare de înaltă eficienţă

în vederea certificării prin garanţii de origine, aprobată prin Ordinul preşedintelui

Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 61/2015;

Ordinul președintelui ANRE nr. 80/2017 pentru modificarea și completarea

Regulamentului privind stabilirea modului de colectare a contribuției pentru cogenerarea

de înaltă eficiență, și de plată a bonusului pentru energia electrică produsă în cogenerare

de înaltă eficiență, aprobat prin Ordinul președintelui Autorității Naționale de

Reglementare în Domeniul Energiei nr. 116/2013;

Ordinul președintelui ANRE nr. 81/2017 privind modificarea Regulamentului de

calificare a producției de energie electrică în cogenerare de înaltă eficiență și de

verificare și monitorizare a consumului de combustibil și a producțiilor de energie

electrică și energie termică utilă, în cogenerare de înaltă eficiență, aprobat prin Ordinul

președintelui Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 114/2013;

Ordinul președintelui ANRE nr. 86/2017 privind modificarea și completarea

Metodologiei de determinare și monitorizare a supracompensării activității de producere

a energiei electrice și termice în cogenerare de înaltă eficiență care beneficiază de

schema de sprijin de tip bonus, aprobată prin Ordinul președintelui Autorității Naționale

de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 84/2013;

Ordinul președintelui ANRE nr. 94/2017 pentru modificarea Metodologiei de stabilire şi

ajustare a preţurilor pentru energia electrică şi termică produsă şi livrată din centrale de

cogenerare ce beneficiază de schema de sprijin, respectiv a bonusului pentru cogenerarea

de înaltă eficienţă aprobată prin Ordinul președintelui Autorității Naționale de

Reglementare în Domeniul Energiei nr. 15/2015;

Ordinul președintelui ANRE nr. 97/2017 privind aprobarea preţului de referinţă pentru

energia electrică produsă în cogenerare de înaltă eficienţă, aplicabil în anul 2018

producătorilor de energie electrică şi termică în cogenerare, care beneficiază de bonus;

Ordinul președintelui ANRE nr. 99/2017 privind aprobarea valorilor bonusurilor de

referinţă pentru energia electrică produsă în cogenerare de înaltă eficienţă şi ale

preţurilor de referinţă pentru energia termică produsă în cogenerare, aplicabile în anul

2018;

Ordinul președintelui ANRE nr. 100/2017 privind modificarea şi completarea

Metodologiei de determinare şi monitorizare a contribuţiei pentru cogenerarea de înaltă

eficienţă, aprobată prin Ordinul președintelui Autorității Naționale de Reglementare în

Domeniul Energiei nr. 117/2013;

Ordinul președintelui ANRE nr. 105/2017 privind modificarea și completarea Procedurii

de avizare a proiectelor noi sau de retehnologizare ale centralelor de cogenerare,

aprobată prin Ordinul presedintelui Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul

Energieinr. 115/2013;

Ordinul președintelui ANRE nr. 123/2017 privind aprobarea contribuției pentru

cogenerarea de înaltă eficiență în anul 2018 și a unor prevederi privind modul de

facturare al acesteia;

Ordinul președintelui ANRE nr. 124/2017 pentru modificarea și completarea Ordinului

președintelui Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energieinr. 28/2014

privind aprobarea Contractului-cadru dintre administratorul schemei de sprijin şi

plătitorul de contribuţie pentru colectarea contribuţiei pentru cogenerarea de înaltă

eficienţă şi a Contractului-cadru dintre producătorul de energie electrică şi termică în

36

cogenerare de înaltă eficienţă şi administratorul schemei de sprijin pentru plata

bonusului/bonusului neacordat/cuantumului de regularizare a ante-supracompensării şi

restituirea bonusului necuvenit/supracompensării.

Valorile economiei de energie primara în cogenerare de înalta eficienţă în raport cu

producerea separată de energie electrică şi termică, realizate în 2017 de producătorii care

accesează schema de sprijin pentru cogenerare, sunt prezentate în tabelul 9.

Tabel 9

UM trimI

2017

trimII

2017

trimIII

2017

trimIV

2017

Total

2017*

GWh

1181

440

285

989

2895

tep 101566 37840 24510 85054

248970

Sursa: ANRE *Valoarea regularizată după calculul de calificare anual se regăseşte în Tabelul 10

Schema de sprijin pentru promovarea cogenerării de înaltă eficienţă a fost instituită în

România prin HG nr. 219/2007 privind promovarea cogenerării bazate pe energia termică utilă,

cu modificările și completările ulterioare (transpunere la nivel naţional a Directivei 2004/8/CE

privind promovarea cogenerării pe baza cererii de energie termică utilă pe piaţa internă a energiei

care, începând cu 5 iunie 2014 s-a înlocuit cu prevederile din Directiva 2012/27/UE) şi

implementată prin HG nr. 1215/2009 privind stabilirea criteriilor şi a condiţiilor necesare

implementării schemei de sprijin pentru promovarea cogenerării de înaltă eficienţă pe baza

cererii de energie termică utilă, cu modificările și completările ulterioare.

Prin HG nr. 925/2016 pentru modificarea și completarea HG nr. 1215/2009 și HG

129/2017 pentru completarea art. 8 din HG 1215/2009 s-a asigurat completarea cadrului legal

pentru aplicarea și implementarea schemei de sprijin pentru promovarea cogenerării de înaltă

eficienţă pe baza cererii de energie termică utilă, în vederea armonizării cu prevederile specifice

din Orientările privind ajutoarele de stat pentru protecția mediului și energie pentru perioada

2014-2020 (OAME) și Regulamentul (UE) 2015/1589 al Consiliului din 13 iulie 2015 de

stabilire a normelor de aplicare a articolului 108 din Tratatul privind funcționarea Uniunii

Europene. În acest sens, s-au inclus în schema de tip bonus centralele cu unități de

microcogenerare și/sau cogenerare de mică putere totalizând o capacitate electrică instalată mai

mică de 1 MW.

Conform HG nr. 925/2016 schema de sprijin se aplică numai producătorilor de energie

electrică şi termică în cogenerare care solicită ANRE acordarea acestui sprijin pentru energia

electrică produsă în cogenerare de înaltă eficienţă, pentru capacităţile de cogenerare înscrise în

Lista specificată la art.9 alin. (4) din HG nr. 1215/2009, cu modificările și completările

ulterioare, până la data de 31.12.2016, precum și pentru capacităţile de cogenerare noi care

înlocuiesc ulterior datei de 31.12.2016 capacităţi de cogenerare existente care au beneficiat de

bonus pentru energia electrică de înaltă eficiență, în limita capacităţii electrice instalate înscrise

la data de 31.12.2016 în Lista specificată la art. 9 alin. (4), pentru fiecare producător beneficiar

al schemei de sprijin. Schema de tip bonus reprezintă ajutor de stat (N 437/2009 - Romania),

autorizat de Comisia Europeană ca fiind compatibil cu piaţa comună, în conformitate cu

37

prevederile Art. 87 alin. (3) lit. (c) din Tratatul CE, prin Decizia C(2009)7085, modificată prin

Decizia C(2016)7522 final. Autorizația a fost comunicată prin publicarea în Jurnalul Oficial al

Uniunii Europene C31/09.02.2010. Intrarea în aplicare efectivă a schemei de sprijin de tip bonus

a avut loc la 1 aprilie 2011.

Principalele direcţii ale activităţii de reglementare în domeniul promovării energiei electrice

produse în cogenerare de înaltă eficienţă pentru anul 2017 au fost următoarele:

a) elaborarea de reglementări care să permită aplicarea schemei de promovare de tip bonus

instituită prin HG nr. 219/2007 privind promovarea cogenerării bazate pe cererea de

energie termică utilă şi implementată prin HG nr. 1215/2009 privind stabilirea criteriilor

şi a condiţiilor necesare implementării schemei de sprijin pentru promovarea cogenerării

de înaltă eficienţă pe baza cererii de energie termică utilă şi monitorizarea aplicării

acesteia;

b) elaborarea de reglementări ca urmare a faptului că prin OUG nr. 64/2016 s-a modificat și

completat Legea energiei electrice și a gazelor naturale nr. 123/2012 în sensul

liberalizării prețului de achiziție a gazelor naturale, precum și a modificării şi completării

Hotărârii Guvernului nr. 1.215/2009;

c) emiterea deciziilor de modificare/completare a Listei capacităţilor de producere de

energie electrică şi termică în cogenerare, cu acreditare finală.

d) emiterea deciziilor lunare/anuale de aprobare a cantităţilor de energie electrică produse în

cogenerare de înaltă eficienţă care beneficiază de bonus;

e) emitere deciziilor privind supracompensarea activităţii de producere a energiei electrice şi

termice în cogenerare de înaltă eficienţă aferente perioadei de evaluare 01.01.2016-

31.12.2016;

f) emiterea deciziilor de aprobare a bonusului pentru energia electrică şi a preţurilor

reglementate pentru energia electrică şi energia termică produse în cogenerare de înaltă

eficienţă, pentru semestrul II al anului 2017, pentru producătorii care utilizează gaze

naturale, ca urmare a liberalizării prețului gazelor naturale;

g) emiterea deciziilor anuale de aprobare a bonusului pentru energia electrică şi a preţurilor

reglementate pentru energia electrică şi energia termică produse în cogenerare de înaltă

eficienţă şi realizarea analizei de ante-supracompensare o analiză preliminară privind

supracompensarea pentru perioada de evaluare 01.01.2018 – 31.12.2018;

h) emiterea avizelor pentru aprobarea formulelor de determinare/ajustare a prețului pentru

energia termică produsă și livrată din centrale de cogenerare în cazul în care operatorii și

administrația publică locală au optat pentru stabilirea prețului energiei termice pe bază de

formule precum și emiterea avizelor pentru aprobarea prețurilor reglementate pentru

energia termică în cogenerare determinate pe baza acestor formule;

i) emiterea avizelor pentru acreditarea preliminară/finală a proiectelor noi sau de

retehnologizare a centralelor de cogenerare;

38

j) analizele de ajustare a contribuției pentru semestrul II din anul 2017 şi, respectiv,

stabilirea valorii contribuției pentru cogenerare, începând cu 1 ianuarie 2018.

Pentru cei 32 de producători vizaţi, cantitatea totală de energie electrică produsă în

cogenerare de înaltă eficienţă care a beneficiat de bonus pentru perioada ianuarie – decembrie

2017 a fost de 4,858 TWh, înainte de regularizarea care se efectuează în luna martie 2018,

respectiv de 5,039 TWh după regularizarea efectuată în luna martie 2018, cu o creştere de 1,06

% faţă de valoarea corespunzătoare anului 2016.

Fig.11

Sursa: ANRE

În urma realizării analizei privind supracompensarea activităţii de producere a energiei

electrice şi termice în cogenerare de înaltă eficienţă aferente perioadei de evaluare 01.01.2016-

31.12.2016, s-a constatat că, din aplicarea schemei de sprijin pentru perioada menționată pentru

44 de centrale de producere a energiei electrice şi termice în cogenerare (aflate în exploatarea

comercială a 37 de producători), la un număr de 15 centrale (12 producători) s-a înregistrat

supracompensarea activității de producere a energiei electrice și termice în cogenerare, într-un

cuantum total de 139.913.507 lei. Nu s-au înregistrat cazuri de regularizare a ante-

supracompensării pentru perioada 01.01.2016-31.12.2016.

Valoarea contribuţiei pentru semestrul II din anul 2017 s-a modificat, prin evaluarea din

luna iunie 2017 a costurilor şi veniturilor schemei de sprijin realizate precum şi a celor

prognozate pentru semestrul II 2017 și a fost de 12,31 lei/MWh, exclusiv TVA, aprobată prin

Ordinul ANRE nr. 52/2017. Un factor decisiv în diminuarea contribuţiei faţă de valoarea de

stabilită de 13,01 lei/MWh, exclusiv TVA, aprobată prin Ordinul ANRE nr.117/2016, l-a

constituit luarea în calcul a cuantumului supracompensării aferente perioadei de evaluare

01.01.2016-31.12.2016.

Începând cu 1 ianuarie 2018 sunt valabile prevederile Ordinul ANRE nr. 123/2017, iar

valoarea contribuției pentru cogenerare este 11,94 lei/MWh, exclusiv TVA.

39

Fig.12

Sursa: ANRE

40

Datele aferente monitorizării schemei de sprijin pentru cogenerare pentru anii 2011,

2012, 2013, 2014, 2015, 2016 şi 2017 sunt prezentate în tabelul 10.

Tabel 10 - Rezultatele aplicării schemei de sprijin pentru perioada 2011-2017

Indicatorul UM 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017

Valoarea totală a contribuţiei

facturată consumatorilor şi

furnizorilor exportatori 1)

mii lei 690931 928877 1072840 770626 757447 708194 624519

Cantitatea de energie electrică

facturată consumatorilor finali

(inclusiv cea consumată de furnizori

şi producători în regim de

autofurnizare/autoconsum) la care s-

a aplicat contribuţia de cogenerare

GWh 32639 46450 44930 45457 46476 47103 48669


exportată la care s-a aplicat

contribuţia de cogenerare

GWh 1465 1108 1959 3310 1) 0 1) 0 1) 0 1)


produsă în cogenerare de înaltă

eficienţă care a beneficiat de schema

de sprijin

GWh 3491 6008 5654 5102 4717 4739 5039

Valoarea totală a bonusurilor

datorate producătorilor în

cogenerare beneficiari ai schemei tip

bonus

mii lei 594473 978098 1098112 927234 896796 887761 842872


importată cu garanţii de origine

pentru producţia de energie electrică

în cogenerare de înaltă eficienţă,

pentru care s-a solicitat returnarea

contribuţiei

GWh 0 0 0 0 0 0 0

Economia de combustibil realizată

în procesele de cogenerare de înaltă

eficienţă beneficiare de bonus, în

conformitate cu prevederile

Regulamentului de calificare

GWh 2131 3498 3430 3016 2623 2751 2864

Sursa: ANRE

1) Conform H.G. nr. 494/2014 pentru modificarea H.G.nr.1215/2009 privind stabilirea

criteriilor şi a condiţiilor necesare implementării schemei de sprijin pentru promovarea

cogenerării de înaltă eficienţă pe baza cererii de energie termică se prevede scutirea de la plata

contribuţiei pentru cogenerarea de înaltă eficienţă, respectiv a tarifului unitar, plătit lunar,

exprimat în lei/kWh, a furnizorilor care livrează energie electrică la export.

41

Bonusurile unitare pentru energia electrică produsă în cogenerare de înaltă eficienţă în anul

2017 (aferente anului al VII -lea de acordare) în valoare de de:

- 188,70 lei/MWh pentru centrale care utilizează preponderent gaze naturale din reţeaua

de transport;

- 200,18 lei/MWh pentru centrale care utilizează preponderent gaze naturale din

reţeaua de distribuţie;

- 160,93lei/MWh pentru centrale care utilizează preponderent combustibil solid,

au fost aprobate prin Ordinul președintelui ANRE nr. 78/2016 și s-au aplicat în

semestrul I al anului 2017.

Bonusurile de referinţă în semestrul II al anului 2017 (aferente anului al VII-lea de

acordare) au fost de:


reţeaua de transport;


reţeaua de distribuţie;

- 160,93 lei/MWh pentru centrale care utilizează preponderent combustibil solid,

au fost aprobate prin Ordinul președintelui ANRE nr. 43/2017 prin care s-a modificat

Ordinul președintelui ANRE nr. 78/2016 și s-au aplicat în semestrul II al anului 2017.

În cursul anului 2017, au accesat schema doi producători pentru centrale de cogenerare

sub 1 MW și anume:

- S.C. Colonia Cluj-Napoca Energie S.R.L, pentru CT3 și CT8 (producătorul deja

accesase schema de sprijin de tip bonus pentru CTZ Someș Nord, centrală cu

capacitate instalată mai mare de 1MW)

-societatea R.A.G.C.L. Paşcani, pentru centrala CT5/Pașcani.

Pe baza datelor de exploatare aferente anului 2016, transmise de producătorii în

cogenerare în anul 2017, au fost evaluate conform prevederilor art. 13 alin. (3) din HG

nr. 219/2007 privind promovarea cogenerării bazate pe cererea de energie termică

utilă, cu modificările şi completările ulterioare, următoarele:

producţiile de energie electrică şi termică în cogenerare, pe baza metodei de calcul

prevăzute în Anexa II din Directiva 2004/8/CE (înlocuită în prezent prin Anexa I –

D2012/27/UE) – (Tabelul 11);

capacităţile (electrice/ termice) de cogenerare (Tabelul 12);

cantităţile de combustibil utilizate pentru producerea de energie electrică şi termică în

cogenerare (Tabelul 13);

cantităţile de energie electrică produsă în cogenerare de înaltă eficienţă şi economiile

de energie primară obţinute prin utilizarea cogenerării de înaltă eficienţă, determinate

conform Anexei III din Directiva 2004/8/CE (înlocuită în prezent prin Anexa II –

D2012/27/UE) – (Tabelul 14):

42

Tabel 11 - Producţia naţională de energie electrică şi termică în cogenerare

Anul

Energie

electrică

total

produsă în

unități de

cogenerare

Energie electrică

produsă

în cogenerare (Anexa

II- D2004/8/EC

înlocuită prin Anexa I –

D2012/27/UE)

Energie

electrică

produsă în

cogenerare din

total producție

națională

Energie termică utilă

produsă în unităţi de

cogenerare (Anexa II-

D2004/8/EC înlocuită prin

Anexa I – D2012/27/UE)

Total din care

Autoproducatori Total

din care

Autoproducători

TWh TWh % % PJ %

2007 14,23 6,62 14,65 10,7 73,2 15,85

2008 14,06 6,21 15,62 9,6 71,5 18,04

2009 12,33 6,26 13,74 10,8 66,3 17,50

2010 11,93 6,54 17,74 10,8 69,0 22,46

2011 13,47 7,28 17,45 11,9 71,9 23,50

2012 12,54 6,72 16,07 11,4 66,1 22,37

2013 11,1 6,6 18,78 11,3 57,9 21,99

2014 10,7 6,1 19,38 9,4 55,4 21,86

2015 9,2 5,6 16,07 8,5 51,0 18,43

2016 8,90 5,29 10,78 8,2 45,9 13,07

Sursa: ANRE

Tabel 12 - Capacităţile electrice şi termice de cogenerare din România în anul 2016

Tehnologia

de cogenerare

Capacitate

maximă

Electrică Termică

Brut Net

MW MW

TG în ciclu combinat, cu recuperare de energie termică 225 228

TG prevăzută cu recuperarea de energie termică 173 250

Motoare cu combustie internă 188 169

TA de contrapresiune 715 2981

TA de condensaţie cu prize de cogenerare 2840 5297

Alte tehnologii de cogenerare 2 10

TOTAL 4143 8934 Sursa: ANRE

43

Tabel 13 - Cantităţile de combustibil utilizate pentru producerea de energie electrică şi

termică în cogenerare

Anul

Combustibil

total utilizat

de unitatile

de

cogenerare

Combustibil

utilizat pentru

cogenerare

(Anexa II-

D2004/8/EC

înlocuită prin

Anexa I –

D2012/27/UE)

din care:

Combustibil

Fosil Solid Pacura

Gaze

Naturale

Regenerabile

și deșeuri

Alti

combustibili

PJ PJ % % % % %

2007 221,4 122,8 38,2 8,3 52,8 0,0 0,7

2008 216,8 118,1 39,5 6,3 52,8 0,0 1,4

2009 188,6 112,4 39,8 6,9 49,7 0,5 3,1

2010 186,1 117,3 38,6 3,8 50,8 1,9 4,9

2011 200,3 124,3 38,2 3,5 52,4 2,0 3,9

2012 188,5 114,5 38,4 3,3 53,7 2,0 2,7

2013 159,7 103,6 37,4 0,6 54,6 3,6 3,8

2014 154,1 97,7 36,0 0,5 54,4 5,4 3,7

2015 135,0 90,3 34,9 0,8 54,8 6,4 3,1

2016 128,0 82,2 28,5 1,4 59,8 6,4 3,9

Sursa: ANRE

Tabel 14 - Producţia de energie electrică în cogenerare de înaltă eficienţă şi

economiile de energie primară obţinute prin utilizarea cogenerării de înaltă eficienţă

Anul

Energie electrică în

cogenerare de

înaltă eficienţă

(Anexa III-D

2004/8/EC

înlocuită prin

Anexa II –

D2012/27/UE)

Consum de

combustibil în

cogenerare de

înaltă eficienţă

(Anexa III-D

2004/8/EC

înlocuită prin

Anexa II –

D2012/27/UE)

PES în valoare

absolută (Anexa

III-D 2004/8/EC

înlocuită prin

Anexa II –

D2012/27/UE)

PES

(Anexa III-D

2004/8/EC

înlocuită prin

Anexa II –

D2012/27/UE)

TWh PJ PJ %

44

2007 4,4 67,9 10,5 13,4

2008 3,7 62,4 9,2 12,8

2009 3,5 49,6 8,2 14,2

2010 3,3 47,5 8,0 14,5

2011 3,4 43,3 8,3 16,0

2012 3,0 36,7 7,2 16,4

2013 4,4 56,9 10,5 15,5

2014 3,3 39,7 8,7 18,0

2015 2,9 34,4 7,7 18,3

2016 2,9 35,1 8,3 19,1

Sursa: ANRE

PES – economia de energie primară faţă de producerea separată a energiei (Primary

Energy Savings)

În anul 2017 au fost emise 10 decizii privind calificarea cantităţilor de energie

electrică produse în cogenerare de înaltă eficienţă din surse regenerabile de energie,

care beneficiază de certificate verzi suplimentare conform prevederilor art. 6 alin. (4)

din Legea nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei

din surse regenerabile de energie, republicată, cu modificările şi completările

ulterioare.

E . EFICIENŢA ENERGETICĂ în SECTORUL REZIDENȚIAL

Realizarea Programului Național de creștere a performanței energetice a blocurilor

de locuințe

Scopul Programului național privind creşterea performanţei energetice a blocurilor de

locuinţe, conform prevederilor O.U.G. nr. 18/2009, cu modificările şi completările

ulterioare și a Ordinului comun MDRL nr. 163/2009, MFP nr. 540/2009 şi MAI nr.

23/2009 privind aprobarea Normelor Metodologice de aplicare a O.U.G. nr. 18/2009, cu

modificările şi completările ulterioare, este:

- creşterea performanţei energetice a blocurilor de locuinţe construite după

proiecte elaborate până la decembrie 2005 prin reducerea consumului de

energie la încălzire, astfel încât consumul anual specific de energie calculat

pentru încălzirea locuințelor să se situeze sub 100 kWh/m² arie utilă;

- asigurarea şi menţinerea climatului termic interior;

- diminuarea emisiilor de gaze cu efect de seră şi introducerea, după caz, a unor

surse alternative de producere a energiei;

45

- ameliorarea aspectului urbanistic al localităţilor.

Situaţia finalizării lucrărilor la blocurile de locuinţe incluse în programul naţional

susmenţionat este prezentată în Tabelul 15, respectiv Fig. 13 şi 14.

Tabel 15

Perioada Nr. blocuri

finalizate

Nr. apartamente

finalizate

2009 291 8.984

2010 502 22.390

2011 521 18.878

2012 61 2.285

2013 75 2.184

2014 68 3.534

2015 36 953

2016 103 3.351

2017 33 1246

TOTAL 1.690 63.805 Sursa: MDRAP

Fig. 13 Fig. 14

Sursa: MDRAP Sursa: MDRAP

Pentru atingerea scopului Programului se finanțează:

a) lucrări de reabilitare termică a anvelopei: izolarea termică a pereţilor exteriori ai

blocului, înlocuirea tâmplăriei exterioare existente, inclusiv a celei aferente accesului în

blocul de locuinţe, termohidroizolarea terasei, respectiv termoizolarea planşeului peste

ultimul nivel în cazul existenţei şarpantei, închiderea balcoanelor şi/sau a logiilor cu

tâmplărie termoizolantă, inclusiv izolarea termică a parapeţilor, izolarea termică a

planşeului peste subsol.

b) lucrări de reabilitare termică a sistemului de încălzire: repararea/refacerea

instalaţiei de distribuţie între punctul de racord şi planşeul peste subsol/canal termic,

inclusiv izolarea termică a acesteia, montarea robinetelor cu cap termostatic la radiatoare,

repararea/ înlocuirea cazanului şi/sau arzătorului din centrala termică de bloc/scară;

c) reabilitarea şi modernizarea instalaţiei de distribuţie a agentului termic - încălzire

şi apă caldă de consum, parte comună a clădirii tip bloc de locuinţe, include montarea de

robinete cu cap termostatic la radiatoare şi izolarea conductelor din subsol/canal termic în

scopul reducerii pierderilor de căldură şi masă şi al creşterii eficienţei energetice.

d) lucrări de reabilitare termică a sistemului de furnizare a apei calde de consum;

46

e) instalarea, după caz, a unor sisteme alternative de producere a energiei din surse

regenerabile - panouri solare termice, panouri solare electrice, pompe de căldură şi/sau

centrale termice pe biomasă, inclusiv achiziţionarea acestora.

În funcţie de rezultatele expertizei tehnice şi auditului energetic efectuat asupra

blocului, la aceste lucrări se mai pot adăuga: repararea elementelor de construcţie ale

faţadei care prezintă potenţial pericol de desprindere şi/sau afectează funcţionalitatea

blocului de locuinţe, repararea acoperişului tip terasă/şarpantă, inclusiv repararea

sistemului de colectare a apelor meteorice de la nivelul terasei/ învelitoarei tip şarpantă,

demontarea instalaţiilor şi a echipamentelor montate aparent pe faţadele/terasa blocului de

locuinţe, precum şi remontarea acestora după efectuarea lucrărilor de intervenţie, refacerea

finisajelor interioare în zonele de intervenţie, repararea/refacerea canalelor de ventilaţie din

apartamente în scopul menţinerii/realizării ventilării naturale a spaţiilor ocupate, realizarea

lucrărilor de rebranşare a blocului de locuinţe la sistemul centralizat de producere şi

furnizare a energiei termice, echipamentelor de măsurare individuală a consumurilor de

energie atât pentru încălzire, cât şi pentru apă caldă de consum, repararea trotuarelor de

protecţie, în scopul eliminării infiltraţiilor la infrastructura blocului de locuinţe,

repararea/înlocuirea instalaţiei de distribuţie a apei reci şi/sau a colectoarelor de canalizare

menajeră şi/sau pluvială din subsolul blocului de locuinţe până la căminul de

branşament/de racord și înlocuirea corpurilor de iluminat fluorescent şi incandescent din

spaţiile comune cu corpuri de iluminat cu eficienţă energetică ridicată şi durată mare de

viaţă.

Pentru blocurile de locuințe finalizate în anul 2017 s-a înregistrat o economie de

9.929.791,64 kwh/an.(854 tep/an)

Economia de energie, calculată pentru perioada 2011-2017 in cladirile rezidentiale incluse

in Programul National este prezentată în Tabelul 16

Tabel 16

Economia de energie calculată

[kWh/an] [mii tep/an]

572.859.052 49,26 Sursa: MDRAP

F. EFICIENTA ENERGETICĂ în CLĂDIRILE GUVERNAMENTALE și

SERVICIILE PUBLICE

Reabilitare termica în clădirile deţinute şi ocupate de administraţia publică

centrală

În scopul aplicării prevederilor art. 5 alin. (1) din Directiva 2012/27/UE privind

eficiența energetică, a fost realizat inventarul clădirilor cu suprafețe de peste 250 mp,

în care sunt cuprinse și datele energetice relevante despre acestea, astfel cum este

prevăzut prin Ordinul MDRAP nr. 3466/2013, publicat în Monitorul Oficial al

României, Partea I, nr. 778/2013 și Ordinul MDRAP nr. 263/2015, publicat în

Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 490/2015.

47

Pentru realizarea ratei anuale de 3% de renovare a acestei categorii de clădiri, calculată

la suprafața utilă totală a clădirilor încălzite și/sau răcite, deținute și ocupate de

administrația publică centrală, au fost realizate următoarele acțiuni:

a) Pentru 185 de clădiri au fost inițiate/realizate, după caz, următoarele:

Expertizarea tehnică a structurii de rezistență a clădirilor;

Elaborarea auditului energetic, inclusiv elaborarea și afișarea certificatului de

performanță energetică a clădirilor inventariate;

Elaborarea planului de eficiență energetică, cu obiective și acțiuni specifice privind

renovarea majoră/reabilitarea termică a clădirilor inventariate și economia preconizată

de energie;

b) La 162 de clădiri s-au executat lucrări de creștere a performanței energetice care au

constat în:

Înlocuirea tâmplăriei exterioare existente cu tâmplărie eficientă energetic;

Termoizolarea parțială a unor elemente ale anvelopei clădirii;

Înlocuirea corpurilor de iluminat incandescent/fluorescent, cu corpuri de iluminat

economic și eficiență energetică ridicată;

Revizia/repararea instalațiilor interioare de încălzire, inclusiv înlocuirea centralei

termice, cu randament ridicat.

c) La 50 clădiri s-au realizat lucrări complexe de creștere a performanței energetice

(reabilitare majoră).

Față de economia de energie realizată în perioada 2015-2016, respectiv de

26.051.200kWh/an, în anul 2017 s-a realizat suplimentar 10.051.847 kWh/an (864,45 tep)

reprezentând executarea lucrărilor de eficiență energetică prezentate mai sus.

Economia anuală de energie primară, calculată după realizarea lucrărilor specifice de

creştere a performanţei energetice, este prezentată în Tabelul 17.

Tabel 17

Economia de energie calculată

[kWh/an] [mii tep/an]

36.103.047 3,1 Sursa: MDRAP

Reabilitare termică a clădirilor publice

În vederea evaluării impactului acestei măsuri, ANRE a trimis scrisoarea nr.

3485/16.01.2018 către 100 municipalități cu peste 20.000 de locuitori, solicitând informații

privind economiile de energie obținute în urma aplicării măsurii de reabilitare termică a

clădirilor publice (izolație exterioară, montare tâmplărie termopan, modernizare sistem de

încălzire).

Până la data întocmirii prezentului raport, au răspuns solicitării ANRE un număr de

46 de municipalități, din care un număr foarte redus au prezentat valori ale economiei de

energie generate de măsurile aplicate.

Avand in vedere si responsabilitatea autorităților administrației publice locale cu o

populaţie mai mare de 5.000 de locuitori să întocmească programe de îmbunătăţire a

48

eficienţei energetice în care este inclusa si măsura de reabilitare termică a clădirilor

publice, DEE a analizat aceste programe ajungandu-se astfel la un total de 12860 tep.

Reabilitarea iluminatului public

În vederea evaluării impactului acestei măsuri, ANRE a trimis scrisoarea nr.

3485/16.01.2018 către 100 municipalități cu peste 20.000 de locuitori, solicitând informații

privind economiile de energie obținute în urma aplicării măsuri de eficientizarea

iluminatului public

Până la data întocmirii prezentului raport, au răspuns solicitării ANRE un număr de

46 de municipalități, din care un număr foarte redus au prezentat valori ale economiei de

energie generate de măsurile aplicate.

Avand in vedere si responsabilitatea autorităților administrației publice locale cu o

populaţie mai mare de 5.000 de locuitori să întocmească programe de îmbunătăţire a eficienţei

energetice în care este inclusa si măsura de eficientizarea iluminatului public, DEE a analizat

aceste programe ajungandu-se astfel la un total de 2058 tep.

G. EFICIENȚA ENERGETICĂ în SECTORUL TRANSPORTURI

Modernizare transport public urban

Din analiza a 14 PIEE, a rezultat o economie de energie de 1.430 tep. Principala

măsură de eficiență energetică a fost reînnoirea parcului de autobuze, troleibuze și tramvaie.

Alte măsuri aplicate au fost: Achizitionarea aparaturii de monitorizare a traseelor tramvaielor,

modernizarea infrastructurii rețelei de transport și montarea de sonde litrometrice și GPS.

Extinderea metroului în București

A fost continuată modernizarea substațiilor electrice de metrou și a instalațiilor aferente

sistemului de ventilație, a căror vechime depășește 30 de ani. Modernizarea instalatiilor

aferente sistemului de ventilare s-a realizat in 6 statii de metrou si a condus la o economie de

energie de 200 tep .Inlocuirea iluminatului cu LED-uri în 2 stații de metrou. a condus la o

economie de energie de 100 tep. Au fost realizate modernizari la substatii electrice de metrou

care au condus la o economie de energie de 1400 tep. De asemenea, a fost realizata

modernizarea parcului de material rulant si au fost achizitionate 16 trenuri de metrou care a

condus la o economie de energie de 1400 tep

Prin implementarea unui numar de opt măsuri s-a obținut o economie de energie de

4317 tep.

Modernizarea transportului feroviar

Din analiza PIEE primite din partea agenților economici din acest sector, au rezultat

economii de energie de 1816 tep, ceea ce reprezintă 20 % din ținta de 8.900 tep.

La Compania Națională de Căi Ferate C.F.R. S.A. au fost implementate măsuri de

eficientizare energetică a clădirilor de exploatare feroviară, conform Planului de eficientizare

energetică a CNCF CFR SA în perioada 2013-2026, măsuri care au condus la o economie de

energie de 960 tep/an. A fost introdus iluminatul exterior economic în stațiile căilor ferate și

au fost montate unități de semnalizare luminoasă cu LED-uri, măsuri care au condus la o

economie de energie de 10 tep/an. În total, prin implementarea măsurilor de eficientizare

energetică s-a obținut o economie de energie de 973 tep/an.

La CFR Călători SA au fost implementate măsuri de eficiență energetică la:

49

SRTFC București - lucrări de modernizare instalatie iluminat care au condus la

o economie de 14 tep ;

SRTFC Timișoara - lucrări de modernizare instalatie incalzire depou Arad,

termoizolație clădiri administrative care au condus la o economie de 5 tep ;

SRTFC Galați - lucrări de modernizare centala termica la depoul Buzau si

Tecuci. care au condus la o economie de 2 tep

Prin implementarea acestor măsuri s-a obținut o economie de energie de 21 tep.

La SNTF CFR Marfă SA au fost continuate măsuri de creștere a ponderii tracțiunii

electrice în dauna celei diesel, economia realizată fiind de 9,46 tep/mil.tone brute km.

echivalent a 755,72 tep. De asemenea, a fost realizata corectia perametrilor de ardere al

centralelor termice si montare cronotermostate care a consus la o economie de 16 tep. Ca

urmare, economia totală obținută în anul 2017 a fost de 771,16 tep.

La SC Regiontrans SRL prin implementarea masurii de dotare cu motoare noi tip

TEDOM a fost obtinuta o economie de 51 tep

Modernizarea transportului naval

Din analiza PIEE primit de la CN Administrația Porturilor Maritime SA Constanța,

a rezultat implementarea următoarelor tipuri de măsuri de eficiență energetică, cu o economie

de energie aferentă de 64 tep:

- optimizarea și eficientizarea instalațiilor de iluminat interior- putere 21 W

precum si cea de iluminat extern nocturn la magaziile Port Constanta Sud;

- transformarea centralei termice din sediul administrativ Mangalia cu

funcționare pe combustibil de tip M în centrală pe gaze naturale;

- reglarea coeficientului de exces de aer la centrala termică.

- Modernizarea a 5 posturi transformare in port Constanta

Navrom SA a instalat echipamente pentru monitorizarea parametrilor hidrografice si

mecanici pe 10 nave obtinanduse astfel o reducere de 5% din consumul total efectuat de

aceste nave cea ce inseamna o reducere a cantitatii de combustibil de 358 tep

Modernizarea transportului aerian

Din analiza PIEE, a rezultat implementarea următoarelor tipuri de măsuri de eficiență

energetică, cu o economie de energie aferentă de 3731 tep:

- Aeroportul București: reabilitare izolație termică tubulaturi ventilație din

terminale, refacere termo/ hidro izolatie cladiri platforma aeroportuara, optimizare

iluminat balizaj precum si PIF feeder nou MT 20 kv Otopeni, cu o economie de

energie de 50 tep;

- Administrația română a serviciilor de trafic aerian Romatsa a inlocuit izolatia

termica instalatie de apa calda care a condus la o economie de energie de 0,4 tep;

- Compania aeriană Carpatair a continuat implementarea măsurilor aferente

Programului de modernizare, cu o economie de energie de 95 tep: folosirea puterii

reduse la decolare, coborarea altitudinii de reducere a tractiunii de la Take-off la

Climb, optimizarea centrajului incarcaturii fata de centrul de greutate al aeronavei

- Compania aeriană Blue air a instalat dispozitive Winglet pe aripile a doua

aeronave, fapt care a condus la o economie de energie de 878 tep, a achizitionat 5

aeronave noi de tipul B737-NG care a condus la o economie de 73,40 tep iar prin

realizarea programelor interne de mentenanță a flotei de aeronave s-au obtinut

2.634 tep Ca urmare, economia totală obținută în anul 2017 prin aplicarea unui

numar de 5 masuri este de 10.901 tep

50

- Compania națională Tarom o economie de energie de 0 tep.

H. Planul Național de Investiții

Prin Decizia Comisiei C(2012) 4564 final din 06.07.2012 și în temeiul articolului

10c alineatul (5) din Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului

privind cererea de a acorda alocări tranzitorii cu titlu gratuit în scopul modernizării

producției de energie electrică, notificată de România, Comisia Europeană – DG Climate

Action a autorizat Aplicația României pentru alocare tranzitorie cu titlu gratuit de certificate

de emisii de gaze cu efect de seră producătorilor de energie electrică, pentru perioada 2013-

2020.

Prin Decizia Comisiei C(2012) 8776 final din 05.12.2012 privind Ajutorul de stat

SA.34753 (2012/N) – România, privind alocarea tranzitorie şi cu titlu gratuit a

certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră producătorilor de energie electrică în

conformitate cu articolul 10 lit. c) din Directiva ETS, Comisia Europeană – DG

Competition a informat în legătură cu Aplicația României că ajutorul acordat în cadrul

sistemului de alocare tranzitorie cu titlu gratuit de certificate de emisii de gaze cu efect de seră

este compatibil cu piața internă și a decis că nu sunt obiecțiuni la măsura notificată.

Obiectivele urmărite sunt:

Obiectiv principal - protecţia mediului, prin reducerea emisiilor de gaze cu efect de

seră pentru producătorii de energie electrică pe bază de combustibili fosili

Obiectiv secundar - eficienţă energetică, prin modernizarea sectorului de generare a

energiei electrice poluatoare.

Derogarea tranzitorie permite acordarea unor alocări tranzitorii cu titlu gratuit în

scopul modernizării producţiei de energie electrică din ţara respectivă în perioada 2013-2020.

În acest context, România beneficiază din decembrie 2012 de:

un mecanism de alocare tranzitorie cu titlu gratuit a certificatelor de emisii de gaze

cu efect de seră pentru 39 de producători de energie electrică poluatori, pentru

perioada 2013-2020;

finanţare nerambursabilă ex-post, pentru 29 de investiţii autorizate de Comisia

Europeană, realizate după data de 25 iunie 2009, în scopul modernizării producţiei

de energie electrică din România, denumit Planul Național de Investiții (PNI).

În baza celor două Decizii ale Comisiei Europene, precum și în baza art. 60 alin. (3)

din Legea nr. 226/2013 privind aprobarea OG nr. 164/2008 pentru modificarea și

completarea OG nr. 195/2005 privind protecția mediului, a fost adoptată HG nr. 1096/2013

pentru aprobarea mecanismului de alocare tranzitorie cu titlu gratuit a certificatelor de emisii

de gaze cu efect de seră producătorilor de energie electrică, pentru perioada 2013-2020,

inclusiv a Planului Național de Investiții.

În conformitate cu prevederile art. 1 din OUG nr. 30/2015, ME gestionează

contravaloarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră alocate tranzitoriu cu titlu

gratuit, implementează PNI, monitorizează şi pune în aplicare investiţiile din PNI.

ME are obligativitatea elaborării anuale a Raportului privind realizarea PNI,

precum şi a raportului de plăţi care justifică numărul de certificate ce vor fi emise şi National

Allocation Table al României pentru perioada 2013-2020. Ulterior aprobării acestora de către

Comisia Europeană, ME, în calitatea sa de instituţie responsabilă cu implementarea schemei

de comercializare a certificatelor de gaze cu efect de seră în România, emite în conturile

51

operatorilor certificatele alocate cu titlu gratuit aferente fiecărui an şi plătite în conformitate

cu prevederile HG nr. 1096/2013, cu modificările şi completările ulterioare.

Operatorii care dețin instalațiile prevăzute în anexa nr. 1 la HG nr. 1096/2013(anexa

nr. 1 la Raport) și primesc alocare tranzitorie cu titlu gratuit a certificatelor de emisii de gaze

cu efect de seră în perioada 2013-2020 plătesc contravaloarea acestor certificate în contul

PNI, din care se asigură finanțare nerambursabilă pentru investițiile din PNI în procentaj de

25% din valoarea cheltuielilor eligibile, în baza principiului “primul venit, primul servit”, în

funcție de ordinea în care a fost solicitată şi aprobată finanțarea, în limita fondurilor

disponibile.

Finanţarea nerambursabilă din contul PNI se face în baza contractului de finanţare, iar

plăţile se fac ex-post, în baza documentelor justificative care însoţesc cererile de rambursare.

Din cele 29 de investiții cuprinse în PNI, in baza cererilor de finantare aprobate si in

aplicarea cadrului legal in vigoare, pana in prezent au fost incheiate 4 contracte de finantare,

respectiv:

Contractul de finantare nr.1/29.08.2016 cu beneficiarul S.C. CE Oltenia S.A. pentru

investitia Reabilitarea și modernizarea blocului energetic nr. 7 pe lignit - Sucursala

Electrocentrale Ișalnița

Contractul de finantare nr.2/29.08.2016 cu beneficiarul S.C. CE Oltenia S.A. pentru

investitia Reabilitarea și modernizarea blocului energetic nr. 4 de 330 MW, pe lignit -

Sucursala Electrocentrale Rovinari

Contractul de finantare nr.3/14.09.2016 cu beneficiarul OMV Petrom SA pentru

investitia Ciclu combinat cu turbină pe gaze- CECC Brazi

Contractul de finantare nr.4/07.12.2017 cu beneficiarul SNGN Romgaz - S.A. pentru

investitia Ciclu combinat cu turbine pe gaz – Iernut

Dintre acestea, pana in prezent au fost finalizate doua investitii conform Tabel 1

- RO-015: Ciclu combinat cu turbină pe gaze Brazi, beneficiar OMV

Petrom, care și-a început operarea comercială în august 2012, a devenit

operațională în 2017 și a avut o producție de energie electrică de 2.695.151

MWh;

- RO-025: Reabilitare și modernizare bloc nr. 4, de 330 MW, pe lignit – CE

Rovinari. Dupa modernizare si retehnologizare blocul a fost pus in functiune

in 2015 , iar operarea comercială a început în 2017. Producția de energie

electrică a fost de 2.137.253 MWh.

Tabel 18

Investiția An Emisii specifice Reducere

emisii

Economie de

energie

[t CO2/MWh] [t CO2/an] [tep/an]*

RO-015 Ciclu combinat cu

turbină pe gaze Brazi, beneficiar

OMV Petrom

2017

0,3590

962151 230.510

RO-025-Reabilitarea și

modernizarea blocului energetic

nr. 4 de 330 MW, pe lignit

0,9015

69.870,38 6.667

Total 237.177 Sursa: Ministerul Energiei

*1 MWh = 0,086 tep

52

6. SITUAȚIA ELABORĂRII AUDITURILOR ENERGETICE ȘI ACCESUL LA

SISTEMELE DE AUTORIZARE AUDITORI ENERGETICI ŞI ATESTARE

MANAGERI ENERGETICI

Activitatea de autorizare auditori energetici/atestare manageri energetici desfăşurată

susţine promovarea şi dezvoltarea unui sistem care să asigure disponibilitatea unor audituri

capabile să pună în valoare potenţialul de economisire energetic al consumatorului final de

energie.

Numărul relevant de auditori energetici autorizaţi anual indică deschiderea pieţei de

servicii energetice, oferind posibilitatea consumatorilor finali de energie de a efectua un audit

energetic conform prevederilor legale. Prin informaţiile privind tipul autorizaţiilor şi datele de

contact ale persoanelor autorizate de ANRE disponibile pe site-ul ANRE este asigurat

accesul liber, necondiţionat al părţilor interesate.

La sfârşitul anului 2017 erau atestaţi : 441 manageri energetici, 207 auditori energetici

persoane fizice, 72 auditori energetici persoane juridice din care 19 auditori energetici PFA,

71 societăţi prestatoare de servicii energetice agreate ( din care 20 PFA).

Structura autorizaţiilor / atestatelor / acreditărilor pentru anul 2017, este prezentată în

Tabelul 19.

Tabel 19

2017 Total Atestate / Autorizaţii noi

Prelungiri atestate/autorizaţii

Manageri energetici 116 71 45

Auditori energetici persoane fizice 68 39 29

Auditori energetici persoane juridice 15 11 4

Societati prestatoare de servicii energetice acreditate

14 14 -

Sursa: ANRE

53

6.1 Atestate manageri energetici

Activitatea de atestare/autorizare/acreditare pe luni pentru anul 2017, se prezintă astfel:

Fig. 15

Situaţia atestatelor de manager energetic acordate în anul 2017

Sursa: ANRE

Fig. 16

Situaţia prelungirilor atestatelor de manageri energetici în anul 2017

Sursa: ANRE

54

Fig. 17

Situaţia agreării societăţilor prestatoare de servicii energetice în anul 2017

Sursa: ANRE

Fig. 18

Situaţia atestării managerilor energetici şi agreării societăţilor prestatoare de servicii

energetice în anul 2017

Sursa: ANRE

6.2. Autorizaţii auditori energetici

Activitatea auditorilor energetici care își desfășoară activitatea în domeniul industriei,

transporturilor sau al serviciilor este reglementată de prevederile Regulamentului pentru

55

autorizarea auditorilor energetici din industrie aprobat prin Decizia A.N.R.E nr. 2794/2014,

modificată și completată prin Decizia A.N.R.E nr.1111/2017 (Regulament).

Conform Regulamentului auditorii energetici persoane juridice trebuie să transmită Comisiei

de autorizare din cadrul A.N.R.E până la data de 30 ianuarie a anului următor celui analizat,

Raportul anual privind activitatea de elaborare a auditurilor energetice.

Situaţia autorizațiilor de auditori energetici persoane fizice şi juridice 2017

Fig. 19

Sursa: ANRE

Fig. 20

Sursa: ANRE

56

Fig. 21

Sursa: ANRE

În anul 2017 un număr de 44 de auditori energetici persoane juridice au realizat

audituri energetice la 232 operatori economici. Din rapoartele transmise de acesția rezultă că

s-au identificat un număr de peste 1300 măsuri de îmbunătăţire a eficienţei energetice,

reprezentând economii de energie estimate la 145.086 tep/an, cu o cifră de investiţii de cca

1.139.723 mii RON..

Ca și în anii anteriori măsurile de eficiență energetică frecvent propuse s-au încadrat

în următoarele categorii :

- introducerea acţionărilor cu turaţie variabilă,

- reducerea pierderilor în reţele de aer comprimat,

- compensarea factorului de putere,

- optimizarea arderii la cuptoare,

- optimizare funcţionare instalaţii şi fluxuri tehnologice,

- eficientizarea iluminatului în halele de producţie,

- reabilitare rețele termice - trecere la motoare eficiente energetic, acționate cu turație variabilă cu convertizoare de

frecvență

57

Pentru perioada 2010 – 2017 situaţia elaborării auditurilor energetice se prezintă

astfel:

Tabel 20

An Auditori Ag economici

Număr de măsuri de eficienţă

energetică

Economii de energie

estimate (tep)

Costuri estimate

(mii lei)

2010 14 72 275 176.200 1.628.212

2011 6 41 103 112.171 128.813

2012 23 198 564 406.652 1.791.466

2013 33 226 701 196.705 663.684

2014 37 349 432 26.790 1.160.678

2015 73 431 1118 247.611 750.761

2016 70 330 1286 144.818 2.185.336

2017 72 232 1341 145.086 1.139.723

Sursa: ANRE

Fig. 22

Sursa: ANRE

58

Trendul descrescător al numărului de operatori economici care au elaborat audituri

energetice se menține și pentru anul 2017. Explicaţia constă în aceea că potrivit prevederilor

art.9 alin.(1) lit.a) din Legea nr.121/2014 privind eficienţa energetică, cu modificările şi

completările ulterioare, periodicitatea la care se efectuează auditurile energetice este de 4 ani

astfel încât operatorii care au efectuat audituri energetice în anul 2015 au obligaţia realizării

următorului audit energetic în anul 2019, cei care au efectuat audituri energetice în anul 2016

il realizează pe următorul în anul 2020 și așa mai departe.

Fig. 23

Sursa: ANRE

În perioada 2015 - 2017 numărul autorizațiilor de auditori energetici –persoane

juridice din baza de date a ANRE s-a menținut în jurul numărului de 70 documente de acest

tip.

În anul 2017 un număr de 11 persoane juridice noi au solicitat autorizație nouă.

Tipurile de audituri energetice realizate în anul 2017 precum și repartizarea acestora pe

sectoare de activitate este prezentată în graficele și tabelele următoare.

Fig. 24

Sursa: ANRE

59

Operatorii economici au optat și în acest an, în majoritate, pentru elaborarea unor

audituri energetice complexe.

Fig. 25

Sursa: ANRE

Conform estimărilor auditorilor energetici implementarea măsurilor de eficiență

energetică recomandate în cadrul auditurilor energetice complexe ar putea aduce economii de

energie cumulate de peste 100.000 tep.

O imagine asupra tipurilor de audituri energetice realizate de persoane fizice autorizate

(PFA) sau persoane juridice (PJ) , cu prezentarea economiilor de energie estimate, este redată

mai jos:

Tabel 21

număr audituri economii de energie estimate estimate

(tep)

PFA PJ TOTAL PFA PJ TOTAL

Audituri termoenergetice 5 22 27 889,21 22.004,79 22.894,00

Audituri electroenergetice 3 52 55 101,04 8.806,57 8.907,61

Audituri complexe 10 140 150 974,39 112.310,64 113.285,03

TOTAL 18 214 232 1.964,64 143.122,00 145.086,64 Sursa: ANRE

60

Fig. 26

Sursa: ANRE

De remarcat sectorul serviciilor unde în anul 2017 - la fel ca și în anul 2016 - a crescut

numărul operatorilor economici care s-au conformat prevederilor Legii eficienței energetice

nr.121/2014 cu modificările și completările ulterioare, în ceea ce privește realizarea auditului

energetic. Potențialul de economisire a energiei în acest sector este destul de mare dacă avem

în vedere estimările realizate de auditorii energetici pentru măsurile de eficiență energetică

recomandate.

Fig. 27

Sursa: ANRE

61

Fig. 28

Sursa: ANRE

Sectoarele de activitate în care au fost identificate măsuri de eficiență energetică ce ar

putea aduce economii de energie substanțiale, peste 10.000 tep, sunt: industria energetică,

industria cimentului și industria prelucrătoare. În sectorul chimiei se pot obține de asemenea

economii de energie însemnate, conform estimărilor auditorilor energetici.

De menționat că aceste date sunt estimări și reprezintă informații aferente auditurilor

energetice efectuate de un număr de 232 operatori eonomici.

În baza de date a ANRE există un număr de 700 operatori economici cu un consum

energetic anual mai mare de 1000 tep si aproximativ 600 operatori economici care

înregistrează anual un consum energetic mai mic de 1000 tep. O parte dintre aceștia însă sunt

exceptați de la elaborarea auditului energetic pentru că au implementat un sistem de

management al energiei și/sau mediului sau sunt întreprinderi mici și mijlocii.

Potrivit dispozițiilor art.9 alin.(1) lit.a) ale Legii eficienței energetice nr.121/2014

auditul energetic este obligatoriu pentru toate tipurile de consumatori de energie și stă la baza

stabilirii și aplicării măsurilor de eficiență energetică. Programul de măsuri de îmbunătățire a

eficienței energetice trebuie să includă recomandările din auditurile energetice.

62

Fig. 29

Sursa: ANRE

63

Fig. 30

Sursa: ANRE

Din datele transmise de auditorii energetici persoane juridice rezultă o estimare a

investiției specifice medii de 7855 lei/tep.

În industria energetică costurile implementării măsurilor de eficiență energetică

recomandate de auditorii energetici sunt foarte mari datorită faptului că în cadrul auditurilor

energetice au fost recomandate măsuri ce implică valori financiare ridicate pentru

implementarea acestora, cum ar fi:

- Reabilitare rețele termice

- Achiziție de corpuri de iluminat cu tehnologie de tip LED

- Montare panouri folotovoltaice

- Instalare unități de microgenerare

- Acționări cu turație variabilă

64

Fig. 31

Sursa: ANRE

În ceea ce privește activitatea societăților prestatoare de servicii energetice

agreate/autorizate să încheie contracte de management energetic cu operatorii economici care

procedează la externalizarea aceastui serviciu precizăm că la sfârșitul anului 2017 erau

înregistrate în baza de date a Departamentului pentru eficiență energetică un număr de 51

societăți prestatoare de servicii energetice (SPSE) și 20 persoane fizice autorizate (PFA)

abilitate să încheie contracte de management energetic.

În anul 2017 au fost agreate un număr de 9 SPSE până la publicarea în Monitorul

Oficial a modificării Regulamentului iar un număr de 5 SPSE au primit autorizație după

modificarea acestuia.

Din cele 51 persoane juridice agreate să presteze servicii de management energetic

11 societăți nu au încheiat contracte de management energetic iar din cele 22 PFA 5 persoane

nu a încheiat contracte de management energetic.

Numărul de contracte încheiate de către cele 40 societăți prestatoare de servicii

energetice și de către cele 22 PFA este prezentat în tabelul de mai jos în funcție de perioada

pentru care a fost încheiat contractul și de tipul prestatorului de servicii, astfel:

65

Tabel 22

Număr

total de

contracte/

categorie

Număr de contracte încheiate în funcție de perioada

pentru care a fost încheiat contractul

1 an 2 ani 3 ani 4 ani 5 ani Nelimitat

SPSE industrie 206 153 20 14 10 2 7

PFA industrie 101 72 4 2 - - 23

Total contracte

încheiate în

sectorul

industrial

307 225 24 16 10 2 30

SPSE localitati 8 6 2 - - - -

PFA localități 3 1 - 2 - - -

Total contracte

încheiate pentru

localități

11 7 2 2 - - -

Total contracte

de management

energetic

incheiate

318 232 26 18 10 2 30

7. ÎNDEPLINIREA ȚINTELOR UNIUNII EUROPENE

Progresul realizat în atingerea tintei nationale în materie de eficiență energetică

de reducere cu 19% a consumului de energie primara pâna în 2020

Obiectivul naţional indicativ în materie de eficienţă energetică este bazat pe consumul

de energie primară.

România şi-a stabilit ca obiectiv naţional indicativ în materie de eficienţă energetică

realizarea unei economii de energie primară de 10 mil. tep la nivelul anului 2020, ceea ce

reprezintă o reducere de 19% a consumului de energie primară prognozat (52,99

milioane tep) prin modelul PRIMES 2007 pentru scenariul realist.

Realizarea acestei ţinte face ca în anul 2020 consumul de energie primară să fie de 42,99

mil. tep, iar consumul final de energie să fie de 30,32 milioane tep.

66

Programul Naţional de Reformă 2017 (PNR 2017) constituie platforma-cadru pentru

definirea priorităţilor de dezvoltare care ghidează evoluţia României până în anul 2020, în

vederea atingerii obiectivelor Strategiei Europa 2020, dar şi pentru definirea unor reforme

structurale care să răspundă provocărilor identificate de COM pentru România.

A fost întocmit Raportul anual de monitorizare a implementării Planului Național de

Acțiune în domeniul Eficienței Energetice (PNAEE) – 2017 pe baza rapoartelor primite de la

instituțiile implicate în implementarea Legii nr. 121/2014 privind eficiența energetică, conf.

art. 8.8.

Datele Eurostat prezentate în figura 32 sunt publicate până la nivelul anului 2016, iar

valorile prognozate pentru 2025 şi 2030 sunt publicate în cadrul EU Reference Scenario

2016.

http://ec.europa.eu/energy/en/data-analysis/energy-modelling

Fig. 32

Sursa: ANRE

Progresul înregistrat în promovarea producerii energiei electrice din surse

regenerabile de energie

Evoluţia legislaţiei in domeniul promovării producerii energiei electrice din surse

regenerabile date furnizate de catre Departamentul pentru Eficiență Energetică

din cadrul ANRE (Directia Generala Eficiență Energetică, Surse Regenerabile, Cogenerare

și Energie Termică)

Promovarea producerii energiei electrice din surse regenerabile de energie (E-SRE)

reprezintă un imperativ al perioadei actuale la nivelul Uniunii Europene motivat de: protecţia

mediului, creşterea independenţei energetice faţă de importuri prin diversificarea surselor de

aprovizionare cu energie, precum şi motive de ordin economic şi de coeziune socială. În

consecinţă, având în vedere nivelul relativ ridicat al costurilor investiţionale aferente

producerii E-SRE, toate statele europene au instituit sisteme de sprijin a E-SRE.

http://ec.europa.eu/energy/en/data-analysis/energy-modelling

67

În acest context, prin HG nr. 1892/2004 pentru stabilirea sistemului de promovare

a producerii energiei electrice din surse regenerabile de energie, în România a fost

instituit sistemul de promovare prin certificate verzi, un sistem orientat spre mecanisme

concurenţiale de piaţă, şi anume sistemul cotelor obligatorii combinat cu tranzacţionarea de

certificate verzi (CV).

Sistemul de promovare astfel instituit a fost modificat prin Legea nr. 220/2008

pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile

de energie, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, denumită în continuare

Lege, care şi-a propus să facă mai atractiv sistemul pentru investitori introducând facilităţi

noi, printre care şi acordarea unui număr mai mare de certificate verzi, diferenţiat în funcţie de

tipul tehnologiei de producere a E-SRE.

Sistemul de promovare prin CV instituit prin Lege a fost autorizat de Comisia

Europeană prin Decizia C(2011) 4938 privind ajutorul de stat SA 33134 (2011/N) pentru

România - certificate verzi pentru promovarea producerii energiei electrice din surse

regenerabile de energie.

În aplicarea legislaţiei primare în domeniul promovării energiei electrice produse din

surse regenerabile de energie, care de-a lungul timpului a suferit numeroase modificări şi

completări (HG nr. 1892/2004 a fost modificat şi completat prin HG nr. 958/2006, iar

Legea nr. 220/2008 a fost modificată şi completată prin OG nr.29/2010, Legea nr.

139/2010, OUG nr. 88/2011, Legea nr. 134/2012, OUG nr. 57/2013, Legea nr. 23/2014,

Legea nr. 122/2015 și OUG nr. 24/2017), ANRE a elaborat şi, ulterior, modificat şi

completat ori de câte ori a fost necesar, cadrul de reglementare specific acestui domeniu.

În cursul anului 2012 a fost adoptată de către Parlamentul României Legea nr.

134/2012 de aprobare a OUG nr. 88/2011, care a adus modificări sistemului de

promovare prin CV.

În vederea aplicării prevederilor acestei legi, ANRE a emis Ordinul nr. 37/2012 de

modificare şi completare a Regulamentului de acreditare a producătorilor de energie

electrică din surse regenerabile de energie pentru aplicarea sistemului de promovare

prin certificate verzi, aprobat prin Ordinul ANRE nr. 42/2011.

Ulterior, prin OUG nr. 57/2013, au fost aduse noi modificări sistemului de promovare

prin certificate verzi instituit prin Lege.

Tot în cursul anului 2013 a fost modificată Metodologia de monitorizare a sistemului de

promovare a energiei din surse regenerabile de energie prin certificate verzi prin

Ordinul ANRE nr. 17/2013.

În luna martie a anului 2014 a fost publicată în Monitorul Oficial al României nr.

184/14.03.2014 Legea nr. 23/2014 pentru aprobarea OUG nr. 57/2013 privind

modificarea şi completarea Legii nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare

a producerii energiei din surse regenerabile de energie.

Modificările aduse sistemului de promovare prin CV, respectiv prin Legea nr.

134/2012, OUG nr. 57/2013 şi Legea nr. 23/2014 au fost autorizate de Comisia

Europeană prin Decizia C(2015) 2886 din 04.05.2015.

68

În luna iunie a anului 2015 a fost publicată în Monitorul Oficial al României nr.

387/03.06.2015 Legea nr. 122/2015 pentru aprobarea unor măsuri în domeniul

promovării producerii energiei electrice din surse regenerabile de energie şi privind

modificarea şi completarea unor acte administrative.

În perioada ianuarie - martie 2017 au fost emise următoarele reglementări:

Ordinul ANRE nr. 8/2017 de aprobare privind aprobarea valorilor limită de

tranzacţionare a certificatelor verzi şi a contravalorii unui certificat verde

neachiziţionat;

Ordinul ANRE nr. 11/2017 de aprobare privind stabilirea cotei obligatorii de

achizitie de certificate verzi aferentă anului 2016;

Ordinul ANRE nr. 26/2017 pentru abrogarea art. 1 si art. 2 lit. b) din Ordinul

președintelui Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei nr.

8/2017 privind aprobarea valorilor limită de tranzacţionare a certificatelor verzi

şi a contravalorii unui certificat verde neachiziţionat;

Ordinul ANRE nr. 27/2017de aprobare privind stabilirea cotei obligatorii

estimate de achiziţie de certificate verzi aferentă perioadei aprilie-decembrie

2017.

Începând cu data de 1 aprilie a anului 2017, pentru asigurarea unui echilibru între

producătorii de energie electrică din surse regenerabile și consumatorii finali, în contextul

susținerii în continuare a producerii energiei din surse regenerabile astfel încât să se mențină

nivelul țintei naționale de 24%, a fost adoptată OUG nr. 24/2017 privind modificarea și

completarea Legii nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii

energiei din surse regenerabile de energie și pentru modificarea unor acte normative.

Prin OUG nr. 24/2017 au fost aduse noi modificări sistemului de promovare prin

certificate verzi instituit prin Lege, iar în vederea aplicării acesteia ANRE a emis următoarele

reglementări:

Ordinul ANRE nr. 77/2017 privind aprobarea Regulamentului de organizare și

funcționare a pieței de certificate verzi;

Ordinul ANRE nr. 78/2017 de aprobare a Metodologiei de stabilire a cantității

statice anuale de certificate verzi şi a cotei anuale obligatorii de achiziţie de

certificate verzi;

Ordinul ANRE nr. 79/2017 de aprobare pentru modificarea şi completarea

Regulamentului de emitere a certificatelor verzi, aprobat prin Ordinul Autorității

Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 4/2015;

Ordinul ANRE nr. 110/2017 privind stabilirea cotei obligatorii estimate de

achiziție de certificate verzi aferentă anului 2018;

Ordinul ANRE nr. 127/2017 privind modificarea Ordinului preşedintelui

Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 77/2017 pentru

aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare a pieței de certificate

verzi.

Referitor la conformarea cu cerinţele referitoare la certificarea originii E-SRE ale Uniunii

Europene a fost promovat Regulamentul de certificare a originii energiei electrice produse din

surse regenerabile de energie, în baza căruia ANRE a emis Procedura de supraveghere a

emiterii garanţiilor de origine pentru energia electrică produsă din surse regenerabile

69

de energie, aprobată prin Ordinul ANRE nr. 23/2004. Ca urmare, ANRE a înfiinţat

Registrul unic al garanţiilor de origine şi, în perioada 2005 – 2010, semestrial, a emis garanţii

de origine pentru energia electrică produsă din surse regenerabile de energie, actualizând în

permanenţă datele din acest registru.

În urma modificării legislaţiei europene în domeniu, prin promovarea Directivei

2009/28/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 aprilie 2009 privind

promovarea utilizării energiei din surse regenerabile, de modificare şi ulterior de

abrogare a Directivelor 2001/77/CE şi 2003/30/CE, a fost necesară reconsiderarea regulilor

privind certificarea originii energiei electrice produse din surse regenerabile de energie, fiind

aprobat Regulamentul de emitere şi urmărire a garanţiilor de origine pentru energia

electrică produsă din surse regenerabile de energie, aprobat prin HG nr. 1232/2011

(Regulament).

Sistemul de certificare a originii E-SRE își propune creșterea gradului de transparență față

de client prin diferențierea dintre energia electrică provenită din surse regenerabile de energie

şi energia electrică provenită din surse convenționale şi se concretizează prin acordarea de

garanții de origine producătorilor de E-SRE.

Regulamentul instituie cadrul de organizare şi funcţionare a sistemului garanţiilor de

origine a producţiei de energie electrică din surse regenerabile, pentru a dovedi că energia

electrică sau o pondere din aceasta, livrată unui consumator final de furnizorul acestuia, este

produsă din surse regenerabile de energie.

Garanţiile de origine emise în baza prezentului regulament se utilizează de furnizorul

de energie electrică, la cererea unui consumator final, pentru a proba corectitudinea

informaţiilor conţinute în eticheta energiei electrice.

În vederea punerii în aplicare a prevederilor HG nr. 1232/2011, ANRE a implementat

aplicaţia web pentru emiterea şi urmărirea garanţiilor de origine, pe un site securizat dezvoltat

special în acest scop. Odată cu dezvoltarea aplicației, începând din februarie 2013, a devenit

funcțional un nou registrul unic al garanţiilor de origine, în format electronic, care conţine

informaţii referitoare la garanţiile de origine emise, transferate sau retrase.

Totodată, ANRE monitorizează situația garanțiilor de origine pentru energia electrică

produsă din surse regenerabile de energie, rezultatele obținute fiind cuprinse într-un raport

anual, care se publică pe site-ul ANRE până la data de 31 martie a fiecărui an calendaristic.

Începând cu anul 2013, Rapoartele privind monitorizarea garanțiilor de origine pentru energia

electrică produsă din surse regenerabile de energie şi livrată în reţelele electrice se regăsesc pe

pagina de internet a ANRE.

Monitorizarea sistemului de promovare a energiei electrice din surse regenerabile de

energie prin certificate verzi

Prin activitatea anuală de monitorizare a sistemului de promovare a energiei electrice din

surse regenerabile de energie prin certificate verzi, ANRE urmărește:

să evalueze funcţionarea schemei de sprijin prin certificate verzi şi eficacitatea acesteia în

îndeplinirea ţintelor naţionale stabilite prin Lege privind ponderea E-SRE în consumul

final brut de energie electrică;

să evalueze eficienţa schemei de sprijin prin CV raportat la efortul financiar necesar;

să stabilească dacă, în urma aplicării schemei de sprijin prin certificate verzi, activitatea de

producere a E-SRE este supracompensată;

70

să evalueze funcţionarea PCV în condiţii de transparenţă şi nediscriminare, cu respectarea

prevederilor legale;

Rezultate obţinute din funcţionarea sistemului de promovare a energiei electrice

din surse regenerabile de energie prin certificate verzi

Sistemul de promovare a energiei electrice produse din surse regenerabile prin

certificate verzi funcţionează incă din anul 2005.

În cele ce urmează este prezentată evoluţia principalilor indicatori ai acestui sector

pentru perioada 2005-2017:

Evoluţia capacităţii electrice instalate în centrale electrice care au beneficiat

de sistemul de promovare a E-SRE şi a energiei electrice produse în aceste

centrale pentru perioada 2005÷2017 este prezentată în figura 33.

Fig. 33

Sursa: ANRE

Nota 1: Valorile capacitaţilor instalate in centrale electrice care au beneficiat de sistemul de

promovare a E-SRE sunt aferente fiecărui sfârşit de an calendaristic

Începând cu data intrării în vigoare a OUG 24/2017 ANRE calculează cantitata statică

anuală de certificate verzi, care reprezintă cantitatea totală a certificatelor verzi estimată a fi

emisă până la închiderea schemei de sprijin în anul 2031 şi cantitatea de certificate verzi

amânate de la tranzacţionare în perioada 2013-2024, împărţită la numărul de ani rămaşi până

la expirarea duratei de aplicare a sistemului de promovare prin certificate verzi.

71

Cota obligatorie de achiziție de CV pentru anul 2017 a fost:

- pentru perioada ianuarie – martie 2017, la valoarea de : 0,210 CV/MWh

- pentru perioada aprilie – decembrie 2017, la valoarea de: 0,357 CV/MWh

Evoluţia cotelor anuale obligatorii de CV şi a cotelor realizate de achiziţie de CV

de către operatorii economici cu obligaţie de achiziţie de certificate verzi, în

perioada 2005÷2017, este prezentată în figura 34.

Fig. 34

Sursa: ANRE

Evoluţia anuală a numărului de CV emise de la momentul aplicării sistemului de

promovare a E-SRE până în prezent este prezentată in figura 35.

2015* - 0,278 corespunde unui consum de en.el. exceptat de cca. 3,45TWh 2016* - 0,306 corespunde unui consum de en.el. exceptat de cca. 6,85TWh 2017* - 0,357 corespunde unui consum de en.el. exceptat de cca. 7.208 TWh

72

Fig. 35

Sursa: ANRE

*valoarea pentru biomasa conține și cogenerarea de înaltă eficienţă

Evoluţia impactului aplicării sistemului de promovare a E-SRE în preţul energiei

electrice la consumatorul final, pentru perioada 2005÷2017 este prezentată în

figura 36.

Fig. 36

Sursa: ANRE

73

Evoluţia gradului de realizare a ţintei naţionale de E-SRE în consumul final brut

de energie electrică al României în perioada 2005-2017 este prezentată în figura

37.

Fig. 37

Sursa: ANRE

*valoare estimată

În conformitate cu prevederile Metodologiei de monitorizare a sistemului de

promovare a energiei din surse regenerabile de energie prin certificate verzi ANRE a

analizează situația costurilor și veniturilor producătorilor de energie electrică din surse

regenerabile care beneficiază de sistemul de promovare prin certificate verzi, pe baza datelor

transmise de producătorii acreditați.

Datele transmise sunt prelucrate în conformitate cu modelul de calcul utilizat în cadrul

notificării schemei de sprijin autorizată prin Decizia Comisiei Europene C (2011) 4938 din

13.07.2011: Ajutorul de stat SA 33134 – România – „Certificate verzi pentru promovarea

producerii energiei electrice din surse regenerabile de energie”.

Sistemul de promovare prin certificate verzi stabilit prin Lege se aplică producătorilor pentru

energia electrică produsă din surse regenerabile, inclusiv pentru energia electrică produsă pe

perioada de probă, în baza deciziei de acreditare emise de ANRE, pentru punerile în

funcţiune, respectiv retehnologizările de grupuri/centrale realizate până la sfârşitul anului

2016.

Rezultatele analizei de supracompensare efectuate în anul de analiză se consemnează

într-un raport care se publică pe pagina de internet a ANRE până la data de 31 martie a

fiecărui an calendaristic.

Din analiza cost-beneficiu cu actualizare efectuată pentru anul de analiză 2017 la nivel

agregat pentru fiecare categorie de tehnologie de producere a E-SRE, cu luarea în considerare

a indicatorilor rezultaţi din medierea costurilor şi conform capacităţilor prognozate a fi puse în

funcţiune, nu a fost identificat un risc de supracompensare la capacitațile instalate.

Rezultatele analizei de supracompensare efectuate pentru anul de analiză 2017 sunt publicate

pe pagina de internet a ANRE.

74

8. ANALIZA EVOLUȚIEI STRUCTURII CONSUMULUI DE ENERGIE

ELECTRICĂ LA CONSUMATORII FINALI

În ceea ce priveşte analiza evoluţiei structurii consumului de energie electrică la clienţii finali,

calculată pe baza datelor prelucrate de ANRE, din datele prezentate în tabelul alăturat, se

constată următoarele:

consumul final de energie electrică înregistrat în anul 2016 a crescut cu 1,3% faţă de

nivelul înregistrat în anul anterior;

creşterea cu 0,4% a consumului casnic în anul 2016, faţă de anul 2015, dar cu

menţinerea ponderii acestuia în structura de consum;

creşterea cu cca 3,8% a consumului clienţilor noncasnici care şi-au schimbat

furnizorul faţă de anul 2015 şi creşterea ponderii acestuia în consumul final;

scăderea consumului clienţilor noncasnici alimentaţi în regim de serviciu universal şi de

ultimă instanţă cu cca. 30,3% în anul 2016 faţă de anul 2015, precum şi scăderea ponderii

acestuia în consumul final.

Tabel 23

GWh % GWh % GWh % GWh % GWh % GWh % GWh % GWh % GWh %

Consumatori alimentati in regim

reglementat*23416 51% 23046 55% 21365 49% 20289 44% 20779 45% 18966 43% 15213 34% 14128 31% 13533 29%

Casnici 10376 23% 10990 26% 11246 26% 11590 25% 11987 26% 11670 27% 11626 26% 12005 26% 12054 26%

Necasnici 13040 28% 12057 29% 10119 23% 8699 19% 8792 19% 7296 17% 3587 8% 2123 5% 1479 3%

Consumatori alimentati in regim

concurential22414 49% 18536 45% 22075 51% 25525 56% 25105 55% 24805 57% 29235 66% 32128 69% 33344 71%

Casnici 0% 0% 0% 0% 0% 0% 0% 0% 0%

Necasnici 22414 49% 18536 45% 22075 51% 25525 56% 25105 55% 24805 57% 29235 66% 32128 69% 33344 71%

Consum final total 45830 100% 41583 100% 43440 100% 45814 100% 45884 100% 43771 100% 44448 100% 46256 100% 46877 100%

2015 201620142008 2009 2010 2011 2012 2013

*Nota 1: segmentul reglementat include și energia electrică furnizată clienților finali la tarife CPC pentru anul 2012 și 2013 *Nota 2: segmentul reglementat include energia electrică furnizată clienților finali în regim de SU și UI pentru anii 2014, 2015 și 2016

Sursa: Raportările lunare ale furnizorilor – prelucrare ANRE

75

9. GRADUL DE INDEPENDENȚĂ ENERGETICĂ

Tabel 24

2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016

Nr.crt. % % % % % % %

1

Total (inclusiv

produsele energetice

obținute si consumate in

gospodăriile populației)

78,8 77 77,7 81,7 83,4 82,9

78,4

2 Cărbune (inclusiv cocs) 85,4 81,8 84 81,9 77,8 80,4 80,3

3 Țiței 41,5 42,8 43,9 43,4 38,2 37,6 33,1

4

Gaze naturale (exclusiv

gazolina si etanul din

schelele de extracție

care sunt cuprinse la

țiței)

79,9 78 80,3 87,8 93,6 98,4

86,4

Sursa: Anuarul Statistic 2016

76

10. SĂRĂCIA ENERGETICĂ

Sărăcia energetică reprezintă o provocare majoră pe teritoriul UE și își are originea în

veniturile mici și locuințele ineficiente din punct de vedere energetic.

În acest sens, Comisia Europeană a inclus interesele consumatorilor vulnerabili şi în

sărăcie energetică în cadrul noii legislaţii europene elaborate în contextul ţintelor Europa

2030 şi Energy Union.

Reducerea numărului de persoane expuse riscului de sărăcie sau de excluziune socială

în UE reprezintă unul dintre principalele obiective ale strategiei Europa 2020.

Potrivit Eurostat, 23% dintre cetățenii europeni erau predispuși la riscul de sărăcie în

anul 2016., adică 117,5 milioane de persoane.

Fig. 38

Sursa: EUROSTAT

Conform datelor Eurostat pentru anul 2016 prezentate în fig. 38, la nivel de state, statele ai

căror locuitori sunt mai puțini predispuși la excluziune socială sunt Cehia (13,3%), Finlanda (16,6%)

și Danemarca (16,7%). La polul opus se află Bulgaria (40,4%), România (38,8%) și Grecia (35,6%).

Cu privire la obiectivul de reducere a numărului de persoane expuse riscului de sărăcie

sau de excluziune socială, exprimat în număr absolut de persoane: 580 000, în cadrul

Raportului de țară al României pentru 2018 – SWD(2018) 221 final se precizează

următoarele :

“Se consideră că obiectivul național de 580 000 de persoane s-a atins deja. În termeni absoluți,

numărul de persoane care au fost scoase din categoria celor expuse riscului de sărăcie sau de

excluziune socială începând cu 2008 este de 1 420 000 persoane (2016). Numărul persoanelor

care au fost scoase din categoria celor expuse riscului de sărăcie sau de excluziune socială a

fost, însă, mai ridicat în 2015 (1 680 000 de persoane) comparativ cu 2016.

http://ec.europa.eu/eurostat/web/products-eurostat-news/-/WDN-20171016-2?inheritRedirect=true&redirect=%2Feurostat%2F

77

Pachetul de măsuri legislative Energie curată pentru toți europenii stabilește o nouă

abordare referitoare la protecția consumatorilor vulnerabili, care include, de asemenea,

sprijinirea statelor membre în reducerea costurilor energiei pentru consumatori, prin

sprijinirea investițiilor în domeniul eficienței energetice. Propunerile Comisiei privind

eficiența energetică solicită statelor membre să țină cont de sărăcia energetică, prevăzând ca o

parte dintre măsurile de eficiență energetică să fie puse în aplicare în mod prioritar pentru

gospodăriile afectate de sărăcia energetică și pentru locuințele sociale. Strategiile acestora de

renovare a clădirilor pe termen lung ar trebui, de asemenea, să contribuie la reducerea sărăciei

energetice.

Propunerile legislative „Energie curată pentru toți europenii” vor diminua

sărăcia energetică prin creşterea suportabilităţii cheltuielilor consumatorilor casnici.

Sănătatea populaţiei poate fi îmbunătăţită prin clădiri reabilitate cu sisteme moderne de

încălzire care emit mai puţine noxe, iar locuinţele încălzite adecvat reduc umezeala.

Consumatorii de energie europeni vor dispune, de opțiuni mai bune în materie de

furnizori de energie, de acces la instrumente fiabile de comparare a prețurilor la energie,

precum și de posibilitatea de a-și produce singuri electricitatea și de a o vinde. O

transparență sporită și o mai bună reglementare înseamnă o mai mare implicare pentru

societatea civilă în sectorul energetic ca răspuns la semnalele de preț. Pachetul legislativ

european conține și anumite măsuri menite să îi protejeze pe consumatorii cei mai

vulnerabili de energie. Doar câteva state membre ale UE au legislație națională ce

include conceptul de sărăcie energetică, fără a exista un consens asupra definirii juridice

a termenului.

Statele membre sunt obligate să măsoare şi să monitorizeze sărăcia energetică şi

să raporteze către Comisia Europeană la fiecare 2 ani, iar Comisia va facilita schimbul

de bune practici prin înfiinţarea Energy Poverty Observatory. În acest sens, prin

intermediul Proiectului Observatorului European al Sărăciei Energetice a fost lansată la

Bruxelles, în data de 29 ianuarie 2018, platforma EU Energy Poverty Observatory, fiind un

portal dedicat sărăciei energetice, ce se dorește a fi un agregator de informații statistice menit

să surprindă realitatea multiformă a acestui concept.

Pentru clădiri – sector care însumează 40% din consumul european de energie,

prin revizuirea Directivei privind performanţa energetică a clădirilor, Comisia Europeană

încurajează utilizarea tehnologiilor inovative şi inteligente în clădiri; totodată, art 4 din

Directiva de eficienţă energetică a fost inserat în revizuirea Directivei privind

performanţa energetică a clădirilor, care include şi măsuri adiţionale privind sărăcia

energetică. La nivel european, două treimi din clădiri sunt construite înainte de elaborarea

standardelor de construcţii, iar procentul de renovare este de aproximativ 1 %.

În cadrul Rapoartelor anuale de activitate ale ANRE, cât şi în Rapoartele Naţionale

transmise Agenției pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare în domeniul Energiei -

ACER și Comisiei Europene în vederea îndeplinirii obligaţiilor de raportare cuprinse în

prevederile Directivei 2009/72/CE și Directivei 2009/73/CE, ANRE a menţionat următoarele:

„În vederea diminuării impactului negativ al procesului de eliminare a tarifelor/preţurilor

reglementate asupra consumatorilor, în cadrul memorandumului aprobat de Guvern referitor

la calendarul de eliminare treptată a tarifelor/prețurilor reglementate, au fost propuse o serie

de măsuri de protecție a consumatorilor, printre care: identificarea consumatorilor vulnerabili,

78

asigurarea unor subvenţii directe acestora, intensificarea activităţii furnizorilor de informare a

consumatorilor cu privire la procesul de liberalizare a pieţei, revederea prevederilor privind

schimbarea furnizorului. Legea energiei electrice si gazelor naturale nr.123/2012 definește

„clientul vulnerabil” ca fiind clientul final aparţinâd unei categorii de clienţi casnici

care, din motive de vârstă, sănătate sau venituri reduse, se află în risc de marginalizare

socială, și care, pentru prevenirea acestui risc, beneficiază de măsuri de protecţie

socială, inclusiv de natură financiară. Măsurile de protecţie socială, precum și criteriile de

eligibilitate pentru aceștia se stabilesc prin acte normative. Clienţii vulnerabili vor fi

principalii beneficiari ai ajutoarelor sociale avute în vedere în procesul de renunţare treptată la

preţurile/tarifele reglementate.”

Legea nr. 196/2016 privind venitul minim de incluziune, publicată în Monitorul

Oficial al României, Partea I, nr. 882 din 3 noiembrie 2016, va abroga Ordonanţa de urgenţă a

Guvernului nr. 70/2011 privind măsurile de protecţie socială în perioada sezonului rece, cu

modificările şi completările ulterioare. În sensul acestei Legi, consumatorul vulnerabil este

definit “clientul casnic, persoana singură sau familia care nu îşi poate asigura din

bugetul propriu acoperirea integrală a cheltuielilor legate de încălzirea locuinţei şi ale

cărei venituri sunt situate în limitele prevăzute de prezenta lege”.

În cadrul Legii nr.196/2016 a fost definită sărăcia energetică ca fiind imposibilitatea

consumatorului vulnerabil de acoperire a nevoilor energetice minimale privind

încălzirea optimă a locuinţei pe timpul sezonului rece.

În conformitate cu prevederile OUG nr. 82/08.11.2017, publicată în MO nr.

902/16.11.2017, Legea nr. 196/2016 privind venitul minim de incluziune va intra în

vigoare la data de 01.04.2019.

ANRE, prin intermediul Departamentului pentru Eficienţă Energetică, a preluat

Preşedinţia anuală şi Secretariatul Asociaţiei EnR - Asociaţia agenţiilor naţionale de

eficienţă energetică din Europa începând cu data de 23 februarie 2017 până în data de 22

februarie 2018, în vederea coordonării activităților EnR la nivel european, inclusiv

dezvoltarea temei propuse privind sărăcia energetică la nivel european şi naţional.

În perioada februarie 2017-februarie 2018, ANRE a coordonat schimbul de

informaţii şi bune practici în domeniul eficienţei energetice, în vederea dezvoltării temei

propuse privind sărăcia energetică la nivel european şi naţional, în contextul noii legislaţii

europene elaborate conform strategiilor Europa 2030 şi Energy Union - Energie curată

pentru toți europenii. Totodată, la evenimentele EnR organizate de ANRE/DEE în anul 2017

şi 2018 au participat reprezentanţii Agenţiilor de Eficienţă Energetică din cadrul statelor

membre, cât şi experţi din cadrul CNR-CME, Centrului Român al Energiei, Centrului pentru

Studiul Democraţiei, etc.

Tema sărăciei energetice propusă de ANRE/DEE pe perioada Preşedinţiei EnR 2017 a

fost extrem de bine recepţionată pe plan naţional şi european, iar omologii europeni au

contribuit cu bunele practici naţionale în vederea consolidarea documentului de poziție EnR

privind sărăcia energetică la nivel european și asigurarea continuităţii acestei teme de către

Președinția EnR 2018 – ENEA Italia, în perspectiva aprobării Clean Energy Package în anul

2018.

79

Despre Asociaţia EnR - Asociaţia agenţiilor naţionale de eficienţă energetică din Europa:

ANRE este membru al Asociaţiei EnR - Asociaţia agenţiilor naţionale de eficienţă

energetică din Europa, formată din 24 de agenții europene din domeniul energiei,

responsabile pentru elaborarea, implementarea sau revizuirea programelor naționale de

cercetare, dezvoltare sau de diseminare din domeniul eficienței energetice, al energiei

regenerabile și schimbărilor climatice, cu scopul de a întări cooperarea între agențiile membre

și alți actori europeni cu privire la toate aspectele relevante pentru energia durabilă.

Anual sunt organizate doua întruniri, EnR Full and Regular Meeting şi EnR Regular Meeting,

la care participă toţi membrii şi în cadrul cărora sunt discutate problemele interne ale

asociaţiei EnR, fiind prezentate rapoartele de activitate ale grupurilor de lucru;

Un eveniment important EnR organizat anual este Thinking Group Meeting unde participă

conducerile agenţiilor naţionale de eficienţă energetică din Europa.

Schimbul de informații are loc, în principal, prin intermediul celor opt Grupuri de Lucru,

acestea fiind deschise și altor organizații terțe relevante, care doresc să devină membre ale

EnR. De asemenea, în afara rolului pe care îl au în diseminarea informațiilor, Grupurile de

Lucru servesc drept forumuri pentru elaborarea și implementarea proiectelor comune în cadrul

programelor finanțate de Uniunea Europeană, cum ar fi programul Orizont 2020 al Comisiei

Europene.

Cele opt grupuri de lucru ale Asociaţiei EnR sunt următoarele:

Grupul de Lucru Schimbarea comportamentului energetic

Grupul de Lucru Clădiri

Grupul de Lucru Eficiență Energetică

Grupul de Lucru Industrie

Grupul de Lucru Etichetare și Eco design

Grupul de Lucru Instrumente de Monitorizare

Grupul de Lucru Surse de Energie Regenerabilă

Grupul de Lucru Transport

În contextul ţintelor naţionale din domeniul energiei privind creşterea eficienţei

energetice, ANRE, prin intermediul Departamentului pentru Eficienţă Energetică,

promovează dialogul constructiv cu toţi factorii interesaţi în vederea includerii intereselor

consumatorilor vulnerabili şi în sărăcie energetică în revizuirea cadrului legislativ european şi

naţional în domeniul energiei şi eficienţei energetice.

80

11. CONCLUZII

1. În ceea ce privește progresele înregistrate în realizarea obiectivelor naționale din

Strategia Europa 2020, conform Raportului de țară al României pentru 2018 –

SWD(2018) 221 final publicat de Comisia Europeană în data de 07.03.2018, România

are rezultate bune în domeniile ratelor de ocupare a forței de muncă, emisiilor naționale

de gaze cu efect de seră, energiei din surse regenerabile, eficienței energetice și

învățământului terțiar”.

Cu privire la obiectivele pentru 2020 privind eficiența energetică şi anume: 43

Mtep (consum de energie primară); 30,3 Mtep (consum final de energie), raportul

european precizează următoarele: “Fondurile ESI (Fondurile structurale și de investiții

europene) ar trebui să contribuie în continuare la îndeplinirea acestui obiectiv, însă pregătirea

și punerea în aplicare a proiectelor în materie de eficiență energetică înregistrează întârzieri

semnificative.”

2. Referitor la ținta României pentru anul 2020 de 24% pondere energie din surse

regenerabile în structura de consum, la finele anului 2016 această cifră era depaşită, ea

fiind de 25 %.

Raportul de țară al României pentru 2018 – SWD(2018) 221 final menţionează

următoarele : “Cu o pondere a energiei din surse regenerabile în consumul final brut de

energie de 25% (Eurostat), România va atinge și chiar va depăși obiectivul stabilit pentru

2020 în ceea ce privește energia din surse regenerabile. Ordonanța de urgență nr. 24/2017 de

aprobare a modificărilor la sistemul de promovare a producerii energiei din surse regenerabile

a fost adoptată la 30 martie 2017. Astfel, se sprijină promovarea producerii energiei din surse

regenerabile în mod sustenabil, asigurând totodată un impact rezonabil asupra consumatorilor.

Această abordare oferă stabilitatea și previzibilitatea atât de necesare pentru sectorul energiei

din surse regenerabile din România.”

Fig. 39

Sursa: Raportului de țară al României pentru 2018 – SWD(2018) 221 final

81

Tabel 25

Sursa: Raportului de țară al României pentru 2018 – SWD(2018) 221 final

3. Consumul final de energie a crescut în anul 2016 față de anul precedent cu 1,8%,

în conditiile creșterii eficienţei energetice în sectoarele de consum final.

Astfel:

- Consumul final în industrie a scăzut cu 3,4 % în timp ce valoarea adăugată brută

(VAB) a crescut cu 6,6 %

- Consumul final în servicii a crescut cu 2,5 % dar VAB a crescut cu 4,7 %

- Consumul casnic a fost mai mare cu (doar) 0,4 %;

- Consumul de energie în transporturi a crescut cu 8,1 % datorită creșterii volumului de

activități desfasurate; astfel, volumul mărfurilor transportate a crescut cu.13,7 % față

de anul precedent.

82

4. O problemă extrem de sensibilă o reprezintă SACET și gradul de contorizare la nivel de

condominiu. Începând cu anul 1990, numărul lor a scăzut continuu: în anul 2014 mai erau în

funcţiune 70 de SACET, în anul 2015 6 s-au închis, la sfarșitul anului 2016, începutul anului

2017, erau in functiune 61.

Cauzele principale ale acestei situații le constituie lipsa unei politici și a unei strategii

coerente la nivel central și local privind alimentarea cu energie termică a localităților, precum

și lipsa fondurilor alocate de stat pentru reabilitarea SACET.

O altă problemă importantă în acest sector, o constituie nivelul slab de contorizare

individuală, la nivel de apartament sau spații cu altă destinație din condominii.

Până la data întocmirii acestui raport au răspuns unei solicitări ANRE adresată

operatorilor de furnizare energie termică în luna martie 2017 un număr de 24 de operatori care

au declarat gradul de contorizare la nivel de condominiu (variază de la 0% declarat de

Transgex Beius la 100 % declarat de Ecoterm SA Făgăraș), urmând ca după primirea

tuturor informațiilor să fie realizată consolidarea și analiza finală.

Situația slabă privind nivelul de contorizare și subcontorizare la nivel de condominiu,

respectiv apartamente, a fost remarcat și de Comisia Europeană în scrisoarea EU Pilot ref.

EUP(2017)9193, în care se arată că în România acest grad de contorizare este de sub 50%, în

condițiile în care termenul limită de încheiere a acțiunii de contorizare la nivelul țării era

31.12.2016.

Paradoxal, deși există legislație care instituie obligația introducerii contorizării,

respectiv subcontorizării (Legea serviciilor comunitare de utilităţi publice nr. 51 din 8 martie

2006, republicată, cu modificarile și completările ulterioare, Legea nr. 121/2014 privind

eficiența energetică, cu modificările şi completările ulterioare), cât și aplicarea de penalități

pentru cei care nu aplică prevederile legii, acțiunea de contorizare individuală nu a înregistrat

un progres semnificativ.

Motivele sunt multiple, de la lipsa de încredere a cetățenilor față de introducerea

sistemelor de repartitoare pentru încălzire și apă caldă, la faptul că responsbilitățile privind

aplicarea legislației este împărțită între foarte multe instituții, și ca urmare nu există un control

efectiv al respectării obligativității de contorizare.

5. La sfârşitul anului 2017 erau atestaţi : 441 manageri energetici, 207 auditori energetici

persoane fizice, 72 auditori energetici persoane juridice din care 19 auditori energetici PFA,

71 societăţi prestatoare de servicii energetice agreate ( din care 20 PFA).

6. Evoluția pe piața serviciilor energetice este lentă, în special în ceea ce privește Companiile

de Servicii Energetice de tip ESCO. Principalele obstacole identificate în implementarea

Contractelor de Performanţă Energetică sunt:

Necesitatea modificării procedurii de achiziție în cadrul SEAP

Contractele de eficiență energetică pot afecta nivelul datoriei publice

Neclaritatea legislaţiei în ceea ce priveşte regimul juridic și dreptul de posesie asupra

bunurilor.

Un semnal pozitiv este faptul că ESCOROM și ARPEE au devenit administratori naționali

ai Codului de conduită, fapt care ar putea constitui, în cazul în care problemele legate de

Contractele de Performanță se vor clarifica în perioada imediat următoare, un factor esențial

în creare unui pol pentru dezvoltarea societăţilor care oferă servicii energetice de tip ESCO.

83

7. Pentru un număr de componente ale PNAEE, evaluarea economiei de energie este dificilă,

deoarece nu există date raportate în acest sens; ca urmare, sunt necesare studii urmate de

implementarea unui întreg proces de culegere de date care să permită o estimare indirectă

rezonabilă a economiei de energie.

8. Având în vedere ca Planul Național de Acțiune în domeniul Eficienței Energetice -

PNAEE IV a fost transmis la Comisia Europeana în luna decembrie a anului 2017, apreciem

că realizarile economiilor de energie din anul 2017 au avut în vedere țintele conținute de

PNAEE III, Hotararea de Guvern pentru aprobarea PNAEE IV aflându-se încă pe circuitul de

avizare interministerial.

privind progresul Înregistrat În Îndeplinirea … · 2 cuprins 1. introducere 3 2. actualizĂri...

Documents