printul fericit

7/21/2019 Printul fericit

http://slidepdf.com/reader/full/printul-fericit-56d7de097cabf 1/10

Printul fericit

Sus, dominând oraşul, pe un soclu înalt, se afla statuia Printului Fericit. Era

placat din cap până-n picioare cu foiţe subţiri de aur fin; drept ochi aea două

safire sclipitoare, iar un rubin mare, roşu, scânteia pe mânerul spadei sale. Era,

într-adeăr, foarte mult admirat.

! E la fel de frumos ca şi cocoşii de pe acoperişuri, care arată direcţia ântului,

"răi unul din edilii urbei, care dorea să dobândească reputaţia de om cu "usturi

artistice. #oar că nu e prea folositor, adău"ă el temându-se ca nu cuma lumea

să-l socotească lipsit de simţ practic, ceea ce nu era ca$ul.

! #e ce nu poţi să fii ca Printul Fericit% îl do&enea o mamă cu bun-simţ pe

băieţelul care plân"ea după luna de pe cer. Printul Fericit nici măcar nu isea$ăsă plân"ă reodată.

! 'ă bucur că e(istă cinea fericit pe lume, murmură un om de$amă"it,

uitându-se lun" la minunata statuie.

! Parcă-i un în"er) $iseră copiii de la orfelinat, când ieşiră din catedrală, în

pelerine staco&ii şi cu şorţuleţe imaculate.

! #e unde ştiţi% intereni profesorul de matematică. #oar nu aţi ă$ut niciunulreodată.



! *, ba da, răspunseră copiii. +n isele noastre)

Profesorul de matematică se încruntă cu seeritate, căci nu le în"ăduia să

ise$e +ntr-o noapte, un ândunel $bură peste oraş. Prietenii lui plecaseră spre

E"ipt cu şase săptămâni în urmă; el însă rămăsese fiindcă se îndră"ostise de o

restie din cele mai frumoase. * întâlnise la începutul primăerii, pe când $bura

în &osul râului după un fluture mare, "alben şi fusese atât de mult impresionat de

mi&locelul ei mlădios, încât se oprise ca să-i orbească.

! *are să te iubesc% întrebă ândunelul, căreia îi plăcea să treacă direct, fără

ocolişuri, la subiect, iar restia făcuse o plecăciune adâncă. /tunci ândunelul

începu să $boare roată în &urul ei, de-abia atin"ând cu aripile apa care se unduiaîn cercuri ar"intii. +n felul acesta îi făcea curte ândunelul şi continuă tot aşa

ara întrea"ă.

! 0e sentiment ridicol) ciripiseră celelalte rândunele. restia n-are un ban, dar

în schimb, are o familie numeroasă.

1i într-adeăr, lunca era plină de restii. /poi, când sosi toamna, toate

rândunelele dispărură în $bor. #upă plecarea lor, ândunelul se simţi însin"uratşi începu să se plictisească de aleasa inimii sale.

! 2u e în stare să susţină o conersaţie şi mă tem că este o cochetă, pentru că

eşnic flirtea$ă cu ântul, $ise el. 1i chiar aşa, de câte ori adia ântul, restia

făcea o reerenţă din cele mai "raţioase. ecunosc, continuă el, că e casnică, dar

eu ador călătoriile şi, prin urmare, cine mă iube te trebuie să mă urme$e.ș

!3rei să ii cu mine% o întrebă el în cele din urmă, dar restia clătină capul; era

prea ataşată de sălaşul ei.

! 4i-ai bătut &oc de mine, stri"ă ândunelul. /m plecat spre Piramide) /dio) 1i

se aântă în $bor.

5bură $iua întrea"ă şi când se înnopta a&unse la oraş. 6*are unde aş putea

poposi% se întrebă el. 2ădă&duiesc că oraşul a făcut pre"ătirile cuenite7. 0hiar

atunci $ări statuia aşe$ată pe soclul acela înalt şi e(clamă8 6* să mă instale$

acolo sus. E un locşor cât se poate de potriit, cu aer proaspăt din belşu"7.



0oborî deci şi se opri drept între tălpile Printului Fericit. 6/m un culcuş de aur7,

îşi $ise ândunelul, priind în &ur şi pre"ătindu-se să se culce. #ar tocmai când

îşi âra căpşorul sub aripă, o picătură mare de apă că$u pe el. 60e curios),

e(clamă el. Pe cer nu-i nici urmă de nor, stelele limpe$i sclipesc şi totuşi plouă.

0lima în Europa de 2ord e de-a dreptul în"ro$itoare) restiei îi plăcea ploaia,

dar asta doar din pricina e"oismului ei7.

1i din nou o picătură că$u pe el. 60e rost are o statuie dacă nu te poate feri de

ploaie% rebuie să caut un loc mai bun, lân"ă un coş de fum7, îşi $ise

ândunelul şi se hotărî să plece $burând.

#ar nu apucă să-şi întindă aripile şi un al treilea strop pică pe el. 1i ridicându-şiochii ă$u *, dar ce ă$u% *chii Printului Fericit erau plini de lacrimi, iar

lacrimile îi şiroiau pe obra&ii aurii. 0hipul lui era atât de frumos sub clarul de

lună, încât ândunelului i se muie inima de milă.

! 0ine eşti tu%, întrebă ea.

! Sunt Printul Fericit.

! /tunci de ce plân"i% îl întrebă din nou ândunelul. '-ai udat binişor. ! Pe când încă trăiam şi aeam o inimă omenească, nu ştiam ce sunt lacrimile,

fiindcă locuiam în Palatul Sans-Souci unde tristeţii nu i se în"ăduia să pătrundă,

răspunse statuia. +n timpul $ilei mă &ucam în "rădină cu toarăşii mei, iar seara

mă aflam în fruntea dansului din Salonul cel 'are. 9rădina era împre&muită cu

un $id foarte semeţ, dar nu m-am sinchisit niciodată să întreb ce se întâmpla

dincolo de el, căci în &urul meu totul era nespus de frumos. 0urtenii mă numeau

6Printul cel Fericit7. 1i cu adeărat eram fericit, dacă plăcerea înseamnă fericire.

/şa am trăit şi tot aşa am murit. :ar după moarte m-au cocoţat aici atât de sus,

încât pot edea toată urâţenia şi mi$eria din oraşul meu. 1i deşi am inimă de

plumb, nu mă pot stăpâni să nu plân".

60um, nu e din aur masi%7 îşi $ise în "ând ândunelul, prea politicos pentru a

da "las mirării sale.



! #eparte, departe-continuă statuia cu oce şoptită, melodioasă-pe o ulicioară,

se află o casă sărăcăcioasă. na din ferestre este deschisă şi prin ea ăd o femeie

şe$ând la o masă. /re chipul supt şi-i obosită, iar mâinile ei aspre şi roşii sunt

pline de înţepăturile acelor căci ea e cusătoreasă. Ea brodea$ă florile suferinţei

pe rochia lun"ă de satin a celei mai fermecătoare domnişoare de onoare a

e"inei, pe care o a îmbrăca la iitorul bal de la 0urte. :n pătuţul din colţul

odăiţei $ace bolna băieţelul ei. :l scutură fri"urile şi cere portocale, dar mama

nu îi poate da decât apă de i$or, de aceea micuţul plân"e.

! ândunel micuţ, ândunel dră"uţ, n-ai rea să-i duci rubinul de pe mânerul

spadei mele% Picioarele-mi sunt lipite de soclu şi nu mă pot mişca. ! Sunt aşteptat în E"ipt, răspunse ândunelul. Prietenii mei $boară în susul şi

în &osul 2ilului şi sporoăiesc cu splendi$ii lotuşi. 0urând se or duce să se

culce în mormântul marelui e"e. e"ele însuşi se află în sarcofa"ul colorat,

înfăşurat într-un "iul"iu "alben şi îmbălsămat cu mirodenii. +n &urul "âtului are

un colan de &ad erde-pal, iar mâinile parcă-s nişte frun$e eştede.

! ândunelule, ândunelule) 'icuţ ândunel, n-ai rea să mai rămâi o noapte,să fii solul meu% o ru"ă Printul. <ăieţelului îi e tare sete, iar mama e atât de

tristă)

! 2u prea îmi plac băieţii, răspunse ândunelul. 3ara trecută, când stăteam pe

malul râului, doi băieţi răi, fiii morarului, aruncau mereu cu pietre în mine.

<ineînţeles, nu m-au nimerit niciodată, căci noi, rândunelele, $burăm mult prea

iute pentru ca aşa cea să se întâmple; şi-apoi, eu proin dintr-o familie estită

pentru a"ilitatea membrilor săi. otuşi, a fost o doadă a lipsei de respect din

partea lor.

Printul Fericit se întristă atât de tare, încât micuţului ândunel i se făcu milă.

! E foarte fri" aici, $ise el, dar oi rămâne încă o noapte şi oi fi solul tău.

! 'ulţumesc, ândunel micuţ, $ise Printul. ândunelul desprinse de pe sabia

Printului rubinul cel mare şi, cu el în cioc, $bură peste acoperişurile oraşului.

recu pe lân"ă turla catedralei, pe care în"eri albi fuseseră sculptaţi în marmură,



trecu prin apropierea Palatului şi au$i $on de mu$ică de dans. * fată frumoasă

apăru pe balcon, împreună cu iubitul ei.

! 0e minunate-s stelele şi ce minunată e puterea dra"ostei) "răi tânărul.

! 2ădă&duiesc că rochia mea a fi "ata la timp pentru <alul de la 0urte. /m

poruncit ca florile-suferinţei să fie brodate pe ea, dar cusătoresele astea-s atât de

leneşe) ăspunse fata.

ândunelul $bură peste râu şi $ări felinarele licărind atârnate de catar"ele

corăbiilor. recu în $bor peste 9hetou şi îi au$i pe bătrânii $arafi erei

tocmindu-se "ălă"ios în timp ce măsurau mone$i de aur în balanţele lor de

aramă. +n cele din urmă a&unse la căsuţa aceea sărmană şi, priind pe fereastră,$ări băieţelul cum se $ârcolea în pătuţ, scuturat de fri"uri, pe când mama

adormise, doborâtă de oboseală. Pătrunse în odăiţă şi lepădă pe masă, lân"ă

de"etarul femeii, rubinul cel mare. /poi se roti uşor în &urul pătuţului, răcorindu-

i fruntea băieţelului cu aripioarele sale.

! 0e răcoare plăcută) şopti acesta. 0red că o să mă fac bine, mai $ise el şi se

cufundă într-un somn binefăcător.ândunelul se înapoie şi îi poesti Printului Fericit tot ceea ce făcuse.

! 0e curios, obseră ândunelul; mă simt încăl$it bine acum deşi e atât de fri".

! Pentru că ai făcut o faptă bună, $ise Printul. ândunelul începu să cu"ete,

apoi adormi. 0ând "ândea totdeauna il apuca somnul.

0ând se crăpă de $iuă, $bură în &osul râului şi se scăldă. 60e fenomen

surprin$ător, îşi $ise Profesorul de *rnitolo"ie pe când traersa podul. *

rândunică în plină iarnă)7 1i fără $ăbaă scrise o lun"ă scrisoare despre aceasta

pe care o trimise la "a$eta locală. oată lumea a citit-o, dar puţini au priceput

fiindcă aea multe cuinte pe care nu le înţele"eau.

6=a noapte pornesc spre E"ipt7 îşi $ise ândunelul, iar perspectia il umplu de

bună-dispo$iţie. 3i$ită toate monumentele publice şi poposi reme îndelun"ată

pe clopotniţa bisericii. Pretutindeni unde se ducea, răbiuţele îl întâmpinau



ciripind şi spuneau8 6:a priiţi ce străin distins)7, ceea ce îi plăcu foarte mult

ândunelului.

0ând luna se înălţă pe boltă, $bură înapoi la Printul Fericit şi îi spuse8

! /i reun mesa& pentru E"ipt% ocmai mă pre"ăteam să pornesc la drum.

! ândunel micuţ, ândunel dră"uţ, nu rei să mai rămâi cu mine încă o

noapte% il ru"ă Printul.

! Sunt aşteptat în E"ipt, răspunse ândunelul. 'âine prietenii mei or $bura

către 0ataracta a doua, acolo unde hipopotamii se culcă prin păpuriş, iar 5eul

'emnon ade pe tronu-i imens de "ranit, e"hind stelele de-aș

lun"ul între"ii nopţi; iar când apare sclipind =uceafărul de dimineaţă, atunciscoate un chiot de bucurie, apoi se scufundă în tăcere. =a prân$, leii "ălbui in la

malul apei ca să-şi potolească setea. *chii le sunt er$ui ca berilele, iar răcnetul

lor acoperă tunetul cataractei.

! ândunel micuţ, ândunel dră"uţ, "răi Printul. ndea departe, la celălalt

capăt al oraşului, într-o mansardă, ăd un tânăr aplecat deasupra mesei cu hârtii.

/lături, într-un pocal se află un bucheţel de iolete eştede. ânărul are părulcastaniu şi cârlionţat, ochii mari şi isători, iar bu$ele lui sunt roşii ca rodia. Se

străduieşte să termine o piesă pentu #irectorul eatrului, dar de prea mare fri" >

nu mai poate să scrie. +n şemineu nu este foc şi e leşinat de foame.

! 3oi rămâne cu tine încă o noapte, $ise ândunelul, aând o inimă cu adeărat

bună. Să-i duc şi lui un rubin%

! 3ai, nu mai am nici unul, răspunse Printul. #oar ochii mi-au rămas. Sunt din

safire rare, aduse tocmai din :ndia, acum o mie de ani. Scoate unul şi du-i-l. *

să-l ândă "iuaer"iului, o să cumpere alimente şi lemne de foc şi a termina

piesa.

! :ubitul meu Print, aşa cea nu pot face) $ise ândunelul şi începu să plân"ă.

! ândunel micuţ şi dră"uţ, fă precum te ro") răspunse Printul Fericit.

ândunelul smulse ochiul Printului şi $bură cu el la mansarda studentului. :-a

fost destul de uşor să se strecoare printr-o spărtură din acoperiş şi să pătrundă ca



o să"eată în odăiţă. ânărul stătea cu capul în"ropat în palme şi nu au$i fâlfâitul

aripilor; iar când îşi ridică ochii, descoperi minunatul safir scânteind lân"ă

ioletele ofilite.

6+ncep să fiu preţuit), e(clamă el, acesta proine de la reun mare admirator.

/cum pot termina piesa7. Studentul părea foarte fericit. / doua $i ândunelul

$bură în port şi se aşe$ă pe catar"ul unei corăbii mari, priind forfota marinarilor

care scoteau lă$i mari din cală cu a&utorul od"oanelor. 6?ei rup)7, stri"au aceştia

la fiecare ladă pe care se opinteau să o scoată afară.

! Plec în E"ipt), le stri"ă ândunelul, dar nimeni nu-l bă"ă în seamă. :ar când

luna se înălţă pe boltă, se înapoie la Printul Fericit. ! /m enit să-mi iau rămas bun, îi $ise ândunelul.

! ândunel micuţ, ândunel dră"uţ, n-ai rea să rămâi cu mine încă o noapte%

il ru"ă Printul.

! E iarnă, răspunse ândunelul şi curând a cădea $ăpada rece. +n E"ipt soarele

cald străluceşte deasupra palmierilor er$i, iar crocodilii îi priesc alene, tolăniţi

în mâl. oarăşii mei îşi făuresc cuiburile în emplul de la <aalbec, iar porumbeii albi şi ro$acei îi priesc şi "un"uresc. :ubitul meu Print, trebuie să te

părăsesc, dar nu te oi uita niciodată, iar primăara iitoare îţi oi aduce două

nestemate minunate în locul acelora pe care le-ai dăruit; rubinul a fi de un roşu

mai aprins decât al trandafirului, iar safirul a fi la fel de albastru ca a$urul

mării.

! +n piaţa din ale, $ise Printul Fericit, o fetiţă inde chibrituri. Ea a scăpat

chibriturile în ri"olă şi toate s-au stricat. atăl ei o a bate dacă nu se a înapoia

acasă cu câţia bănuţi, de aceea plân"e. 2u are ciorapi şi nici "hetuţe în

picioare, iar căpşorul ei este descoperit. Scoate-mi şi celălalt ochi şi dă-i-l, iar

tatăl nu o a bate.

! 3oi rămâne încă o noapte cu tine, $ise ândunica, dar nu îţi pot scoate ochiul,

căci ei rămâne orb.

! ândunel, ândunel, micuţ ândunel, $ise Printul, fă cum te ro")



/tunci ândunelul smulse şi celălalt ochi al Printului, cobori i&elios şi, trecând

în $bor ca o să"eată pe lân"ă fetiţa cu chibrituri, îi lepădă în palmă preţioasa

piatră. 60e minunat ciobuleţ de sticlă)7 stri"ă fetiţa bucuroasă şi, râ$ând, aler"ă

eselă spre casă.

ândunelul se înapoie la Print şi îi spuse8

! /cum eşti orb, aşa că oi rămâne cu tine pentru totdeauna.

! 2u, micuţ ândunel, îi $ise sărmanul Print. rebuie să pleci în E"ipt.

! 3oi rămâne cu tine pentru totdeauna, repetă ândunelul şi se culcă la

picioarele Printului.

/ doua $i, ândunelul stătu tot timpul cocoţat pe umărul Printului istorisindu-ice ă$use pe melea"uri străine. +i poesti despre ibişii roşcaţi care stau în şiruri

lun"i pe malurile 2ilului şi pescuiesc cu ciocul peştişori aurii; despre Sfin(ul cel

<ătrân cât lumea însăşi, care le ştie pe toate şi trăieşte în pustiul de nisip; despre

ne"uţătorii ce păşesc a"ale pe lân"ă cămile, depanând boabele mătăniilor de

chihlimbar; despre e"ele 'unţilor din =ună, care e ne"ru ca abanosul şi

proslăeşte un "lob de cleştar; despre uriaşul şarpe erde ce doarme într-un palmier şi este hrănit cu turtă dulce de către două$eci de preoţi precum şi despre

pi"meii care se aântă pe un lac mare, pe frun$e late şi netede şi eşnic se

ră$boiesc cu fluturii.

! #ra"ul meu ândunel, $ise Printul Fericit, tu poesteşti lucruri minunate, dar

mai minunate decât orice sunt suferinţele bărbaţilor şi femeilor. 2u e(istă aină

mai adâncă, decât 'i$eria însăşi. 5boară, ro"u-te, peste oraşul meu, apoi

poesteşte-mi ce ai ă$ut.

ândunelul $bură deasupra măreţului oraş şi îi ă$u pe bo"ătaşi eselindu-se în

casele lor somptuoase, pe când cerşetorii se milo"eau la porţile lor. 5bură prin

uliţele sordide şi ă$u copii cu chipuri palide de foame uitându-se apatici spre

stră$ile întunecoase. Sub arcada unui pod, doi băieţei se culcaseră îmbrăţişaţi,

străduindu-se să se încăl$ească unul pe celălalt. 60e foame ne este)7, scânceau

copilaşii.



! :a luaţi-o din loc) 2-aeţi oie să staţi aici) se răsti Pa$nicul, iar copiii

porniră prin ploaie.

ândunelul $bură înapoi la Print şi îi poesti ceea ce ă$use.

! Sunt acoperit cu aur pur, $ise el. rebuie să mă despoi, foiţă cu foiţă şi să le

dăruieşti sărmanilor mei. *amenii cred că aurul îi poate face fericiţi.

Foiţă după foiţă de aur fin desprinse ândunelul până când Printul Fericit deeni

posomorât şi cenuşiu. Foiţă după foiţă de aur fin le dărui săracilor, iar copiilor li

se îmbu&orară obra&ii şi începură să se &oace, râ$ând oioşi pe stră$i. 6/em

pâine acum)7 stri"au ei.

/poi se aşternu $ăpada, iar după $ăpadă eni "erul. #rumurile păreau făurite dinar"int, atât de tare sclipeau şi scânteiau. 4urţuri lun"i, ca nişte pumnale de cristal

atârnau de streşinile caselor; lumea umbla îmbrăcată în blănuri, iar băieţi cu

căciulite roşii se dădeau pe "heţuş.

<ietul ândunel simţea că îi este tot mai fri", dar nu il lăsa inima să-l părăsească

pe Print, căci îl iubea tare mult. 0iu"ulea firimiturile din faţa brutăriei când

brutarul nu era atent şi se chinuia să se încăl$ească fluturându-şi aripile.+n cele din urmă îşi dădu seama că a pieri şi, adunându-şi puterile, $bură şi se

mai aşe$ă încă o dată pe umărul Printului.

! /dio, Printul meu dra") murmură ândunelul. =asa-mă să-ţi sărut mâna.

! 'ă bucur că în cele din urmă te ei duce în E"ipt, micuţ ândunel, $ise

Printul. /i stat prea mult aici, dar înainte de-a pleca, dă-mi o sărutare căci te

iubesc.

! 2u în E"ipt plec, ci în palatul morţii, răspunse ândunelul. 2u-i aşa că

moartea e soră bună cu somnul% 1i după ce îl sărută pe bu$e pe Printul Fericit,

că$u mort la picioarele lui.

+n clipa aceea se au$i un tro$net ciudat înăuntrul statuii, ca şi când cea s-ar fi

sfărâmat. Fapt este că inima de plumb crăpase e(act în două. #e bună seamă că

era un "er cumplit)



/ doua $i dis-de-dimineaţă primarul se plimba prin piaţă însoţit de consilierii

municipali. 0ând a&unse în dreptul soclului, ridică ochii spre statuie.

! #oamne, ce &erpelit mai arată Printul Fericit) e(clamă el.

! 0u adeărat &erpelit) îi ţinură isonul consilierii, care totdeauna îi dădeau

dreptate primarului.

1i se opriră cu toţii ca să-l priească.

! ubinul a că$ut de pe spadă, ochii i-au dispărut şi nici poleială nu mai are,

$ise primarul. #e fapt, arată ca un cerşetor)

! 0a un cerşetor) îl în"ânară consilierii.

! :ar la picioarele lui, ia priiţi8 o pasăre moartă) 'usai să publicăm o hotărâre,inter$icând păsărilor să-şi dea duhul pe aici) :ar secretarul de la primărie pe dată

notă su"estia starostelui. 0a urmare, Printul Fericit fu dat &os de pe soclu.

! #eoarece nu mai e frumos, nici folositor nu mai este) spuse profesorul de arte

de la uniersitate.

/poi topiră statuia într-un furnal, iar primarul conocă întrunirea 0orporaţiei

pentru a decide ce trebuie făcut cu metalul. ! * altă statuie, $ise primarul. 1i, de bună seamă, a fi statuia mea.

! <a a mea) stri"ară pe rând consilierii municipali, şi începură să se certe.

1i încă se sfădeau când i-am au$it ultima oară.

! 0e ciudat) "răi şeful echipei către muncitorii de la topitorie. :nima de plumb

crăpată nu se topeşte în furnal) rebuie să o aruncăm)

1i o aruncară pe un morman de "unoaie, unde $ăcea mort şi ândunelul.

! /du-mi din oraş două lucruri din cele mai de preţ, ceru #umne$eu unui

în"er) :ar acesta îi aduse inima de plumb şi trupul ândunelului.

! #reaptă ale"ere ai făcut) $ise #umne$eu. ândunelul a cânta de-a pururi în

"rădina Paradisului meu, iar Printul Fericit mă a proslăi în cetatea mea de aur.

printul fericit

Documents