CAPITOLUL III REFORMAREA PROPRIETATII - BAZA TRANSFORMARILOR ECONOMICE 3. 1. Principalele rezultate $i probleme actuale ale privatizarii

Procesele de privatizare i postprivatizare constituie actualmente principals componenta ce determina esenta $i vectorul evolutiei relatiilor economice i sociale in Republica Moldova, ele formeaza pilonul ce asigura tranzitia la economia de piata i miezul celorlalte reforme economice in desfaurare. Privatizarea constituie pivotul i punctul initial al constituirii economiei de piata. Procesul privatizarii m masa a proprietatii publice in R. M. contra bonuri patrimoniale (B. P.) a demarat in 1994 parcurgand doar faza incipienta: primeje licitatii, inclusiv experimental, privatizarea fondului locativ de stat. In 1994 au fost emise sau modificate esential un set de acte privatizationale care, juridic au deschis calea privatizarii in masa (reorganizarea Tntreprinderilor de stat i de arenda in societati pe actiuni; instituirea licitatiilor republicane; crearea companiilor fiduciare, de trast (CF) i a fondurilor de investitii (FI), etc. In Programul de privatizare pentru anii 1993-1994 au fost incluse 1608 obiecte de diverse tipuri, repartizate Tn patru liste: pentru privatizarea contra B.P. (1550 obiecte); pentru a fi privatizate partial de catre lucratorii lor, contra B.P., in limita a 20% din valoarea lor (19 obiecte); propuse spre vanzare contra mijloace baneti (37 obiecte); propuse in mod preferential spre vanzare contra valuta liber convertibila (7 obiecte). Pe parcurs listele au fost modificate partial. In ansamblu, m anii 1993-1994 la licitatiile cu strigare (olandeze) au fost privatizate 204 obiecte, iar la cele patru licitatii republicane cu subscriere au fost cumparate actiuni contra . P., a 130 societati pe actiuni (S. A.) din 159 propuse cu un procent mediu de mscriere de 99,7%. La 12 licitatii cu strigare au fost vandute 19 constructii nefinalizate i obiective in functiune din 72 propuse, pretaal total de vanzare (6072,6 mii lei) depaindu-l pe cel initial (4089,6 mii lei) de 1,48 ori. La 13 licitatii cu strigare pentru vanzarea obiectelor complexe contra B. P. au fost cumparate 91 din 93 propuse, pretul de vanzare fiind de 7,9 ori mai mic decat suma initiala. Au mai fost privatizate 88509 apartamente (locuinte) de stat (7850 in 1993 i 80659 in 1994) din cele circa 220 mii pasibile de privatizare la finele anului 1994. Vanzarea contra mijloace bane?ti a numai 19 obiecte din cele 72 anuntate demonstreaza ca la faza primului program de privatizare in republic! se resimtea insuficienta

78

vadita de capital autohton investibil in bunuri durabile. Mersul anemic al privatizarii inceput la finele anului 1993 a demonstrat ca numai licitatiile cu strigare de vanzare contra B. P. a cate 2-13 obiecte nu vor putea asigura privatizare masiva i rapida. lnstituirea F. I. ?i C. F., a licitatiilor republicane de privatizare prin subscriere, precum $i utilizarea concomitenta a licitatiilor cu strigare au demonstrat capacitate mare, accelerand tot procesul privatizational. Finalizarea privatizarii in masa, intr-un termen relativ scurt (circa 18 luni), a fost posibila anume datorita utilizarii ritmice a licitatiilor republicane. Anumite actiuni preprivatizationale i privatizationale au fost intreprinse in aceti ani i in sectorul agrar. Procesul de privatizare in agricultura a continuat $i in urmatorii ani, dar nici pana in prezent nu e finalizat. Deoarece acest proces constituie tema aparte, specifica, ampla $i complexa, limitele prezentului compartiment permite s-o abordam doar tangential. Pana la 01. 02. 1995 au fost privatizate 577 de intreprinderi mari, mijlocii i mici, precum i 46,5% locuinte de stat. La privatizare au participat 800 mii de cetateni ai R.M. , 47 F. I. i C. F. Insa Programul n-a fost realizat integral din cauza intocmirii cu intarziere a listelor cetatenilor cu drept de primire a B. P. i taraganarii evaluarii bunurilor de stat care urmau sa fie privatizate. Programul nu a fost indeplinit integral ?i din cauza distribuirii intarziate a B. P. , caracterului incomplet al bazei normative, asigurarii tehnico-materiale insuficiente a privatizarii, lipsei specialiti I O F calificati in domeniu, rezistentei opuse de structurile de ramura ?i cele locale etc. In procesul privatizarii au fost comise i greeli, cele mai grave fund: a)estimarea inadecvata a valorii bunurilor supuse privatizarii contra BP i a valorii BP eliberate cetatenilor; b) Intr-un ir de cazuri preturile initiale ale obiectelor expuse la licitatii au fost nelntemeiat majorate; c) negligarea antrenarii investitorilor straini in privatizarea contra numerar; d) lipsa mecanismelor eficiente de excludere a cazurilor privatizarii ilicite i de restituire a bunurilor expropriate. Din aceste cauze guvernul a fost nevoit sa intocmeasca un nou Program de privatizare pentru anii 1995-1996 in care: a) sa completeze lista obiectelor privatizabile contra B. P. cu noi intreprinderi in scopul lichidarii disproportiei dintre valoarea bunurilor supuse privatizarii contra B. P. $i valoarea B. P. ramase neutilizate de cetateni; b) sa prevada un mecanism de antrenare a investitorilor straini; c) sa acorde atentie deosebita actiunilor de

79

postprivatizare; d) sa finalizeze In decursul anului 1995, formarea pietei hartiilor de valoare (PHV), etc. Acest program, adoptat la 15. 03. 1995 ?i pus m aplicare la 05. 05. 1995, a fost continuare a programului precedent, lansand proceduri principial noi de privatizare, ajustate la conditiile economice, politice i sociale din acea perioada. In preambulul Programului, se mentioneaza, ca privatizarea in masa in Republica Moldova a devenit un proces real i ireversibil, ritmurile privatizarii crescand considerabil in a doua jumatate a anului 1994, ceea ce constituie premisa majora pentru atingerea scopului strategic de restructurare a economiei nationale. Rezultatele obtinute au fost conditionate in mare masura de perfectionarea cadrului legislativ, de instruirea $i reciclarea personalului, de aplicarea unui sistem modern de privatizare in masa, de increderea $i sustinerea acordata de populatie. Programul prevedea realizarea urmatoarelor obiective principale: crearea unor conditii favorabile stabilizarii i restructurarii economiei nationale; extinderea paturii de proprietari $i cre$terea ponderii sectorului privat; instituirea unui mecanism eficient de gestionare corporativa a noilor agenti economici; dezvoltarea pietei secundare pentru actiuni, a altor institutii ale economiei de piata; continuarea i finalizarea privatizarii .contra B. P. Programul viza intr-o masura mai mare incurajarea economiei de piata priri politici de\ cointeresare a angajatilor in privatizarea, restructurarea i transformarea intreprinderilor in unitati competitive; fmalizare a privatizarii contra B. P. i demarare a acesteia contra mijloace bane$ti; incurajare a participarii la privatizare a investitorilor locali ?i straini, in special a celor care pot contribui la restructurarea intreprinderilor i la dezvoltarea economiei republicii; asanare a Intreprinderilor prin folosirea unei parti din mijloacele obtinute din privatizare conform unor programe individuale de privatizare; organizare a unor concursuri transparente pentru atragerea competitiva a investitorilor locali i straini; includere in procesul privatizarii a terenurilor aferente obiectelor

80

privatizate deja i pasibile de privatizare, precum i a terenurilor din Intovarairile pomicole; sustinerea gestionarii corporative i asigurarea drepturilor proprietarilor in peroada postprivatizationala, coordonarea asistentei acordate intreprinderilor privatizate in restructurarea lor. Initial programul prevedea privatizarea integrala sau partiala contra B. P. i contra mijloace baneti a 1549 obiecte, dar, In rezultatul demonopolizarii (divizarii sau separarii), numarul intreprinderilor privaiizabile a crescut la 2052. Efectiv, au fost privatizate 1570 obiecte (76,5%). Obiectele destinate privatizarii au fost incluse in 4 anexe. Anexa nr. 1. Din 1306 obiecte supuse privatizarii integral contra B. P. , 375 au fost privatizate la licitatiile cu subscriere la actiuni, 434 la licitatiile cu strigare, 14 prin abonarea colectivului la cota patrimoniului de stat destinata privatizarii, 355 prin concursuri publice. La concursuri au fost expuse farmaciile, magazinele Optica, depozitele farmaceutice, morile, alte obiecte din comert i deservirea sociala. Privatizarea farmaciilor ?i-magazinelor Optica a avut loc cu acordarea anumitor prioritati legale asociatiilor de cetateni formate din persoane cu studii speciale in domeniu. Anexa nr. 2. Din 190 de intreprinderi destinate privatizarii contra mijloace bane$ti, la 61 licitatii cu strigare au fost expuse 184, fund vandute 82 (45%) i obtinandu-se 24,3 mln lei. In Anexa nr. 3 (Lista nr. 3a) au fost incluse 41 societati pe actiuni pentru vanzare, cu un pachet unic sau In pachete divizate pana la 60% din actiunile lor, investitorilor strategici (locali sau straini). Conform Programului, 40% din actiunile acestor S. A. au fost privatizate de catre colectivele de munca prin abonare inchisa, i de catre cetateni la licitatiile republicane cu subscriere la actiuni. In pofida eforturilor depuse, la cele doua concursuri de vanzare a pachetelor de actiuni ale statului (60%) din 8 S. A., investitorii strategici nu au procurat nici unul. Cauzele principale: absenta mijloacelor financiare ?i a institutiilor necesare, neatractivitatea obiectivelorpropuse, climatul investitional incert etc. Lista nr. 3b includea 59 intreprinderi cu caracter de unicat, care urmau a fi privatizate conform proiectelor individuale. Astfel, au fost realizate proiectele de privatizare a A.-K P. Viorica, Concernului de Stat Moldova-Gaz, Asociatiei de Stat de Productie pentru Combustibil $i a cotelor statului din trei banci comerciale (Agroindbanc, Banca Sociala, Eximbanc). Listele nr. 3c, 3d fi 3e contineau 357 obiecte destinate privatizarii partiale. S-

81

au privatizat pana la 40% din patrimoniul unui numar de 37 de obiecte din lista 3c, 70% din patrimoniul celor 98 de Intreprinderi din lista nr. 3d $i 20% din patrimoniul celor 6 intreprinderi din Lista nr. 3e. Adica, au fost privatizate pachete de actiuni ale 341 de intreprinderi din 357 preconizate (sau 95,5%). Restul actiunilor pana la 60% din lista nr. 3c, 30% din lista nr. 3d i 80% din lista nr. 3e au ramas la acel moment proprietate de stat. Anexa nr. 4 prevedea privatizarea contra mijloace baneti a 99 constructii nefinalizate. Au fost vandute 25 din cele 42 expuse la licitatii, obtinandu-se 2,3 mln lei. 0 parte din actiunile expuse la licitatiile republicane nu a fost procurata, deoarece circa 10% din B. P. nu au fost investite, iar unele intreprinderi nu au prezentat interes pentru cumparatori. In consecinta, au ramas nevandute 110,6 mln actiuni cu valoare nominala de 510 mln lei. Au ramas neprivatizate i 146 de intreprinderi sau 6,1% din cele destinate privatizarii contra B.P. Legile despre bugetul de stat din anii 1995 i 1996 prevedeau sa se obtina din privatizarea contra mijloace baneti, respectiv, 100 i 85 mln lei. Efectiv sa obtinut, respectiv, 22 $i 64 mln lei (sau 22% i 75%). Drept surse ale acestor venituri a servit vanzarea a: 82 de complexe patrimoniale unice (C.P.U.) din cele 190 expuse (24,3 mln lei); 25 constructii nefinalizate din cele 42 expuse (2,3 mln lei); 19 incaperi nelocuibile arendate (1,9 mln lei); activelor intreprinderilor insolvabile supuse lichidarii, incluse In Program (3,5 mln lei); 16,5 mii de loturi dinintovarairile pomicole dinnumarul lor total de 115385 (14,3%) (8,4 mln lei). De asemenea a fost confirmata valoarea patrimoniului statului in 4 band comerciale i vanzarea acestuia in 3 din ele (19,7 mln lei). Celelalte 50,2 mln lei au fost obtinute din vanzarea pachetelor de actiuni ale 41 S.A., privatizarii spatiului locativ i a unor obiecte conform proiectelor individuate. Au fost privatizate 115894 locuinte de stat (90046 in 1995 i 25848 in 1996) sau aproape 47% din totalul lor de circa 247000. Catre 1.01. 1997 erau privatizate 204 mii locuinte sau 83% din fondul locuintelor de stat de atunci. Astfel a fost creata masa critica de locuinte private pentru lansarea pietei bunurilor imobiliare. Gratuit fusese privatizate 106,8 mii locuinte (52,3%), contra mijloace bane^ti 13,7 mii (6,7%) i contra B. P. 83,5 mii (41,0%). La acel moment peste 816 mii de cetateni devenisera proprietari ai apartamentelor. In 1996 au fost inregistrate primele 80 de Asociatii de proprietari de locuinte privatizate, fapt ce marcheaza inceputul etapei post-privatizare in acest

82

domeniu. Eficienta activitatii de proprietar a acestor asociatii, consideram, va create incepand cu aplicarea Legii condominiului in fondul locativ, care a intrat in vigoare din 19 octombrie 2000. In pofida eforturilor depuse, privatizarea contra mijloace bane$ti, in cadrul Programului 1995-1996, a decurs anevoios. Cauzele principale: solvabilitatea mica a populatiei ?i a agentilor economici, preUil initial exagerat de mare al obiectelor, starea economico-financiara deplorabila a obiectelor destinate

83

privatizarii, inclusiv datoriile lor enorme, etc. Oricum, privatizarea In masa a fost finalizata In termene restranse i In conditii de transparenta, atingand obiectivele sale principale: din 3,5 mln de titluri ale B. P., 3,1 mln au participat la privatizare. Lor li s-a transmis un patrimoniu de stat In valoare de 2,7 mlrd lei (la preturile de la 1.01.1994); au fost organizate 15 licitatii republicane cu subscriere la actiuni, 98 licitatii cu strigare i 11 concursuri publice, fund privatizate integral sau partial 2235 Intreprinderi contra B.P., 82 intreprinderi i 25 constructii nefinalizate contra mijloace bane$ti; in paralel a demarat privatizarea contra mijloace baneti, ceea ce a adus In buget, In 1995-1996, 86 mln lei, plus 2,6 mln lei in 1996 sub forma de impozit pe imobil In urma privatizarii locuintelor; au fost privatizate 74% din totalul Intreprinderilor, inclusiv 93% din Intreprinderile de prelucrare a materiei prime agricole, 82% din industria uoara, 95% din comert i deservirea sociala; 985,7 mii cetateni au primit titluri de confirmare a dreptului de proprietate asupra cotei echivalente de teren agricol (1954,0 mii ha), dintre care 69,5 mii cetateni au obtinut cotele de teren in natura. In calitate de loturi de pe langa casa au fost distribuite 344,2 mii ha; sectorul privat In economie a devenit preponderent: 60% din productia industrials, 70% din comertul In detail i deservirea sociala, 44% din volumul lucrarilor in constructii i transport. De?i legalitatea privatizarii s-a aflat sub tin control permanent, totui s-au comis serie de erori, incorectitudini la aprecierea valorii patrimoniului de stat i includerea lui in capitalul statutar, la calcularea produsului de arenda, la participarea persoanelor la subscrierea Inchisa. Unele F. I. $i C. F. au Incalcat legislatia, au avut loc multiple cazuri de privatizare ilicita $. a. Totalurile privatizarii in masa, masurile de perfectionare a procesului au fost indicate, in particular, In Hotararea Guvemului Republicii Moldova nr. 305 din 10 iunie 1996 Privind totalurile privatizarii contra bonuri patrimoniale i sarcinile etapei postprivatizationale i Hotararea Parlamentului Republicii Moldova nr. 1104-XIII din 19 februarie 1997 Privind rezultatele realizarii Programului de stat de privatizare pentru anii 1995-1996. In primul document s-a constatat ca privatizarea in masa s-a efectuat in termene restranse i In conditiile stabilite de legislatie, realizandu-?i sarcinile primordiale: cre^terea ponderii sectorului privat in economie, formarea paturii de proprietari (actionari), asigurarea egalitatii in drepturi a cetatenilor in cadrul

privatizarii contra . P. S-au creat premise pentru dezvoltarea pietei hartiilor de valoare i a celei imobiliare, restructurarea intreprinderilor privatizate i constituirea mecanismelor de administrare corporativa. Un rol important in procesul de privatizare au avut F.I.P. i C.F., prin intermediul carora au fost investite 65% din B.P. distribuite $i s-a privatizat patrimoniu in valoare de 1,214 mlrd. lei. Procesul de privatizare a derulat, totui, cu anumite dificultati. Completarea titlurilor de proprietate i reorganizarea intreprinderilor in S.A. , s-a tergiversat prea mult, privatizarea intreprinderilor mici a inceput cu intarziere, iar parte din actiunile scoase la licitatiile republicane au ramas nevandute. Anumite incalcari ale legislatiei au comis F.I.P. $i C.F. Dupa privatizarea In masa sarcini prioritare devin restructurarea Intreprinderilor privatizate i dezvoltarea pietei de valori i a celei imobiliare, privatizarea obiectelor conform unor proiecte individuale, atragerea investitorilor strategici $i instituirea proprietatii municipale. In vederea realizarii acestor sarcini In Hotarare sunt stipulate actiuni concrete organizatorice i de alte genuri, dintre care am mentiona: pregatirea pentru vanzare a terenurilor aferente; privatizarea obiectelor din fondul imobiliar nelocuibil, arendate pana la 1.01.1995; perfectionarea mecanismelor de privatizare contra numerar, de atragere a investitorilor strategici la privatizarea i restructurarea intreprinderilor i de dezvoltare a pietei de valori i a celei imobiliare; crearea sistemului de evidenta, micare, utilizare a patrimoniului de stat i de transmitere a lui in proprietate municipals; legalizarea celei de a doua emisii de actiuni de catre F.I.P; desemnarea registratorilor independent i numirea reprezentantilor i mandatanlor statului in societatile economice; aprobarea de catre Guvern a modului de dispunere i (sau) comercializare a actiunilor intreprinderilor nesubscrise in cadrul licitatiilor contra B. P.; acordarea de ajutor Intreprinderilor privatizate la adoptarea programelor de activitate, proiectelor de restructurare i de atragere a investitiilor, etc. In al doilea document - hotararea Parlamentului, In particular, se mentioneaza ca Programul de privatizare pentru anii 1995-1996 nu a fost indeplinit integral, iar in procesul realizarii lui s-au comis erori i incalcari ale legislatiei: 146 de Intreprinderi nu au fost privatizate; produsul de arenda , in majoritatea cazurilor, a fost supraevaluat; valoarea caminelor i a altor obiecte de menire sociala a fost inclusa nefondat in capitalul social al unor intreprinderi privatizate; privatizarea contra mijloace baneti s-a e'fectuat sub nivelul

85

preconizat; vanzarea incaperilor arendate din fondul de imobile nelocuibile a

84

Inceput cu intarziere, iar cea a terenurilor aferente obiectelor privatizate practic nici nu a Inceput; modul dispunerii de actiunile statului cu valoarea de 510 mln. lei, nesolicitate contra B. P., nu a fost definitivat; investitorii strategici practic nu au fost atrai In procesul de privatizare; Incheierea emisiei a doua de actiuni a F.I.P. i eliberarea extraselor din registrele actionarilor au fost taraganate; unele F.I.P. i C.F. au comis incalcari In procesul de participare la privatizare. In scopul sumarii lacunelor mentionate Parlamentul a desemnat anumite solutii i sarcini: stabilirea unor mecanisme de decizie privind actiunile nesolicitate ale statului contra B.P., inclusiv vanzarea lor preponderenta la Bursa de Valori a Moldovei (BVM); luarea masurilor de rigoare pentru depistarea ?i cercetarea cazurilor de privatizare ilicita, pentru restituirea catre stat a bunurilor insu$ite In acest mod i pentru tragerea la raspundere a persoanelor vinovate, etc. Din cele expuse s-ar putea formula, suplimentar, anumite invataminte i concluzii de prima importanta. Finalizarea privatizarii in masa a contribuit considerabil la atingerea scopului strategic al reformei economice i sociale in republica: modificarea radicala a relatiilor de proprietate i a structurii economiei nationale cu participarea nemijlocita a majoritatii populatiei prin intermediul unor mecansme transparente i accesibile. Privatizarea s-a efectuat avand ca principiu prioritar protectia sociala a populatiei, principiu inadmisibil a fi neglijat In cazul Republicii Moldova. Forma preponderenta oiganizatorico-juridica a agentilor economici din tara a devenit S. A., care favorizeaza implementarea managementului performant i a unui mecanism mai eficient de gestionare corporativa a noilor agenti economici. In procesul privatizarii In masa s-a format infrastructura pietei capitalului (Bursa de Valori a Moldovei (BVM), F. I. P. i C. F., registratori independenti) i s-a modificat esential structura ei. Pe langa segmentul imprumuturilor

bancare, existent anterior, pe aceasta piata s-a format i segmentul hartiilor de valoare (76,3%), mai mult de 90% din care le constituiau actiunile obiectelor privatizate. In consecinta, s-au creat conditii pentru trecerea la actiunile postprivatizationale: asanarea financiara a intreprinderilor, implementarea marketingului i managementului performante, a evidentei contabile i analizei financiare modeme, a noilor structuri de productie orientate spre consumator. Din motive subiective i obiective, au fost comise destule lacune, gre?eli i incalcari ale legislatiei, unele din ele serioase. Insa caracterul lor nu a fost de ordin strategic i nu pot pune la mdoiala legalitatea In ansamblu a privatizarii i nu pot servi ca motiv pentru revizuirea radicala a procesului. Altceva e ca realizarea Programului de privatizare a decurs in conditii com plicate i a generat serie de probleme, dintre care le-am mentiona pe urmatoarele: penuria de mijloace financiare nu a permis efectuarea studiilor de marketing i promovare, necesare pentru atragerea investitorilor strategici; contrapunerea intereselor a stopat demararea vanzarii terenurilor aferente intreprinderilor privatizate; majorarea nejustificata a valorii produsului de arenda; tentativa de a solutiona sarcina tactica curenta, completarea bugetului folosind obtinute din privatizare (dilema buget-investitii) contravine intereselor strategice: atragerea investitiilor, restructurarea intreprinderilor i relansarea pe aceasta baza a economiei nationale, etc. Legea cu privire la Programul de privatizare pentru anii 1997-1998 a fost adoptata la 25.06.1997 $i a intrat in vigoare la 11.09.1997. Scopurile principale ale Programului sunt: finalizarea privatizarii patrimoniului public, in principiu, priori tar contra mijloace baneti; restructurarea intreprinderilor privatizate; redresarea economiei $i inbunatatirea conditiilor de trai ale populatiei; modificarea rolului statului in corespundere cu cerintele economiei de piata; reducerea cheltuielilor statului pentru gestionarea economiei $i incetarea treptata a subventionarii intreprinderilor nerentabile. Programul i$i propunea urmatoarele obiective: privatizarea unor noi categorii de bunuri; deschiderea domeniilor de infrastructura spre competitia de piata, crearea cadrului legislativ i institutional pentru ca statul sa-i exercite in aceste domenii functiile sale reglatoare;

87

atragerea $i incurajarea participarii investitorilor strategici la privatizarea ?i restructurarea intreprinderilor; atragerea cetatenilor Republicii Moldova la privatizare pin oferte publice, inclusiv prin vanzarea de actiuni la BVM cu antrenarea brokerilor (dealerilor); utilizarea metodelor de marketing bazate pe concurenta, transparenta, informarea larga a investitorilor potentiali ?i a publicului privind obiectele i rezultatele privatizarii; folosirea mecanismelor de restructurare i sustinere financiara a intreprinderilor privatizate in vederea accelerarii redresarii acestora; dezvoltarea pietei de capital prin vanzarea de actiuni ale statului la BVM; dezvoltarea pietei imobiliare - cladiri, constructii $i terenuri; dezvoltarea cadrului legislativ $i institutional pentru apararea drepturilor i intereselor legitime ale noilor proprietari;

86

perfectionarea sistemului de administrare a patrimoniului public; vanzarea actiunilor nesolicitate anterior contra B. P. Particularitatile privatizarii in cadrul Programului erau definite conceptual prin: trecerea de la privatizarea in masa contra B. P. la privatizarea contra mijloace baneti, alte modalitati i mecanisme; aplicarea unor noi modalitati i forme de privatizare (oferte publice, negocieri directe, concursuri investitionale i comerciale, licitatii prin gajare, etc.); antrenarea unor firme cu experienta in elaborarea proiectelor complexe de privatizare i restructurizare a intreprinderilor, capabile sa atraga investitorii strategici, etc. Programul pentru anii 1997-1998 prevedea privatizarea a 712 obiecte (efectiv au fost privatizate 160 de obiecte 22%), care au fost incluse in 3 anexe-Liste: In anexa nr. 1 Lista Intreprinderilor ce se privatizeaza conform unor proiecte tip au fost incluse 554 Intreprinderi de stat i S.A., dintre care au fost privatizate 148 de obiecte (27%); In anexa nr. 2 Lista intreprinderilor care se privatizeaza pe baza unor proiecte individuale aprobate de Parlament au fost incluse 28 intreprinderi de stat i

S.A., dintre care au fost privatizate 2 obiecte (7%); In anexa nr. 3 Lista obiectelor nefinalizate supuse privatizarii cuprindea 130 constructii nefinalizate, dintre care au fost privatizate 10 (8%). In 1997-1998 la BVM au fost expuse de multiple ori actiunile statului din 797 S.A., dintre care au fost vandute actiuni din 306 S. A. in valoare de 7,6 mln lei, pretul mediu de piata constituind 36,3% fata de pretul mediu nominal. In total au fost organizate 245 licitatii cu strigare i 128 licitatii cu reducere, la care au fost expuse in total 2202 obiecte, multe din ele de multiple ori. Au fost privatizate 238 obiecte In suma de 52,41 mln lei. Pentru constructiile nefinalizate au fost organizate 35 de licitatii, expuse 167 de obiecte (unele de mai multe ori), vandute 10 obiecte la un pret de 1,062 mln lei. Au fost privatizate 541 obiecte arendate la un pret de 61,82 mln lei. In 1997-1998 au fost privatizate 22100 apartamente, obtinandu-se 5,161 mln lei. De la inceputul procesului de privatizare pana la 31.01.1998 au fost privatizate 225600 locuinte sau 89,4% i varsate In bugetele locale 15,9 mln lei. La 17 concursuri investitionale $i comerciale au fost expuse 100 obiecte. Sau vandut actiunile statului in 16 intreprinderi i un complex patrimonial unic in suma totala de peste 47,7 mln lei. In 1998 obligatiunile investitionale din partea cumparatorilor au constituit 79,0 mln lei R.M., 53,2 mln dolari SUA i 82,0 mln marci germane, investitiile efective constituind, respectiv, 5,03 (6,4%), 4,311 (8,1%) ?i 1,269 (4,5%) milioane. In 1997-1998 majoritatea intreprinderilor privatizate i-au procurat 718 terenuri aferente cu suprafata totala de 122 ha la un cost de 16,88 mln lei. De asemenea au fost cumparate 33,2 mii loturi pomicole. In ansamblu, In rezultatul privatizarii in 1997 au fost obtinute 77 mln lei, in 1998 - 121 mln lei, ceea ce constituie, respectiv, 88,4% i 99,2%, in raport cu sumele prevazute de bugetele de stat pentru anii respectivi. in temeiul art. 76 al Legii cu privire la programul de privatizare pentru anii 1997-1998, Guvemul, prin hotararea sa nr. 343 din 31.03.1998, a aprobat Regulamentul Fondului pentru pregatirea de privatizare i privatizarea patrimoniului public. Fondul a fost creat din contul unei cote de pana la 10% din mijloacele baneti obtinute din vanzarea acestui patrimoniu i a contribuit la inviorarea procesului de privatizare. Estimarea realizarii Programului de privatizare pentru anii 1997-1998 a primei etape a privatizarii cu preponderenta contra mijloace bane$ti permite sa tragem anumite concluzii de ordin general.

89

Privatizarea in cadrul Programului mentionat a contribuit la perfectionarea relatiilor de proprietate i structurii economiei nationale. Mecanismele transparente i accesibile pentru potential cumparatori au stimulat, intr-o anumita masura, privatizarea. Din cauza ca Programul a demarat cu intarziere de peste 8 luni, iar situatia economica in republica era dificila i nefavorabila, precum i din cauza altori factori de ordin obiectiv sau subiectiv, Programul nu i-a realizat pe deplin scopul sau principal, in primul rand, nu a fost finalizata privatizarea patrimoniului public, prioritar contra mijloace bane$ti. in 1998 a inceput atragerea investitorilor straini in privatizarea intreprinderilor ?i a pachetelor de actiuni ale statului in intreprinderile de importanta majora pentru economia tarii. Au fost adoptate un ir de acte normative i intreprinse anumite actiuni in scopul efectuarii privatizarii in sectorul energetic, telecomunicatiilor, in ramura tutunaritului, insa, in scurt timp multe din aceste acte erau modificate sau abrogate, impunandu-se elaborarea i aprobarea unor noi documente respective, lucru ce s-a produs in urmatorii doi ani 1999-2000. Privatizarea contra mijloace baneti a creat conditii favorabile pentru activitatile postprivatizationale. Au fost create conditiile necesare pentru demararea privatizarii in masa a umtatilor agricole, improprietaririi reale a cetatenilor de la sate cu pamant ?i cota-valorica, inclusiv in cadrul programului Pamant, pentru formarea gospodariilor tarane?ti i a altor categorii de agenti economici noi la sate. Realizarea Programului de privatizare a decurs in condi(ii complicate, lucru ce a franat acest proces: instabilitatea politica, a cadrului legislativ $i normativ pentru reglementarea activitatilor economice a diminuat cu mult afluxul potential i efectiv de investitii straine in economia republicii, inclusiv in procesul de privatizare; situatia economico-financiara dificila a multor obiecte pasibile de privatizare, datoriile lor enorrne au continuat sa faca aceste obiecte neatractive pentru investitori; a continuat sa existe dilema nesolutionata definitiv buget-investitii; comercializarea, conform legii, de catre Inspectorate Fiscal a patrimoniului sechestrat, majorand oferta in raport cu cererea, a scazut interesul fata de obiectele expuse la privatizare i a micorat pretul acestora; piata rudimentara de capital autohton a impus crearea unui climat

investitional favorabil atragerii investitorilor straini, indeosebi al acelor strategici, in procesul de privatizare. Valoarea nereevaluata a patrimoniului ce a fost inclus in Program avea acoperire cu mijloace financiare autohtone disponibi-. le doar de 25%. Programul de privatizare pentru anii 1999-2000prezinta prin sine cafond varianta completata i modificata a Programului de privatizare pentru anii 1997-1998. Scopul Programului, obiectivele principale, particularitatile ?i modalitatile privatizarii au ramas aceleai ca $i in Programul de privatizare anterior. Principalele modificari vizeaza modalitatile de privatizare la pret simbolic de un leu, a intreprinderilor ce nu functioneaza i a constructiilor nefinalizate, a garajelor, a cotei statului din sistemul cooperatiei de consum, a patrimoniului statului din bancile comerciale, a terenurilor aferente, a pachetului de control mai mic de 25% de actiuni ce apartin statului. Programul de privatizare pentru anii 1999-2000 prevedea spre vanzare 1041 obiecte, care au fost incluse in 3 anexe, din care s-au cumparat 688 obiecte (66%). In anexa nr. 1 Lista Intreprinderilor care se privatizeaza conform unor proiecte tip au fost incluse 822 intreprinderi din care au fost privatizate 681 intreprinderi de stat i S. A. (83%). In anexa nr. 2 Lista Intreprinderilor care se privatizeaza pe baza unor proiecte individuale aprobate de Parlament au fost incluse 39 obiecte i privatizate doar 4 (10%): 3 In 1999 $i un obiect in 2000. In anexa nr. 3 Lista obiectelor nefinalizate supuse privatizarii au fost incluse 180 constructii nefinalizate, dintre care au fost privatizate 3, inclusiv un obiect la pret simbolic in anul 2000.

91

La cele 5 concursuri organizate pentru vinderea celor 181 obiecte la pret simbolic, a fost vanduta doar constructie nefinalizata. Ritmurile relativ lente ale privatizarii au fost cauzate de mai multi factori: situatia politica i economica nefavorabila investitiilor locale i straine; insuficienta de mijloace fmanciare la cumparatorii locali; surplusul ofertei fata de cerere pe pietile de valori mobiliare i imobiliare; mrautatirea situatiei economice la intreprinderile supuse privatizarii. In cadrul programului, la 318 licitatii cu strigare, au fost expuse 2233 de complexe patrimoniale unice (obiecte mici i mijlocii cu precadere din sfera comertului i deservirii sociale), fiind vandute 130 de obiecte (5,8% din cele expuse) la un pret total de 22,02 mln lei. Au fost vandute 3 din cele 180 de constructii nefinalizate la un pret total de 1,395 mln lei, inclusiv un obiect in anul 2000 la pret simbolic de 1 leu. A continuat comercializarea actiunilor statului care nu au fost vandute contra B.R Pana la finele anului 2000, prin intermediul BVM, au fost organizate 52 licitatii, la care au fost expuse actiunile statului din 1182 S.A., fiind vandute 250 de pachete de actiuni (21%) in suma de 58,02 mln lei. Aceste rezultate modeste au fost cauzate de neatractivitatea obiectelor expuse i lichiditatea redusa a actiunilor statului din aceste S. A. In anii 1999-2000 au fost selectate 149 obiecte pentru a fi expuse la concursurile intemationale i comerciale ca forma dintre cele mai adecvate i rezultative la faza curenta a privatizarii. In cadrul Programului de privatizare pentru anii 1999-2000 au fost organizate 45 concursuri investitionale, 25 concursuri comerciale $i 4 negocieri directe. In 2000 prin aceasta modalitate au fost expuse 281 obiecte, dintre care s-au vandut 68 obiecte (24%), obtinandu-se 424,7 mln lei i asigurandu-se obligatiuni investitionale in suma de 600 mln lei. In 1999 volumul investitiilor preconizate se cifra la 49,31 mln lei mold., 12,186 mln dolari SUA i 0,5 mln marci germane investitiile efective constituind, respectiv, 55,746 (113%), 3,874 (32%) i 2,253 (4,5 ori) milioane. Calculele arata ca obligatiunile investitionale se onoreaza neuniform, dar modalitatea ca atare are perspective Incurajatoare. DP monitorizeaza permanent indeplinirea obligatiunilor, conform contractelor incheiate, inclusiv prin comisia sa speciala. Plata pentru obiecte se efectueaza in intregime sau in rate. Aproape toti cumparatorii (94%) $i-au asumat obligatiunea de a stinge datoriile creditoare ale intreprinderilor respective, de a efectua investitii considerabile.

90

Din 73 intreprinderi privatizate prin intermediul concursurilor investitionale ?i negocierilordirecte, in 1998-1999 au fost preeonizate obligatiuni investitionale la 24 Intreprinderi, pentru celelalte Incepand cu anul 2000. Au fost elaborate i aprobate de Parlament proiectele individuale de privatizare pentru 12 intreprinderi din industria tutunului $i vinificatiei. A fost elaborat i prezentat Guvemului proiectul individual de privatizare a actiunilor statului in S.A. Moldovagaz. In baza proiectelor individuale au fost privatizate pachete de actiuni ale statului in urmatoarele S.A.: Votkinskii vinzavod (Federatia Rusa), TirexPetrol, RED Chisinau, RED Centru, $i RED Sud. Apropo, ultimele trei au adus in buget un venit de 264,5 mln lei. Concursurile investitionale pentru privatizarea societatilor economice CET1, CET-2, CET-Nord i a S. A. Termocom au fost declarate nule din lipsa ofertelor. Pentru asigurarea privatizarii patrimoniului public la pret simbolic Guvernul a aprobat Regulamentul respectiv (HG nr. 865 din 21.09.1999), iar prin hotararea nr. 171 din 24.02.2000 a aprobat lista de 59 de obiecte (5 S.A. falimentare ?i 54 constructii nefinalizate), ce urmeaza sa fie privatizate la pret simbolic. In cadrul Programului de privatizare 1999-2000 au fost vandute 787 de Incaperi ale fondului nelocuibil date In arenda, In suma totala de 61,4 mln lei. Au fost privatizate 10800 de apartamente, obtinandu-se 12,55 mln lei. conform anexei nr. 2 a Programului. Insa la finele anului 2000 erau inregistrate doar 549 de Asociatii de proprietari ai locuintelor privatizate. Privatizarea a 1668 de terenuri aferente intreprinderilor privatizate, supuse privatizarii sau private, cu suprafata totala de 829 ha, a generat 36,6 mln lei venit. Insa ritmul privatizarii terenurilor aferente este nesatisfacator. Plata pentru Incaperi, utilaje i alte fonduri fixe din patrimoniul public, date In arenda, s-a cifrat, sumar In doi ani, la 71,4 mln lei. Catre finele anului 2000 a expirat termenul realizarii Programului National Pamant", in cadrul caruia primariile $i intreprinderile au distribuit in natura pamant i partea activa a patrimoniului gospodariilor. Liderii asociatii lor gospodariilor taraneti au inregistrat 3844 intreprinderi agricole private, iar numarul gospodariilor taraneti inregistrate a constituit 202000. Au primit documentele de autentificare a proprietatii private asupra cotelor de pamant 503 mii persoane (80% din numarul celor ce au depus cereri), suprafata terenurilor atribuite a constituit circa 702 mii ha. De la inceputul procesului de privatizare, peste 449

93

mii persoane, posesori de titluri de detinator de teren, au transmis In folosinta altor persoane fizice i juridice circa 741 mii ha. Politica (pozitia) strategica ezitanta a Moldovei privind fabricile de vin de peste hotare, precum i anumite imprejurari obiective, au condus la faptul ca majoritatea acestora sunt In proces de izolare sau falimentare din cauza datoriilor fata de buget $i fondurile statale. Majoritatea fabricilorde vin din Federatia Rusa au fost expuse spre vanzare, conform proiectelor individuale, de multiple ori, insa din 10 intreprinderi au fost vandute doar 3. Modalitatile de privatizare a acestor Intreprinderi, conform proiectelor individuale respective, adoptate de Parlamentul Republicii Moldova, sunt In mare parte similare, dar exista i particularitati, in functie de caz. Ca regula, aceste fabrici sunt S.A. cu 100% capital al Republicii Moldova. Fondator i actionar al S.A. este Republica Moldova (unic fondator i actionar) sau R.M. i administratia regiunii ruse respective. parte din actiuni sunt transmise regiunii respective in contul achitarii datoriei S.A. alta parte din actiuni ramane proprietatea Republicii Moldova reprezentata de DP, actiuni ce sunt propuse pentru concurs investitional sau comercial, cu participarea doar a intreprinderilor vini- cole ale Republicii Moldova. Aceasta conditie este frana principala In privatizarea fabricilor de vinificatie. Propunerile inaintate de DP, ca la procurarea actiunilor statului din aceste S. A. sa participe toti doritorii, inclusiv agentii economici din Rusia, pana in prezent nu au fost adoptate de Parlament. In scopul deblocarii procesului de recunoatere a drepturilor de proprietate a R.M. asupra patrimoniului sau amplasat pe teritoriul Ukrainei, prin negocieri cu partea ukraineana a fost elaborat un Protocol interguvemamental special pentru modificarea Acordului respectiv din 11.08.1994 In aceasta problema. Acest protocol a fost ratificat de catre Parlamentul R.M. prin hotararea nr. 434XIV din 10.06.1999. Problema patrimoniului R.M. amplasat pe teritoriul Ukrainei a fost solutionata sub aspect juridic prin incheierea unui acord bilateral special in vara anului 2001. Realizarea Programului de privatizare pentru anii 1999-2000, ca fi in cazul Programelor anterioare, a decurs in conditii complicate, a generat $i a depistat un fir de probleme ce aufranat acest proces. Cele maifrecvente pmbleme aufost urmatoarele: Tergiversarea sau stoparea prezentarii de catre intreprinderi a documentelor pentru privatizare, sustinerea acestor actiuni din partea unor ministere de ramura i primarii, precum i lipsa cadrului legislativ adecvat pentru tragerea la raspundere a celor vinovati. Transmiterea terenurilor aferente intreprinderilor privatizate In arenda nu proprietarului, ci diferitor structuri comerciale. Atractivitatea redusa a obiectelor propuse privatizarii: starea lor economico-financiara deplorabila, agravata de datoriile lor debitoare enorme i, ca regula, neintemeiate.

94

Practica utilizarii mijloacelor obtinute din privatizare preponderent pentru completarea bugetului, dar nu pentru investitii eficiente. In procesul concurentei pretul actiunilor de pe piata privata de capital este mai mic decat cel de pe piata privatizarii, ceea ce genereaza preferinta (fireasca pentru economia de piata) de a procura actiuni de pe primul tip de piata. Profesionalismul insuficient al investitorilor locali conditioneaza calitate joasa a ofertelor investitionale propuse de ei, cauza ce face ca multe din ele sa fie respinse. Intreprinderile din R. M. dispun de un volum de mijloace absolut insuficient pentru a participa la privatizare sau pentru a investi. Contributia bancilor straine sau locale in solutionarea problemei in cauza este insuficienta. Pentru a facilita i accelera privatizarea intreprinderilor este absolut necesara restructurarea i reealonarea datoriilor acestora, precum i anularea unor datorii istorice fata de bugetul public pana la oferta de privatizare. Aceasta ar suscita interesul investitorilor de a participa la privatizare. Legislatia confuza, incertitudineapracticii judiciare, tergiversarea deciziilor de privatizare resping investitorii. Ritmurile lente ale procesului efectiv de privatizare, e$ecurile Programelor anterioare de privatizare au conditional adoptarea unui nou Program de privatizare (al cincilea)pentru anii 2001-2002. Concentrarea tuturor eforturilor pentru realizarea lui deplina e conditie indispensabila definitivarii bazei economice pentru constituirea i functionarea unei autentice economii de piata in Republica Moldova.3.2. Privatizarea in agricultura

Tranzitia de la economia totalitara, planificata la economia de piata nu este un scop in sine, ci are mai multe aspecte, inclusiv prevede folosirea rationala a resurselor, sporirea eficientei productiei intru-un sens larg al cuvantului. Dezvoltarea durabila are in vedere nu numai creterea eficientei economice, dar $i a eficientei ecologice $i eficientei sociale. In sistemul totalitar predomina proprietatea de stat, pamantul era considerat resursa naturala fara valoare $i fara pret, i nu gasea reflectare In costul productiei, ceea ce a condus la utilizarea lui irationala, la degradarea solurilor, la mari pierderi pentru economie. Conform unor date tiintifice In ultimii 30-35 de ani au fost

95

scoase din circuitul agricol 205 mii ha de terenuri cu soluri fertile i luate in cultura 133 mii de terenuri putin productive $i degradate. Terenurile erodate constituie 1205 mii ha - 80% din toate terenurile arabile. In consecinta fertilitatea solurilor a scazut cu 40-60%, cauzand pierderi de 450-500 mii de dolari anual. Lasa de dorit i utilizarea altor resurse. Econoinia de piata se bazeaza pe doua axiome economice fundamentale: 1. nevoile societatii sunt nelimitate ca numar; 2. resursele societatii pentru producerea marfurilor i serviciilor necesare sunt limitate sau tot mai rare. Deci, societatea este obligata sa-i aleaga calea pe care sa mearga ca sa utilizeze cat mai putine resurse $i sa satisfaca cat mai multe nevoi, adica sa foloseasca mai rational i mai eficient resursele disponibile. Realizarea cu succes a acestor posibilitati cere privatizarea proprietatii de stat i dezvoltarea economiei preponderent pe baza proprietatii private. Aceasta cerinta ce i-a gasit reflectare in legea suprema a societatii $i a statului i anume in Constitutia Republicii Moldova care stipuleaza: Economia Republicii Moldova este economie de piata, de orientare sociala, bazata pe proprietatea pri vata $i pe proprietatea publica, antrenate in concurenta libera. Acest postulat presupune dezvoltarea unui sistem intreg de piete cu mai multe segmente: piata bunurilor i serviciilor; piata factorilor de productie; piata monetara, fmanciara, etc. La randul ei piata factorilor de productie cuprinde piata resurselor natura- le, piata capitalului, piata fortei de munca. Piata poate sa-?i indeplineasca functiile sale numai in cazul cand agentii economici dispun de dreptul la autonomia de decizie in alocarea i utilizarea resurselor, precum $i in valorificarea rezultatelor activitatilor economice in conditiile proprietatii private, inclusiv i asupra pamantului. In aceste procese se implica ?i statul, preponderent prin metode economice i de drept. Privatizarea terenurilor agricole in Moldova cuprinde doua etape: prima, sub numirea de mica privatizare in care locuitorilor de la sate li sau distribuit terenuri auxiliare de cate 0,3 ha pentru familie de pana la 3 membri $i cate 0,1 ha suplimentar pentru fiecare persoana din familiile mai mari de 3 membri. A doua etapa, numita marea privatizare sau privatizarea in masa, in care au fost determinate persoanele cu dreptul de a obtine cota valorica din patrimoniul colhozurilor i gospodariilor agricole de stat. La 1 ianuarie 2000 au depus cereri i au primit sectoare de pamant in proprietate privata 429 mii de persoane. Suprafata terenurilor agricole atribuite in contul cotelor de teren echivalent de la inceputul privatizarii constituie circa 590,8 mii ha. Suprafata medie a terenurilor agricole in folosinta gospodariilor taraneti (de fermier) constituie 1,38 ha la persoana. In plus, aceste suprafete sunt divizate in cateva parcele.

96

Daca In trecut avea loc procesul exagerat al concentrarii productiei, a$a numita gigantomanie, in prezent ne aflam la cealalta extrema - reducerea brusca a concentrarii suprafetelor i productiei agricole. Suprafata medie pe republica a terenurilor atribuite unei gospodarii taraneti (de fermier) In contul cotelor de teren echivalent constituie 2,1 ha, din care 1,7 ha - teren arabil, 0,20 ha - vii, 0,2 ha - livezi. La 1 ianuarie 2000 functionau urmatoarele formatiuni: societati pe actiuni 209, societati cu raspundere limitata - 427, cooperative de productie - 389, asociatii de gospodarii taraneti -212, gospodarii taraneti (de fermier) 131.615. In proprietatea privata se aflau 82,4% din suprafata agricola, 91,7% din terenul arabil, restul 17,6 i 6,3% in proprietate publica. Terenurile arabile s-au repartizat in 3-4 locuri. In cazul livezilor de specii diferite de pomi fructiferi s-au repartizat cate 2-3 parcele. Numarul parcelelor pentru familie depinde i de marimea ei, deoarece pentru fiecare adult se repartizeaza loturi aparte. In consecinta unei familii ii pot reveni de la patru (una pe langa casa, una de teren arabil, alta de livada i a patra de vie) pana la 8-9 loturi sau parcele ( parcela in spatiul intravilan, daca lotul de pe langa casa era mai mic decat norma prevazuta de mica privatizare, $i corespunzator ase parcele daca familia este creata din 2 membri adulti; suplimentar un numar de parcele de livada, repartizate pe specii i vie). Acest fapt incomodeaza, Ingreuiaza prelucrarea i utilizarea rationala a pamantului, conduce la sporirea costului productiei. Gospodariile tarane?ti actuale, ocupa dupa numarul lor, pondere predominanta in numarul total al agentilor-economici, insa ele prezinta doar 7% din fondul funciar al republicii. Gospodariile tarane^ti nu sunt gospodarii marfare. Ele comercializeaza circa 15-20% din productie. Circa 20% din venituri provin din afara gospodariei. In gospodariile taraneti nivelul de viata este foarte scazut. Consideram ca in conditiile actuale ale republicii gospodaria taraneasca nu prezinta activitate libera de antreprenor. Antreprenorul este persoana cu studii speciale, intelectual cu calitati innascute. Nu este Tntamplator faptul ca doar 7 8 % dintre taranii improprietariti din republica doresc sa devina adevarati fermieri. Gospodariile taraneti din republica obtin productie, insuficienta chiar pentru membrii familiei. Un producator agricol autohton produce hrana pentru trei persoane, pe cand un fermier american, produce pentru 75 de persoane. Practica mondiala dovedete cu prisosinta ca gospodariile mici au eficienta mult mai scazuta fata de cele mari. Fermele mici, de obicei, due activitate dubla agricola $i neagricola; ele produc productie mai mult pentru autoconsum i aceasta fiind insuficienta pentru necesitatile proprii. Astfel de proprietari sunt numiti salariati cu lot de

97

pamant, sau agricultori cu timp partial de lucru, precum i agricultori de sambata i duminica. Fermele mici in diferite tari ale lumii sunt numite metaforic ferme de amatori, neviabile, extenuate, marginale, nerentabile, iar In Japonia - saracie mecanizata. Gospodaria taraneasca (de fermier) nu corespunde cerintelor actuale de eficienta $i modernitate. Se considera, ca gospodarie de fermier trebuie sa asigure tuturor membrilor ocupare integrala i un venit individual, care sa corespunda salariilor muncitorilor din alte ramuri ale economiei. Conform altor surse ferma contemporana de perspective se considera aceea, care aplica metodele tiintifice i principala sursa de venit este productia proprie realizata pe piata, vandabila In proportie de 90-100%. Sunt cotate ca fiind mari acele Intreprinderi care dispun de suprafete de teren agricol de peste 100 ha, fie cu peste 100 de vite mari comute; 60 de vaci de lapte; 100 de scroafe; 50 mii de gaini pentru Ingraat, sau 10 mii de gaini ouatoare. Prin urmare, in procesul privatizarii, punerii in practica a cerintelor economiei de piata trebuie sa tinem cont de experienta altor tari, in special a celor din Comunitatea Europeana. Realizand in practica privatizarea $i improprietarirea taranilorne confruntam cu doi factori, care contravin din punct de vedere economic i juridic: In primul rand In urma privatizarii se reduc suprafetele ce revin unui proprietar, fapt ce conduce la reducerea productiei. In al doilea rand, este vorba de faptul ca pentru sporirea eficientei se folosesc diferite forme pe actiuni, forme in care proprietarul ii pierde independenta sau parte din drepturi. Se cere un demers care presupune nu numai concentrarea productiei, dar i pastrarea proprietarului. Unui asemenea demers li corespunde gospodaria taraneasca de dimensiuni mai mari, obtinuta prin cumpararea sau arendarea pamantului; asociatia de fermieri, cooperativa agricola, gospodaria colectiva cu proprietate in diviziune. discutie speciala necesita proprietatea colectiva in diviziune i proprietatea colectiva comuna. In primul caz proprietarul poate obtine cota parte la ie$irea lui din gospodarie, avand dreptul sa vanda pamantul, sa-1 transmita prin mo^tenire sau sa-1 doneze. In schimb, in cazul proprietatii colective comune taranul este

96

lipsit de aceste drepturi. Astfel, se pastreaza practic situatia din fostele colhozuri in care bunurile apartineau tuturor, dar in realitate - nimanui. Din acest punct de vedere nu putem fi de acord cu tipurile de proprietate incluse in

Legea cu privire la proprietate i anume cu proprietate colectiva, inclusiv colhoznica. Societatile pe actiuni sunt i ele mai putin indicate la etapa actuala din cauza numarului mic de actiuni, care ii revin unei persoane, nivelului scazut de pregatire economica $i de drept a actionarilor, pietei nedezvoltate a valorilor mobiliare i dezechilibrului economiei. In asemenea cazuri actiunile se devalorizeaza, devenind nite hartii obinuite, iar purtatorii acestora pot fi numiti proprietari de papura, lipsiti de bunurile reale i de drepturile de posesie, de folosinta i

fadministrare prevazute de lege. In multe tari se iau masuri de asanare a fermelor, gospodariilor acordandu-se diferite ajutoare. Subventiile date de stat constituie in cadrul veniturilor fermierilor: : in SUA - 30%, Canada - 45%, Suedia - 59%, Elvetia - 80%. Datorita masurilor luate de fiecare stat, de politica funciara, marimea fermelor difera mult: In tarile din Comunitatea Economica Europeana - de la 9,4 ha in Italia, pana la 109 ha in Anglia, iar in Canada suprafata medie constituie 270 ha. In urma privatizarii In sectorul de stat au ramas doar 11 % din terenuri. Cu toate acestea republica nu i-a atins scopurile preconizate, deoarece privatizarea nu Inseamna atat repartizarea i transferarea pamantului ?i altor bunuri In sectorul particular, cat sporirea eficientei, utilizarii resurselor datorita caracterului individual al oamenilor, interesului personal i liberei initiative. Cnteriul oportunitatii reformei agrare este dezvoltarea economica a tarii, sporirea eficientei economice i ridicarea nivelului de viata a populatiei. Daca pomim de la acest criteriu, putem constata ca agricultura in ultimii ani este in descre^tere, consumul de alimente pe cap de locuitor a scazut catastrofal, salariile reprezinta circa 50% din costul coului de consum, salariile lucratorilor din agricultura fiind i mai scazute $i platite cu mari intarzieri. |;

j

84........................................86 86........................................88 90........................................93 96........................................98 99.......................................102 ........................................106preturilor care acum sunt in defavoarea agriculturii formand foarfece de

99

preturi. Nu functioneaza la nivelul necesar sau lipsesc bursele.de marfuri, piata productiei tehnico-^tiintifica i a serviciilor, piata muncii, a capitalului i a hartiilor de valoare. Trebuie sa ne acomodam la cerintele noi, sa ne schimbam mentalitatea, sa trecem treptat de la economia centralizata la economia de piata cu consecintele ei favorabile. Pentru a iei din situatia de criza, e necesar de a intreprinde urmatoarele masuri: Finalizarea procesului de privatizare in conformitate cu legislatia adoptata; Promovarea concentrarii productiei prin comasarea terenurilor din proprietate familiala, arenda, schimbul de terenuri, cumpararea i vanzarea terenurilor, prin cooperarea gospodariilor; Formarea unor intreprinderi cu destinatie speciala, pentru deservirea gospodariilor de productie (asigurarea cu seminte, material saditor, animale de prasila, deservirea veterinara, consultatie, etc.); Continuarea lucrarilor cu pnvire la formarea complexului agroindustrial - sectorului de producere a mijloacelor de productie, producerea materiei prime, prelucrare, depozitare, comercializare a productiei finite; Sustinerea initiativelor producatorilor agricoli in consolidarea gospodariilor de tip nou, in crearea conditiilor pentru cre^terea nivelului de viata, In exploatarea rationala a pamantului, in conditii de concurenta loiala, ridicarea nivelului lor profesional; Modificarea legislatiei in vigoare In scopul facilitarii privatizarii, inlesnirii obtinerii creditelor pentru producatori pentru procurarea tehnicii, sporirii productivitatii muncii, sporirii eficientei productiei complexului agroindustrial; Atragerea investitiilor In agricultura ?i In alte ramuri ale complexului agroindustrial, pentru a spori considerabil ponderea productiei prelucrate in volumul total al productiei obtinute; Crearea de intreprinderi integrate in scopul producerii productiei finite de calitate $i competitiva pentru export i pentru securitatea alimentara a populatiei republicii care se afla intr-o stare deplorabila.3.3. Structura patrimoniului public $i eficientizarea gestionarii lui

Necesitatea stringenta de a solutiona problemele privatizarii in masa a patrimoniului de stat i a constituirii sectorului privat a favorizat ignorarea sferei de gestionare eficienta a proprietatii publice. Luand in consideratie rolul important al statului in perioada de tranzitie la economia de piata, din momentul finalizarii privatizarii in masa, eficientizarea administrarii i utilizarii patrimoniului public (de stat $i local) al tarii capata cu totul alte dimensiuni. In pofida carentelor existente, cadrul normativ i principiile instituirii acestuia, este deja creat i permite: evidenta marimii, componentei (structurii), circulatiei i utilizarii patrimoniului public. Acest cadru include, in primul rand, Legea cadastrului bunurilor imobiliare (nr. 1543-XIII din 3.02.1998), Legea cu privire la registre (nr. 1320-XIII din 25.09.19987), Hotararea Guvemului Republicii Moldova (nr. 379 din 3.07.1996) Cu privire la organizarea evidentei proprietatii publice a Republicii Moldova, Hotararea Guvernului Republicii Moldova (nr. 1016 din 1.10.1998) pentru aprobarea Regulamentului cu privire la Registrul patrimoniului public, Hotararea Guvernului Republicii Moldova (nr. 638 din 7.07.1999) pentru aprobarea Regulamentului privind modul de evaluare a bunurilor imobiliare impozabile, Hotararea Guvernului Republicii Moldova (nr. 109 din 2.02.1999) Cu privire la reprezentarea statului in societatile economice in cuplu cu Regulamentul respectiv, Hotararea Guvemului Republicii Moldova (nr. 64 din 22.01.1998) Cu privire la transmiterea patrimoniului de stat in administrare fiduciara in cuplu cu Regulamentul respectiv, Hotararea Guvemului Republicii Moldova (nr. 347 din 31.03.1998) Cu privire la aprobarea Listei intreprinderilor, patrimoniul de stat al carora se transmite in administrare fiduciara, seturile de acte normative privind privatizarea, inclusiv vanzarea-cumpararea terenurilor, functionarea pietelor imobiliare, a spatiului locativ, a hartiilor de valoare, a altor genuri de obiecte, cu privire la arenda, gaj, firancize, etc. De$i se mai pastreaza anumite diflcultati de ordin obiectiv i subiectiv, exista posibilitati reale pentru evidenta i estimare fondate a patrimoniului public la scara locala (municipals) i nationals. Deci exista premise suficiente pentru gestionare (administrare) i utilizare eficienta a patrimoniului. Obiectul investigatiei noastre il constituie doar agentii economici, in gestiunea carora se afla proprietatea publica, societatile de actiuni (SA), societatile cu raspundere limitata (SRL), alte societati economice, In capitalul social al carora se contine proprietate publica, intreprinderile de stat i municipale, organizatiile bugetare. Toate categoriile de agenti economici enumerate aici prezinta, conform normelor in vigoare, formularul trimestrial nr. 2-pp Darea de seama privind marimea i circulatia proprietatii. Acest formular se prezinta, incepand cu trimestrul doi al anului 1996, de catre toti agentii economici din Republica Moldova, indiferent de forma organizatorico-

101

juridica i genul de activitate, care

99

dispun de proprietate publica. S-a stabilit ca aceti agenti economici trebuie sa prezinte directiilor oraeneti i judetene de finante bilantul intreprinderii numai dupa prezentarea formularului nr. 2-pp i a unui exemplar de bilant Departamentului Privatizarii (DP) (agentiilor lui teritoriale). DP este obligat sa acumuleze, sa generalizeze i sa prezinte trimestrial Guvemului Republicii Moldova informatia privind evidenta i circulatia proprietatii publice. In prealabil Ministerul Finantelor ?i Departamentul Statistica i Sociologie, in decurs de luna, trebuie sa verifice corectitudinea codificarii agentilor economici respectivi. Formularul nr. 2-pp prevede colectarea datelor pentru un numar destul de mare de indicatori: capitalul statutar, inclusiv cota statului i cota privata; actiuni emise (bucati, inclusiv ale statului ?i private); valoarea nominala a actiunilor statului, transmise in administrate fiduciara; valoarea activelor nete; active pe termen lung; valoarea de bilant a activelor nemateriale; active materiale in curs de executie; investitii pe termen lung in parti legate i nelegate; mijloace fixe (la valoarea initials. i cea reziduala), de productie i neproductive, ieite (inclusiv, trecute la pierderi, comercializate, trecute de la balanta la alta) i intrate; proprietate (depusa in gaj), transmisa in folosinta, in gestiune economica, luata in arenda, (data in arenda); piata de arenda; venit de la arenda. Valoarea indicatorilor din formularul 2-pp se indica la inceputul anului, la sfaritul perioadei gestionare i in perioada respectiva a anului trecut. Darea de seama se completeaza trimestrial in total cumulativ de catre toti agentii economici care poseda proprietate publica in baza actelor evidentei contabile ale intreprinderii (organizatiei). Consideram greita excluderea din varianta formularului 2-pp, utilizat in prezent, a indicelui Dividendele statului, el fiind unui din cei mai importanti, ce caracterizeaza eficienta utilizarii actiunilor de stat i calitatile lui de actionar. Tipurile principale de agenti economici care dispun de proprietate publica i care constituie obiectul prezentului studiu sunt societatile pe actiuni cu cota participatiei de statin capitalul statutar nu mai mica de 10%, intreprinderile de stat i organizatiile bugetare. Analiza i estimarea structurii i dinamicii proprietatii publice a Republicii Moldova se vor efectua pe Agentiile Teritoriale (AT) ale Departamentului Privatizarii (DP). Perioada de referinta constituie trei ani: 1.10.1997-1.10.2000. La inceputul perioadei examinate in cele 12 AT ale DP era dusa evidenta marimii valorii proprietatii publice a 3461 de agenti economici, inclusiv 1185 SA

(34% din total), 801 intreprinderi de stat (23%) i 1432 institutii bugetare (41 %). Cei mai multi agenti economici erau Inregistrati in AT Chisinau (965 sau 28% din total), Edinet (357 sau 10%), Orhei (356 sau 10%), Cahul (317 sau 9%), Soroca (281 sau 10%), Ungheni (259 sau 7%). Catre finele perioadei de referinta (1.10.2000) numarul total al agentilor economici s-a redus cu 9% (3171 agenti) i includea 727 S. A. (23% din total), 634 intreprinderi de stat (20%) ?i 1646 institutii bugetare (52%). AT Chisinau avea in componenta sa 731 de agenti economici (23% din total), Balti 341 (11%), Dubasari 283 (9%), Orhei 277 (9%), etc. Cea mai mare pondere au SA in AT Comrat (38%) i Balti (29%),in celelalte AT acest indiciu osciland intre 14% (Orhei) i 25% (Edinet). Ponderea intreprinderilor de stat in numarul total al agentilor economici pe AT este cea mai inalta in AT Chisinau (35%) i Comrat (22%), in celelalte AT acest indiciu osciland intre 11 % (Ungheni) i 18% (Balti i Dubasari). Ponderea institutiilor bugetare in numarul total al agentilor economici in 7 AT la 1. 10. 2000 era de peste 60% (Hanceti, Orhei, Edinet, Ungheni, Bender, Taraclia, Soroca). Valoarea totala a proprietatii publice a tuturor agentilor economici din componenta celor 12 AT la inceputul perioadei de referinta constituia mai mult de 34,8 mlrd. lei, reducandu-se catre 1.10. 2000 cu aproape 18% (28,5 mlrd. lei). La 1. 10. 1997 mai bine de jumatate din aceasta valoare (52,5%) revenea AT Chi?inau, 9,7% AT Orhei, 5,8% AT Cahul, 5,4% AT Balti, 5,3% AT Ungheni, celorlalte AT revenindu-le de la 0,77% (AT Taraclia) pana la 4,6% (AT Edinet), iar la 1.10.2000 AT Chi?inau ii revenea 64,1 % din acest patrimoniu, 10,0% AT Balti, 5,0% AT Edinet, 4,5% AT Dubasari, 3,8% AT Comrat, 3,4% AT Ungheni, etc. In ansamblu ponderea proprietatii publice a celor trei genuri de agenti economici pe fiecare din cele 12 AT este reflectata m tabelul 12. Dupa cum se observa din tabel, cea mai mare pondere in proprietatea publica totala au AT Chisinau, Balti, Edinet i Dubasari. Ponderea cea mai mare a cotei statului in S. A. se constata in AT Chisinau, Balti i Edinet, a proprietatii intreprinderilor de stat in AT Chisinau, Balti i Ungheni, iar a proprietatii institutiilor bugetare in AT Chisinau, Edinet, Dubasari i Comrat. In valoarea totala a proprietatii agentilor economici ponderea cotei statului in SA pe parcursul perioadei analizate a crescut de la 5,5 la 15,0%, a proprietatii intreprinderilor de stat s-a redus de la 68,3 la 66,4%, ca i a institutiilor bugetare de la 26,2 la 18,6%. Cea mai mare pondere a cotei statului in SA in proprietatea totala a fiecarei AT la finele perioadei de referinta s-a inregistrat in AT Taraclia (28,0%), Soroca (20,6%), Balti (19,7%), Chiinau (15,8%). Cea mai mare pondere a proprietatii intreprinderilor de stat in proprietatea totala a fiecarei AT s-a constatat in AT Orhei (88,5%), Bender (88%), Ungheni (81,8%), Balti (71,7%), Soroca

103

(68,9%), Chisinau (68,7%), Cahul (67,7%), in restul AT acest indiciu variind intre 56,8% (Hanceti) i 26,6% (Edinet). Tabelul 12Ponderea agentiilor teritoriale in proprietatea publica totala a SA, a intreprinderilor de stat i a instltutiilor bugetare ale republicii la 1. 10. 2000Ponderea Nr d/o Agentia teritoriala proprietatii publice a tuturor agcntilor economici 64,1 10,0 4,5 5,0 2,3 1,3 3,8 0,8 2,5 2,1 3,4 0,2 100% 28494341 100% c o t e i s t a t u l u i i n i n t r e p r i d e r i l o r d ep r o p r i e t a t i i institutiilor SA stat 67,7 13,2 2,3 4,3 1,2 0,6 2,1 0,7 1,6 2,9 3,0 0,4 100% 4262549 15,0% 66,3 10,8 3,2 2,0 2,5 1,8 2,9 0,6 3,4 2,2 4,1 0,2 100% 18913131 66,3% bugeta re 53,2 4,6 11,1 16,0 2,6 0,4 8,5 1,2 0,3 1,2 0,8 0,1 100% 5318661 18,7%

1. C h i s i n a u2. Balti 3. DubasariA.

Edinet

5. Cahul 6. Bender 7. Comrat 8. Hancesti 9. Orhei 10. Soroca

1 1. U n g h e n i12. Taraclia Total mii lei

In sfar$it, cea mai mare pondere a proprietatii institutiilor bugetare in proprietatea totala a fiecarei AT a avut-o AT Edinet (60,4%), Dubasari (45,7%), Comrat (41,5%), Hanceti (30,4%), in celelalte AT acest indiciu variind intre 21,5% (Cahul) i 4,7% (Ungheni). Sa analizam mai detaliat structura $i dinamica valorii proprietatii publice a SA, a intreprinderilor de stat i a institutiilor bugetare din cadrul AT pentru perioada de referinta (1.10.1997 -1.10.2000). La 1.10.1997 ponderea statului in capitalul statutar al SA a depait 50% in AT Comrat, Dubasari, Chisinau, in AT Edinet, Cahul, Bender, Orhei, Soroca $i Ungheni ea gravita in jurul la 1/3. Catre 1.10.2000 indiciul in cauza a atins cele mai inalte valori in AT Balti (77%), Chisinau (64%), Ungheni (64%), Comrat (60%), Soroca (50%), iar In restul 7 AT el a variat Intre 20% (Orhei) i 48% (Hance^ti) In ansamblu pe toate AT acest indice, pe parcursul perioadei de referinta a crescut de la 43,6% la 59,8%, iar valoarea proprietatii statului In capitalul statutar s-a majorat de peste 2,2 ori. Deci, in 5 AT din cele 12, statu 1 detine controlul asupra pachetului majoritar de actiuni consolidat ale SA. La Inceputul perioadei (1997-2000) statul detinea 53% din cota sa totala In capitalul statutar al SA din AT Chiinau, 14% Balti, 7% Orhei, 6% Edinet, iar In celelalte AT acest indice a constituit de la 0,5% (Dubasari) la 3,8% (Soroca). La finele perioadei indicele analizat a constituit In AT Chisinau 67,7%, Balti 13,2%, Edinet 4,3%, iar in celelalte de la 0,4% (Taraclia) la 3,0% (Ungheni). Adica s-a

produs majorare relativa a ponderii primelor 3 AT de la 74,2% la 81,8%. La 1.10.1997 ponderea cotei statului a agentiilor teritoriale in suma totala a acestei cote se prezenta astfel: AT Chisinau 23,2%, Balti 6,2%, Orhei 3,0%, ponderea celorlalte 9 AT osciland intre 2,6% (Edinet) i 0,2% (Dubasari). Catre 1.10.2000 aceti indici constituiau: pe AT Chisinau 40,5%, Balti 7,9%, Cahul 7,5%, restul AT avand acest indiciu intre 2,6% (Edinet) i 0,2% (Taraclia). La 1.10.1997 in AT Chisinau era concentrate 64% din valoarea proprietatii tuturor intreprinderilor de stat din componenta celor 12 AT, cate 6,8% in AT Balti i Orhei, 4,6% in AT Cahul, iar la sfaritul perioadei in AT Chisinau 66,3%, Balti 10,8%, Ungheni 4,2%, in celelalte 9 AT acest indice fiind cuprins intre 0,2% (Taraclia) i 3,4% (Orhei). In structura valorii proprietatii institutiilor bugetare din cadrul AT ale DP, se contureaza urmatorul tablou: ponderea cea mai mare a proprietatii institutiilor bugetare la inceputul perioadei In volumul ei total a avut-o AT Chisinau 22,2%. Au urmat AT Orhei 18,0%, Ungheni 10,6%, Edinet 9,8%, Bender 9,6%, Cahul 9,3%, Soroca 7,7%, in celelalte 5 AT acest indiciu constituind de la 1,5% (Taraclia) la 4,5% (Dubasari). La finele perioadei de referinta indiciul analizat a constituit 53,2% In AT Chisinau, 16,0 Edinet, 11,1% Dubasari, 8,5% Comrat, 7,7% Balti. Structura generala i dinamica proprietatii publice pe genuri de agenti economici din cadrul AT ale DP pentru perioada examinata (tabelul 13) indica reducerea valorii totale a proprietatii publice a tuturor genurilor de agenti economici cu 19,2%, ceea ce poate fi apreciat, In principiu, ca favorabil, deoarece demonstreaza indirect majorare a sectorului privat in economia nationala. Cre$terea proprietatii publice In S.A. de peste 2,2 ori a condus, implicit, la majorarea cotei medii a statului In capitalul statutar al tuturor S.A. de la 43,6% la 59,8%. Deci a crescut i numarul S. A. In care statul detine pachetul de actiuni majoritar sau de blocaj. Scaderea neesentiala (cu 1,9 puncte procentuale) a ponderii patrimoniului intreprinderilor de stat i dinamica ei negativa (cu 20%) suntem tentati s-o explicam, in primul rand, prin procesul continuu de privatizare a lor, ceea ce consideram ca t un proces firesc. Tabelul 13Structura i dinamica valorii proprietatii publice pe categorii de agenti economici din cadrul AT ale DP in perioada 1.10. 1997 1.10. 2000 (mii lei; %)

105

Nr. Genul de agenti d/o economici

La 1. 10. 1997 Valoarea publice 1929016 23774474 9140360 34843850 Ponderea In

La 1. 10. 2000 Valoarea publice 4262549 18913131 5318661 28494341 Ponderea in

I. 10. 2000 in % fata de 1.10.1997 221,0 80,0 58,2 81,8

proprietatii total, in % 2 3 4 Societati pe actiuni Intreprinderi de stat Institutii bugetare Total 5,5 68,3 26,2 100,0

proprietatii total, in % 15,0 66,4 18,6 100,0

Scaderea considerabila (cu 7,6 puncte procentuale) a ponderii patrimoniului institutiilor bugetare ?i dinamica ei accentuat negativa (58,2%) (reducere de aproape 2 ori) trebuie apreciata ca fenomen contradictoriu. Pe de alta parte, pozitiv, deoarece tot mai multe institutii bugetare tree partial sau integral la autofinantare, iar cele in plus sunt lichidate. Pe de alta parte, scaderea acestui patrimoniu, in conditiile actuale de criza economica $i finantare absolut insuficienta a acestor institutii, reduce ?i mai mult posibilitatile materiale ale statului de a ameliora starea grava din multe sectoare ale sferei sociale a tarii i de a asigura nivelul minim de asistenta sociala a cetatenilor sai. Programele de privatizare pentru anii 1997-1998 i 1999-2000 includ un compartiment special la problema Administrarea proprietatii publice (capitolul IX) care stabilete ca imputernicirile de proprietar al patrimoniului public sunt exercitate in numele statului de Guvem, precum i de autoritatile administratiei publice locale in privinta patrimoniului transmis lor dupa lege. In intreprinderile in al caror capital social proprietatea publica este de peste 10%, Guvernul, prin intermediul DP, numete reprezentanti ai proprietarului patrimoniului, persoane ce nu pot fi angajate la Intreprinderile respective. Modul de desemnare a reprezentanti lor, de exercitare a obligatiunilor, de remunerare i revocare a lor este stabilit de Guvem. in prezent aceasta se face conform Regulamentului cu privire la reprezentarea statului In societatile economice, aprobat prin Hotararea Guvernului nr. 109 din 2.02.1999. In capitolul mentionat se mai stipuleaza, ca valoarea i componenta

patrimoniului public se Inscrie in registrul patrimoniului public, registru tinut de DP, iar unitatile de stat, alte intreprinderi care dispun de patrimoniu public prezinta rapoarte privind marimea i circulatia proprietatii publice in modul stabilit de Guvem. Aceste actiuni se efectueaza conform Regulamentului cu privire la Registrul patrimoniului public, aprobat prin Hotararea Guvemului nr. 638 din 7.07.1999 $i Hotararea Guvemului nr. 379 din 3.07.1996 Cu privire la organizarea evidentei proprietatii publice a Republicii Moldova (ulterior

modificata). In conformitate cu obligatiunile sale, DP a intreprins permanent multiple activitati In scopul ducerii i perfectionarii evidentei patrimoniului de stat i eficientizarii gestionarii lui, tinand cont de particularitatile mersului efectiv al procesului de privatizare la faza respectiva i ale contextului economic $i social din tara. Generalizate succint, aceste activitati au constat sau constau In urmatoarele. In scopul detinerii evidentei veridice a patrimoniului de stat se tine, de$i cu anumite dificultati, Registrul patrimoniului public cu cele patru subregistre ale lui. Permanent este reactualizata baza de date privind evidenta patrimoniului public ca urmare a comercializarii pachetelor de actiuni ale statului, a privatizarii societatilor comerciale, a modificarilor capitalului social, a fondarii unor noi agenti economici, etc. Au fost examinate cu deplasari pe teren i eliberate permisiuni de conservare a mijloacelor fixe in suma totala de 699,4 mln lei (1997-1998). Pe parcursul fiecarui an a fost precizata lista obiectelor proprietate de stat lasate In administrarea economica a S.A., reorganizate in perioada privatizarii contra B.P In acest scop s-a conlucrat cu AT $i paralel a fost precizata informatia din dosarele S.A., care se pastreaza In arhiva Departamentului. La finele anului 1998 aceasta lista continea 850 obiecte cu valoarea totala de 173,5 mln lei, iar la finele anului 1999 respectiv, 831 i 190,4 mln lei. In anii 1999 i 2000 au fost perfectate $i eliberate catre S.A., la solicitarea lor, respectiv, 113 i 240 de adeverinte de privatizare (conform Hotararii Guvemului nr. 668 din 9.10.1995). DP examineaza anual documentele de constituire i elibereaza permise de constituire catorva sute de S.A.; acumuleaza trimestrial informatia privind transferarea dividendelor In bugetul de stat, obtinute la actiunile de stat, iar lunar acumuleaza i prezinta Ministerului Economiei informatia privind marimea i circulatia proprietatii publice, oferita de A.T. Departamentul, de asemenea, Incheie contracte de schimb a caminelor incluse anterior In capitalui social al S.A. ale statului In alte Intreprinderi (conform Hotararii Guvemului nr. 481 din 4. 05. 1998), efectueaza activitati de transmitere de la bilant la bilant a patrimoniului de stat sau de trecere a lui la pierderi, de comercializare a activelor neutilizate. Doar in anul 2000 DP a examinat 1489 contracte de arenda a patrimoniului de stat i a selectat i a numit reprezentanti ai statului Tn 651 S. A. cu cota statului mai mare de 10%, etc. Aceste actiuni tin mai mult de problema gestionarii patrimoniului de stat. Cu regret, deocamdata nu s-a reuit consolidarea unei baze de date veridice privind fiecare agent economic Tn parte, acumularea i analiza informatiei referitor la activitatea economico- financiara a Tntreprinderilor, elaborarea

107

diverselor programe computerizate, instalarea unui sistem de compatibilitate a diferitor baze de date. Activitatea de gestionare a patrimoniului statului de catre DP este reglementata de mai multe acte legislative (Legea cu privire la Tntreprinderea de stat, Legea cu privire la antreprenoriat i Tntreprinderi, Legea cu privire la S. A., Legea cu privire la privatizare, Legea cu privire la Programul de privatizare pentru anii 1997- 1998, etc.) ?i de mai mult de zece hotarari i regulamente aprobate de Guvem. Astfel, articolul 2 (1) al Legii cu privire la Tntreprinderea de stat stabilete ca decizia cu privire la infiintarea Intreprinderii adopta Guvemul, care, Tn numele Republicii Moldova, exercita atributiile de proprietar al patrimoniului de stat prin intermediul DP, care este fondator al Intreprinderii. Totodata alineatul (2) al aceluiai articol prevede ca DP este in drept sa delegheze unele functii de fondator altor organe ale administratiei de stat, fapt care se realizeaza In practica (administrarea intreprinderilor de stat, propunerea candidaturilor reprezentantilor statului . a.). Pe parcursul anului 2000 s-a efectuat analiza rezultatelor activitatii consiliilor de administrare i managerilor Intreprinderilor de stat in urma careia s-a constatat, ca exercitarea unui control permanent asupra perfectionarii procesului de productie asigura i gestionare eficienta a mijloacelor fixe i circulante de stat, iar activitatea de management este in proces de dezvoltare i adaptare treptata la conditiile economiei de piata. In conformitate cu Hotararea Guvernului nr. 833 din 4.09.1997 ministerelor, departamentelor ramurale li s-au delegat functiile de administrare deplina a intreprinderilor de stat, inclusiv fondarea sau lichidarea acestora, numirea consiliilor de administrare i a managerilor Intreprinderilor de stat, incheierea contractelor de arenda a patrimoniului lor. De asemenea, ministerelor, departamentelor li s-au delegat functiile de coordonare a candidaturilor reprezentantilor statului, precum i inaintarea candidaturilor in organele de conducere ale societatilor economice. in 2000 DP administra pachetele de actiuni ale statului cu valoarea nominala totala de circa 5 mlrd. lei in peste 500 de S.A. In aceste S.A. erau desemnati reprezentanti ai statului, din care colaboratorii ministerelor $i departamentelor de ramura constituiau aproape 51%, colaboratorii DP - 34% i colaboratorii organelor autoritatilor publice locale peste 15%. Competentele reprezentantului statului in societatile economice, precum i modul de desemnare, remunerare i revocare a acestuia sunt stabilite prin Regulamentul cu privire la reprezentarea statului in societatile economice, aprobat prin Hotararea Guvemului nr. 109 din 2.02.1999. In scopul selectarii candidaturilor, care urmeaza sa fie desemnate in calitate de reprezentanti ai statului in societatile economice, a fost elaborat $i aprobat de catre DP (ordinul nr. 105 din 22.09.2000) Regulamentul Comisiei

interdepartamentale pentru testarea calificarii $i autorizarea reprezentantilor statului prin certificate de calificare. Functiile principale ale acestei Comisii sunt: informarea organelor centrale de specialitate i a opiniei publice referitor la convocarea edintelor Comisiei interdepartamentale i a Comisiei teritoriale similare; primirea i examinarea documentelor candidatilor; testarea nivelului de cunotinte i de pregatire profesionala a candidatilor, etc. Efectiv testarea a inceput In luna octombrie 2000. Principala sarcina a reprezentantilor statului este participarea competenta i eficienta la gestionarea Intreprinderilor, obtinerea beneficiului i transferarea dividendelor la buget, sarcina ce-i gasete exprimarea In acordarea ajutorului metodologic in instituirea administrarii corporative, participarea la elaborarea regulamentelor interne, planurilor business, planurilor de cercetari marketing, programelor de restructurare financiara, sistemelor de planificare financiara, a masurilor de optimizare a evidentei contabile, etc. Controlul activitatii reprezentantilor este efectuat conform legislatiei in vigoare. DP primete trimestrial rapoartele AT privind activitatea reprezentantilor statului, permanent se completeaza fi$ele S.A. cu cota statului mai mare de 5% i ale reprezentantilor statului In aceste societati. Permanent se acumuleaza informatia privind transferarea dividendelor la buget. Majoritatea reprezentantilor statului in S. A. participa.continuu ?i activ in lucrarile consiliului S.A., utilizand din plin prerogativele lor, apara activ interesele statului in societatile economice, mtreprind actiuni adecvate pentru a exclude adoptarea de catre intreprinderi a deciziilor ilegale sau incompetente ce ar aduce daune societatilor economice sau ar leza interesele statului, prezinta Departamentuiui Privatizarii, in termenele stabilite, informatia respective $i darile de seama. Reprezentantii statului ce nu-i onoreaza obligatiunile sunt eliberati din functie. In ansamblu, numarul S.A. ce aduc venit e de apoximativ de doua ori mai mic decat numarul celor ce genereaza pierderi, iar suma pierderilor este de circa patru ori mai mare decat suma veniturilor. Multe S.A. se afla In procedura de faliment. Aceasta situatie, In mare masura, este conditional de managementul necorespunzator al Intreprinderilor care demonstreaza incompetenta, lipsa de initiative i responsabilitate, admit utilizarea ineficienta a patrimoniului disponibil, iar In multe cazuri i delapidarea lui. Multe intreprinderi activeaza nesatisfacator sau stationeaza, generand pierderi. Altele, chiar daca obtin un anumit beneficiu, prin diferite metode, ocolesc calcularea $i achitarea dividendelor, deseori fiind sustinute tacit chiar de reprezentantii statului, care sau nu poseda informatia veridica despre starea economico-financiara a intreprinderilor, nu analizeaza sistematic activitatea lor, sau sunt, pur i simplu, manipulate Multi agenti economici majoreaza intentionat cheltuielile in scopul diminuarii profitului i, respectiv, a impozitului pe profit, ceea ce conduce i la reducerea dividendelor.

109

In scopul ameliorarii situatiei este necesar de a mari influenta reprezentantilor statului i membrilor consiliilor societatilor, promovati de catre stat, asupra deciziilor luate de catre S.A., de a crea un sistem eficient de stimulare a managerilor care obtin rezultate performante In activitatea economico-financiara a intreprinderilor, inclusiv i prin vanzarea acestor reprezentanti, la preturi preferentiale a actiunilor statului. Pentru aceasta sunt necesare modificari in actele normative. Programul de activitate al Guvernului R. M. pentru anii 2001-2005 (subcompartimentul Sporirea rolului i eficientei utilizarii proprietatii de stat) prevede modificarea functiilor DP: transmiterea unor functii ministerelor de ramura; concentrarea eforturilor DP asupra controlului executarii contractelor de privatizare ?i asupra solutionarii problemelor ce apar in activitatea intreprinderilor privatizate. Privatizarea intreprinderilor se va efectua la propunerea ministerelor de ramura. Ultima teza contravine articolului 9, punctul 1 al Legii cu privire la privatizare, punct, care trebuie modificat la adoptarea acestei legi in redactie noua, lege ce se elaboreaza In prezent. Redistribuirea functiilor Intre DP i ministerele de ramura trebuie efectuata cu precautie, asigurand in procesul privatizarii i postprivatizarii armonizarea intereselor economice nationale $i ramurale. Conform Regulamentului Departamentului Privatizarii, adoptat prin Hotararea Guvernului nr. 922 din 04.09.2001, acest Departament este un organ al administratiei publice centrale, instituit pe langa Guvem, care promoveaza

politica statului in domeniul privatizarii patrimoniului public i activitatii postprivatizationale. Regulamentul stabilete atributiile DP in domeniile privatizarii proprietatii publice, evidentei proprietatii de stat ?i activitatii postprivatizationale. Departamentul are i cateva-atributii ce tin de gestionarea patrimoniului public.