A . . . . 1 ѵ х і * . — .м». 1 » Q B A N I H i T O A T A Ţ A R A .5 , , M Ï 7 * i t , i !

PRINDEREA VALIULUI DIN RHODOS DE CĂTRE ITALIENI. — ( V e i l ехрНсЦіа ) .

UNIVERSUL LITERAR Luni, 7 Maiu Ш У

S U M A R U L

Literatura română Răzbunare. , . de Grig. Amazoana. . . » Sofia Al. Goescu Pe drum în lume » RSdulescu-Petraru De la Bucure jli la Roşiorii de Vöde » P . Ispirescu

Scrisoare (poezie) » O. An. Vueulescu Toamnă (poésie). » P . Lijteavă Vară şi iarnă — De-oi muri (poesiî) » Ana Al. Codreanu

Literatura esperanto Un secretar dis­părut . . . . de Miluţă Simion

Diverse Convorbiri astro­nomice. . . . » V. Anestin

Corijarea defecte­lor » A. Vântul

De Ia curtea ulti­mului rege polonez » C. Scurlu Minciunile con­

venţionale . . « Aladin Roman

Sora ПІогг.бза . ?> Fraţi i Goncourt Ilustraţii

Principele Valentin Bibescu Prinderea valiuluî din Rhodos de către

italieni (in culorH.

R Ă Z B U N A R E Bine, de azî înainte h o t ă r â t u'o

m a î iubesc î m i zisei îndesande-ml j o b e n u l pe ochî şi eş ind furios d e la ea.. .

P e ce s t r a d e voiu fi rătăcit ş i c â t t i m p a m umblat , n u m i pot d a sea­ma.. . C â n d m'am deşteptat, eram în faţa u n e i berării.

Ah ! câ te negre gândur i nu-mi s p u l b e r a s e mintea ! E r a m obosit. In­t r u î n g r ă d i n ă , m ă p u n la o m a s ă şi poruncesc o halbă. N u ş t iu cum, dar o h a l b ă de be re ş i o ţ i g a r ă p a r c ă 'ţi face b ine orî-când.

— ş t i a m eu că nu-I femee cins­t i t ă . . . A c u m îl iubeşte pe el, §1 b a ­r e m nu ' I n ic i m a l deştept decut mine nici maî frumos; arc u n n e g p e n a s şi p ă r a lb î n barbă. Neînţelese m a l sunt şi femeile ! N 'au minte ş i pace b u n ă ! D a r vezi, şi e u sunt vinovat. De ce i -am spus c ă o iubesc ? de ce a m făcut a t â t e a prostii pentru ea ? de ce ? p e n t r u ce ? Eî vezi, as ta î m i va fi o b u n ă lecţie pentru viitor.

Ş i a ş a vo rb ind s ingur si miastrim-du-mă , mă t rezesc cu pumni i încleş­t a ţ i , i a r în j u r u l meu pust iu. L u m e a se dusese . Era târziu. U n băiat c u o ţ e ava l u n g ă de t inichea st ingea feli­na re l e în cel-âlt capăt al grădmeî . Atunc i р Ш Ц berea ş i p l eca i hotărât să n 'o mal iubesc ş i să-mi răzbun pe ea .

T recuse o zi la mijloc şi î n că n u - m î f ăcusem p lanul c u m s ă - m î r ă z b u n . Imî p ă r e a că n'o văzusem de o lună. M e r g e a m a lene pe stradă, când deo-ilată zării , o t r ă s u r ă ş i m a l mul t după bă tă i l e in ime l cunoscu l că era e a -în t r ă s u r ă . T recu i r epede pe cel-alt tro-t u a r ca s ă f iu m a l bine văzut de e a şi-mi în to r se l capul î n a l t à parte. Am zăr i t -o cu c o a d a ochiutut c u m m ă p r ivea l u n g cu căutătura e î ga ­leşă, p a r c ă a r fi v ro i t s ă -mî vo rbeas ­că, să oj i rească t r ă s u r a , să-mr sară de gâ t . să-şî c e a r ă ertàrès mu- cuprin­se o ja lo - ş i -mî venea să-mî întorc capu l şi să m ă uit la dáasa .

„Ba n u ! să -mî răzbun !" îmi zisei In m i n e şi, s tăpânindu-mî muşeni î gâtului , că lca ! ţanţoş d r ep t înainte.

C â n d nu m a l auzi* dăru i tu l t răsu-reî , m ă u i t a i î n u r m ă : n u se maî zarea .

„Uf ! mi-am răzbunat pe jumăta­te", îmi zisei, dând drumul respira­ţiei, cu u n fel de b u c u r i e ş i sa t i s ­facţie.

D a r vezi, gânduri le în capul o m u ­lu i s u n t tot a şa de statornice c a ş i u n d e l e apelor şi vuiturile trecătoare.

Nu făcui zece paşi şi 'ml închipu­i am , vezi aşa pentru plăcerea de a 'rnî î nch ipu i , că dacă ea s'ar î n ­t o a r c e a c u m înapoi după,- mine şi ar c ă u t a să mă a j u n g ă , s ă - m î -vorbească s ă m ă pof tească l a d â n s a , m i - a r fi p ă r u t b ine şi poate î n c ă şi m a l b ine de câ t a d i n i o a r e a .

„E î ! îm i zisei a t u n c i în n u n e , c u m so Î m p a c ă r ă z b u n a r e a cu î m p ă c a r e a In ace laş c a p şi în ace las t i m p 7 Ba.

n u ! a m s ă - m î răzbun pe ea !.. S u n t b ă r b a t şi a m vo in ţă . Es t e o i n g r a t ă ! Găsesc eu alta, ba m a î f r u m o a s ă c h i a r de c â t d â n s a ! I m î s t r i g a la u r e c h e o voce, care n u e r a decâ t tot a mea .

Atunci î m i î n d e s a i j o b e n u l pe ochi şi pornii m a l r epede c a ş l c u m ea m ' a r fi a j u n s d in u r m ă .

M ă duse i la grădină şi m ' a ş e z a î pe o b a n c ă d in fund.— Cele d in u r m ă r a z e a le soa r e lu i se s t i n g e a u î n dosul u n u l bosche t de copac i ; o l u m i n ă t r a n d a f i r i e l i că rea p r i n t r e frunzele ce t r e m u r a u la a d i e r e a v â n t u l u i de seară; p ă s ă r e l e l e se p i t u l a u în tufă-rişe; î n depărtare d'abia se auzea d i n c â n d î n c â n d v u e t u l t â r g u l u i . O lene m ă c u p r i n s e şi ea se a r ă t ă din n o u î n fundu l su f l e tu lu i m e u , m a l fru­m o a s ă şi m a l cochetă decâ t o r î c â n d .

„Da s ă ' m î r ă z b u n ! P e n t r u ce ? p e n t r u c ă n u m ă m a l iubeş te . D a r de unde sunt eu s i g u r ? Drep t vor­b ind , e m a l mul t o b ă n u i a l ă d in p a r t e a mea, de cât u n a d e v ă r , şi a-pol, o r i c u m ar fi, oameni i c u m se cade nu-şî răzbună pe femei, m a î ales c â n d e l e te-au făcut fericit m ă ­c a r u n m i n u t ş i , orî-cum, e a este fru­m o a s ă şi bine crescută".

Ş i par'eă a c u m îmi părea rău c ă n u o sa lutasem.

„Cu femeile t r e b u e s ă fii politicos", îmi z iceam încet .

Afară p l o u ă . O p loae de v a r ă , c a ldă ş i repede. P i c ă t u r i m a r î isPese î n fereastră ş i pe acoper i ş . I n î n t u n e r i ­c u l n o p ţ e l fulger i i b r ă z d e a z ă c e r u l şi t u n e t u l b u b u e în d e p ă r t a r e . S t a m l â n g ă m a s ă , c u l a m p a în f a ţ a mea . G â n d e a m m u l t e , d a r n i m i c h o t ă r â t . De o d a t ă o c i u d ă m ă c u p r i n s e ; d in p r i c i n a e l , a c u m m i - e r a u r ă t : şed s ingur, afară p l o u ă şi n u pot eşi.

„Bine , a m s ă ' m î r ă z b u n ! Ah, ce furie o v a c u p r i n d e c â n d m a va ve­d e a c u al ta? Şi cu cine? t o c m a i cu r i v a l a el . . . H o t ă r â t , m â i n e m ă d u c să-I fac o vizi tă" .

Şi t r a g s e r t a r u l mese i ca s ă ' m î a-l eg o cravată, pe cea m a l c u r a t ă , când o b ă t a i e uşoară se auz i în u ş e .

„Intră J" zisei eu c a m nedoinirit . Când î n t o r s e l capu l , u ş a se des­

chise ş i u n foşnet uşor d e roch i e se aui i . Era ea , învel i ta Ia cap într'un ş a l negru de dantelă .

M ă prefăcu! că n'o cunosc d a r ea p ă ş i înce t i şor în v â r f u l degetelor ş l veni de s e a ş e z ă î n braţele meîe. c u mo!» ta t ea şi ş iretenia e l de m a ß .

Nu ş t iu ce s e v a m a l fi î n t â m p l a t , d a r peş te câ te -va m i n u t e m ă trezi i s ă r u t â n d ' o .

„Nu'I a ş a c ă m ă iubeş t i 7 zise ea a t â r n a t ă c u m â i n e l e ei a löe ş l c a îde de g â t u l meu.

— N u ! n u v r e a u să t e lunesc '. răs­punsei eil.

— B a da , m ă iubeţ i i ! zise ea roşie la* faţă ş i c u ochi i în l a c r ă m l .

C u m s ă n 'o c r ţ î ?... ,,Cu femeile t r e ­bue s ă fii politises*' î m i zisei a doua zi răeucindu-mî m u s t a ţ a şi privind pe f e r ea s t r ă -a fară c â t de îru ;«os e r a a c u m dupS p loaie ş i 4 Î t * p ă raziiunarc

Grift. — Ѳ

A M A Z O A N A — Dinorah — Máma.,. . — F a t a m e a j a d u - m ï lap te le să-1

b e a u . t u s e s e a c ă î l t ă e vorba . — Mawt.Mot~.rau. î ţ i este, vezi ? Şi

t u î m i spu i s ă » n u m ă d u c i a c i rc . Mă voiţi duce . . . î m i t r e b u e bani pentru •doctorii le ce ţi le-a p r e s c r i s doctorul nostru de l a c i rc .

— A m dreptate, D i n o r a h , a > mea, te p r e a expul. De c â n d m'am Îmbol­năvit , tu al intrat la circ, ca^ ama­zoană şi mi-e frică să nu ţ i - s e în­tâmple ceva.. . a m o pres imţ ire rea,.. a s t ă z i e... „Santa Margueritha" ş i te a m visat rău d e to t . Şi i a r începu s ă tuşească.

— Nu te obosi M a m ă B u n a , că-ţl face r ă u . Bea l ap te le s ă tc m a î li­n i ş teş t i . Eu t r e b u e să m ă duc ; a m p r o m i s lu i Segn io r Va l l a t in i , d i rec­t o r u l n o s t r u , că a m să viü şl a a-r m n ţ a t pub l icu l de r e p r e z e n t a ţ i a a-

c e a s t a . N u pot sft-l pul în poziţie, a d a b a n i i î n d ă r ă t publicului , p e c a r e trebue să-1 distram prin pericolul vieţe l n o a s t r e . A m să f i o Insă b ă g ă ­toare de s e a m ă , m a l a l e s că a s t ă -seară a m s ă c ă l ă r e s c pe u n ca l n c -dresat...

—' Să- ţ î a ju te „Sl fmla M a d o n a " p e n t r u d e v o t a m e n t u l tăt i . . . ş l - î a-pueft capul î n t r e mâin i şl o sărută l u n g pe fruntea-1 a lbă î n c a d r a t a c u p ă r n e g r u o n d u l a t .

Dinorah începu să se îmbrace cu o rochie de fai, a l b a s t r ă ca cerul ; îşi p u s e pe c a p î n t r e buclele el ne ­g r e ca a b a n o s u l ş i o n d u l a t e , o d i ade ­m ă de imitaţie de b r i l i an te , care pe f rumosu l el c a p s t r ă l u c e a u ca ade ­v ă r a t e .

C â n d fu ga ta , îşi a r u n c ă pe u -m e r l o e şa r fă de voal to t a l b a s t r ă ; c a r e şi-o p r in se p r i n p a n g l i c u ţ e dc m â i n i .

Astfel g ă t i t ă p ă r e a u n înger ş i d e ş i a v e a douăzec i de anî , nu-I de­d e a ! de câ t c incisprezece. Se aprop ie de p a t u l s ă r ă c ă c i o s al bunice l sale, o s ă r u t ă şi eşi u r m ă r i t ă p â n ă de­p a r t e de ecoul s fâş ie toare i t u s e a bo lnave i .

S a l a c i r cu lu i l u m i n a t ă a g i o r n o e r a p l i n ă de l u m e . Nu de m u l t ă v re ­m e se s tab i l i se r i r c u l a m b u l a n t în P a l e r m o ş i a t â t d i n o r a ş , câ t ş i d in î m p r e j u r i m i ven ise m u l t ă l u m e s ă as i s te la t r u p a de c lovni ş i c ă l ă r e ţ i a i lu i S e g n i o r Va l l a t in i , i t a l i a n ve­n i t de c u r â n d d in S p a n i a , u n d e fă­cuse u n t u r n e u .

Se v o r b e a m a i a les de n o u a a m a ­zoană , S e g n i o r i t a D i n o r a h Cor ino .

„Mal t o ţ i o c r i t i c au ; z icând că ab i a a a ş t e p t a t ca b u n i c a er b ă t r â n ă s ă se î m b o l n ă v e a s c ă , ca s ă i n t r e l a circ, unde a v e a r e n u m e l e că este o v ia tă l iberă . . . M a l a les Sogniorole s c r u p u ­loase c r i t i cau ; segn ior i i s i n g u r i o-, r a i î veseli că a v e a u să a d m t r e u n a d i n t r e cele m a i f r u m o a s e fete d in P a l e r m o . II p r e g ă t i s e r ă buche te de t r a n d a f i r i cu bi lete şi c â r t i d e . v i z i ­te , c a s ă i l e arunce după reprezen­taţie, t a u n o m a g i u - . Lumea era n e ­răbdătoare, a ş t e p t â n d momentul Începere!.

Când o m i c ă paiaţă a nuntă că s'a Început rerpezetitaţia, înce­pu s ă aplaude, . . In a cea explozie d e laude intră frumoasa Dinoraih. Mân -dră privea î n jurul el ş i la privirile de admiraţ ie ale segnáoriior, п и răs ­pundea d e c â t priutr'o privire rece.. . P e ochi i e i s e vestea u n voal d e tris­te ţe . . .

I n ace laş i t imp, u n jocheu aduse u n c a l mare negru rare ;>ate* c u picioarele nerăbdător în n is ipul spa ­ţiului destinat e \prc pentru că lăr i t . . Dar frumoasa Dinorah prive* ca lu l cu predominare. Inainl e de a intra l a c i rc , e a fusese cea m a î bună răla-r e a ţ ă ; a c u m se per fec ţ ionase ş i a-junsese cea m a l n e î n t r e c u t ă a m a ­zoană. . .

L u m e a o p r ivea cu a d m i r a ţ i e pen­tru c u r a j u l ei, de a face е х е г с ф і u n a s e m e n e a cal. . . n u se maî p u t e a d a în lă tur i . . . şi a t u n c i ab i a îşi r ea ­m i n t i cuvântu l bunicei sa le . . . şi o la­cr imă i se strecură d in ochi i el fru­moşi...

— Ce r ă u trebue să - î fie, m u r m u ­r ă ea ş i s ă r i cu g r ă b i r e pe ca l . . . u n uşor tremur o copr inse . . . fr ică?. . . n u ! A t u n c i s i gur că este emoţ iunea, îş i zise ea , căc i avea ş i e a o presim­ţire, de care n t i - ş î putea da s e a m a - .

C a l u l c u m o s imţi , î n c e p u - s ă sa­ră î n două picioare; dar e a deprinsă cu astfel de manopere, î l ţ inu a ş a d e b ine de hăţuri le de catifea, la fel cu rochia el, eă-I paraliza mişcări le sburdalnice a le calului .

E r a ceva divin î n g a l o p u l ca/tulul... c u m îl f l u t u r a rochia şi voalul al­bastru, pe c a p d iadema stră lucea î n focuri... t o ţ i e r a u entus iasmaţ î , fe­meile o priveau cu invidie , căci nicî u n a clin ele n u se s i m ţ e a î n s t a r e s 'o egaleze în f rumuse ţ e , î n g r a t i e şi me lanco l i a pr iv i re! .

Că lă r i a ş a a p r o a p e o oră , f ă când tot felul de exerci ţ i i , m u l ţ u m i n d tu ­t u r o r p e n t r u a;pl;;uzele ce i le de-

deau. . . F u un moment s u b l i m !... C a t u l părea î m b l â n z i t ! Ea d a n s a p« calul în g a l o p !...

D e o d a t ă calul făcu o m i ş c a r e ş i se s m u c i î n d ă r ă t şi î n c e p u s ă s a r ă , ca îl a p u c ă s t r â n s de h ă ţ u r i ca să-l li­niş tească ; d a r c a l u l îşi scutură cu fur ie c a p u l ş i se des făcu din s t r ă n -s o a r c a a m a z o a n e i , s ă r i î n d o u ă pi­cioare şi ea perzându-şî echilibrul căzu jos . . . ca lu l începu s ă s a r ă şi s ă arunce cu copitele aruncând -o cu putere la douăzeci de paşi .

Aceas t a se pe t r ecu î n t r ' o s ecundă . . ; to ţ i r ă m a s e r ă î n m ă r m u r i ţ i , ne ş t i i nd ce să facă.... C â n d sp i r i te le se m a l l iniştiră, săriră să d e a ajutor Dino-re i , c a r e zăcea l e ş i n a t ă jos , a l ţ i i a p u ­c a r ă calul. . .

. . .Chemat în g r a b ă , doc to ru l cir­c u l u i c o n s t a t ă că e r a m o a r t ă . Ca­lul o lovise î n t â m p l ă .

In och i î t u t u r o r se iv i r ă l a c r ă m l d e r e g r e t ; c h i a r şi femeile ca r e o in-vidiaseră, a c u m o c o m p ă t i m e a u . . .

Segniori i o î n c o n j u r a r ă de florile p r egă t i t e p e n t r u d e b u t u l eî...

„O roză în (re roze" , ziceau el. ple­c â n d capete le p e n t r u a pr iv i u l t i m a o a r ă , pe s ă r m a n a fa ţă , c a r e c a o f loare ce, se d e s p r i n d e după. c r e n g u ­ţ a eî... se s t insese. . . l ă s â n d o v i a ţ ă a b i a începută . . . L a douăzec i de a m ce f r u m o s e vi i torul !...

I n ace iaş i s ea r ă d i r ec to ru l Va l l a ­t in i a n u n ţ ă b ă t r â n e i bolnave, m o a r ­t ea nepoa t e i sale... c ă r e i a le ves tea a-c e a s t a i se u m p l u ochii dc l a c r ă m l ş i m u r m u r ă :

— Visul , visul. . . de ce n u mi l a i a s c u l t a t s c u m p ă şi devo t a t ă copilă. . .

De a d o u a zi din c a r i t a t e a publ i­că, î n a m i n t i r e a nefer ic i te i D i n o r a h i se făcu loc î n t r ' u n spi ta l . . . D a r ert» a ş a de b o ' n a v ă şi n e n o r o c i r e a ce u lovise îl a g r a v a s e ş i m a l m u l t boa­la . . . că s e a ş t e p t a , s ă se s t i n g ă şi ea. . . u r m â n d u - ş î i do lu l el de MamO band.

Sofia Al . Goescu

- 7 »

P E D R U M IN L U M E — Urmare fi «fsàrfit —

Şi c u m mergea Florea c a nic i o. dată il t o r t u r a u gânduri le . Adică n'ar putea ei munc i î n altă p a r t e şi s ă tră iască de azî pe mâ ine fără să m a î fie oropsit şi j u d e c a t - t ó t o t cea­s u l f D * c e s*ă i a Gerea ş M argă-ţeşte d e g e a b a fără pic de s imbr i e . Ş i dacă »u- i dă n imic să-I facă şi iu l m ă c a r un rând d e h a i n e nou l p ă i , tot cu ce n u m a l poate purta al l u i Necula l i s'a urât, a început a-l fi ş i lui ruş ine tot cu zdrenţe? Dc c e ad ică s ă sufere in toate zilele o-cări le Măriei ş i înjurături le 'ui Ne­cu la l şi luări le î n ras ale copii or l u i ? D e c e fiecare îmbucătură de la m a s a l u i Gerea să - î fie î n g h i ţ i t ă printre lacrăml ş i de ce să-I fie lui şi alor. 'ui ca u n spin- în ochî, ca i m v r ă j m a ş l a c a s ă cum î l zic e i ? Do ce să Ii s e pară 1er că m ă n â n c ă p r e a mult, că-i piasă rea l a casa. lor, că n u poate munci n ic i p e n t r u cât mănâncă , că-î face n u m a i о,ч-gubă, că-I de neam p r o s t şi câ te .şi m a l căţe, pe c â n d el b ie tul c a u t ă sâ le facă toate b u n e ca s ă fie b ine , da t bine n u m a i e.

Şi ar fi c u m ar fi, dar M a r i a w -v a s t a l u l Gerea , Maria îl a d u c e v în stare să-ş î ia l u m e a în cap. P rea - i slobodă la g u r ă şi i n i m ă vrăjmaşa, prea-l cu ochii d u ş m a n i şi suflet ti» c â i n e , . prea îl blestemă, prea î l «-repseş te , prea îl bate.

... « S ă - n u m a i dea cu ochii de el pe undeva. . ." Ce bine ar fi să nu m a l dea Gerea cu ochi i de el, dar nic i e l - d e Gerea şi d e al 'ui ş i m a i a les de M a r i a .

Dar unde s ă se d u c ă el în l u m e ? Şi u n d e o fi l u m e a că aude şi e l pe a l ţ i ! m a i m a r ! că l u m e a e mare şi e s t r ă i n ă şi e r ă u p r in s t r ă i n i . D a r îşi face socotea la că m a î r ă u ca l a Necu la l n ' a r e să fie. Ş ' apo î pe u n d e s ă se d u c ă el în l u m e eă n u şt ie d ru ­m u l şi n ic i î nco t ro e l u m e a că mal

М а і й , 1 9 1 2 . U N I V E R S U L L I T E R A R No. 1 9 . — 3 .

d e p a r t e d in sa t n ' a m e r s . N u m a i Dând de pe m a i d a n u r î ş i -a a r u n c a i Ochii d e p a r t e peste v â r f u r i de dea­lu r i a văzu t ici şi colo s lovnindu-so Câte u n sa t p â n ă n u m a l ză rea ni­mic de câ t o p â n z ă v â n ă t ă a l b a s t r ă de u n d e nu m a l v e d e a m a î d e p a r t e ş i acolo t r e b u e că e r a u m a r g i n i l e l u m e l .

Ş ' a t â t a e ra l u m e a p e n t r u el. Mai­d a n u r î cu sate , livezi şi p ă d u r i şi lo­c u r i do a r ă t u r ă , o a p ă m a r e p r i n t r e m a i d a n u r î a că re i p â n z ă de oţel su p e r d e a d e p a r t e d u p ă m u c h e a u n u l deal , u n d r u m c a r e se î n t i n d e a ca o c o r d e a pe m a r g i n e a ape l şi pe c a r e In zilele de v a r ă c â n d bă tea v â n t u l se î n ă ' ţ a i i v â r t e j u r i r a s u l u r i î n a l ­te de praf. A p a se d u c e a în ba l t ă ş i b a l t a e r a î n c o t r o c u r g e a a p a , d ru ­m u l m e r g e a în l u m e şi l u m e a e r a î n c o t r o d u c e a d r u m u l . Dacă a r ple­c a în l u m e pe d r u m u l acela , a r mer ­ge şi s a r duce şi s ' a r duce, p a n a u n d e a r d a de o pus t i e m a î marc . . . ş i de aci F l o r e a se p i e rdea în ' u r n e a b a s m e l o r şi se vedea r ă t ă c i n d c a F ă t - F r u m o s p r in p u s t i u r i şi p r in codr i i şi se vedea sos ind la c u r t e a v r e - u n u l sm eü p u t e r n i c s a ü a vre­u n u l î m p ă r a t vesi t şi acolo s ' a r bă­g a a r g a t , m ă c a r la g r ă d i n a r u l îm­p ă r a t u l u i ş ' a r fi m u l t m a l b ine de el.

Şi înv. ir tej i t tio g â n d u r i m u l t e m a l n u b ă g ă do s c a m ă c â n d a j u n s e ia p ' u t e .

Opr i boii să răsuf le şi-i î n d e a m n ă i a r .

L a p lu to fugise r â p a cu d r u m u l în isvor şi t r e b u i a să ocolească , po d e a s u p r a r u p t u r e l n u e r a loc decâ t a t â t a câ t p u t e a t rece o s a n i e căci î n p a r t e a dc d i n s u s e r a m a r g i n e a i 'nel ho lde de p o r u m b . R u p t u r a e r a m a l de u n s t a t de o m In jos m a ' u l şi de­ş i r a t ă apo i la vale p â n ă în izvor.

P â n ă în p r â n z m a l s coborâsc s in­g u r cu o s a n i e a c a s ă şi t r e c u s e aco-l ea b ine . A c u m se a s p r i s e d r u m u l că-1 a r d e a soa ie le , s a n i a p r e a fu­g e a h ă r t i ş şi ' u i îl e r a t e a m ă , n u a-t â l de s an i e că o r ă s t u r n a - o ci de Necu la l do s'o î n t â m p l a ceva.

Ajunge în m a r g i n e a r u p t u r e ! , t i ­no tot m a l h ă i s ! c â n d cel d in cea sc î n t i n d e Ia u n cu ib do p o r u m b şi în­fige g u r a , şi c â n d F l o r e a îl s m u c i Î n t i n s de i u n i e sc î m p i n s e p r e a m u l t poste co 1 d in h ă i s ! şi s a n i a îşi făcu v â n t hări,iş d r ep t în m a l u l r u p t u r e ! şi se î n t o a r s e pes te c a p de m a t t ros ­n i n d j â p n i ţ a d in j u g şi t â r â n d pe cel d in h ă i s ! de r â p ă s p â n z u r â n d u - ' î n jug , pe s u b p r o ţ a p , i a r col d in cea r ă m a s e î n g e n u c h i a t pe b u z a шаПі-l u ! cu f irul de p o r u m b în g u r ă şi ţi­n â n d î n c o r d a t po cel dc desubt .

Se î n v â r t i r ă o d a t ă toa to m a i d a m i -r i le cu F l o r o a şi se opr i F l o r e a cu ochi i la N c c u l a î c a r e v e n e a de p ră ­p ă d e a p ă m â n t u l , şi p a r ' c ă i se în tu ­n e c ă î n a i n t e a ochi lor .

T r a s e de rcs tc î i să-1 s c o a t ă n u p u t u . Col d iu r â p ă gemea . Do a r fi a v u t u n cu ţ i t l ' a r fi b ă g a t tot în cel d in cea că d in p r i c i n a lu i a ' ă s t u r -n a t . II lovi cu p i c io ru l s ă r i de m a l ş i c ă u t ă dedesub t l â n g ă p r ă j i n ă ş i t r a s e topora .şul d in u r m a săn ie i , .şi fuga s u s să t a c r c s l cu l . I n zăpăcea ­la Iul d ă o d a t ă î n r e s t eu şi o d a t ă s c ă p ă tot t ă i ş u l în g â t u l b o u h i l c a r e m u g i de r ă s u n ă va lea c â n d ţ i şn l s â n g e l e şi so s b ă t u de m a l s.4-1 t r a ­g ă pe ce lă la l t în s u s şi căzu i a r î n g e n u c h i g e m â n d şi m u g i n d .

F l o r e a s t ă o c l ipă î m p i e t r i t <*u to -p o r a ş u l îu m â i n i , n e î n c r e z ă t o r p a r ­că, îş i m i ş c ă ochi i sp r e Necu ; : i î ca­r e venea a p r i n s do to t cu cauu l gol, cu c ă c i u ' a î n i r ' o m â n ă şi cu furca î n cea l a l t ă ; p r iv i a p o i sp re sut , a-r u n c ă t o p o r a ş u l şi î n t r ' o luc i re ce,-i t r e c u p r i n m i n t e i se ogl indi iu .nea p â n ă la m a r g i n i l e ci v ine te a lbas t r e .

O luă la fugă. . . u n d e ? . . . I n I i m c c r e d e a el, acolo nu-I v a g ă s i n i m e n i . . P e d r u m în l u m e nu-1 v a o p r i n i ­men i . . . va s c ă p a de Necu ' a l . . . .

D e a s u p r a în î n a l t u l c e r u l u i vu l t u ­ru l m a l face u n cerc şi-şî î n t i n d e li­po? zboru l s p r o ză r i Inco 'o depa r t e .

Of D o n n m e ! unde- î ? ы к і . м ' . ' M'a s ă r ă c i t d u ş m a n u l , unde - î să-1

G A L E R I A A V Î A T O R I L O R R O M Â N I

P R I N C I P E L E V A L E N T I N B I B E S C U Aviator distins şi unul din iniţiatorii «Ligei Aeriene Naţionale».

prinz , s c r â ş n i Necu la l l ă s â n d să-1 c a d ă furca do o p a r t e , c ăc iu l a in p a r t e a cea l a l t ă cu ochii s c â n t e e t o n p r i v i n d sp re ce ru l a d â n c a l b a s t r u şi cu fa ţa î n c r e m e n i t ă do m â n i e .

— l 'nde-I d u ş m a n u l , pacos tea , p iaza rea , d a u ou de ol...

Şi boul m u g i n d s t ă t e a î n g e n u ­chia t i>e buza r â p e i cu o ' a r g ă tăe -t u r ă h ingă res teu l de corn şi cu j â r l e l de s â n g e p â n ă jos in ţ ă r â n a î n f i e r b â n t a t ă .

L a s t e j a r u l d in coas t a Tei lor cosa­şi i n u ba t coasele ele c â n d iu auz i t r ă g e t u l d e s n ă d ă j d u i t al b o u l u i că au u r m ă r i t cu ochii c u m a l e r g a Ne­cu la l şi c u m Floroa s a p i e r d u t du­pă o b u z ă de m a l şi c u m a oşit i a r pe coas t ă şi a t r e c u t d u p ă u n m a i d a n .

L'a ii v ăzu t po Necula'l î n c i n g â n d pe m a l g â t u l bou lu i cu br.'iul şi l u â n d u - I pe a m â n d o i de d i n d ă r ă t şi j u g u l la s p i n a r e o p o r n i s p r e su l lă­s â n d s a n i a de m a l .

— Ce-o fi pă ţ i t so î n t r e b a u t ă c u ţ i a p r o a p e cel d in coas tă .

Ic i colea se ivea câ te u n c â r d u l o ţ de ol pe coas te g r ă m ă d i n d u - s e la u m b r a câ t e u n u l copac şi un ţ u r l u i t de fluor s ' auzoa d in c â n d în c â n d de la u n c ioban ce se î n v ă ţ a la c â n ­tec, şi cald de s ' a p r i n d e a p ă m â n t u l .

P . Gh . Rădn le scu P e t r a r u .

штжттжшж N'am nădejde — nu te. tenie, — Căă din suflet mi s'a dus Ca un soare ce-a apus... Te cunosc de-atăta vreme !..

Calea-mi. zici, că c greşită Şi mă sfătueşti s'o 'udrept... Tu crezi oare că n'am drept Să mă 'nchin cui vreaii, ispită ?...

Nu ştiu ură sait in l/ir e-i... Vino, nu-ţi spun. dar nici : pleacă, Plans năvălitor mă '/teacă... Alta, par'că-i legea fir el !..

«Din învăţăminte faci Ce nit a. făcut natura*... Vezi aci mi-e toată ura Nu poţi altfel să mă 'mpacl ?..

Gafcrieíle I. Anastasii!-Vuoulescu.

Din ciudăţeniile cereşti.—O planetă curioasă.—Are drumul ca al unei comete. Se şt ie c ă Soare le , corp l u m i n o s ,

u n a din n e n u m ă r a t e l e s tele ce po­pu lează un ive r su l , d a r s t e a u a cea m a i a p r o p i a t ă do no i , o c a p u l une i n u m e r o a s e famil i i de c o r p u r i în tu ­neca te . Aceste c o r p u r i î n t u n e c a t e , m a r i şi mic i , so î n v â r t e s c la diferi te d i s t a n t e în j u r u l Soa re lu i , de ' a ca re p r i m e s c l u m i n ă şi că ldu ­r ă . In o r d i n e a d e p ă n ă roi de la Soa­re , P ă m â n t u l e al t re i lea co rp în tu ­neca t , sau p l a n e t ă . I n t r e P ă m â n t şi Soa re se află V e n u s (Luceafă ru l ) şi Mercur. . Dincolo de P ă m â n t se af lă m i s t e r i o a s a p l a n e t ă Mar to , apo i m a i d e p a r t e vin J u p i t e r şi celelal te p ' a -ne te m a r i , T o a t e acosto p l a n e t e se î n v â r t e s c în j u r u l Soa re lu i pe ace­laş i p l an a p r o a p e şi descr iu ce rcu r i î n j u r u l Soa re lu i .—„Cercu r i " nu o c u v â n t u l exact , a r t r ebu i să z icem „elipse", d a r a c e a s t a nu a r e î n s e m n ă ­t a t e deocamdată , p e n t r u noi .

I n t r e p lane te le Mar to şi Jup i t e r , se află n e n u m ă r a t e c o r p u r i mic i , tot î n t u n e c a t e , din c a r i p â n ă a n u l acesta, s 'aú descoper i t poste 700 şi p robab i l s u n t câ te-va mi i . Corpus -cuiclc aces tea a u d i m e n s i u n i foar te mici , a ş a cele m a l m u l t e d i n t r e ele aii d i a m e t r u m a l mic poa t e de câ t d in B u c u r e ş t i la Chi t i la , al toie n u a r fi m a i m a r i de cât B u c u r e ş t i i . Câ t eva din ele se v ă d cu b inoc lu , la a n u m i t e t i m p u r i ; une l e se v ă d n u ­m a i cu lune te le şi cu te tescoapele ; celo m a l m u l t e î n s ă s u n t găs i t e n u ­m a i cu a ju to ru l plăcoî fotografice.

E g reu deci p e n t r u a s t r o n o m i s ă ţie soco tea la m e r s u l u i lo r pe cer, căc i p e n t r u f iecare a s e m e n e a cor-p u s c u l t r ebuesc socotel i p i le t icoase , ca să poţ i ş t i în a n u m e s c a r ă , în ce p a r t e a c e ru lu i se află. Unele a u fost p i e r d u t e cil iar . De l a no i d in ţ a r ă , cel d i n t â i d c a r e a c a l c u l a t d r u ­m u l u n e ! a s e m e n e a p l ane t e mic i , a fost d. W. l ' n u l y din Bucuroş i i , c a r e t r e i a n i dt -a r â n d u l a ca l cu l a t d r u ­m u l p l ane t e i mici Ar.terniias, pla­ne t a fiind r e g ă s i t ă apo i c h i a r în po-s i ţ iun i l e ind ica te de d. P a u l y , c a r e

a pub l i ca t r e s u l t a l u l ca lcu le lor s a l i î n Astronomische Nachrichten ş i în Berliner Jahrbach. A c u m în u r m ă a m a l făcut a s e m e n e a ca lcu le d. G. B r a t u d in l a ş i .

P l a n e t e l e mic i desc r iu ş i ele cer­c u r i m a l m u l t s a u m a l p u ţ i n r e g u ­l a t e în j u r u l Soare lu i , î n t r e cercu­r i le descr ise de M a r t e şi de Jup i t e r . I a t ă î n s ă că a c u m c â ţ i v a a n i se descope ră o p l a n e t ă mică , a l c ă r u i m e r s e r a cu to tu l zăpăc i t .

C o r p u s c u l u l aces ta , n u m i t do a s ­t r o n o m i Eros, t a i e d r u m u l lu i Mar ­te, astfel , că, ' a a n u m i t e epoce se a-flă în t r e M a r t e şi P ă m â n t . Vre-o pa ­t r u a l te a s e m e n e a p l a n e t e mic i în ­t r e t a i e d r u m u l ' l u i Jup i te r , t r e c â n d d incolo de a c e a s t ă p l a n e t ă . A c u m în u r m ă s 'a descoper i t o a l t ă p l a n e t ă m i c ă şi m a l c u r i o a s ă . D e o c a m d a t ă , ea p o a r t ă n u m e l e de 1911 M T, d a r va fi de s i g u r botezată şi oa. P l a n e t a a c e a s t a î n t r e t a i e d r u m u l 'u ï M a r t e ş i a l P ă m â n t u l u i , astfel că u n e o r i a j u n g e la o ap rop i e r e foar te m a r e de P ă m â n t , Ar fi al doi lea co rp ce­resc m a l a p r o p i a t de noi , d u n ă L u n ă .

In 1911 a fost descoper i tă dc as­t r o n o m u l P a l i s a din Viona, d a r a-voa o m i ş c a r e repede şi n u a p u t u t fi obse rva t ă ser i d o - a r â n d u l . Astro­n o m i i o p i e r d u s e r ă .

D a r mi n u m a i că în t r e t a i e d i u ­rnul lui M a r t e şi a l P ă m â n t u l u i , ci ş i pe ace la a i lu i J u p i t e r şi S a t u r n . Astfel, la cea m a l rnioă a p r o p i e r e de S o a r e se găseş t e î n t r e P ă m â n t şi Venus , i a r la. cea m a l m a r e depă r ­t a r e , ea se a f lă î n t r e d r u m u r i l e pla­ne te lor S a t u r n şi U r a n u s . Aceas ta î n t r ece lot. ce s 'a descoper i t p â n ă a-c u m cu p r iv i re la c o n s t r u c ţ i a siste­m u l u i nos t ru solar . N u m a i comete­le descr iu a s e m e n e a elipse lungue ţe , c a i i le fac să se afle c â n d în ap ro ­p ie rea Soare lu i , c â n d la m a r g i n i l e i m p e r i u l u i so lar , l a t ă î n s ă că o pla­ne tă mică , u n corp solid, î n tuneca t , îş i pe rmi t e să a ibă şi el un d r u m a-s e m e n e a cu a l comete lor . D i a m e t r u l acestei p l a n e l e t r e b u e să fie foar te mic , c â ţ i va zeci do k i lomet r i , căci la cea m a l m a r e a p r o p i e r e de noi , pla­n e t a ab i a se vede cu lunete le .

In or ice caz, p e n t r u Mar t e , de pil­dă , n u c p l ăcu t v a g a b o n d a j u l aces­tei mici p l ane te , căci deşi şanse le ' unei" c iocnir i s u n t p r e a pu ţ ine , ele t o tu ş i exis tă . S 'ar p u t e a î n t â m p l a vre-o d a l ă , ca mica p l ane t ă să se afle în a p r o p i e r e a imed ia t ă a lui Mar to . In aces t caz, mica p l a n e t ă a-t r a s ă do Mar to , s a r repezi sp re so­lul aces tu ia , s ' a r a p r i n d e ; a r li un enorm corp î n f l ă c ă r a t ce a r cădea pe s p i n a r e a Mar t ien i lo r . J u p i t e r şi S a t u r n a r fi şi eî a m e n i n ţ a ţ i cu u n a s e m e n e a proeoti l ; s ' a r p u t e a î n să şi altfel, a n u m e ca m i c a p l ane tă să de­vină u n sa te l i t a l v re -une ia din acele p l ane le .

In o t i -ce caz d r u m u l aces tu i eor-p u s c u l e cu t o tu l cu r ios şi ci va da m u l t dc l u c r u a s t r o n o m i l o r , c a r i iu­besc r e g u l a , a r m o n i a .

Vic tor Anes t in

De la curtea ultimului rege A l . P O L O X I E l

In anu l 1766. u n t â n ă r elveţian cu n u m e l e Reverdi l pr imi c h e m a r e a plină de onoare de a li bibliotecarul curţii şi lectorul regelui Slatiislaű August al Poloniei .

Gând in fine el sosi după o lungă călătorie , la Varşovia , regele Statiisiafl îl îmbrăţ işa esc lamând : «In fine te a m lângă m i n e !

Această ciudata esc lamaţ iune devine clară dacă ia c ineva în consideraţ ie caracterul regelui şi Împre jurăr i le de pe a tunci de la cur tea Polonie i , u n d e d o m n e a o con t inuă l ipsă de banî şi n i m e n i nu-ş l căpăta pla ta .

Acest bărbat a lăsat un carnet car» a fost găsit acum do curând şi pu care îl publică ziarul pnrisian «Mercure di F r a n c e » . Acest carnet a runcă o lu ­mină in te resan tă asupra vieţei de la

.4. - r - No . 19.' U N I V E R S U L L I T E R A R Luni, 7 Maiu, 1912.

t u r t e a u l t imului rege al PolonieL Sta­n is lau era u n bărbat foarte talentat , da r fantasii le sale erau incomensura ­bile şi anturagiul său avu să sufere mui t din cauza aceasta : «Avântat p â n ă la cer şi profund mâhn i t» , ex­t rem de amabil şi nedrep t până la exageraţ ie , toate aceste însuşir i lo în­t runea Stanis lau , in acelaşi t imp . De mul te o n el copleşea pe lector cu cele maî amare reproşur i , şi apoî in aceiaşi respi ra ţ iune el il lăuda iarăşi peste măsură , cu un cuvânt nici el s ingur nu ştia ceea ce face. Mereu 'şî sch imba dispoziţia sufletească.

Aceasta s'ar putea atribui grijilor sale politice, dacă n u chiar Stanislau ar fi făcut dec lara ţ ia : «Fie-care gu­vern 'şl are crizele sale, după cum fie-care om capătă pojarul uşor din cauza vân tu lu i . Pe unii îl atacă mal grav , alţii insă au să sufere foarte pu­ţ in din cauza lui. După ce aii trecut de ei , el t răesc cu m a l . m u l i ă sigu­r a n ţ ă .

Stanis lau era. aşa scrie el, un marc admira tor al şt i inţelor, dar in acelaş t imp era şi un înflăcărat adorator al sosului femenin . La curtea sa trăiau duziiie de met rese . Nu n u m a i Polonia dar aproape fie-care ţară din Europa îşi avea r e p r é s e n t a n t e ^ sale frumoase la cur tea polonă. Ele trăiau în pala­tul regal şi pu r t au n u m e g lumeţe ca «drayolul cel bun» sau «mititica» ele. Când o tânără fată de 18 ani cu n u -mole Cons tanţa L a r g e n y născu rebe­lul ia 1769 un fiu, faptul acesta pro­voca atâta bucur ie regelui in cât dădu repede t inerel m a m e , u n bărbat in persoana bibliotecarului său . El îl in-ouptecă ca să. recunoască copilul ca. pe a l ' s ă u . ' D a r n u ţ i n u de loc de a •ea dator ie , ca să îngrijească de ea şi fteverdil se văzu silit să t r imită pe soţia sa la păr inţ i i eî in Elveţ ia .

•După cinci ani el obţ inu divorţul de ea . î nda t ă ce regele află aceasta , găsi o nouă amică pen t ru biblioteca­rul său. Aceasta era fosta sc'tie a u -nu l colonel cu nume le Dah lko . Din nefericire a ies t carnet se i n d i c e cu anul 1787. Nu se ştie cât a petrecut Reverd i ! la cur tea regală polonă. Dar atâta sé ' ştie că el n ' a ajuns la bo­gă ţ i e ,

C. S c u r t a

C O R I J A R E A D E F E C T E L O R

l i a t ână r se hotărâse de a se cerij.i de 'defectele sale şi de a se face înţe­lept. Dar e x a m i n â n d u - s c serios, el se gă-si atât de incapabil de a face binele şî atât de depr ins la r ă u , atât de plin •de slăbiciuni şi de viciurî , in cât 'şl pierdu curajul pr iv ind u n lucru atât dc greu şi imposibil , neşt i ind nici c u m să înceapă.

t h i bă t rân înţelept , căruia îî des­coper i starea sufletului său , îl con --eofô, il încuraja spuindu-I această pa­rabola :

« U n om 'şl t r imise băiatul la câmp epre a plivi un loc acoperit în în t r e ­g i m e de spini şi de mărăc in i . Tana ­i u l văzând această muncă aproape im­posibilă, îndelungată şi penibilă, se desperă, de a reuş i . In loc de a î n ­cepe m u n c a , el se eulcă la u m b r a li­n u l copac şi adormi . Şi găsind că-1 mal b ine să nu facă n imic «dolce far tiicRte» el n u lucră n imic nici zilele u rmătoare .

«Tatăl său veni spre a vedea ce a făcut fiul său , şi găsi pe bîiial dor­mind., î n spă imân ta t de greu lalea mut i ­cei , pe care nici măca r n 'o începuse . În loc să se mân ie pe dânsul , el îi vorbi cu blândeţe : «'TI cer scumpul meii copil să pliveşti astăzi n u m a i a-ceastă bucăţică de pămân t , ce era a-proapc a zecea parle din tot locul de plivit.

Ah, n u m a i atâta, o plivesc cu plă­cere , zise băiatul , fiindcă-î foarte uşor .

El începu a lucra cu in imă şi spre seară lucrul fu t e rmina t . Ei bine, co­pilul meii . fă atâta in fie-care zi, îm-p i r ţ i n d u - ţ l această sarcină, ce ţi se părea imensă , şi m u n c a va fi peri ti ii tine şi mal scurtă şi mal uşoară» .

Băiatul , ţ inând seamă de acest sfat,

C E N T E M R U l RĂPI RE I BASARABIE!

Ţărani români basarabeni din ţinutul Mălinului

T O A M-N A Stropi mărunţi de ploae rece bat necontenit în giamwi, Frunza plopului, uscată se desprinde de pe ramuri, Peste codri trişti si palizi suflă cânt de pustiire Şi se 'nvăln'e 'n durerea istovirii 'ntreaga fire.

A plecat privighetoarea, rândunica şi cocorii, Numai vrabia, pilită sttb aripa 'nvelitorii, Scoale capul mic din cuibu-i si priceşte amăral<l Jalea toamnei care trece lâncedă si mohorâtă.

Drumurile prin meleaguri încropite cu noroi Prea arare le mai trece câte-un car eu patru bn">. Un copil ghebjit în subă 'ndeamnă bon, tremurând Pe când abia vezi din ţoale capul babei răsărind.

Ziua trace 'ntunecată iară noaptea lungă este, Palidă lumina lămpii bdigae pe la ferestre — Câte-un câine plin de apă cobitor straşnic latră Şi-şî adună blând unchiaşul nepoţeii lângă vatră.

Tainic piueşte focul aromind povestea spusă De bunicul dus cu mintea '»» tinereţea lui apusă, Adorm unul câte unul copilaşii fără vină. Numai tatăl lor de-o parte stă pe gâmfuri şi suspină.

Vâlvătaia se ridică tot mai mare şi liga vă Aşternând paloarea morţii peste faţa lui .schilavă, Şi cum focul se încearcă cu căldura săi răsfeţe, El, o simte, biet, în stiftet, cum stă grija să-l imjheţe !

Au trecut atâtea ierne peste picata lui căruntă Şî în toate pulimiţr-a greii cu sărăcia cruntă, Astăzi' când ascultă iarăşi trista toamnei profeţie^ Simte cum s" aşterne moartea peste inima-i pustie.

Tremurând îşi pune capul între mâinile-i schi/ave Şi oftează lung, sărmanul! Nu sunt prevestiri grozave Corbii ce 'negresc văzduhul şi rtift-cobitorul câine ?.. — Ce-'i vor face încă iarnă copilaşii fără pâine '?

Cra iova . I». L i M t e a v A .

işî împărţ i câmpul in zece păr ţ i c-'gale ; după zece zile totul fu te rmina t , şi a ies t c â m p , până a tunci plin de .mărăcini , deveni o grădină plinii de llor'i şi de fructe.

«Altfel zise bătrânul înţelept, t r ebue să procedezi iu pr iv in ţa defectelor ta le . Începe mal întâi prin a'tl combate pa ­s iunea, patima, ce te s tăpâneşte mai mul t . şi t reptat , trei lat te vel sili de a înv inge şi pe celei ilte şi tăcând ast-fel. s fanţ i pace va intra în sufle­tul tău şi in i n i m i ta şi depar te d e a fi un om nefolosiior societate! in mi j ­locul căreia t râeşt i . vei sfârşi pr in a fi iubit şi s t imat de toată lumea ce te cunoaşf-;

Fie-care dar, caro 'şl voeşte binele sici propr iu , n ' a re de cât să u rmeze asl-fel. A . V â n t u l

LITERATURA VKCHE

O E LA BUCUREŞTI LA ROŞIORII-DE-VEOE Şl ÎNAPOI

. do I*. lN|>ti4'4«'ii

I

Draijit moşului,

Când e r a m si eii t â n ă r ca d-voas-t r ă , m i - a r ' fi p l ă c u t şi mie sà oft lajt toresc , ad ică , cum se zice, să d a u şi eu cu n a s u l pr in a l u m e m a r e , s ă cunosc , b a r e m câ teva locuri de-ale n o a s t r e , r o m â n e ş t i . D a n i , uV ! .--mul m u l t e doreşte , i a r D u m n e z e u face ce ştie el, ad ică , c u m grăe.şte zir&toa-c.a : o m u l h o t ă r ă ş t e , Dumm-ze.'i îm­pl ineşte . Ba incă oda tă , mi-aiSuc a-

m i n t e , a ! a ! p 'ac i , e r a să d a u Ce» l i n t i na la spa t e ş i să m ă op res i d rep t în I a ş i ; însă luc ru l r ă m a ş i

. jos . Aş fi v o i t , vedeţ i d-voast ră , să vă<J

şi eu cei m u n ţ i f rumoşi a l ţ ă r i i n o a ­stre . Mi-a fost da t î n să ca t o c m a i la b ă t r â n e ţ e sâ mi se . î m p l i n e a s c ă o p a r t e din dor in ţe le t inere ţe lor .

Şi ca să nu m a i î n t i n d e m v o r b a de s u r d a , căc i poves tea zice : a c u m o mie de vorbe u n b a n n u fac.

In t o a m n a a n u l u i 1881, o a r e c a r e t r ebu in ţ e m ă c h e m a r ă l a Roşior i î --de-Vedea. Nici n u - m î t r ă z n i a p r i n cap , c a m în ce p a r t e de loc cade a-cest o r a ş .

Cerce tând , a m aflat că Neică E-nael ic c ă r u ţ a ş u l este. om de omenie ; m ' a m d u s de l ' am c ă u t a t ; Tain gă­si t la locul lor de a d u n a r e ; n e - a m Învoit , şi a doua zi ca t ra fuse le c« b r u m a l u a m cu m i n e , fiind a d u n a t » la u n loc şi legate , a m plecat .

E r a la 1 Sep tembr i e . Dis-de-dinii-nea ţă e r a m g a t a , şi a ş t e p t a m cu ne­r ă b d a r e să vie c ă r u ţ a . Nu se făcuse încă z iuă bine, şi tot i e şeam ta poar­tă , să m ă u i t în calea, lu i Neică E-naelie. Minu tu r i l e mi se p ă r e a u an i . Mă tot e iudeam, cum de n u m a l vi­s e c ă r u ţ a . Vezi că Neică E n a c h o ç t ia el ce face. Voia, vedeţi d-vous-t r ă , c u m a şi făcut , b e m să m e r g ' m In că lă to r ie , h e m să nu-şî p rea os­t e n e a s c ă cai i , ca să p o a t ă fi totdea­u n a în s t a r e de a că lă to r i .

Când , d e o d a t ă auz : b a l a n g a , ba­l a n g a ! Ies la poartă-; e r a c ă r u ţ a lui Neică E n a c h e . Nu m a î a v e a m i n i m ă In m i n e de b u c u r i e . P ă r e a eă n u m a l a t i n g p ă m â n t u l cu pic ioare le .

Nu şuti, d r a g i i m o ş u l u i , dacă veţ i i i c ă l ă to r i t şi -d-sfră v r e o d a t ă . E ü însă. vă s p u n d rep t că b u c u r i e eu a-ceea r a r e o r i se poa te s imţ i ; p a r c ' a -p u c a s e m pe D u m n e z e u de. u n picior , n u a l tceva . S ă r e a m ca u n i e p u r e , n u m a l c ă u t a m la g r e u t a t e a ani lor . $ i azi m ă mi r , de u n d e şi p â n ă un­de a t â t a pu te re . S p r i n t e n ca un co­pil de 12 a n i , m ' a m sui t în c ă r u ţ ă , m i - a m făcut c ruce , a m z i s : D o a m n e -R j u t ă ! şi i, i, i i , mişcă !a d r u m . bă-ete !

Auzisem că locui tor i i din Roşio-r i i -de-Vedea s u n t o a m e n i desgbo ta ţ i , pu l de Româna.*!, c u m se zice. coborâtori ' in l inie dreaptă, din ace­le viteze p â l c u r i de roş io r i , a t â t de vest i te în istoria, pa t r i e i noas t r e . îm­p r e u n ă eu verzişor i i .

Aceas ta îm i î ndo i a b u c u r i a , ş t i ind că m e r g să fac c u n o ş t i n ţ ă cu n i ş te astfel de o a m e n i .

C â n d a m ieşit din B u c u r e ş t i p i Calea. Ral iovel , a d i c ă a Cra iove î , - -că pc acolo este d r u m u l l a Roşiori l -de-Vedea,— se r id i ca se soare le cam de vre-o d o u ă suHţl , e r a , adică , cam e a p t e cea su r i . Am a p u c a t pe şosea p â n ă u n d e ţ i n e ea ; apo i pe d r u m u l croî t pe de-a în t regul .

E r a î n t r ' o Mar ţ i , şi în cel d in tâ i i i sa t , B r a g a d i r u , în c a r e a m i n t r a t , după ce-am eşi t d in B u c u r e ş t i , ne -am î n t â l n i t cu u n popă , c a r e u m b l a din c a s ă în casă , f i indcă e r a zi în tâ i .

Am u i t a t să v ă s p u n , d r a g i i mo­şu lu i , că p o r n i n d de-aeasă , n ' a p u -casem să facem vre-o cincizeci de paş i , şi n u m a i , i aca !' un p u i ú de Grecotei n e iese î na in t e d i n t r ' o bă­cănie , cu o don i ţ ă goală în m â n ă .

Efi, c a r e m ă ţin de c red in ţe le po­p o r u l u i n o s t r u , vă m ă r t u r i s e s c că v ă z â n d don i ţ a seacă a Grecote iu lu i , î n t â l n i n d pe popa in cale .de dimi­n e a ţ ă şi ş t i ind că z iua p lecăre i a căzu t în t r ' o M a r ţ i , o c a m sfeclisem şi m ă a ş t e p t a m la cine şt ie ce ur-5uzlucur î . Mi -am scu ipa t în sân , a m m a l zis u n D o a m n e - a j u t ă ! şi cu D u m n e z e u î n a i n t e .

A m t r e c u t apele C io rogâr la , Saba-ru i , Argeşu l , sa te le B r a g a d i r u , Clin-cenï , etc., şi a m conăc i t l a h a n , la Crevenic . D â n d u - m S jos d in că ru ţ ă , b a g dc s e a m ă că, era Xo. 13. Atunci mi-a i n t r a t v u l p e a în sac. Socoteam că t r e b u e n e a p ă r a t să mi se în tâm­ple vre-un n e a j u n s , de oarece a t â ' e j s emne cobi toare a r ă u u m î n t â i u l în acea. z i .

Luni, Í Maiù 1912. UNIVERSUL LITERAR No. 19. — 5,

M'apuc şi spun lut Neică E n a c h e t e m e r e a mea .

El î n s ă îm i r ă s p u n d e : — „Nu t e t eme , d-le, că eşt i c ruce

de voinic ! L a s ă că eşti cu mine , ce Dumnezeu !"

Nu ş t i u c u m scoase el vorbele as ­tea din g u r ă , că p a r c ă m i . s e r ă c o r i In ima, m ă l in iş t i o a r e c u m . Nu pot l ă vă s p u n ce a r e omul ă s t a , că bo­lul luî , g r a i u l luî cel b land î ţ i insu­flă ceva înc reză to r .

C ă r u ţ a lui Neică Enache este pe a r c u r i ; a r e p a t r u că luşe l , să-I t r ă ­i a scă ! de m e r g voioşi c â n d stăpâ-> n u l este cu dânş i i .

U n d e să auz î d-ta pe Neică E n a c h e m u s t r a n d u - ş l caii , or ï b l e s t e m â n -du-ï sau Î n j u r â n d u - I , te -aş i ! ferit-a s fân tu lo tu l ! C â n d se î n t â m p l ă ca u n u l să se codească la d r u m , să nu dea în h a m . el îl î n d e a m n ă n u m a i î n t o r c â n d biciul pe d e - a s u p r a Iul, şi g r ă i n d : „Ii !! b ă l a n , că te băş ic !" safl : „ m â n ă la d r u m , c â r l a n , că-ţî d a u g r ă u n ţ e !" ş i ca i i a scu l tă de gu­r a lui, ş i-o în t ind la d r u m , de ti-e d r a g ă l u m e a să că l ă to reş t i ' cu Nei­că E n a c h e .

L a h a n a m găs i t ş i de m a n c ă r i c ă , şi pa t de o d i h n ă , p â n ă ce ca i i s ă îm­buce şi ei o lecu ţă , ş i să m a l ş i r ă s u ­fle, că m a r c e r a zădufu l . Nici nu n e - a m a t i n s de m e r i n d e l e noas t r e , căcî n ' a m avu t t r e b u i n ţ ă de ele.

După m a s ă , m ' a m pus niţel pe pa t , şi p â n ă să a romez , g â n d u r i l e î m i z b u r a r ă înapo i , ia d r u m u l ce fă­cusem. Ş i c e r ce t ând sa te le ş i ape le ce l ă s a s e m in u r m ă , nu ş t i u c u m , că î n c h i p u i r e a mi se opr i la Argeş ş i la S a b a r . A tunc i m i - a m a d u s a-m i n t e de u n cân tec vechio ce mi se p a r e a-I fi a u z i t oe recând , şi a n u m ï :

Cât e Argeşul de mure. Haz ca Săburelul n'are...

Ca ce no imă să fi a v â n d vorltole aces tea ! Argeşu l a ş a de m a r e , S ă b ă -re lu l , u n p â r â i a ş , ş i a r e h a z m a l m u l t de câ t Argeşu l ! Cine s ă fi a l ­c ă t u i t c â n t e c u l aces ta ? Ce o fi v r u t « ă în ţe leagă el ? Astea toa te învftr-t indu-se p r i n oreeri î mei , n u pu­t eam să-i d a u de s e a m ă . Ma i g â n ­diţ i-vă şi d-voas t ră , şi de veţi a j un ­ge să p ă t r u n d e ţ î în în ţe lesu l luî, spune ţ i -ml şi mie . T o t u l u i tot, eü ş t 'u că a m d o r m i t cu g â n d u l la ;

Căi e Argeşul de mare. Haz ca. Săbărehil n'are.

MI t â r z i u a m cerce la t pe o a m e n i i d in local i ta te , pe l ă u t a r i , ş i a b i a a m a j u n s să-1 încropesc . ŞL fiindcă n ' a m nici o t a i n ă la. suf le tul m e u , vi-1 î m p ă r t ă ş e s c şi d -voas t ră aci.

C â n d m ' a m deş tep ta t , ca i i e r a u p r i n ş i la h a m ; m ' a m u r c a t în c ă r u ­ţ ă ş i a m plecat . Nu î n s ă f ă ră s ă p lă tesc c h e l t u i a l a ce a m făcut, căc i n u m ' a r fi l ă s a t h a n g i u ) , de oa rece s u n t un umi l i t m u r i t o r : n ic i tu sub­prefect, n ic i p r i m a r , b a nicï c h i a r n o t a r , căcî a t u n c i poa te , d ă ! m i s ' a r fi făcut v re -un h a t â r .

M e r g â n d m ă to t m i r a m c u m de s p u n o a m e n i i , ad i că cel ce că lă to ­resc p r in t a r ă că eşt i silit s ă m o r ! de foame, de c u m v a nu te. vei în­gr i j i de m e r i n d e .

Şi tot poves t ind cu Neică E n a c h e . a m t r e c u t a p a Glavaciceul , sa te le F l ă m â n d a , F r ă s i n e t , Olteni i Pe r i i şi a m a j u n s s a r a la Vâ r toapc l e de jos , u n d e a m şi m a s noaptea . . . Aici i a r â ş a m nemer i t ' o bine.

Mă tot c r u c e a m , şi m ă g â p d e a m l a bar feulo oamen i lo r . T o c m a i târ­ziu, heî ! d u p ă ce a m pă ţ i t a l n g e a u a , a m p r i cepu t şi eu, t â rz ie ln icu l de m i n e ! c u m m e r g e ş i r e t en ia p r i c i n d .

Neică E n a c h e , c a to ţ i b i r ja r i i , se tenie dc musa f i r i i g e a m b a ş î do noap te , şi-şî c a u t ă locur i de eonă-eit ferite de a semenea mosaf i r î . Ceva m a i mul t . Neică Enache , cău -

t ându- ş î un a semenea loc, a r e g r i j a ca şi m u ş t e r i i i lui să fie m u l ţ ă m i ţ i şi să-şî g ă s e a s c ă toate în lesnir i le , f ă r ă s t â n j e n e a l ă . Ce л drept , c a m r a r se găsesc a s e m e n e a locur i ; clară Neică E n a c h e , h â r ş i t i n t r ' a ' e b i r i ă -

Vederi din Basarabia

Podul de 'peste Prut, la Una/icni

riei. şi c ins t i t c u m este, nu ş t i u cum drege că le bobeşte bine.

La Vâr toape , Neică E n a c h e no-a d u s în g a z d ă la u n a n u m e Consţaji-t i n -Popa -Crăc iun , creş t in a lui Duin-

. nezetî, fecior de popă, 0111 cu d a r e de m â n ă . Mă c a m î n d o i a m să mulţ i acolo, d a r ă Neică E n a c h e mă înr.r'e-d i n ţ ă că acolo mună. . ş i js 'ub-profectuj,

. c â n d că l ă to re ş t e prin p lasă . A t u n c i mi -am zis : dacă- t r a g e

. a ici ast-fel de . . ipochimeni , tre­bue să fie bine. Neică" Ena ­che t r ă s e s e aici ca pe cir ipie, căci

. af lase el ce aflase, de pe la a l ţ i chi­r igi i , t o v a r ă ş i de a- i lu i , pe car i - i cercetase desp re d r u m , căcî el, deşi î m b ă t r â n i t c ă r u ţ a ş , n ic i el, vezi, nu m a l fusese l a Roşior i l -de-Vedea. , Cum a m a j u n s , d. C o n s t a n t i n - P o -pa-Crăc iun n e s p u s e că n ' a vem Ire-

. b u i n ţ ă de nimic a 1 n o s t r u , căci la d â n s u l se găsesc şi pu i de g ă i n ă , şi l ap te , b r â n z ă , ouă , b a şi u n purce l fript, d a c ă voim, căci , s l a v ă D o m n u ­lui ! c u r t e a este p l i nă de oa r e şi de vite. B a încă, p e n t r u n o r o c i r e a n o a s t r ă , ne spuse că t o c m a i a t u n c i a r g a ţ i i d a s e r ă cu p l a s a şi pr insese­r ă u n c r a p , c a r e fierbea cu borş ia foc. No i r ă s p u n s e r ă m că ne m u l ţ u m i m

să a v e m p e n t r u c ină, ceeace g ă t e a u pen t ru dânş i i .

Ne p u s e m a s a , şi ne a d u s e de toa te ce aveau el p e n t r u d â n ş i i . Se în ţe­lege că m ă m ă l i g a n u p u t u lipsi de pe m a s ă .

Gazda ne spuse , d u p ă ce i n t r a r ă m în vo rbă cu d â n s u l , că bietul r ă p o ­s a t u l t a t ă - s ă u le l ă s a s e lor t o a t ă a-gonisea la lor de o via ţă de preot a l s a t u l u i .

Maica p reo teasă ca r e t r ă i a cu d â n ­şii , este o femee vredn ică şt sp r in ­t enă . -. E a vede de vi te s ea ra , c â n d se în­to rc de la păscu t , e a le î nch ide pes­te noap te , fiecare pe l a locur i le lor; e a le d ă d r u m u l d i m i n e a ţ a şi în p r i -

; m i r e a v ă c a r i l o r şi a r g a ţ i l o r ca s ă le d u c ă l a p ă ş u n e . In c u r t e a lor se af lă tot felul de vi te: şi vite m a r i , şi vite mie i .

U n l u c r u a m u i t a t să v ă spun , d r a g i i m o ş u l u i ; C o n s t a n t i n P o p a Crăc iun este î n s u r a t . Are şi u n fra­te m a i m a r e , d a r ă e c a m p ă t i m a ş . Min tea lui , m i n t e de copil m i c : dacă-I d ă d e m â n c a r e , m ă n â n c ă şi el; de-I zici : dă- tc m a l încolo, se mi şcă şi el. Pa să -mi - t e este l u a t din Ele, c a r e i-au sorbit şi m i n t e a şi i n i m a , s ă r ­m a n u l !

Toa te le a r e b u n e d-nul Cons tan­t in P o p a Crăc iun . Cu toa te a s t ea , a r e şi el u n v ie rme care- l r o a d e . Nu face copii . Şi a r dori cu foc să a i b ă şi cl m ă c a r u n copi laş . Ca. să-şî m a î a s t â m p e r e oa re -cum doru l ce-1 m u n ­ceşte, a l u a t u n copil de suflet , pe care-l c reş te ca pe al lui .

Al tmin te r i , el este ţ â r eovn ic la bi­serică şi m a i face şi pe n e g u s t o r u l . D a r a v e r i de s a t : m a î cu v i t i şoare , m a l cu g r â n e , a d u n ă şi v inde pe ia t â r g u r i . T r e b u ş o a r a ÎI m e r g e bini­şor, căci a r e ch iag .

C ă m a r a u n d e a m m a s , e r a c u r a t ă . Nici o m u s c ă , n ic i un pur ice n ' a m s imţ i t . F i -va oare , p e n t r u c ă e r a m os teni t de pe d r u m ? Destu! că a m fost b ine p r imi ţ i , b ine găzdu i ţ i şi b ine o s p ă t a u .

A d o u a zi m ă g â n d e a m c a m cât a r e să m ă coste o a ş a găzdu i r e sub -p re î ec tq rească ?', S p u n â n d că a m do­r i n ţ a să, beau p cáf^a cu lapte , d-nul

, Cons t an t in Л ' ора . "Crăc iun se repezi . î n vecini şi. a d u s e cafea, că el zicea, • o i sp răv i se şi", n ' avuse se t i m p să t m e a r g ă la t â r g ca şărşi c u m p e r e a l t a .

A t â t a bună-vo.iuţă m ă uimi. Şi când - voi ra m şă p lecăm, î n t r eba i : . .— Ce s u n t . d a t o r p e n t r u găzdu i ­

rea cea b u n ă , ce á m găs i t la D-ta? — Ce vei voi d-ta să da i , d o m n u ­

le. " ' — Cum, ce voiu e u s ă dau ? Ei ,

iaca, eu n u voiu să d a u n imic . — B o g d a p r o s t e ! şi p e n t r u a t â t .

B ine că n u - m i m a l şi cereţT ceva pe d e a s u p r a . .

M'a iu u i t a t l ung l a d â n s u l . Auziţ i d-voas t ră , d r a g i i m o ş u l u i ? Tot e u s ă m a l cer. Ca ce s ă fie a s t a o a r e ? l ' am î n t r e b a t eu; d a r ă n ' a voit sărm.î spu­n ă ce n o i m ă a v e a u cuvin te le Iui . •Dac 'am văzu t a ş a , m i - a m zis şi eu : deci, t acu- te m ă c h i a m ă . Am scos şi i-ain d a t cinci lei noi . El .îmi r ă s ­p u n s e că-i p l ă t i s em cu pr i sos . . Mi-a p ă r u t b ine . Şi l u â n d u - m l z iua b u n ă , a m plecat .

Am t r ecu t Rădoeşt i î , a p a Teleor­m a n , S a t u l nou , r âu l Vedea şi a m a j u n s la Roşiori l -de-Vedea.

(Va u r m a ) .

V A R A Şl I A I I N A

Sinnca, şi fulgii de zăpadă lovind in gea­murile mele

Mi se vareaii petale albe de /torî, iar cri­văţul gemând

In horn, o diJce melodie părea cd'mî eiintu; iml s/.ţi ahitvri

Şi ' Î I loc de iarnă, primăvară mi-era in suflet ; i -in gând.

Acum e cald ; în crâng e doină şi. ciripii de. păsărele,

Petale albe 'mi ning cireşii şi vişinii pe sub fereşti.

Dar ele 'ml par fulgi de zăpadă şi cânte­cele glas de crivăţ,

Mi-e cerul plumb, in iur mi-e iarnă şi "n suflet frig, căci tu lipseşti.

Ш - O l M U R I . . . .

De-oi muri, măicuţă, în raclă Flori de tei aş vrea să-mi put. Ca să am mereu alături Floarea-atdt de dragă lui.

Şi la cap. în loc de cruce. Mamă, lot un teî să-mi pui, Fnmzele-'i, foşnind, i-or spune Că-am murit de dorul luî.

Ana Alexandresou-Cedreanu

„In a c e a s t ă l u m e , to tu l e m i n c i u ­n ă " — s p u n e Ca lderon , ca re a făcut din aces t afor ism» t i t lul u n e i a din comedii le sale celebre. Max N o r d a u d e m o n s t r a din n o u ace laş luc ru , fi­x â n d însă p ă t r u n z ă t o a r e a sa pr iv i re m a l a les a s u p r a m i n c i u n i l o r con­venţ ionale a le civilizaţiei noas t r e .

N o r d a u se războeş te î m p o t r i v a p re judecă ţ i lo r , s a u m a i exact vor­bind, î m p o t r i v a minc iun i lo r , pe ca re se r idică edificiul şub red a! conven­ţi i lor sociale; in rel igie, în poli t ică, în v ia ţa p r iva t a , o m u l m o d e i * e laş , n u î n d r ă z n e ş t e să se c o n d u c ă d u p ă

convinger i l e lui , se t e m e să n u a t i n . gă op in iun i l e ca re a u cu r s . nu-1 sin«

cer, m a l m u l t ch ia r , îî este frică da adevă r . Şi t o tu ş i e silit să r ecunoas* că că o r g a n i z a ţ i a societăţ i i tiu e con* fo rmă nici eu s ă n ă t o a s a r a ţ i u n e , n ic i cu da te le p r o c u r a t e de ş t i in ţe le exper imen ta le , fizice şi n a t u r a l e " .

Ceea ce m u l ţ i a u observat , d a r a u c ă u t a t să a s c u n d ă , c h i a r faţă de ei î n suş i , Max N o r d a u desvălue.şte cu g l a s t a r e fără de nici u n î ncon ju r . El a r c cu ra ju l opiniei sale . Işî a s u ­m ă r ă s p u n d e r e a ideilor, pe ca r e le c rede a d e v ă r a t e . P e u n a s e m e n e a om, îl poţ i combate , îi poţ i c r i t i ca convinger i le , d a r îî s t imezi , c h i a r f ă r ă de voia ta .

Asemenea scr ie re nu se p u t e a să nu a ibă u n p u t e r n i c ecou. P r i m a e-diţie, a p ă r u t ă în l imba g e r m a n ă , a fost c u r â n d u r m a t ă de o t r a d u c e r o

. f ranceză şi apoî de t r a d u c e r i in m u l ­te a l te l imbi . Domni i B. M a r i a n şi M. Negru no-a ii dat a c u m f r u m o a s a operă a lu i N o r d a u în r o m â n e ş t e şt încă pe un p re ţ m u l t m a l eftin ca ed i ţ ia or iginal . i . T r a d u c e r e a d-lor, făcută cu ' îngr i j i re .şi con ipe t in ţa cu­noscu tă , a a p ă r u t în „Biblioteca pentru lo(V No.- C 7 Í ! •-CT(i 1 leu 2 0 ) .

Ar fi peste p u t i n ţ ă să r ezum iii a-ceas tă cronică t o a t ă c o m o a r a de ob-s e r v a ţ i u n î şi de reflecţii , re se gă­sesc în scrierea, lui Nordau . Nimic n u s c a p ă ochiu lu i age r şi a d â n c cu­n o s c ă t o r al oamen i lo r şi societăţ i i . Toa te specii le din a c e a s t ă m a r e ca­tegor ie de - m i n c i u n i s u n t t recu te . . în r ev i s t ă : minc iuni i re l ig ioasă , in iu-c i u n a monarh ică , şi a r i s t oc ra t i c ă , m i n c i u n a poli t ică, m i n c i u n a econo­mică , m i n c i u n a m a t r i m o n i a l ă si „diferi te m i n c i u n i m ă r u n i e " . '..

U n a dut aceste „ m i n c i u n i m ă r u n ­t e " serveşte de temel ie m a r e l u i p r in ­cipiu al l i be r t a t é i ' presei . . I n cele m a î m u l t e ţ ă r î civil izate âre.-t p r in ­cipiu este u n a n i m recunoscu t şi res­pecta t , cel pu ţ i n cu g â n d u l . P r e s a a luat. în l u m e a m o d e r n ă o desvo i t a i e u r i a şe , a căpătat , o pu te re de î n r â u ­r i re foar te m a r e , â devenit , d u p ă c u m s'a s p u s cu d rep t cuvân t , a pa­tra, pu t e r e în S ta t .

Po ce se ' în temeiază insă re.-peetul l iber tă ţ i i s a l e ? — Po c r ed in ţ a că p r e sa r ep rez in t ă opinia publ ică . D a r a c e a s t ă c r e d i n ţ ă eşte în r ea l i t a t e o m i n c i u n ă . Un om specu lan t s a u a m ­biţ ios , d a c ă a r e b a n i , poa te fonda un m a r e z ia r şi poa te astfel deveni o m a r c pu te re , ca re să in f luen ţez i • a s u p r a m i n i ş t r i l o r şi a p a r l a m e n ­tu lu i , a s u p r a burse i şi comer ţu lu i , d a c ă n u c h i a r a s u p r a a r t e i şi l i t o r a t u r e î .

— Dar , se va zice, p e n t r u ca z i a ru l s ă u să exerci te a s e m e n e a in f luen ţă , t r e b u e s ă ia o m a r e desvo ' t a re . ad i ­că să g ă s e a s c ă m u l ţ i c i t i tor i şi abo­n a ţ i . Şi d a c ă îl găseş te c o d o v a d ă că p lace pub l i cu lu i , deci că e x p r i m ă idei s impa t i ce pub l i cu lu i .

- - Aşa a r fi, dacă . . . a r fi aşa . i n s ă c i t i tor i i şi m a l a les abona ţ i i pot fi d o b â n d i ţ i p r in d i f e r i t e a l te mi j loace şi p e n t r u m u l t e a l te motive. Un în­t r e p r i n z ă t o r f ă ră de s c r u p u l n a r e decât să specu 'eze a s u p r a ins t inc te ­lor josnice, c a r e există în m u l ţ i m e a l ă t u r e a cu t end in ţe l e nobile şi va găs i de s i g u r ci t i tor i . Sau n a r e de câ t s ă bârfească*; să ca lomnieze , s ă în t r ebu in ţeze cuvin te t a r i şi t r iv ia le , s ă exagereze toa t e ştirile... s au . în sfârş i t , n ' a r e decâ t s ă ofere o loter ie b o g a t ă c i t i tor i lor şi m a î a les a b o n a ­ţ i lor să i . P r e m i i l e în b a n i t e n t e a z ă pe m u l t ă l ume . Cum să nu dea cinci p a r a l e zilnic cu g â n d u l câ va ' p u t e a c â ş t i g a o mie de l e i ?

E în a f a ră de ori-ce îndo ia l ă că p r in a s e m e n e a mi j loace o gaze tă is-buteş te să se r ă s p â n d e a s c ă şi p r i n u r m a r e să capete o m a r e pu te re în S ta t , m a i m u l t ă p u t e r e c h i a r decâ t z iarele c ins t i te şi cuvi inc ioase .

Es te oa re î nd rep t ă ţ i t ă aceas t ă in­fluenţă ? — se î n t r e a b ă N o r d a u . Şl conchide cu drep t c u v â n t : , . ia tă-ne în fa ta u n e i a din cele m a i s t r â n s e c o n t r a d i c ţ i u n î alo c ivi l izaţ iuni î ac­tua l e " - A l a d i i >

6. — No. 19. UNIVERSUL LITERAR Luni, 7 Maiu 1812.

EDMOND ŞI JULES DE CONCOURT

SOHA FILOPEHA TRADUCERE DE

MIHAIL NEGRU

U R M A R E — 19

; $ i so c u f u n d a î n m o a r t e a aceas t a , *are- l î m p r e s u r a care-1 a t r ă g e a , ca­pre-! vo rbea g â n d u r i l o r , a ş a c u m go­l u l vorbeş te pr iv i re î .

T o t u l în el şi î m p r e j u r u l luî p ă r e a .că p o a r t ă doliu d u p ă aceas t ă femee.

Se s imţea î m b r ă ţ i ş a t u ş o r de lot Î e lu l de idcî negre , funebre , d c s n ă -d ă j d u i t e , s u b a p ă s a r e a c ă r o r a se î nă ­buşea , fă ră să a ibă p u t e r e a de a le r e s p i n g e .

Şi î m p o t r i v a acestei a m i n t i r i pe care-o c h e m a fă ră î n c e t a r e şi r a r e nu-1 m a î p ă r ă s e a , se g ă s i a ş a do s lab , î n c â t se a p u c ă s ă bea , s ine a p u n e beţ ia î n t r e m o a r t e şi el.

XL*

A b s i n t u l u i îî ce ru B a r n i e r zăpă­cea l a î n fiecare zi. Merse î n m o d fa­t a l că t r e a c e a s t ă l icoare ca re scoate s o m i t ă ţ i d in abs in t , d in n e a m u l de angel ică , d in calinii s aromaticii s, d i n s e m i n ţ e de b a d i a n ă , o î n c â n t a r e ase­m ă n ă t o a r e cu aceea pe ca re Asia ş i Wfr ica-o cer cânepe i , o a ţ â ţ a r c m a g i ­c ă a m e s t e c â n d cu beţ ia b r u t ă a Apu­s u l u i î n c â n t a r e a idea lă a beţiei O-r i e n t u l u i .

B a r n i e r se î n d r ă g o s t i de a c e a s t ă be ţ i e a p r o a p e i n s t a n t a n e e , caro se m i ş c a ş i n ă p ă d e a d in toa t e p ă r ţ i 1 o f i inţei sa le sp re créer , de a c e a s t ă be-Jie i m a t e r i a l ă , u ş o a r ă , sp i r i t ua l ă , a-p r o a p e î n t r a r i p a t ă şi carc-1 l e g ă n a a t â t de dulce în b ra ţe le nebun ie i şi a le v isăre l .

T u r n a în fundu l p a h a r u l u i abs in ­tu l , din ca re se r i d i c a n u m a i d e c â t a-r o m a ie rbur i lo r t u r b u r ă t o a r e .

De la î nă l ţ ime , şi p i c ă t u r ă cu p i ­c ă t u r ă , l ă s a s ă c a d ă d e a s u p r a a p a cere-l t u r b u r a ş i m i ş c a t o c m a i ca pe n i ş t e mic i n o u r i a l b u r e a l a s idefa tă a u n u l opa l ; se. oprea , l u a d in n o u s t ic la , o ap leca i a r , u m p l e a p a h a r u l , ş i apo i bea l i coa rea verde ca .po u n h a ş i ş l ichid.

Bea şi i se p ă r e a că se deş t eap t ă d i n t r ' u n vis u r â t . Gândur i ' c -1 d u r e ­r o a s e se ş t e rgeau , se d e p ă r t a u , ca ş i c u m s ' a r fi evapora t .

M o a r t a se pre făcea î n t r ' u n ch ip c a r e se ş tergea ,

A m i n t i r e a n u m a l făcea a l t ceva decâ t p lu tea în cl s u b u n g iu lg iu t r a n d a f i i io.

Bea şi se b u c u r a de aceste f r igu r i alo s â n g e l u i s au . se b u c u r a do n-c e a s t ă e lect r ic i ta te r ă s p â n d i t ă în el şi ca re îl s t r ă b ă t e a cu acele v ib ra -ţ i u n l l ăun t r i ce , cu acele c r â m p e e de idol c a r i i se iveau cu veselie în min­te, se b u c u r a de a c e a s t ă ac t iv i t a te n o u ă ca r e c i rcula d c a c u r m e z i ş o l s i m ţ u r i l o r lu i m o r a l e şi al facul tă ţ i ­lor in te lec tua le .

Căci ebr ie ta tea a c e a s t a ca r e p u n e a s t ă p â n i r e pe el n u e ra n ic i decum u-m e ţ e a l a cea p l ină do voioşie a v inu­lu i , n u e r a defel tj s c n s u a ' i t a t e a n i ­ma l i că , o îndobi toc i re ; e r a m a l cu­r â n d o sens ib i l i t a te ca re p ă r ă s e a p a r t e a d in a f a r ă a co rpu lu i , s u p r a ­f a ţ a lu i , o rgane le lu i d in a f a r ă , sp r e a se î n d r e p t a în a d â n c u l lui , sp re ta in ice le o r g a n e c a r i duc i m p r e s i u -n e a la s e n s a ţ i u n e .

S p i r i t u l !uî, î n c h i p u i r e a lui , so vo­la t i l izau , ca să î n t r e b u i n ţ ă m a c e a s t ă exp re s iunc ; şi cccace m a l a j u n g e l a S imţur i l e sa le , a j u n g e a acolo poe­t iza t şi t r a n s f o r m a t ca î n t r ' u n vis.

I n acest a v â n t şi în a c e a s t ă v a g ă d e ş t e p t a r e a u n e i vieţ i necunoscu t e , su f le tu l lu i r â d e a s u b o n e s p u s ă gâ -d i l a re de b u n ă s t a r e , r â d e a l a ceva l u m i n o s c u m r â d e u n copil l a florile ce-i s t a u p r i n s e de l e a g ă n .

A m i n t i r e a l u i p r i n d e a o fâşie de f rază şi se l e g ă n a p r i n s ă de ea. Şi înce t încet, formele ideilor .salo de­v e n e a u m a l o n d u l a n t e , m a l vagi ,

m a i dulc i , m a i î n d e p ă r t a t e : as t fe l n i ş t e n u m e r e s a r p re face î n a r ­m o n i i .

F r u n t e a i s e p l eca s u b o l e n e feri­c i t ă ; ş i B a r n i e r a d o r m e a c u ochi i deschiş i , în t o r o p e a l a u n e i p l a n t e că ­r e i a îl e cald, cu m u l ţ u m i r e a u n u i a caro s t ă culca t , s u b o r a z ă , pc ţ ă r m u l l umi i sa le de vise.

Şi cu câ t B a r n i e r se î m b ă t a de a-ceas tă v i a ţ ă s u p r a n a t u r a l ă , pe m ă s u r ă ce-i c ă u t a m a i m u l t bucur i i ­le, m â n t u i r i l e , a v â n t u r i l e , ex tazur i l e lencvoase , cu a t â t c ă d e a m a l do s u s şi m a l cu a s p r i m e a s u p r a s a î n s u ş i .

V i a ţ a o b i ş n u i t ă e r a p e n t r u cl o ne­m u l ţ u m i r e de nesufer i t . Senza ţ iun i l e ob i şnu i t e îi deveneau sarbu.de.

P l a t i t u d i n e a şi b a n a l i t a t e a r e a l i t ă ­ţ i i îl u m p l e a u de o p l ic t i sea lă f ă ră de m a r g i n i .

Suferea , s u b acest cer jos şi cenu­ş iu a l exis tenţe i omeneş t i , cocaco a r sufer i u n o m înch i s î n t r ' o p ivn i ţ ă po p r a g u l că r e i a a r vedea c u m se j oacă soa re le l u m i n o s . Şi a d u c e r e a a m i n t e r e v e n e a în p l ic t i sea la sa.

Be ţ ia a j u n s e astfel a d e v ă r a t a s a v ia ţ ă , aceea d u p ă caro cea la l t ă n u e r a decâ t o mizer ie , decât o m i n c i u ­n ă , decât o se rv i tu te , decâ t o mist i f i ­c a r e ; şi a j u n s e do c ă u t a a b s i n t u l pâ ­n ă şi a t u n c i c â n d avea de l u c r u .

I n t e l i gen ţ a i se p ă r u că sc m ă r e ş t e ş i că se a v â n t ă sub aceas t ă a ţ â ţ a r e : i se p ă r e a că c ree ru l său, grooiű şi c a îmbiba t , se u m p l e a de u n fel de gaz subt i l . P u t e r e a de a lega ideile c ă p ă t a v io ic iunea ş i l uc id i t a t ea ri­ne i a d o u a veder i . Ceea ce z a d a r n i c c ă u t a s e p â n ă a tunc i , descoperea a-c u m l a cea d i n t â i a r u n c ă t u r ă de ochi .

Des l ega rea ches t iun i lo r îl a p ă r e a n u m a i decâ t ; o r i zon tu r i l e se deschi­deau î n a i n t e a ideilor. Găsea în spir i ­tu l s ă u o a s c u ţ i m e de pe rcep ţ iune , o de sch i ză tu r ă , u n a v â n t , de c a t e n ic i ­o d a t ă n ' avusesc conş t i in ţ ă .

Şi f r igur i le aces tea dedea îi aceas ­t ă a p r i n d e r e n u n u m a i sp i r i t u lu i , ci şi co rpu lu i s ău . Mâna. luî , ca m â n a u n o r a n u m i ţ i g r a v o r i î n t ă r i t ă do beţie, n ic ioda tă n u fusese m a l s igu­r ă , m a l del ica tă , n i c i o d a t ă n u se a-v â n t a s e eu m a l m u l t ă dibăcie în mi ­cile o p e r a ţ i u n i .şi p a n s a m e n t e l e ser­v ic iu lu i s ă u .

X L I I

I n s ă o b i ş n u i n ţ a n u în t â rz i e .de a s t inge 'n el a c e a s t ă fericită b u c u r i e a beţiei ; ceeace bea nu-1 mul s m u l g e a destul de reped»; d in gl i iare lc u r a l u ­lu i şi a le sufer in ţe i .

Nu se m a î s i m ţ e a t r a n s p o r t u l în a-fară do et î n s u ş i în t r ' o l u m e do sen-s a t i u n î cari-I î n o i a u fiinttt.

Nu i se m a i r i d i c a l a cap decâ t o v â l v ă t a i c de c ă l d u r ă repede r i s ip i t ă , a ţ â ţ a r e do o c l ipă caro p ie rea a p r o a ­pe n u m a i d e c â t şi-1 l ă s a d in nou în p ă r ă s i r e , îl l ă s a vieţ i i s a l e a ş a r u m valu l l a să in p ă r ă s i r e u n corp po un ţ ă r m .

Trebu i să-.şî m ă r e a s c ă p o r ţ i a do o-t r a v ă .

I n t oa t e zilele b ă u d i n ce în re m a l m u l t : îndoi , î n l r c i doza, î m p i n g â n d l u c r u l acos ta p â n ă acolo încâ t b ă u c a n t i t ă ţ i de a b s i n t c a r i p a r că a r t r e b u i să-1 t r ă z n o a s c ă po loc pe b ă u ­t o r : a j u n s e să boa a p r o a p e s p i r t u l p u r l a 70 de g r a d e .

Şi în fiecare zi se c u f u n d a tot m a l m u l t în a c e a s t ă fer icire a r t i f ic ia lă , în ca r e g u s t a î n l ă t u r a r e a t u t u r o r s im ţu r i l o r , t ă c e r e a in imi i salo.

Ceeace el cerea aces to r excese, şi ceeace aceste excese îl dedeau nu e r a atât- i s u p r a - a ţ â t a r e a care-1 fermeca­se. Ia începu t cât e r a a c e a s t ă prea-fe-r ic i tă tone ca re fusese s f â r ş i t u l si

o a r e c u m a m o r ţ i r e a p r i m e l o r l u i beţ i i .

Şi m e r e u , cu o p lăce re m a l m a r e şi cu o t o ropea l ă m a l v o l u p t o a s ă , îl r evenea a c e a s t ă a m o r ţ i r e moleş i toa-re c a r e p ă r e a că-I d e s t r a m ă u n a câ t e u n a t o a t e voinţele , îi r e v e n e a aces t ex taz l e g ă n a t de f a n t o m e de idei şi de i m a g i n i t r e m u r â n d e , a c e a s t ă le­g ă n a r e a s e m ă n ă t o a r e l e g ă n ă r i i u n u l h a m a c ca r e a ş a de dulce î i î m p i n g e a g â n d i r e a în goL

B â n d aşa, n u m a l m â n c a . F o a m e a nu-î m a i în semna c ea su l

de masă . S tomacul lui pârea că res­pinge tot ce nu-î l i ch idu l care-1 a r ­dea .

T o v a r ă ş i i s ă i îl vedeau în s a l a de g a r d ă t ă i n d a l ene c a r n e a d in m â n ­care , f ă r ămi ţ i nd -o cu fu rcu l i ţ a şi l ă sând-o acolo.

L a î n c e p u t voiseră să g l u m e a s c ă p u ţ i n po socotea la l u c r u l u i acos ta ; B a r n i e r î n s ă r ă s p u n s e cu o v io lenţă a ş a de p u t e r n i c ă şi cu b r u t a l i t ă ţ i a ş a de vii, încât, t o a t ă s a l a îl l ă s ă în p a ­ce şi a p r o a p e nu- î m a l vorbi .

To tuş i , el n u s l ăbea ; d impo t r ivă se î n g r a ş ă , d a r de g r ă s i m e a aceea bu ­h ă i t ă pe caro o d a u adeseor i exce­sele.

Mal ivoi re b ă g ă de s e a m ă că el în­cepea să se d e p r i n d ă să ţ i n ă dogelui cel m a r o a l m â n e ! sub degetele cele­la l te , ne indo i t ; şi fu s p ă i m â n t a t vă­zând , p r i n t r e s imptomelo beţiei , sem­n u l aces ta a l m o r ţ i i pc care- l obser ­v a s e la a t â ţ i a ş i - a t â ţ i a m u r i b u n z i .

X L I I I

— Care va să zioă vroi să te o m o r î ? zise Mal ivoi re că t r e B a r n i e r , care-ş l t u r n a u n şease lea p a h a r de abs in t .

— S ă m ă o m o r ? s ă m ă o m o r ? . . . Şi B a r n i e r r i d i că d i sp re ţu i t o r din u-m e r i : a t â t a - i fu r ă s p u n s u l .

Mal ivoire , p r i e t e n u l lu i B a r n i e r , e r a u n t â n ă r m ă r u n ţ e l , c a r e a s c u n ­dea o in imă do g h i a ţ ă s u b v io ic iunea m e r i d i o n a l ă a ges tu r i lo r sale, s u b a-î i i m a ţ i u n e a une i vorbo p r o n u n ţ a t ă cu u n u ş o r accent gascon .

Nimic nu-1 făcea să pe t reacă , n i ­mic nu-1 d i s t ra , nu-1 lega, nu-1 ind ig­n a şi n ic i nu-1 făcea să-I fie u r â t . P a t i m i l e , p lăce rea , a m b i ţ i a , a l u n e ­c a u pe d e a s u p r a lu i fă ră să-1 a t i n g ă . F i r e cu r ioasă , a l că tu i t ă din ca ld .şi d i n frig, caro te făcea s ă te. g â n d e ş t i l a m â n c ă r i l e acelea ale. chinezi lor : o b u c a t ă de gl i ia ţă f r iptă .

Malivoii 'e ora to tdeauna , g a t a la orice : e r a g a t a să se d u c ă la bal , da­că se cerea să m e a r g ă la ba l ; g a t a să, se culce d a c ă cei lal ţ i n u m a l aveau p lăce re sâ m e a r g ă l a ba l , g a t a s ă facă o orgie decă cel cu ca r i e r a vo­i a u să facă o org ie ; g a t a să lucreze dacă so cerea să lucreze; să se b a t ă , d a c ă e r a v o r b a de bă t ao ; deopo t r ivă de n e p ă s ă t o r fa ţă do u n a ca şi fa ţă de cea la l tă , f ă ră ca v r e o d a t ă vo in ţ a s a să-şî fi da t os tenea la s a u s ă fi a-vu t pu te rea s ă fi dor i t ceva, să j in-du i a seă ceva, s ă v r e a ceva.

Cu toate as toa nu e r a nic i u n o m pros t n ic i î ic intcl igent . Avea c h i a r d e s t u l spir i t , u n sp i r i t do c a r a g h i o s , caro n u e ra l ipsi t n ic i do comic nici de p lăcut . l i r a însă o fi inţă imper so ­n a l ă p r i n esenţa , p r i n voca ţ iuno .

A t r a s de p e r s o n a l i t a t e a lu i B a r ­nier , ol so legase de acosta , i se "ros­tise, ca o u m b r ă nedos l ip i t ă de un corp . P r i e t e n i a aceas t a , s i n g u r u l s i m ţ i m â n t ca re n u fu p e n t r u Mnli-voire f loare la u reche , s i n g u r u l s ă u devo tamen t , îî a t r ă s e s e d in p a r t e a c a m a r a z i l o r s ă i o porec lă s coasă din orijo-vl spi ta l icesc : i se zicea ajuto­rul benevol al lu i B a r n i e r , — d u p ă n u m e l e s t a g i a r i l o r a l ă t u r a ţ i pe lân­g ă u n şef do servic iu şi î m p u t e r n i ­cit! do acesta să-I d u c ă şo r ţu l alb şi să- l a j u t e po i n t e r n la pansamente! .

B a r n i e r , d i m p o t r i v ă , cu toa t e a p a ­ren te le răcel i i , cu o f is ionomie g â n ­d i toa re , c o n c e n t r a t ă , a p r o a p e c a r e te u m p l e a de t e a m ă , B a r n i e r e r a u n u d in acel p a s i o n a ţ i pe l â n g ă c a r i ob­se rva to r i i superf ic ia l i t roc fă ră să-I fi văzu t şi c a r i nu so t r ă d e a z ă în a-fa ră decât p r in jocul pr iv i r i i , v i a ţ a g u r i i . El e r a u n u clin acele t e m p e r a ­

m e n t e nervo-bi l ioase în c a r i iuteü« g e n t a se combină cu a c ţ i u n e a , în c a r î se n a ş t e vo in ţa , în c a r e c a r a c t e r u l so c o n s t i t u e în a c o r d u l d i n t r e concop-ţ i u n e şi exocuţ iuno.

S p i r i t u l l u i , t r a s din el în suş i , d in ol s i n g u r , n u î m p r u m u t a n i m i c de Ia a l ţ i i , n u s u f e r e a de nic i o î n r â u r i r e d i n a f a r ă . E l a v e a ace l c u r a j m o r a l , a c e a s t ă c o n ş t i i n ţ ă s u p r a e x c i t a t ă de ideile t a l e p r o p r i i c a r e t e p u n e în r ă z v r ă t i r e d e s c h i s ă î m p o t r i v a idei­lor p r i m i t e , r ă s p â n d i t e i m p u s e de m e d i u l în c a r e t r ă e ş I, de cea d i n t â i educa ţ ie , de tot ceeace p u n e g â n d i r e i h a i n a e a r e a l c ă t u o ş t e o u n i f o r m ă . Atâ t do m a r e e r a p o r n i r e a s a de ne-î n g ă d u i r c î m p o t r i v a a tot ce-î p ă r e a m i n c i u n ă , fă ţă rn ic ie , î n c â t se necă­j e a pe s e n t i m e n t a l i s m u l ş t i inţ i f ic al i u i Mal ivo i re şi sc s u p ă r a de a b ine-lea p e s ine î n s u ş i p e n t r u m a n i a , îm­p r u m u t a t a do l a t â n ă r a ş coa l ă de med ic ină , de a a s c u n d e g r o z ă v i a boa-lelor sub e u f e m i s m e melodioase .

Obişnuit s ă se plece î n a i n t e a aces­tei p e r s o n a l i t ă ţ i expans ive , p u t e r n i ­ce, p o r u n c i t o a r e , s t ă p â n i t de indivi ­d u a l i t a t e a aces tu i c a m a r a d , pe ca­re-1 s imţea făcut s p r e a m e r g e p â n ă la c a p ă t u l une i idol, a l une i h o t ă ­r â r i , ce p u t e a face Mal ivo i re sp re a s m u l g e d i n m â n a lu i B a r n i e r p a h a ­r u l d in c a r e a c e s t a sorbea îndob i to ­c i rea ?...

Cu t o a t e aces tea , î nce rca ; î nce rca să-1 oprească p r in a m e n i n ţ ă r i , p r i n r u g ă m i n ţ i ; B a r n i e r îl l ă s a să s p u n ă ce vreu, î n ă ţ a d i n umer i ,—şi bea .

XLIV

T o t u ş i o clipă B a r n i e r se op r i pe p o v â r n i ş u l ţie ca r e a l u n e c a .

In aceas tă m a r c d e s c u r a j a r e do a t r ă i în ca ro căzuse , în mi j locu l aces­tei su fe r in ţ î caro-î a d u s e s e d e s g u s i u l p e n t r u t o a t e dor in ţ i l c su f le tu lu i s ă u , l a ş i t a t e a p e n t r u toa t e ac t iv i t ă ţ i l e fi­in ţe i salo m o r a l e , lu i B a r n i e r îl r ă ­m ă s e s e o rgo l iu l s p i r i t u l u i : a m b i ţ i u ­nea , s u p r a v i e ţ u i n d o r i c ă r u i res t , m a l b ă t e a în el, a ş a c u m ba t e u n e o r i în­t r ' u n co rp p ă r ă s i t do v i a ţ a t u t u r o r o r g a n e l o r s a l e cea d i n u r m ă m i ş c a r e a ini mei .

Voia s ă capele, m e d a l i a de a u r a i n t e r n a t u l u i , aceas tă m a r e c ins te c a r e e d o r i n ţ a , i spi ta , v isul t u t u r o r in te rn i lor .

La u n e x a m e n căzu ; la sp i t a l în-e e p u r ă să s e p l â n g ă de negl i jenţ i i se rv ic iu lu i lui . în ţe lese că m e d a l i a , pe r a r e p â n ă a t u n c i , d u p ă m ă r t u r i ­s i r ea colegilor să î , o p u t e a a ş t ep t a , a v e a să-I s cape .

Aceas ta fu o a m ă r ă c i u n e eare-1 deş tep tă . I n t r ă în s ine î n suş i , se cerce tă şi so s p ă i m â n t ă văzându - so . î ş i găs i i n t e l igen ţa g reoae şi ador ­m i t ă ; f acu l ta tea de a p ă t r u n d e , însuf le ţ i tă î n t â i pr in beţie, e r a a c u m leneşe, domoa lă , a p r o a p e s t i n s ă şi sp re a se p u n e d in n o u în m i ş c a r e , îl cerea s f o r ţ a r e a u n e i oboseli i-monse .

M e m o r i a î l s c ă p a şi i se r i s i pea ; s p r e a ţ ine m i n t e u n lucru , s p r e a nu-1 u i t a câ te -va zile, ÎI t r e b u i a o î n c o r d a r e de voin ţă şi s f o r ţ ă r i pu ­t e r n i c e şi con t inue .

I n d iscuţ i i le cu c a m a r a z i i s ă i se s imţ i m i r a t , umil i t , sper ia t ,— el c a r e e r a u n spirit, p rec is , concre t , s i logis­tic,— de dezord inea sa , de p u ţ i n a s a logică, de a r g u m e n t a ţ i a s a ş u b r e d ă , r ă t ă c i t ă , ca ro n u m a l m e r g e a drept , n ic i î na in te .

Se ascultă, v o r b i n d : v o r b a lu i n u m a l a v e a s u n e t u l u n e i g â n d i r i l im­pezi; c o n g e s t i u n e a a c e a s t a de i m a ­g in i , f luxul a c e s t a de s e n z a ţ i u n i ca r i - l n ă p ă d e a u , nu - î m a i l ă s a u vre ­m e s ă a r u n c e cuvin te le î n t i p a r u l u -ne l fraze, în f o r m u l a s i n t axe i ; ele ţ â ş n e a u î n s u b s t a n t i v e pe c a r i n u le m a i legau verbele .

A se c i t i urmarea în „ U n i v e r s u l Literar" ce va apare Dumin ica v i i ­t o a r e .

Luni, 7 Ма ій 1912. U N I V E R S U L L I T E R A R N o . 19. — 7.

LITERATURA ESPERANTO

DS SECRETAR DISPARUT de R i c h a r d J . M a c l a r e n

'Â d i s p ă r u t s e c r e t a r u l I Be d o u ă zile n u m a î g ă s i m p e d-1

jDiplomo, c u n o s c u t u l s ec re t a r a l so­c ie tă ţ i i e s p e r a n t i s t e d in B l a n k u r b o . L u n i s e a r a s 'a ţ i n u t ş e d i n ţ a s ă p t ă ­m â n a l ă ob ic inu i t ă f ă r ă s ec re t a r .

Aceas ta n u s 'a m a î î n t â m p l a t n ic î o d a t ă , căc î s e c r e t a r u l e r a i o a r t e p u n c t u a l ; n u l i p sea d e l a n i c i o şe­d i n ţ ă . A d o u a zi, colegi i l u i de co­m i t e t se d u s e a c a s ă l a t a t ă l s ă u s p r e a-I cere ş t i r i d e s p r e Dip lomo. D a r acolo e r a z a r v ă m a r e , căcî de D u ­m i n i c ă s e a r a n u - l m a î văzuse de loc, d i s p ă r u s e . D u m i n i c ă s e a r a ca de o-b ice ï eşi s ă se p r e u m b l e p u ţ i n p r i n î m p r e j u r i m i , d a r n u se m a î î n t o a r ­se. N u s ' au cu lca t p â n ă n o a p t e a t â r ­ziu, a ş t e p t â n d u - 1 s ă se î n t o a r c ă ; l-au o ă u t a t c h i a r şi pe d r u m u r i ca pe u n copil r ă t ă c i t . C â n d plecă , l ă s ă v o r b ă că se v a r e î n t o a r c e câ t de cu­r â n d , căc î îş î v a face n u m a i p re ­u m b l a r e a ob ic inu i t ă . L u n i n u se ivi, ş i p ă r i n ţ i i l u î a p r o a p e n e b u n i , c e r u s p r i j i n u l pol i ţ ie i . E M a r ţ ! şi el n u s ' a m a î ivit; p ă r i n ţ i i l u î n u a u m a î •auzit n i m i c de el. „ B ă i a t u l m e u e m o r t " zise neconso lab i l a l u i m a m ă , „ ş t i n b i n e a s t a" . Amic i i l u î d in co­m i t e t i n t r i g a ţ i î ş i d ă d e a u o s t e n e a l a s â o consoleze, î n c u r a j i n d - o s ă spe re l i c â n d că î n c u r â n d î l v o r r egăs i .

— A a v u t m u l ţ i b a n i c u el, î n t r e b ă p reşed in te l e ?

—- Nu , — r ă s p u n s e ea; — d u p ă c u m şt i ţ i n u s u n t e m t o c m a i bo­g a ţ i ; a ş a că n u p u t e a a v e a l a el lu­c r u r i de v a l o a r e şi deci n ic î b a n i . N u l-ar fi o m o r â t p e n t r u a-1 fura .

— A a v u t ceva d u ş m a n i ? — Nic î u n d u ş m a n n u a a v u t f iul

m e u . E b ă i a t c u m i n t e şi e r a iub i t de to ţ i . Ah !vaï ! e m o r t , e m o r t , a s t a o şt iu b i n e !

— Nu, n u , n u t r e b u e s ă z icem a s t a i n t e r v e n i t a t ă l . Deseor i se î n t â m p l ă s ă d i s p a r ă p e r s o a n e şi apo î s ă fie r egăs i t e . S ă p r i n d e m c u r a j . A m a n ­g a j a t u n detect iv b u n , c a r e se o c u p ă d i n toa te p u t e r i l e l u i s ă n e g ă s e a s c ă b ă i a t u l , i a r m â i n e v a a p a r e şi înş t i ­i n ţ ă r i p r i n z ia re . S ă s p e r ă m , s ă spe­r ă m !

M e m b r i î d i n comite t îşî e x p r i m ă r eg re t e l e lor c ă t r e p ă r i n ţ i . Nevo ind a-I c h i n u i m a l m u l t î ş i l u ă r ă m a s b u n de la eî şi p lecă p e n t r u ca a d o u a zi s ă cerceteze ce s 'a m a l af lat . I n acea zi j u r n a l e l e de sc r i au cu r ioa ­s a d i spa r i ţ i e a t â n ă r u l u i şi t o ţ i o-răşeraii d i s c u t a u cu a p r i n d e r e fapte­l e pas ib i l î n t â m p l a t e . Soc ie ta t ea es-p e r a n t i s f ă a fost ob iec tu l t u t u r o r d i s c n ţ i u n i l o r d i n c a u z a i n t i m e l o r r e l a ţ i u n l ce ex i s t a î n t r e m e m b r i a-ces te l soc ie tă ţ i şi ne fe r ic i tu l d i spă ­r u t . I o s p r e s e a r ă p re şed in te l e ş i c u c a s i e r u l vizi tă din n o u pe p ă r i n ţ i . iTatăJ l ipsea , i a r m a m a e r a foar te a-b ă t u t ă .

E vre-o ves te n o u ă , î n t r e b ă preşe­d in te le ?

- - Aii ! d a ! — d a r foar te t r i s t ă . M ă m i r foar te m u l t , n u - m i po t ex­p l i c a de loc. F i u l m e u nic î o d a t ă î n v i a ţ a lu i n u a făcut l a n i m e n i n ic i u n r ă u .

— D a r t r ă e ş t e ? L ' a g ă s i t ? U n d e es te ? — zise p reşed in te le d e o d a t ă cu c a s i e r a ] .

— A h ! mi-e r u ş i n e s ă v 'o s p u n . D a r m a l c u r â n d s a ü m a l t â r z i u tot o s ă ş t i ţ i . Vă voiu l ă m u r i a face rea .

Asfâal d i m i n e a ţ ă so ţu l m e u a p r i m i t o t e l e g r a m ă p r i n care-I s p u ­n e a s ă vie î n c a p i t a l ă , căc i b ă i a t u l n o s t r u se af lă acolo a r u n c a t î n în ­ch i s oa re .

— I n î n c h i s o a r e ? Ce c r i m ă a fă­c u t ?

— N u vorb i de c r i m ă ! Ce r ă u p u ­t e a face fiul m e u ? - — D a r î n t e l e g r a m ă n u s p u n e a ífe ce e î n c h i s ?

— Vă voiu da-o, s ă o ci t i ţ i şi D-v., •— ui te-o .

Ceî doi a m i c i c i t i r ă u r m ă t o a r e l e : j jF iu l r egăs i t î n î nch i soa re , v ino i - '

m e d i a t c a p i t a l ă , t e vo iu î n t â m p i n a g a r ă " .

— Vedeţ i , c o n t i n u ă nefer ic i ta d-nă, c ă t e l e g r a m a e t r i m i s ă de detect iv . N u ş t iu n i m i c m a î m u l t decâ t D-v., i a t ă to tu l . So ţu l m e u fugi r e p e d e s ă p r i n d ă p r i m u l t r e n ce p leca s p r e ca­p i t a l ă .

— D a r , s ă n e b u c u r ă m , zise cas ie ­r u l , a m i c u l n o s t r u e regăs i t , t r ă e ş t e , m u l ţ u m i t ă l u i D u m n e z e u .

— I n î n c h i s o a r e ? — g e m u femeia. . — T o a t e o s ă se l ă m u r e a s c ă î n c u r â n d , zise p reşed in te le . АІЫ p u ­ţ i n ă r ă b d a r e . F ă r ă î n d o i a l ă s'a g re ­ş i t a r e s t â n d u - 1 ş i de tec t ivu l a che­m a t pe s o ţ u l d-v. î n c a p i t a l ă , pen ­t r u c a a m â n d o i să se c ă s n e a s c ă a-I l ibera .

D-na î n c u r a j a t ă de cel doî a m i c i se l in i ş t i p u ţ i n şi c u to ţ i i d i s c u t a u d e s p r e ceeace posibi l s e î n t â m p l a s e ; c â n d , d e o d a t ă auz i s u n â n d p u t e r n i c l a u şe .

— U n d o m n doreş t e s ă v ă vo rbeas ­că i m e d i a t D-nă, — zise s e rv i toa rea .

— Invi tă-1 s ă i n t r e — r ă s p u n s e D-na. — şi î n t o r c â n d u - s e că t r e cel doi d-nî c a r e t o c m a i v o i a u s ă plece, a d a o g ă : r ă m â n e ţ i , r ă m â n e ţ i , vă r o g d e s igu r , f ă r ă î n d o i a l ă este v r e - u n f u n c ţ i o n a r cu vre-o ş t i re de sp re a-ceas t ă î n t â m p l a r e g rozavă .

— „ B u n ă seară" ,— zise func ţ iona­r u l pol i ţ ienesc s a l u t â n d , — ca re în-t r ' a d e v ă r e r a poli ţ is t , pot s ă v ă vor­besc deopa r t e , a d r e s â n d u - s e d-neî.

•— „ B u n ă s e a r a " , r ă s p u n s e d -na m a î l in i ş t i t ă . Afacerea se re fe ră l a r e g ă s i r e a f iu lu i m e u !

— Da , d-nă. — A t u n c i pu te ţ î s p u n e t o t u l î n

p r e z e n ţ a a c e s t o r doi d o m n i , c a r e s u n t b u n i a m i c i a l l u i ca şi a l meî .

— Bine D o a m n ă , ş t i ţ i că fiul d-v. a fost r egă s i t în î n c h i s o a r e ?

— Da, d in nefer ic i re ş t iu . — A t r ebu i t c a so ţu l d-v. s ă fie

c h e m a t în Cap i t a l ă . — Da, ş i el t o c m a i s 'a s u p u s cere­

r e ! Şi s 'a repezi t în t r aco lo . — Da, şi a c u m ne-a sosi t u n or­

d in te 'e fonic de l a pol i ţ ia d i n cap i ­t a l ă ca de u r g e n ţ ă s ă a f l ă m ad re se ­le p re şed in t e lu i ş i c a s i e ru lu i , socie­t a t e ! e s p e r a n t i s t e locale . P u t e ţ i s ă - m î da ţ î ad rese l e d u m n e a l o r ?

— D o m n i i pe a le c ă r o r a d r e s e le c ă u t a ţ i s u n t de faţă.

— Cu a t â t m a î b ine ,— zise func­ţ i o n a r u l , s a l u t â n d pe ceî do i d-nî. P u t e ţ i s ă m e r g e ţ i a c a s ă n u m a i decâ t şi s ă v ă p r e g ă t i ţ i c a s ă m e r g e m s p r e c a p i t a l ă cu p r i m u l t r e n ca r e v a ple­ca la o r a u n u .

Ce! doi d-nl e r a u foar te intr igaţ! v -p r e s u p u n â n d că poa t e a r e i n t e n ţ i a de а-ï a r e s t a şi pe el.

— D a r în ce m o d n e p r iveş te pe n o î a f ace rea?—în t rebă p reşed in te le .

•— N u ş t iu n i m i c de as ta ,— zise cas ie ru l ,— l ă m u r e ş t e - n e .

— N u a m n i c i o l ă m u r i r e de da t , r ă s p u n s e s c u r t f u n c ţ i o n a r u l . ş t i u n u m a i a t â t că t a t ă l d- luî D ip lomo cere de u r g e n ţ ă ca s ă veni ţ i . P r o b a ­bil n u n e r ă m â n e t i m p t o c m a i m u l t p e n t r u ca s ă p u t e m p r i n d e p r i m u l t r en . Dacă-1 v o m a j u n g e , p o a t e că m â i n e ve ţ i a d u c e aces t e i d-ne pe f iu l său.

— E a d e v ă r a t ? — A t u n c ! d-lor, v ă rog , v ă imp lo r ,

p leca ţ i , p leca ţ i , d a c ă as t fe l e posibi l . — P l e c ă m — zise a m i c i i — la reve­

de re , şi p r i m i n d câ t eva i n s t r u c ţ i u n i de là func ţ iona r , c ş i r ă r epede d i n ca să . . .

— Samidean ' i , — zise p re şed in te l e socie ta te! , i n a d u n a r e ; n e - a m g ă s i t s e c r e t a r u l ! (ap lauze le c ă l d u r o a s e n u m a î c o n t e n e a u ) . Aceas t a o cons t a ­t a ţ i p r i n î n s ă ş i p r e z e n ţ a d-sale. A t r e c u t p r i n t r ' o s i t u a ţ i e grozavă,— f i indcă j u r n a l e l e d a u ş t i r i n e f u n d a ­te , b a c h i a r b a n a l e d e m u l t e o r i ; c r ed n e c e s a r ca s ă i n v i t ă m pe d-sa per ­s o n a l a n e poves t i a v e n t u r a . Aceas­t a se r e fe ră î n t r u câ t v a l a societa­t e a n o a s t r ă ş i de a c e e a d-sa î m i p r o m i s e , că a s t ă - s e a r ă n e va p r e g ă t i u n r a p o r t de ta i la t .

Mul t i u b i t u l şi d e v o t a t u l s e c r e t a r se r id ică , d a r t r e c u î ncă m u l t t i m p

p â n ă c â n d p u t u începe , m u l ţ u m i t ă o v a ţ i u n i l o r l u n g i ş i z g o m o t o a s e cu caro-1 s a l u t ă .

— S a m i d e a n i — zise el,— c ă l d u r o a ­sele a p l a u z e de b u n ă ven i re , m ă în­d u i o ş e a z ă m u l t ş i p e n t r u a c e a văd i ­t ă s i m p a t i e v ă m u l ţ u m e s c d in t o a t ă i n i m a . P e t r e e u ï , n u de m u l t , c â t eva zile d e p a r t e de d-v. — şi c r e d e a m c ă n i c i o d a t ă n u v o m m a î p u t e a l u c r a î m p r e u n ă şi n i c i c h i a r n ic î p e n t r u a c e a f r u m o a s ă ş i m ă r e a ţ ă o p e r ă a lu î a Z m e n h o f c a r e n e l e a g ă a t â t d e m u l t î n s ă d i n fericire t r ă e s c şi m i b u c u r de l ibe r t a t e . Dor i ţ i de s i g u r a a u z i ceva de sp re a v e n t u r a m e a pe c a r e î n p u ţ i n e . cuv in t e v ă vo iu i s to­r is i-o. Vă a m i n t i ţ i d e s i g u r c ă eu a m d i s p ă r u t D u m i n e c ă . I n s e a r a a-ceea a m eşit l a p r e u m b l a r e , a v â n d de g â n d s ă m ă î n t o r c d u p ă p u ţ i n t i m p .

Aceas ta , de obicei o fac s i n g u r , D u m i n e c ă ş i t o t d e a u n a pe ace laş i d r u m izolat , c a r e duce s p r e „ b a l t a ve rde" ce se gă se ş t e n u d e p a r t e de c a s a n o a s t r ă . A m m e r s pe jos încet , f u m â n d şi b u c u r â n d u - m ă dc s e a r a ace ia f r u m o a s ă . N i m e n i n u e r a pe d r u m , d a r co t ind l a colţ obse rva i o t r ă s u r ă ee se o p r i a ş e z â n d u - s e pe o l ă t u r e a d r u m u l u i . B ă n u i ! că s 'a î n t â m p l a t v re -un acc iden t t r ă s u r c l s a u c a l u l u i şi cu r ios f ă ră s ă b ă n u -esc, me r se i î n a i n t e .

A p r o p i i n d u - m ă , obse rva i do ! oa­m e n i o c u p a ţ i m u l t cu c e r c e t a r e a ro ­ţ i lor ; b ă n u i ! că acolo e b u b a . De s i g u r că eî n u m ' a u obse rva t şi t oc ­m a i c â n d eu a j u n s e ! l a veh icu l — cel doi o a m e n i b ine f ăcu ţ i s© î n t o a r ­s e r ă iu te pe n e a ş t e p t a t e m ă p r i n s e r ă , şi î n a i n t e d e a m a î p u t e a g â n d i l a ceva m ă r id ică , a r u n c â n d u - m ă în t r ă s u r ă m ă u r m a r ă şi î n c h i s e r ă du­p ă el po r t i ţ a . P r o b a b i l v iz i t iu l p r i m i ­se d i n t i m p i n s t r u c ţ i u n i l e necesa re , căc i el n e ducea cu o i u ţ e a l ă t e r ib i lă .

— „ F o a r t e b ine d-le", zise u n u l d i n cap t iva to r i l mei , a ş e z â n d u - s e li­n u l a l ă t u r i de m i n e ş i celai t în fa ţă , „u i t e , p r iveş te r evo lve ru l m e u , uite-1 şi pe cel a l a m i c u l u i m e u ; ochi i mi-î p u r t a m c â n d l a u n u l c â n d la a l t u l ş i c o n s t a t a ! că vorbesc ser ios . î n ­c e a r c ă s ă fugi şi vel fi m o r t pe olc;

r ă m â î l in iş t i t cu noî , şi î ţ i pronii», t e m c ă n u ţ i se v a î n t â m p l a nimic";

O g r o z a v ă d i s p e r a r e şi t e a m ă m S c u p r i n s e , m ă eăzni l s ă m ă s tăpân nesc , î n t r e b â n d :

— „Dar ce voi ţ i de l a m i n e ş i u n d e m ă duce ţ i ? A m p u ţ i n ! b a n i , d a r ceea ce a m , ѵі-ï d a u cu t o a t ă i n i m a îm­p r e u n ă cu c e a s u l şi l a n ţ u l m e u de a u r d a c ă - m i voţ! d a d r u m u l " .

(Va u r m a ) .

Din esperanto, de Miluţa Simion.

Ilustralia noastră cotoralà Prinderea valiului din Rhodos de

către italieni Valiul din Rhodos , Souby-b i» , сагь

era şi guverna to r al insulelor turceşt i din m a r e a egeică, îndată ce i tal ienii au ocupat insula Rhodos , s'a refugiat p e o barcă mil i tară , î m p r e u n ă cu ofi­ţeri i Fa ix-bey şi Anas tasos -bey . I n lar­gul măre î insă barca a fost captura tă de vasele i ta l iene. Valiul , ceî doui o-fiţerî şi câţ î-va mar ina r i t u r c i , au fost făcuţi p r i sonie r i şi imbarca ţ î pe tor­pilorul «Ostro». D u p ă o călătorie de câte-va ore pe m a r e , aii fost debarcaţ i de pe torpi lor pe vaporul «Ducele A-bruzilor» şi t ranspor ta ţ i l a C a s e r l a . u n d e ati fost predaţ i autori tăţ i lor mi l i t a re . Pr i son ie r i ! tu rc i aii fost foarte bine t ra ta ţ i de ofiţerii i ta l ien! .

Й

Casă de Sănătate SPECIALA PENTRU

B O A L E d . e F E M E I Süli DlIlECTIA —

Doctoratul l.'KIRIAC Chirurg primar; şeful serv. de gynécologie

Bl spiţa elor Eforiei S E C Ţ I E S E P A I I A T A pen t ru BĂRBAŢI

(hemoi'oide. herni i , tumori, calcule vesicale, stricturi urotralc, etc.

Strada Sf. lanioi 8, i* iatti Teatrului lMiona.1 — TELEFON 2/96 —

VÄPSEA OE PAR RAPID

Preţul lei 1.50. • tue Imediat costul

GARANTAT ABSOLUT WEVÄTÄSATDAM

Vupseşte imediat pu­rul cărunţit s'iu albit, in negru, brun, castaniu sau blond intr'ua mod atât de perfect şi de na­tural io cât nu se cu-unaşte de loc câ purul e vipiit . întrebuinţarea mal simplu şi mal u-şoară ca la ori-ce alta vapsea de păr. La aemalţwnaire se rea-

f^pi ŰRIEITALE ^ЩЁ\ Parfumează adm}-

W rabil gura şi distrug ori-ce miros urât al gureî provenit din tutun, dinţi stricaţi sau stomac deranjat.

Cutia 50 bani la drogerii şi farmacii. Observaţi marca Semiluna cu stea,

singure veritabile.

FLORA POMĂDA

Capitogen (Apă de pur)

mncip д cea maî rebelă, áron-lUuJjn sitele acute şi cronice, tuşea mărgărească, vindecă sigvr

icla 1er 3.— La drogüeril p famaţii

e n r e n o m é u n i v e r s a l De o eficacitate absolut sigură. Cutia

eu 25 purgative leî 1.50. Observat! ca fie­care pastilă să aibă inscripţia : P U R 6 E N -ßAYER, singurul venUijil.

Anemia fc?Tluî)'- л » - м -generală, vindecă

bisteri*, tlăbiciune»

recomandat de prof. dr. u u i c l t * , prof. d?. L e o i i t e , prof. V . N e g e l , Iksl, si alţii, ca anal din cele mal puternice recon­stituante ale corpului slăbit. Sticla iei 4 .

МШ HEH1TIGI Nevralgii, migrenă.1

dureri de cap şi da dinty vindecă sigur

P A S T I L E L E

Nevralginc Jurist U n f l a c o n 2 . 5 0

La drogueril şi farmacii

8. — N o . 19 TIN I v E l l S U 4 j - L 'TER A R L i M a u . 1 9 1 2 .

r N O U I L E M A R I P R E M I I CK SE VOR OFEHT DE Z I A I U ' L

U N I V E R S U !_. > ABONAŢILOR SĂI LA 27 MAR! , 1912 O SPLENDIDA VILA LA SINAIA

«VILA MAK1A», construită a n u m e penlru t r . üu ie i vi i toare, pe strada 1 C. Brăt ianu, in poziţia cea mal pitorească din localitate 0 CAMERA DE CULCARE IN BRONZ de mare valore . al 7-lea doni ihoi ГІІГНІ-ЙЯІ penlru uremii le noa=tre de Industria metalică « Varcu», Bulevardul Elisabeta, No. 8

U N D O R M I T O R D E L E M N F I N construit in marea fabrică de mobile de lemn-Marin K/Ganca^şo*. Miliai-Bravul, 37 şi str. Serbănică, 10. Sucursala cal . Victor ie i , 107

Ш Ă l Ш STEJAR TAPISAŢI, raiRD 01MB DE М Ш 0 І ) ' ' • compusă din : una canapea , două fotoliurl şi şease scaune

Ш BI1IR0U DE Ş 7 E J A B M Â S !V ŞI DN FOTOLIU DE EIURQU TAPISAT Yoate acestea cumpăra t e .de-fă cunoscuta Expoziţie mo/ iernă de йіоЫІе Gildener Rosenthal & Hasral, Bucureşt i , s tr . Carol. fii, e ta j . I

0 jucate garnitură mobilă de lemn roşu lustruit, culoarea mahonului pentru îatrajrè,: irçnapusk-din-: -.una eaftapeă, 4 scaune , 4 marchize . 2 taburete , una masă cu geam de c r is ta l . Ţoale îmbrăca te cu mochet

freiV.exOnpăraie..de .Ja- pare le - magarzin de .mobile Compania Americană, str Carol, 74, vis-àis de piaţa de flori (lângă hotel Dacia)

l i n бАРѴір ій Aa meeă P e n t r u *2 persoane, compus din . UD ЬСГтіИ Oe IBdbd Л 2 linguri, 1 2 furculiţe şi 1 2 cuţite de alpaca veritabil argintate şi bogat decorate, in cutia lor de piele imitata şi' căptuşită cu mătase. lîn SPhffeilt'A» ѴІІІ P ^ r t i U 9 * s e persoane, compus din: Ul i э с п и і и wc t iu u n a : c a r a f a şi ş a S e pahare de cristal Bacara, cu monturi de alpaca veritabil argintate, imitând exact argimul oxidat; toate aceste obiecte puse pe o tavă rotundă tot de alpaca verttbM argintată.

Inajfcreefte sfeşiricede alpaca ; s f e 9i b o g a t de~ Toate aceste obiecte sunt cumpărate de la marele magazin

de ceasornice şi bijuterii en gros şireţi detail Fraţii A. & 1.. Roller, Bucureşti, strada Smârdan, No. 3 5 , etajul 1. t'Iia І^ІНІНІЙ ^ € ^ € ' Ю ' Ц 8 І Р ш 1 > frumos ornsinentatà; r h t o Q -

gime de 87 centimetri, intorcându^sê la 15 z?le.:

l i l a ПРШІПІа perete, : de lemn d e n u c lustruit,'frumos' U l l a |HЧГОКМ sciptatä, in lungime de 77 centimetri, intor-cându-se odată ta 15 zile. ' ... ~J l l l l i l ' h â P B Î ï i n U 1 ^ superioară, burduf dublii, colţurile legate, U l r t I ldi HIUIIItil ç u c l à p e ^ s basuri', toate de^oţel. l i n р д о о д р п і і » Aü п і і і е а с < 1 е lemn.de- stejar, reprezentând Ul i CCdSUI I l i t Я" lll«l>«l un castei medieval, înălţime 3 6 ' centimetri; ; având ѳ muzica cu două cântece naţionale."

Cumpăraterde la «Gompania generală», biuroû de importa-ţiune, Bucureşti, sjrada Smârdan, No. 29 (etajul I). Y

0 bicicleta de « s e , ,ІшегіаІ", ^^$£*f*m

ІІП (ГШШІАІАІІ ПМ№А - * a r á P«nie, ultima perfecţiune, cu 6 UU g l а ш ѵ і и і і IHOR; piát; • marca clnger», cântate de cel mai buni artişti. _ _ ' . —-

[ • . s e r v i c i u * t a * , A Î S S f t e 5 r ' . ''' -Л l u m n A ultima creăţitine^ model «Cometa Haley», sistem U I d l l l U a a m e r i c » n , cea mai economică şi luminoasă.

Toate acestea cumpărate de la cunoscutul magazin E.-A. Pucker, Bulevardul Elisabeta, 15 (Hotel Princiar).

0 j a r d i n i e r ă * * f ţ S » ' « i ; O ' f rue l ie r i a S ; ™ I

c o r n e t conţiuâml 12 cuţite pentru f r u c t e . — Cumpărate de la c u n o s c u t u l mag z i n de bijuterie Ţh. Radivon, Bulevardul Eli­sabeta, No. 8 bis. l in» Ikipipfotä Мяіші і іп іГ ' d e mare lux, una din cele mal UM ІІКІМГІсІ „iMUIUdllll g o l i d e ş i excelente biciclete, din fabrica soc. pe acţiuni Siedel & Naumann din Dresda, sin-gurile biciclete introduse In armatele germană, rusă şi turcă şi la poştele germană şi română. Reprezentat generai: D. Leo-nida Piorisxwsky, Bucureşti, strada Ştirbey-Vodă, 21 .

Un ceasornic de анг ^ m î ^ A ! ^ 1 0 pendilla mare de perete, lip oppwiptii compus din: o lingură, furcTi-fruniOS Ornată şi M5I " I v i " . Ută si c.ntit Hft artrint v^ri luhiL liţă şi cuţit de argint veritabil- 4

marcat de Stat.—Toate acestea cumpărate de la vechiul şi cu­noscutul magazin de încredere «Ceasornicăria Golţeî», Bucu­reşti, strada Golţeî, No. 31.

Dna pendulă de perete ieZ,%SVlt Uo cea-cumpărate de la marele magazin de bi-

SOI'IIIC rod juterie. ceasornicărie şi argintărie Jean Schmidt & Coust. Stratuïat, Bucureşti, calea Victoriei, 54.

lin gramofon mare. lua vioară. Una harmonica. Ilm» тапЛАІіпа cumpărate de la eunoscutul magazia de mu-LUd JUdllUUIIIId z i c a j e a n p e d t l % căţea Victoriei, 54.

Гіі» Імьза P e D t r u damă, cu trei sticluţe | | n a ыПо& de ma-tllld tFlISd şi" cu necesar de toaletă-— ѵ м " " ^ rievră. •Sfc.*? Ы t r u s e * Trei |Hilveriza-

Щ Ş i ' A « w - T r e i »Hdriere 3 . ^ M ' AfflinvI n iphûlt i lA P e n t r u -masă, cumpărate de la cunoscuta " S l I H f l ІІІЬИСІОІС Drogherie Princiară Const. C. Popeşcu, Bulevardul Elisabeta, colţ cu strada Brezofanul

Una maşi«ft de cnsnl 5 ^ ^ o ü ^ ^ № marca «Melodien t!arttien-Sylva >,' dé cea mal mare perfecţiune, împreună cu şase plăci marca <'Premier-Recofd>>,ayând cân­tece .româneşti, r— Aceste oWecte.sunt cunip$rate de la. marele magazin de "mşşijlî dft.cusul, biciclete şi'gjiampfoaae« Compa­nia Anglo-Ameriçànà»; dia Bucureşti, strada Carol,- No . 50, ; cu sucursale in Piteşti ş l Gimpina. ; . i / «

0 macine T^uuil d e : f a H a i l i e «Märkten», perfecţionată; IlfdMIia UC IH^Ul cumpărată de la marele magazin «Corn-

pattia Märkten», strada Cárol, 38 (colţ cu str. Brâncoveami); ;

Alte .0 maşini de cnsut c

d r ă r a t e e x p r e străinătate.

Ш ping de olef ; 1 Ь Й : Ln plug de oţel Г ,*braz^e," mărea Z. ,H. Ç. R. Ambele din celebra fabrică «Ru­dolf Bacher», Raudfiilz (Bohemia), reprezentată în România prin marea casă de maşini agricole- şi industriale: «Soc. în comandita Weil Joseph & Co. Suce» , Bucureşti, Smârdan, 5. I i t Q maci n îl nisiHA d e bucătărie «Ideal? cu 4 ochiuri, din Llld IIldŞlHd ІІМГС t a m a ^ oţe^ c u cazan de aramă, ele­gant şt solid construită, cumpărată de la cunoscuta fabrică de tinichîgerie' Mihâil D. Botez, Bucureşti," calea Văcăreşti, 142 .

î i'ikIiiuii' dp haini* i 8? c o)' ^ap& т Ш г * < ^,* 1 6»?** 8t0" L L U » U I l l l c Щ> H d l l l C f e I ) cari s e vor confecţiona de cunos-

\ - cuta croitorie Jaques GrimbergT- Bucureşti, str. Academiei, 25 .

; lîn ş e a r p e d e a a r K Ä Ä f P A л п о р і л conţitiâud fie-care cremă, pudră şi săpun «Flora», Э ѵ t d N p l t f a c u t e anume pentru abonaţii ziarului «Universul». Afară de acestea, toţi abonaţii mai primesc gratuit un volum din Memoriile Re^reluî Carol 1 a l

României ian un volum din cărţile ce apar în editura ziarului «Universul», tipărite anume pentru abonaţi. Preţurile de abonament sunt aceleaşi: Pe un an lei 18 ; pe 6 luni lei 9.15 pe 3 luni lei 4.65.