Aspecte teoretice si practice privind desfasurarea procedurii generale a insolventei si a planului de reorganizare al activitatii debitorului aflat in insolventa

Oana Andreea-BiancaNiculescu Florina-Elisabeta

Universitatea Academia de studii economiceFacultatea: Contabilitate si informatica de gestiune

CUPRINSCAPITOLUL I6INSOLVENTA6Definitie si scop7Caracteristici:8Conditii necesare declansarii procedurii de insolventa8CAPITOLUL II8Domeniul de aplicare al Legii nr. 85/20069Cadrul Conceptual9Insolventa(incapacitatea de plata) si insolvabilitatea10Insolventa(incapacitatea de plata) si refuzul de plata10Participantii la procedura insolventei10CAPITOLUL III12Desfasurarea procedurii de insolventa12Cererile creditorilor13Deschiderea procedurii13Efectele deschiderii procedurii13Efectele deschiderii procedurii cu privire la debitor14CAPITOLUL IV15Situatia unor acte juridice incheiate de debitor15Primele masuri17Planul de reorganizare18Reorganizarea19Obligaii de raportat20ncetarea reorganizrii20

REZUMATInsolventa este definita de lege ca fiind acea stare a patrimoniului debitorului care se caracterizeaza prin insuficienta fondurilor banesti pentru plata datoriilor exigibile. Aceasta procedura se doreste a fi un instrument echidistant intre debitorul aflat in imposibiliate de plata si creditorii sai. Scopul acestei proceduri este acela de a asigura modalitati de acoperire a pasivului debitorului aflat in imposibilitate de plata a datoriilor, prin reorganizarea acestuia acolo unde este posibil sau prin faliment. Creditorul este acea persoana fizica sau juridica care are un drept de creanta asupra averii debitorului si care a solicitat expres instantei sa-I fie inregistrata creanta in tabelul definitiv de creante si care poate face dovada creantei fata de patrimoniul debitorului. Procedura insolventei este una concursuala, pe care legea o instituie pentru acoperirea datoriilor debitorului aflat in insolventa, insa este o procedura de sacrificiu care limiteaza capacitatea juridica a debitorului si limiteaza drepturile creditorului. Procedura insolventei are la baza patru principii: principiul celeritatii; principiul unitatii si colectivitatii procedurii; principiul maximizarii averii debitorului; principiul participarii active a creditorului. Daca procedura a fost deschisa la cererea debitorului si nu s-au inregistrat cereri de creanta de catre creditori se recomanda inchiderea procedurii si revocarea hotararii de deschidere a procedurii, deoarece nedepunerea cererilor in termenul prevazut de lege echivaleaza cu o remitere de datorie ce stinge obligatia si il libereaza pe debitor. Organele care aplica procedura de insolventa sunt: judecatorul sindic ale carui atributii vizeaza activitatea administratorului judiciar si a lichidatorului si controlul cererilor aferente procedurii insolventei. Judecatorul sindic are ca atributii: pronuntarea hotararii de deschidere a procedurii; judecarea contestatiei debitorului pentru cererea introductiva a creditorilor de deschidere a procedurii; desemnarea administratorului judiciar provizoriu sau a lichidatorului; confirmarea administratorului judiciar sau lichidatorului desemnat de adunarea creditorilor; inlocuirea pentru motive temeinice a administratorului judiciar sau a lichidatorului; judecarea cererilor de a se ridica debitorului dreptul de a-si mai adminstra averea; judecarea cererilor de atragere a raspunderii membrilor organelor de conducere care au contribuit la ajungerea debitorului in insolventa. Hotararile judecatorului sindic sunt definitive si executorii. Ele pot fi atacate separat cu recurs. Instanta competenta in ceea ce priveste procedura insolventei in prima instanta este tribunalul in a carei raza teritoriala isi are sediul debitorul, conform inscrierii din registrul comertului, iar instanta competenta sa solutioneze recursul este Curtea de Apel. Recursul se judeca de complete specializate in 30 de zile de la inregistrarea dosarului la Curtea de Apel. Termenul de recurs este de 10 zile de la data comunicarii hotararii, iar cererea se depune la instanta unde functioneaza judecatorul sindic a carui hotarare se ataca..Administratorul judiciar are ca si atributii: examinarea situatiei economice a debitorului si intocmirea unui raport prin care sa propuna fie intrarea in procedura simplificata, fie continuarea observatiei in cadrul procedurii generale; examinarea activitatii debitorului si intocmirea unui raport amanuntit asupra cauzelor care au dus la aparitia starii de insolventa, elaborarea planului de reorganizare, supravegherea operatiunilor de gestionare a patrimoniului debitorului, conducerea activitatii debitorului.

CUVINTE - CHEIE: PROCEDURA INSOLVENTA CREDITORI DEBITORI

Aspecte teoretice si practice privind desfasurarea procedurii generale a insolventei si a planului de reorganizare al activitatii debitorului aflat in insolventa

CAPITOLUL I

INSOLVENTA

Insolventa este acea stare a patrimoniului debitorului care se caracterizeaz prin insuficiena fondurilor bneti disponibile pentru plata datoriilor exigibile. Insolvena este prezumat ca fiind vdit atunci cnd debitorul, dup 30 de zile de la scaden, nu a pltit datoria sa fa de unul sau mai muli creditori. Insolvena este iminent atunci cnd se dovedete c debitorul nu va putea plti la scaden datoriile exigibile angajate, cu fondurile bneti disponibile la data scadenei. Una dintre cele mai vechi activiti umane o reprezint comerul, el prinznd contur o dat cu apariia ideii de proprietate , cnd omul a contientizat c anumite bunuri sunt ale sale i c acestea se delimiteaz de cele care aparin altor persoane. Dei iniial comerul a fost practicat sub forma schimbului (troc) doar pentru satisfacerea necesitilor existeniale de zi cu zi ale oamenilor, odat cu apariia banilor trocul a fost nlocuit cu vnzarea-cumprarea( contracte), comerul devenind o profesie practicat de un anumit grup specializat n aceast activitate, care nu mai urmrea realizarea propriilor trebuine, ci satisfacerea nevoilor altora i obinerea de profit . Profitul fiind determinat de caracterul speculativ al comerului, realizarea lui presupune un anumit risc, asumat de comerciani, fr ca prin aceasta activitatea comercial s se transforme ntr-un joc al hazardului, n care aleatoriul s domine. Totui, este posibil ca un comerciant, n decursul activitii sale, ca o consecin a unor afaceri nereuite, s ajung n situaia de a nu mai putea face fa datoriilor sale . Angrenarea unui comerciant n relaii complexe i continue cu diveri furnizori (creditori), pe de o parte, i cu clienii (debitori) pe de alt parte, implic funcionarea mecanismului de ncasri i pli dintre acetia. Dac mecanismul se ntrerupe, se blocheaz din cauza lipsei lichiditilor la o verig din acest circuit, activitatea mai multor comerciani, legai prin succesiunea operaiilor lor, este ameninat . Activitatea comercial se fundamenteaz att pe promovarea creditului, ct i pe securitatea i celeritatea operaiilor comerciale, acestea reprezentnd funcii vitale ale mediului economic care sunt grav afectate de declanarea insolvenei comerciale. Insolvena comercial, definit ca fiind incapacitatea unui debitor de a face fa datoriilor sale exigibile cu sumele de bani disponibile, produce n mediul economic aceleai efecte devastatoare pe care o maladie grav le induce unui organism uman. Buna funcionare a economiei de pia liber presupune, printre altele, i existena unui cadru legal aplicabil comercianilor aflai n dificulti financiare, mecanismul continuu al ncasrilor i plilor n activitatea comercial trebuind a fi meninut n funciune. Acest lucru se realizeaz uneori cu preul eliminrii din circuitul economic a celor care, cel mai adesea din cauza acumulrii de pierderi, nu mai pot face fa datoriilor exigibile angajate, adic nu mai pot continua plile. ntr-o economie aezat pe principiile pieei, eliminarea comercianilor care nu mai pot face fa obligaiilor scadente asumate are loc printr-o procedur denumit generic faliment, organizat i condus dup reguli juridice stricte. In prezent, Legea nr. 64/1995 republicata cu modificarile si completarile ulterioare a fost abrogata prin Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenei care vizeaz tot procedura reorganizrii judiciare a debitorului aflat in incapacitate de plat, ct si procedura falimentului. Noutaile legislative ar fi urmatoarele: *instituirea unei proceduri simplificate (faliment) aplicabile comercianilor persoane fizice care desfoara activitai n mod individual sau n asociaii familiale, ct i comercianilor persoane juridice sau altor debitori aflai n situaiile prevzute de lege; *redimensionarea rolului judectorului-sindic; reaezarea atribuiilor administratorului judiciar i a lichidatorului; *organizarea seciilor de faliment; *creterea rolului adunrii creditorilor i comitetului creditorilor; reducerea termenelor de efectuare a termenelor procedurale; simplificarea procedurii de citare, notificare. Acest caracter al procedurii de insolven este dat de faptul c ntreaga procedur se desfoar sub controlul direct sau indirect al instanei judectoreti, prin judectorul-sindic desemnat s gestioneze respectivul dosar de insolven. Potrivit art. 6 din Legea nr. 85/2006, toate procedurile prevzute de prezenta lege, cu excepia recursului prevzut la art. 8[footnoteRef:1], sunt de competena tribunalului n a crui raz teritorial i are sediul debitorul, astfel cum figureaz acesta n registrul comerului, respectiv n registrul societilor agricole sau n registrul asociaiilor i fundaiilor, i sunt exercitate de un judector-sindic. De asemenea, legiuitorul a stabilit principalele atribuii ale judectorului-sindic i cile de atac ce pot fi exercitate mpotriva hotrrilor acestuia, care sunt tot de competena organelor judectoreti. De altfel, alineatul 1 al art. 5 statueaz fr echivoc c organele care aplic procedura sunt: instanele judectoreti, judectorul-sindic, administratorul judiciar i lichidatorul. [1: Art. 8. - (1) Curtea de apel va fi instanta de recurs pentru hotarrile pronuntate de judecatorul-sindic ntemeiul art. 11.(2) Termenul de recurs este de 7 zile de la comunicarea hotrrii, dac legea nu prevede altfel.(3) Recursul va fi judecat de complete specializate, n termen de 10 de zile de la nregistrarea dosarului lacurtea de apel. Citarea prtilor n recurs i comunicarea deciziilor pronunate se fac potrivit dispoziiilorCodului de procedur civil. Instanele judectoreti vor transmite actele de procedur n cauza, din oficiu,pentru publicare n Buletinul procedurilor de insolven. In vederea soluionrii recursului, se trimit la curteade apel, n copie certificat de grefierul-sef al tribunalului, numai actele care intereseaz soluionarea cii deatac, selectate de judectorul-sindic. n cazul n care instana de recurs consider necesare i alte acte dindosarul de fond, va pune n vedere prilor interesate s le depun n copie certificat.(4) Prin derogare de la prevederile art. 300 alin. 2 si 3 din Codul de procedura civila, cu modificarile sicompletarile ulterioare, hotarrile judecatorului-sindic nu vor putea fi suspendate de instanta de recurs.7(5) Prevederile alin. (4) nu se aplica n cazul judecarii recursului mpotriva urmatoarelor hotarri alejudecatorului-sindic:a) sentinta de respingere a contestatiei debitorului, introdusa n temeiul art. 33 alin. (4);b) sentinta prin care se decide intrarea n procedura simplificata;c) sentinta prin care se decide intrarea n faliment, pronuntata n conditiile art. 107;d) sentinta de solutionare a contestatiei la planul de distribuire a fondurilor obtinute din lichidare si dinncasarea de creante, introdusa n temeiul art. 122 alin. (3).(6) Pentru toate cererile de recurs formulate mpotriva hotarrilor pronuntate de judecatorul-sindic ncadrul procedurii se constituie un singur dosar.(7) Prin derogare de la prevederile art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea sifunctionarea Curtii Constitutionale, republicata, judecatorul-sindic va putea sa nu dispuna suspendareacauzei, n situatia n care dispozitiile a caror neconstitutionalitate se invoca au facut obiectul cel putin al uneidecizii pronuntate de Curte]

Definitie si scop

Procedura insolventei este o procedura colectiva (concursuala), unitara, generala, indreptata impotriva debitorului aflat in insolventa, avand ca scop acoperirea pasivului debitorului, fie prin reorganizarea activitatii acestuia sau prin lichidarea unor bunuri din averea sa pana la stingerea pasivului, fie prin faliment.

Caracteristici:

Procedura insolvenei este reglementat sub forma unei ,,proceduri , chiar dac este compus din dou proceduri distincte: reorganizarea debitorului i a activitaii acestuia; lichidarea patrimoniului, in caz de faliment. Caracterul colectiv este o procedur colectiv n sensul c toi creditorii debitorului vor beneficia de aceasta, chiar dac procedura a fost deschis doar de unul dintre ei; Caracterul unitar are un caracter unitar indiferent de rezultatele economice obinute; exist o procedur unic, fie ea general sau simplificat, la care particip toi creditorii; Caracterul general procedura vizeaz ntregul patrimoniu, ntreaga avere a debitorului. Acest caracter mai este evideniat de cazul falimentului, cnd toate bunurile debitorului pot fi executate silit, cu excepia acelora care, protivit legii, nu fac obiectul executarii silite; Caracterul judiciar se dezbate in faa instanei de judecat sub autoritatea i prin intermediul acesteia; Caracterul operativ reprezint principiul fundamental al desfaurrii proceselor; organele au datoria s realizeze cu celeritate actele si operaiunile prevzute de prezenta lege.

Conditii necesare declansarii procedurii de insolventa

Dispoziiile legale privind procedura insolvenei se aplic dac sunt ndeplinite urmtoarele condiii: Debitorul se ncadreaz ntr-una dintre categoriile prevzute de legiuitor, fie pentru aplicarea procedurii generale[art.1 alin 1[footnoteRef:2]],fie pentru procedura simplificat[art.1alin 2[footnoteRef:3]]; [2: Art. 1. - (1) Procedura generala prevazuta de prezenta lege se aplica urmatoarelor categorii de debitoriaflati n stare de insolventa sau de insolventa iminenta, cu exceptia celor prevazuti la alin. (2) lit. c) si d):1. societatile comerciale;2. societatile cooperative;3. organizatiile cooperatiste;4. societatile agricole;5. grupurile de interes economic;6. orice alta persoana juridica de drept privat care desfasoara si activitati economice.] [3: Art. 1. (2) Procedura simplificata prevazuta de prezenta lege se aplica debitorilor aflati n stare de insolventa, carese ncadreaza n una dintre urmatoarele categorii:a) comercianti, persoane fizice, actionnd individual;b) asociatii familiale;c) debitorii care fac parte din categoriile prevazute la alin. (1) si ndeplinesc una dintre urmatoareleconditii:1. nu detin nici un bun n patrimoniul lor;2. actele constitutive sau documentele contabile nu pot fi gasite;3. administratorul nu poate fi gasit;4. sediul nu mai exista sau nu corespunde adresei din registrul comertului;d) debitori care fac parte din categoriile prevazute la alin. (1), care nu au prezentat documentele prevazutela art. 28 alin. (1) lit. a)-f) si h) n termenul prevazut de lege;e) societati comerciale dizolvate anterior formularii cererii introductive;f) debitori care si-au declarat prin cererea introductiva intentia de intrare n faliment sau care nu suntndreptatiti sa beneficieze de procedura de reorganizare judiciara prevazuta de prezenta lege.]

Debitorul se afl n insolvena (ncetarea plilor) CAPITOLUL II

Domeniul de aplicare al Legii nr. 85/2006

Comparativ cu dispoziiile anterioare existente n Legea nr. 64/1995, privind procedura reorganizrii judiciare i a falimentului, legea actual stabilete dou proceduri : I. Procedura general - aplicabil anumitor categorii de debitori aflai n stare de insolvena; II. Procedura simplificat - aplicabil debitorilor aflai n stare de insolvena i care se incadreaz ntr-una dintre categoriile prevzute n art.1 alin. (2). Procedura general se aplic societailor comerciale, societailor cooperative, organizaiilor cooperatiste, societailor argicole, grupurilor de interes economic si oricrei alte persoane juridice de drept privat care desfaoara i activitai economice. Perioada de observaie este cea cuprins ntre data deschiderii procedurii i data confirmrii planului de reorganizare. Procedura simplificata intervine n cazul n care debitorul intr direct n procedura falimentului, fie odata cu deschidere procedurii de insolven, fie dupa o perioad de observaie de maxim 60 de zile. Pentru prima dat n legislaia romna procedura insolvenei se aplic nu numai comercianilor , ci i persoanelor juridice de drept privat care desfaoar activitai economice. Cu toate acestea, procedura insolvenei prevazut de Legea nr. 85/2006 nu se aplic regiilor autonome (art 151), instituiilor de credit si societailor de asigurare care sunt supuse legilor speciale[footnoteRef:4]. Totodata, procedura insolvenei nu se aplic organizaiilor cooperatiste de credit.[footnoteRef:5] [4: O.G. nr.10/2004, modificat prin Legea nr.278/2004 privind procedura reorganizrii judiciare i a falimentului instituiilor de credit; Legea nr.503/2004 privind redresarea financiar i falimentul societailor de asigurare.] [5: A se vedea O.U.G. nr.97/2000, modificat i aprobat prin Legea 200/2002 si Legea nr.109/1996; ]

Cadrul Conceptual Urmarind evolutia reglementarilor in materie, observam ca in Codul Comercial legiuitorul nu a definit insolventa debitorului, in schimb doctrina si jurisdictia au considerat in mod constant ca insolventa debitorului consta in lipsa de lichiditati necesare achitarii datoriilor. Ordonanta Guvernului nr.38/2002 de modificare a Legii nr.64/1995 a avut un dublu merit novator, si anume:-Inlocuirea expresiei incetare de platicu cea de insolventa;-Definirea termenului insolventa in art.1 alin.(2), ca fiind acea stare a patrimonului debitorului caracterizata prin incapacitatea vadita de plata a datoriilor exigibile cu sumele de bani disponibile. Caracterul vadit al incapacitatii de plata este prezumat de legiuitor, rezultand din faptul cat imp de 30 de zile debitorul a incetat platile. In present, in Legea nr.85/2006 legiuitorul se refera la trei termini, respective insolventa, insolventa prezumata vadita si insolventa iminenta, pentru ca in art.3 sa defineasca insolventa ca fiind acea stare a patrimoniului debitorului care se caracterizeaza prin insuficienta fondurilor banesti disponibile pentru plata datoriilor exigibile; insolventa prezumata vadita exista in situatia cand debitorul, dupa 30 de zile de la scadenta, nu a platit datoria sa fata de unul sau mai multi creditori; iar insolventa este iminenta daca se dovedeste ca debitorul nu va putea plati la scadenta datoriile exigible angajate, cu fondurile banesti disponibile la data scadentei. Insolventa nu se confunda cu insolvabilitatea si cu refuzul de plata. Creantele sunt:-Certe, daca existent lor nu este contestata sau nu face obiectul unui litigiu;-Lichide, daca constau in sume de bani;-Exigibile, daca au ajuns la scadenta.

Insolventa(incapacitatea de plata) si insolvabilitatea

Desi se afla in incetare de plati deoarece nu are lichiditati, totusi debitorul nu este insolvabil atat timp cat detine in patrimoniu bunuri care pot fi executate silit pentru a fi indestulati creditorii sau pentru a se continua activitatea, in conditiile in care obtine amanari de plata din partea creditorilor. Este posibil ca debitorul insusi sa fie creditor fata de un alt debitor si, ca atare, sa aiba creante de incasat. Insolvabilitatea consta in imposibilitatea debitorul de a-si indeplini obligatiile fata de creditori, atat din lipsa lichiditatilor, cat si a altor bunuri din care sa fie satisfacute creanteke creditorilor. Practic, pasivul(datoriile) este mai mare decat activul(drepturile) patrimoniului.

Insolventa(incapacitatea de plata) si refuzul de plata

Imprejurarea ca debitorul refuza executarea de bunavoie a obligatiei de plata a datoriei nu insemna ca acesta, automat, s-ar afla in incetare de plati si, in consecinta, creditorul s-ar putea indestula prin executarea silita a obligatiei.Refuzul de plata al debitorului poate sa fie sau neintemeiat. Este intemeiat refuzul de plata in cazul in care obligatiile au fost executate de catre debitor si se pretinde o noua plata care, firesc, este nedatorata. Este neintemeiat refuzul de plata in cazul in care debitorul, desi dispune de lichiditati, cu rea-credinta nu-si achita datoriile. Participantii la procedura insolventei

Legea nr.85/2006, Capitolul II, are ca titlu Participantii la procedura insolventei, titlu pe deplin justificat, deoarece in cadrul procedurii participa persoane care nu pot fi incluse in categoria orgne, cum ar fi: adunarea creditorilor, comitetul creditorilor etc. Conform art.5 din Legea nr.85/2006, organelle care aplica procedura sunt: -instantele judecatoresti; - judecatorul-sindic; - administratorul judiciar; - lichidatorul.

1. Instantele judecatoresti Potrivit art.6 din Legea nr.85/2006, toate procedurile prevazute de prezenta lege sunt de competenta exclusiva a tribunalului in jurisdictia caruia se afla sediul debitorului astfel cum figureaza in registrul comertului, respective in registrul societatilor agricole sau in registrul asociatiilor si fundatiilor si sunt exercitate de catre judecatorul-sindic. Face exceptie recursul impotriva hotararilor date de judecatorul syndic, in baza art.8 din Legea nr.85/2006, in acest caz fiind competenta curtea de apel. Acest text legal stabileste, pe de o parte, competenta materiala si, pe de alta parte, competenta teritoriala a instantei judecatoresti abilitate sa aplice procedura insolventei. a) Competenta materiala. Competenta materiala revine, potrivit legii, tribunalului, care are plenitudine de competenta in materie comerciala, cu exceptiile prevazute de lege. b) Competenta teritoriala. In conformitate cu art.6 din Legea nr.85/2006 competent sa aplice procedura insolventei este tribunalul in jurisdictia caruia se afla sediul debitorului. Este important de evidentiat ca in situatia in care, daca dupa deschiderea procedurii, debitorul isi muta sediul intr-o alta localitate, ramane competent tribunalul in raza caruia a existat sediul debitorului la momentul inregistrarii cererii introductive.

2. Judecatorul-sindic Judecatorul-sindic este autoritatea publica sub supravegherea careia se efectueaza procedura instituita de legiuitor, putand sa desemneze, la nevoie, persoane specializate pentru inventarierea, evaluarea, expertizarea bunurilor din patrimonial debitorului. Judecatorul-sindic este desemnat pentru fiecare dosar, in mod aleatoriu, in system informatizat dintre judecatorii desemnati ca judecatori-sindici, in conformitate cu prevederile Legii nr.304/2004 privind organizarea judiciara, cu modificarile si completarile ulterioare. Judecatorul-sindic are urmatoarele atributii principale:a)Pronuntarea motivate a hotararilor privind deschiderea procedurii;b)Judecarea contestatiei debitorului impotriva cererii introductive a creditorilor pentru inceperea procedurii; judecarea opozitiei creditorilor la deschiderea procedurii;c)Desemnarea, prin hotarare, a administratorului judiciar sau a lichidatorului, stabilirea atributiilor acestora, controlul asupra activitatii lor si, daca este cazul, inlocuirea lor. Desemnarea are character provizoriu pana la prima adunare a creditorilor care va decide mentinerea sau inlocuirea administratorului sau lichidatorului;d)Confirmarea, prin incheiere, a administratorului judiciar sau a lichidatorului;e)Judecarea cererilor cu privire la ridicarea dreptului debitorului de a-si mai conduce activitatea;f)Judecarea actiunilor introduce de administratorul judiciar sau de lichidator pentru anularea unor transferuri cu caracter patrimonial, anterioare cererii introductive;g)Judecarea contestatiilor debitorul, ale comitetului creditorilor ori ale oricarei persoane interesate, impotriva masurilor luate de administratorul judiciar sau de lichidator;h)Admiterea si confirmarea planului de reorganizare sau, dupa caz, de lichidare, dupa votarea lui de catre creditori;i)Judecarea actiunii in anularea hotararii in anularea hotararii adunarii creditorilor;j)Solutionarea obiectiilor la rapoartele trimestriale si la cel final ale administratorului judiciar sau ale lichidatorului si a cererilor de intrerupere a procedurii reorganizarii si de intrare in falimen;k)Judecarea cererilor de atragere a raspunderii membrilor organelor de conducere, sesizarea organelor de cercetare penala;l)Pronuntarea hotararii de inchidere a procedurii. Hotarsrilor judecatorului-sindic sunt definitive si executorii. Impotriva hotararilor date de catre judecatorul-sindic se poate face recurs la curtea de apel, recurs care va fi judecat in termen de 30 de zile de la inregistrarea dosarului.

CAPITOLUL III

Desfasurarea procedurii de insolventa

I.Cererile introductive Procedura incepe pe baza unei cereri introductive formulate de una dintre urmatoarele categorii de persoane: -debitorul insusi; -creditorul debitorului; -de orice alte persoane sau institutii prevazute de lege.

II.Cererea debitorului In conformitate cu art.27 alin.(1) din lege, debitorul aflat in stare de insolventa este obligat sa adreseze tribunalului o cerere pentru a fi supus dispozitiilor prezentei prevederi, in termen de maximum 30 de zile de la aparitia starii de insolventa si poate formula cererea si daca aceasta stare este iminenta. Introducerea premature,cu rea-credinta,sau tardiva de catre debitor a unei cereri de deschidere a procedurii are ca efect raspunderea patrimoniala a debitorului persoana fizica sau a reprezentantilor statutari ai persoanelor juridice debitoare,pentru prejudiciile cauzate.In cazul societatilor comerciale debitoare,cererea introductiva va fi semnata de catre persoanele care, potrivit actelor constitutive,au calitatea de reprezentant al societatii in relatiile cu tertii. Obiectul cererii,in functie de optiunea debitorului,poate consta: a)fie in reorganizarea judiciara a activitatii conform unui plan,prin restructurarea operationala si/sau financiara,restructurare corporative prin modificarea structurii capitalului social,restructurarea activitatii prin lichidarea unor bunuri din averea proprie; b)restructurarea corporativa prin modificarea structurii capitalului social; c)restructurarea activitatii prin lichidarea unor bunuri din averea proprie; d)intentia de a intra in faliment,apeland la procedura simplificata. Potrivit art.28 alin.(1) din Legea nr.85/2006,republicata,cererea debitorului va trebui sa fie insotita de urmatoarele acte:1.Bilantul contabil certificat de administrative si balanta de verificare pentru luna precedent inregistrarii cererii de deschidere a procedurii;2.Lista complete a tuturor bunurilor debitorului,incluzand toate conturile din bancile prin care debitorul isi ruleaza fondurile;pentru bunurile grevate se vor mentiona datele din registrele de publicitate;3.Lista cuprinzand platile si transferurile patrimoniale efectuate de debitor in cele 120 de zile anterioare formularii cererii introductive;4.Lista numelor si a adreselor creditorilor,indiferent de tipul de creante ale acestora(certe sau sub conditie,lichide sau nelichide,scadente sau nescadente,necontestate sau contestate) aratandu-se suma,cauza si drepturile de preferinta;5.Descrierea sumara a modului de reorganizare;6.Contul de profit si pierderi a anului anterior depunerii cererii;7.Lista membrilor grupului de interes economic sau,dupa caz, a asociatilor cu raspundere nelimitata pentru societatile in nume colectiv si in comandita simpla;8.Declaratia debitorului cu privire la procedura pentru care opteaza: procedura de reorganizare a activitatii pe baza unui plan sau procedura de lichidare a averii;9.Declaratie pe proprie raspundere autentificata de notar sau certificata de avocet din care sa rezulte ca nu a fost condamnat pentru vreuna din infractiunile prevazute de lege. In situatia in care debitorul nu dispune, in momentul inregistrarii cererii, de vreuna din informatiile aratate mai sus,are la dispozitie un termen de 10 zile, inauntrul caruia sa depuna sis a inregistreze informatia respective la tribunal. Scopul cererii introductive este plata datoriilor pe care debitorul le are fata de creditori.Exista o singura exceptie legala potrivit careia debitorul nu are dreptul de a cere reorganizarea societatii,si anume atunci cand debitorul a mai facut o astfel de cerere sau a fost obiectul unei astfel de cereri introduce de creditori in ultimii 5 ani.

Cererile creditorilor

Orice creditor care are o creanta certa,lichida si exigibila are dreptul sa introduca la tribunal o cerere impotriva debitorului prezumat in insolventa. Cererea de declansare a procedurilor prevazute de Legea nr.85/2006 va fi respinsa,ori de cate ori creditorul nu face dovada ca debitorul s-ar afla in incetare de plati,conform legii. Procedura poate fi pornita de un singur creditor,urmand ca, in cazul admiterii ei, sa fie citati si ceilalti creditori pentru a fi acoperite creantele lor,atata in cazul reorganizarii judiciare, cat si in cazul lichidarii averii debitorului.

Deschiderea procedurii

Judecatorul-sindic va pronunta o sentinta de deschidere a procedurii generale ori de cate ori exista o contestatie a debitorului, contestatie care a fost respinsa sau daca debitorul nu contesta in termenul prevazut de lege ca ar fi in stare de insolventa si isi exprima intentia de reorganizare a activitatii. Judecatorul-sindic va pronunta o sentinta de deschidere simplificata daca ,din declaratia debitorului facuta pana la data pronuntarii sentintei, rezulta ca se incadreaza in situatiilr prevazute de lege art.1 alin.(2) sau ca a mai beneficiat in ultimii 5 ani de procedura reorganizarii.Prin incheierea de deschidere a procedurii, judecatorul-sindic va dispune ca administratorul judiciar,sau dupa caz, lichidatorul sa efectueze notificarile prevazute de art.61 din lege.Debitorul trebuie sa depuna in termen de 10 zile de la deschiderea procedurii toate actele necesare, in caz contrar, administratorul judiciar putand sa angajeze unul sau mai multi experti de specialitate care sa furnizeze judecatorului-sindic toate datele necesare in legatura cu averea debitorului.

Efectele deschiderii procedurii

Efectele deschiderii procedurii cu privire la patrimonial debitorului. Potrivit art.36 deschiderea procedurii are ca efect suspendarea tuturor actiunilor judiciare sau extrajudiciare pentru realizarea creantelor pornite impotriva debitorului sau asupra bunurilor acestuia si suspendarea termenelor de prescriptive in care creditorii puteau sa-si valorifice creantele impotriva debitorului aflat in incapacitatea de plata. De la data deschiderii procedurii nicio dobanda,majorare sau penalitate ori cheltuiala,numite generic accesorii,nu va putea fi adaugata creantelor nascute anterior datei deschiderii procedurii. Dupa deschiderea procedurii,este interzis administratorilor sa instraineze, fara acordul judecatorului-sindic,actiunile sau partile sociale pe care le detin la debitorul care este supus procedurii insolventei(art.42) Judecatorul-sindic va dispune indisponibilizarea actiunilor sau partilor sociale in registrele special de evidenta sau in conturile inregistrate electronic. Orice constituire de garantii personale sau reale, dupa deschiderea procedurii va fi nula cu exceptia cazurilor prevazute de lege sau autorizate de judecatorul-sindic. Dupa ramanerea irevocabila a hotararii de deschidere a procedurii, toate actele si corespondenta emise de debitor, administrate sau lichidate vor cuprinde in mod obligatoriu in limbile romana, engleza si franceza, mentiunea in insolventa, n insolvency, en procedure collective, iar dupa intrarea in reorganizare judiciara sau in faliment, actele si corespondenta vor purta mentiune in reorganizare judiciara sau, dupa caz, in faliment.

Efectele deschiderii procedurii cu privire la debitor

Deschiderea procedurii ridica debitorului dreptul de a-si conduce activitatea, de a-si administra bunurile(averea) si de a dispune de ele, cu exceptia cazului cand si-a manifestat intentia de reorganizare. Conducerea activitatii si administrarea averii debitorului se va face de catre administratorul judiciar sau lichidator, dupa caz.

CAPITOLUL IV

Situatia unor acte juridice incheiate de debitor

1.Acte juridice frauduloase. Legiuitorul prevede situatia a doua categorii de acte juridice:a)Acte juridice frauduloase, incheiate de debitor in dauna drepturilor creditorilor, in cei 3 ani anteriori deschiderii procedurii(art.79)b)Acte privind constituirea unor drepturi sau transmiterea de drepturi patrimoniale catre terti si pentru restituirea de catre acestia a bunurilor transmise si a valorii altor prestatii executate,realizate de debitor(art.80 alin.(1)). In opinia noastra,actele frauduloaseincheiate de debitor la care se refera legiuitorul sunt actele care s-au incheiat prin savarsirea unor infractiuni(fals, inselaciune, gestiune frauduloase, deturnare de fonduri, bancruta frauduloasa etc.) sau care indeplinesc conditiile unui delict civil. Celelalte categorii de acte judiciare prevazute in art.80 lezeaza interesele creditorilor, dar nu presupun in mod obligatoriu savarsirea unor infractiuni sau delicate civile cu ocazia incheierii sau executarii lor.2.Acte realizate de debitor privind constituirea sau transferul de drepturi patrimoniale catre terti. Categorii de acte juridice constitutive sau translative de drepturi reale incheiate de debitor.In aceasta categorie se cuprind urmatoarele acte: Acte de transfer cu titlu gratuit efectuate in cei 3 ani anteriori deschiderii procedurii:-Contractual de donatie;-Cesiunea de creanta cu titlu gratuit;-Prestarile de servicii cu titlu gratuit. Operatiunile comerciale in care prestatia debitorului depaseste vadit pe cea primita,effectuate in cei 3 ani anteriori deschiderii procedurii. Din aceasta categorie fac parte: - contractele de vanzare-cumparare in care pretul platit de debitor depaseste in mod vadit valoarea bunului cumparat;- contractele care au ca obiect prestarea unor servicii ( mandate, transport, consultant, comision, etc.) in care prestatia debitorului este vadit superioara din punct de vedere valoric fata de prestatia celelilalte parti;- acte incheiate in cei 3 ani anteriori deschiderii procedurii, cu intentia tuturor partilor implicate de a sustrage bunuri de la urmarirea de catre creditori sau de a le leza in orice alt fel drepturile;- acte de transfer de proprietate catre un creditor pentru stingerea unei datorii anterioare sau in folosul acestuia, efectuate in 120 de zile anterioare deschiderii procedurii, daca sum ape care creditorul ar putea s-o obtina in caz de faliment al debitorului este mai mica decat valoarea actului de transfer; - constituirea ori perfectarea unei garantii reale (de exemplu, o ipoteca) pentru o creanta care era chirografata(adica, fara o garantie speciala) in cele 120 de zile anterioare deschiderii procedurii; - platile anticipate ale debitorilor, efectuate in cele 120 de zile anterioare deschiderii procedurii, daca scadenta lor fusese stabilita pentru o data ulterioara deschiderii procedurii. Legea prevede in art.80 alin.(20) ca pot fi anulate si unele operatiuni incheiate in cei 3 ani anteriori deschiderii procedurii de persoane aflate in raporturi juridice cu debitorul, daca sunt in paguba creditorilor. Sunt avute in vedere operatiunile incheiate:-Cu un asociat comanditat sau asociat detinand cel putin 20% din capitalul societatii comerciale debitoare, daca aceasta este societate in comandita sau societate in nume colectiv; Agricola sau cu raspundere limitata;-Cu un membru sau administrator, atunci cand debitorul este un grup de interes economic;-Cu un actioner detinand cel putin 20% din actiunile debitorului, atunci cand debitorul este o societate pe actiuni;-Cu un administrator, director sau membru al organelor de supraveghere ale debitorului sau activitatii sale;-Cu un coindivizar asupra unui bun comun (de exemplu, cu o persoana care are calitatea de coproprietar asupra unor bunuri ale debitorului) Nu pot fi anulate actele juridice privind transferal cu character patrimonial facute de debitor in cursul desfasurarii normale a activitatii sale. In cazul anularii actelor juridice, tertul dobanditor cu titlu gratuit de buna-credinta va restitui bunurile in starea in care se gasesc, iar in lista lor valoarea cu care s-a imbogatit,iar daca este de rea-credinta va restitui in toate cazurile intreaga valoare, precum si fructele percepute. Acte juridice cu executare succesivaOrice contract pe termen lung sau inchirierile neexpirate pot fi mentinute sau denuntate de administrator sau lichidator atata timp cat aceste contracte nu au fost in totalitate sau partial executate de catre partile implicate. In cazul in care un contract a fost denuntat co-contractantul are dreptul la despagubiri printr-o actiune indreptata impotriva debitorului[footnoteRef:6]. [6: A se vedea I. Turcu, Situatia unor acte juridice ale debitorului supus procedurii reorganizarii si lichidarii judiciare, in R.D.C. nr. 1/1996, p. 33 si urm.]

Contractele de munca sau de inchiriere vor putea fi denuntate numai cu respectarea termenelor legale de preaviz [ art. 86 alin. 1 pct 5]. Prin derogare de la dispozitiile Codului muncii, in cazul procedurii simplificate sau in cazul intrarii in faliment in procedura generala, contractile individuale de munca ale angajatilor societatii debitoare vor fi desfacute de catre lichidator, fara a se recurge la procedura de concediere colectiva, ci numai in baza unui preaviz de 15 zile lucratoare.In cazul in care creditorii sunt de accord, administratorul sau lichidatorul va putea mentine contractele de credit, putand aduce modificari ale clauzelor - acestea fiind supuse aprobarii judecatorului-sindic, cu precizarea ca ele sa fie atat in folosul debitorului, cat si in cel al creditorilor. Daca printr-un contract debitorul este angajat sa faca plati periodice, administratorul sau lichidatorul nu este obligat sa fara platile restante pentru perioadele anterioare deschiderii procedurii, acestea din urma se vor face din averea debitorului.In cazul in care debitorul a achizitionat un bun mobil fara, insa, a achita pretul si fara a primi inca bunul, vanzatorul isi poate lua bunul, cheltuielile fiind suportate de vanzator.

Alte contracte Contractele de inchiriere privind un imobil al debitoruluiAcestea nu pot fi desfiintate, cu exceptia cazului in care in contract se prevede altfel. In ciuda acestui fapt, adiministratorul sau lichidatorul poate refuza prestarea oricaror servicii datorate de debitor (proprietar) chiriasului. Chiriasul are dreptul de a scadea din chiria pe care o plateste costul serviciilor datorate de proprietar. Contractele intuit personae (contracte cu character strict personal) Administratorul sau lichidatorul poate denunta un astfel de contract incheiat de debitor, exceptie facand cazul in care creditorul accepta ca prestatia sa fie efectuata de o alta persoana, desemnata de administrator sau lichidator. [art 92] Contractele privind transferal unor marfuri ori titluri de valoare cotate la o bursa sau pe o piata reglementata, la o anumita data intr-o perioada de timp. In cazul acestor contracte, daca intervine scadenta sau perioada expira dupa data deschiderii procedurii, se va efectua o operatiune de compensare bilaterala a tuturor contractelor cuprinse in acordul de master de netting respective, iar diferenta rezultata va treui sa fie platita averii debitorului, daca aceasta este creditoare, si vafi inscrisa in tabelul de creante, daca este o obligatie a averii debitorului [ art. 88]. Contractele de comision In cazul in care debitorul este comisionar si detine titluripentru bunuri ce urmeaza a fi primite ori pentru marfa, comitentul va fi in drept sa isi ia inapoi titlurile sau marfa, ori sa ceara ca valoarea lor sa fie platita de comisionar.[art 89] Contractele de consignatie In cazul in care debitorul are calitatea de consignatar, proprietarul/consignantul va avea dreptul sa-si recupereze bunul, cu exceptia cazului in care debitorul are un drept de garantie asupra bunului. Situatia speciala a asociatului sau actionarului debitor Daca un asociat ori un actioner este debitor intr-o astfel de procedura si daca implicarea debitorului in cadrul procedurii nu atrage dizolvarea acelei societati, administratorul sau lichidatorul are urmatoarele posibilitati: sa solicite lichidarea dreptului debitoruui in acea societate, potrivit ultimei situatii financare aprobate; sa propuna ca debitorul sa fie pastrat ca asociat, daca ceilalti asociati sunt de accord ( art 93). Dispozitia se aplica in mod corespunzator si membrilor societatilor cooperative si ai grupurilor de interes economic.

Primele masuri

Daca judecatorul-sindic considera ca cererile introductive sunt intemeiate, declara procedura deschisa si se trece la adoptarea primelor masuri:

1. Notificarea tuturor creditorilor, debitorului, oficiului registrului comertului unde debitorul este inmatriculat sau, dupa caz, registrul societatilor agricole, pentru a face cuvenitele mentiuni. Notificarea se va face conform dispozitiilor din Codul de procedura civila si se va publica intr-un ziar de larga circulatie si in Buletinul procedurilor de insolventa. Notificarea trebuie sa cuprinda , de exemplu, termenul limita de depunere de catre creditori a opozitiilor la sentinta de deschidere a procedurii, termenul de verificare a creantelor, locul, data, ora primei sedinte a adunarii creditorilor,termene care se vor incadra in limitele legii.2. Stabilirea masei credale Creditorii, cu exceptia salariatilor ale caror creante sunt anterioare datei de deschidere a procedurii, vor depune cererea de admitere a creantelor in termenul fixat in sentinta de deschidere a procedurii, cereri care vor fi inregistrate intr-un registru care se va pastra la grefa tribunalului. Sunt inclusi in categoria creditorilor si actionarii titular de actiuni la purtator. Toate creantele (prevazute in art. 65) vor si supuse procedurii de verificare, cu expectia createlor bugetare care rezulta din titluri executorii necontestate in termenele legale si a creantelor constatate prin titluri executorii, dupa cu urmeaza: -creante negarantate si partile negarantate ale creantelor garantatel care nu sunt scadente cor fi inscrise in tabelul creantelor cu intreaga valoare; -creantele constand in obligatii, care nu au fost calculate in valoare monetara sau a caror valoare este supusa modificarii, vor fi trecute in tablelul cu creante la valoare nominal pe care o aveau in momentul deschiderii procedurii; -creantele in valuta vor fi inregistrate la valoare lor in lei, la cursul Bancii Nationale a Romaniei existent la data deschiderii procedurii; -creditorul care inainte de inregistrarea cererii de admitere a primit o plata partial, va olicita inregistrarea pentru partea din creanta neincasata -codebitorul sau fidejustorul care este indreptatit la despagubire sau la restituire din partea debitorului va fi trecu in tabelul creantelor cu suma pe care a platita-o creditorului; -codebitorul sau fidejustorul care are un drept de garantie participa la masa credala numai ca pretul obtinut din vanzarea bunurilor grevate va fi atribuit creditorului, scazandu-se suma datorata. In art. 66 din lege se acorda prezumtia ca toate creantele prezentate sunt valabile daca nu sunt contestate de administratorul judiciar, debitor sau creditori. Ulterior se va intocmi tabelul preliminar de creante care va fi inregistrat la tribunal si comunicat debitorului. Dupa solutionarea tuturor creantelor si pronuntarea sentintei, se va intocmi tabelul definitive al creantelor.3. Decaderea din dreptul de a depune cererea de admitere a creantelor In cazul in care titularii de creante nu au depus cerere pana la data termenului limita, acestia vor fi decazuti din dreptul de valorificare a creantelor.

Planul de reorganizare

Planul presupune fie lichidarea unor bunuri din averea debitorului, fie restructurarea si continuarea activitatii, ori o combinatie intre cele doua. Planul poate fi propus de: Debitor, cu aprobarea adunarii generale a ationarilor / asociatilor, odata cu formularea cererii sale sau ulterior, pana la afisarea tabelului definitive cu creante. Planul nu va fi propus daca debitorul se afla in una dintre situatiile:-in ultimii 5 ani s-a mai aflat in procedura de insolventa;-a fost condamnat pentru gestiune frauduloasa, fals, inselaciune, delapidare ori infractiuni prevazute in Legea concurentei nr. 21/1996 sau ai caror administratori, directori, asociati au fost condamnati in ultimii 5 ani anteriori deschiderii procedurii insolventei. Administratorul judiciar, in termen de 30 de zile de la data afisarii tabelului definitive; Unul sau mai multi creditori detinand impreuna cel putin 20% din valoarea totala a creantelor, in termen de 30 de zile de la data afisarii tabelului definitive al creantelor. Nerespectarea termenului atrage decaderea partilor din dreptul de a depune un plan de reorganizare sau lichidare si se trece, prin dispozitia judecatorului-sindic, la procedura falimentului. Daca se propune un plan de reorganizare si continuare a activitatii debitorului, planul va cuprinde oportunitatile de redresare raportate la posibilitatile si activitatea debitorului, la mijloacele financiare disponibile si la cererea pietei fata de oferta debitorului , modalitati de achitare a datoriilor, iar executarea lui nu va depasi 3 ani de la data confirmarii lui. Planul de reorganizare trebuie sa cuprinda referiri la : categoriile de creante care nu sunt defavorizate, tratamentul creantelor defavorizate, despagubirile oferite tututor titularilor de creante. Acest plan va fi depus in copie la grefa tribunalului si la registrul comertului, fiind comunicat debitorului prin administratorul special, administratorului judiciar, comitetul creditorilor, comitetului asociatilor sau actionarilor. Judecatorul-sindic va convoca in termen de 20 de zile o sedinta la care vor fi citati cei care au propus planul, in care planul la fi admis sau respins dupa audierea persoanelor citate, cerand parerea unui expert, practician in insolventa, care sa confirme posibilitatea de realizare a planului, inainte de admiterea lui. Dupa admiterea planului, judecatorul-sindic va dispune administratorului judiciar publicarea unui anunt referitor la propunerea planului in Buletinul procedurilor de insolventa, cu mentionarea datei cand se va vota, faptul ca se poate vota si prin corespndenta, precum si a datei de confirmare a planului. Votul planului se face potrivit urmatoarelor reguli: *fiecare creanta beneficiaza de un drept de vot; *voteaza separat urmatoarele categorii de creante: creditorii titular de creante garantate, creditorii bugetari, creditorii chirografari si separate, creditorii chirografari respective furnizorii fara de care activitatea debitorului nu se poate desfasura si care nu pot fi inlocuiti Planul va fi confirmat de catre judecatorul-sindic daca cel putin doua dintre categoriile de creditori mentionati mai sus (care voteaza separat) accepta planul in situatia in care exista doua categorii de creditori. Doa run singur plan de reorganizare poate fi confirmat. In ipoteza in care niciun plan nu este confirmat si a expirat termenul pentru propunerea unui plan, judecatorului-sindic va dispune inceperea procedurii falimentului. Votarea si confirmarea planului produc urmatoarele efecte: * activitatea debitorului este reorganizata in mod corespunzator; *creantele si drepturile creditorilor si ale celorlalte parti interesate sunt modificate asa cum este prevazut in plan; *in cazul unei executari silite, planul confirmat va fi socotit ca o hotarare definitiva si irevocabila impotriva debitorului.

Reorganizarea

Debitorul trebuie sa indeplineasca schimbarile de structura prevazute in plan. Debitorul va fi condus de administratorul special sub supravegherea administratorului judiciar. Actionarii, asociatii si membrii cu raspundere limitata nu au dreptul de a interveni in conducerea activitatii ori in administrarea averii debitorului, cu exceptiile prevazute de lege sau plan. Creditorii vor face opozitie daca se constata ca executarea planului cauzeaza pierderi in averea debitorului. Daca debitorul nu se conformeaza planului, administratorul judiciar sau oricare dintre creditori poate cere judecatorului-sindic inceperea procedurii falimentului. Trimestrial, debitorul, prin administratorul special sau prin cel judiciar, trebuie sa prezinte judecatorului-sindic rapoarte privind situatia financiara. In cazul nerespectarii planului de catre debitor sau daca se constata pierderi in averea debitorului pe parcursul desfasurarii activitatii, oricare dintre creditori poate solicita intrarea in faliment a debitorului. Cererea de intrare in faliment nu suspenda activitatea debitorului pana cand judecatorul-sindic nu hotaraste asupra ei, prin incheiere. n ndeplinirea planului de reorganizare, debitorului i revin anumite obligaii. n primul rnd, activitatea debitorului trebuie reorganizat corespunztor planului; creanele i drepturile creditorilor i ale celorlalte pri interesate trebuie modificate astfel cum s-a prevzut n plan (art. 101 din lege). n cazul unei executri silite, planul confirmat va fi socotit ca o hotrre definitiv mpotriva debitoruluI. n al doilea rnd, debitorul este obligat s pun n practic msurile avute n vedere pentru redresarea activitii. Este vorba de msurile organizatorice, economice, financiare, juridice, care sunt menite s duc la nsntoirea activitii debitorului i, implicit, la asigurarea resurselor necesare pentru plata creanelor creditorilor. n acest sens, art. 102 alin. 3 din lege prevede c debitorul va fi obligat s ndeplineasc, fr ntrziere, schimbrile de structur prevzute n plan. Art. 102 alin. 1 din lege prevede c, n urma confirmrii unui plan de reorganizare, debitorul i va conduce activitatea sub supravegherea administratorului i n conformitate cu planul confirmat. Deci, n cursul reorganizrii, debitorul are dreptul de a-i conduce activitatea, dar sub supravegherea administratorului. Se nelege c dreptul de conducere a activitii trebuie exercitat n sensul aducerii la ndeplinire a prevederilor planului de reorganizare. n cazul reorganizrii unei persoane juridice, conducerea se asigur de ctre persoanele legal mputernicite s le reprezinte, sub supravegherea administratorului. Atribuiile administratorului privind supravegherea sunt cele stabilite de judectorul-sindic. Legea (art. 102 alin. 2) prevede c acionarii, asociaii i membrii cu rspundere limitat nu au dreptul s intervin n conducerea activitii ori n administrarea averii debitoarei, cu excepia i n limita cazurilor expres i limitativ prevzute n lege i n planul de reorganizare. Dreptul de conducere al debitorului nceteaz atunci cnd judectorul-sindic dispune, motivat, ncetarea reorganizrii i trecerea la procedura falimentului, n condiiile art. 106 i urm. din lege. Conform art. 103 alin. 1 din lege, n cursul reorganizrii, furnizorii de servicii electricitate, gaze naturale, ap, servicii telefonice i alte asemenea nu au dreptul s schimbe, s refuze sau s ntrerup temporar un astfel de serviciu ctre debitor sau ctre averea acestuia. Evident, aceste interdicii sunt menite s asigure debitorului condiiile pentru continuarea activitii i realizarea msurilor stabilite prin planul de reorganizare. Potrivit legii (art. 103 alin. 2), la cererea furnizorului de servicii, judectorul-sindic poate s dispun ca debitorul s depun o cauiune la o banc, ca o condiie pentru ndatorirea furnizorului de a-i presta serviciile sale n cursul desfurrii procedurii reglementate de Legea nr. 64/1995 Cauiunea nu va putea depi 30% din costul serviciilor prestate debitorului i neachitate. Obligaii de raportat

n cursul reorganizrii, debitorul sau, dup caz, administratorul, trebuie s prezinte judectorului-sindic anumite rapoarte privind desfurarea activitii debitorului. Astfel, debitorul sau, dup caz, administratorul trebuie s prezinte trimestrial rapoarte asupra situaiei financiare a averii debitorului. Aceste rapoarte sunt nregistrate la grefa tribunalului, iar debitorul sau, dup caz, administratorul va notifica aceasta tuturor creditorilor, n vederea consultrii rapoartelor respective. Apoi, administratorul este obligat s prezinte situaia cheltuielilor efectuate pentru desfurarea activitii, n vederea recuperrii lor, n condiiile art. 101 alin. 4 din lege.ncetarea reorganizrii Procedura reorganizrii nceteaz n urmtoarele dou situaii: a) planul de reorganizare a fost n ntregime adus la ndeplinire, creditorii recuperndu-i creanele conform planului (art. 130); b) intrarea debitorului n faliment. Dac debitorul nu se conformeaz planului sau desfurarea activitii aduce pierderi averii sale, administratorul sau oricare dintre creditori poate solicita judectorului s aprobe intrarea n faliment.CONCLUZIIEste insolventa o cale de a scapa de creditori?-argumente pro si contraPublicat de Alina Demeter pe ianuarie 4, 2011

Argumente n favoarea procedurii de insolvenExista i poveti de succes: Leonardo i Flanco au scpat de faliment, creditorii avnd astfel anse s-i recupereze creanele. Aprobarea planurilor de reorganizare judiciar n cazul marilor retaileri Leonardo i Flanco arat c firmele aflate n incapacitate de plata au anse de redresare, dac se iau msuri.Retailerul de incalminte Leonardo a obinut de la creditori aprobarea planului de reorganizare judiciar. Asta nseamna c, urmnd nite pai stabilii de specialiti, compania ar putea achita datoriile existente n urmatorii ani.De faliment a scpat, recent, i retailerul de electronice i electrocasnice Flanco, dup ce principalii creditori trei bnci au votat planul de reorganizare. Daca nu erau de acord cu reorganizarea, micii creditori aveau toate ansele sa nu mai obin nimic, lua banca tot, explic Radu Lotrean, asociat coordonator la Casa de Insolven Transilvania. Acest rezultat li se datoreaz salariailor, furnizorilor i bncilor, care au realizat c e n avantajul tuturor ca firma s supravieuiasc, e de parere Lotrean. El este increztor c vor merge pe acelai drum i alte companii cunoscute, aflate acum n procedura de insolven este vorba despre Diverta i Boom TV.Conform practicienilor n insolven aceste cazuri sunt mai mult excepii. Ei sper ns ca, odata cu aceste exemple, managerii companiilor s prind curaj i s recunoasc din timp incapacitatea de a-i plti datoriile. Nu avem o cultura a insolvenei.Managerii pot incepe prin a se folosi de legea concordatului preventiv, prin care au parte de o mediere ntre societate i creditori, pentru a ajunge la o inelegere cu ajutorul unui practician n insolven. Multe dintre firme ajung ns n faliment din cauza creditorilor, care nu vor s accepte planul de reorganizare. i asta dei pentru unii dintre ei este singura ansa de a-i mai recupera banii.Ce angajamente au companiile salvateLeonardo are trei ani la dispoziie pentru a-i plti datoriile, care se ridic acum la 30 de milioane de euro. In cazul bncilor, termenul poate ajunge pana la apte ani. In cele 11 luni de la intrarea n insolven, retailerul de incalminte a nchis 42 de magazine, a fcut disponibilizri de personal i s-a reorientat de la segmentul medium-high la cel medium-low. Vanzrile s-au stabilizat la 200.000 de euro/zi. Anul viitor se preconizeaz desfiinarea unor magazine mai puin profitabile, dar se vor deschide tot attea n alte zone, spune Lotrean. Potrivit acestuia, datoriile companiei, care se ridicau la 100 de milioane de euro, au fost restructurate, ajungndu-se astfel la restane de 30 de milioane de euro.

Concedieri i tieri de costuri au fost operate i n cadrul retailerului de electronice i electrocasnice Flanco. Dup opt luni de la intrarea n insolven, compania are un plan de reorganizare aprobat de creditori. Planul prevede cooptarea unui nou investitor care va prelua controlul companiei i va plti creditorilor 10 milioane de euro pentru stingerea datoriilor. Noul investitor va mai fi obligat s vin cu o infuzie de capital n firm de cel puin 4 milioane de euro pentru relansarea activitii. Un alt obiectiv este realizarea unei cifre de afaceri de 110 milioane euro i o cot de pia de 10%. Reeaua Flanco cuprinde n prezent 71 de uniti comerciale la nivel naional. n cazul Leonardo i Flanco creditorii au realizat c e n avantajul lor ca firma s ncerce s se redreseze.

Argumente contra procedurii de insolvenDup data deschiderii procedurii insolvenei, nu vor mai curge mpotriva debitorului dobnzi, penalizri sau majorri de intrziere. De asemenea, se vor suspenda de drept toate procedurile de recuperare a creanelor. Aceast prevedere se aplic, cu anumite excepii, chiar i n cazul creditorilor garantai, cei n favoarea crora a fost constituit o garanie real mobiliar/imobiliar (gaj, ipotec etc). Astfel, dac un creditor a demarat o procedura de recuperare a creanei, dar un alt creditor a obinut deschiderea procedurii, atunci primul creditor va trebui s se inscrie la masa credal, i anume, n tabelul creanelor ntocmit de administratorul judiciar i depus la instan. Aceasta implic, n cel mai bun caz, o plat a datoriilor dar cu o posibil ntrziere foarte mare deoarece ntreaga procedura de insolven/faliment dureaz de cele mai multe ori n jur de 3-4 ani. n pia exist ns i opinia c intrarea n insolven i dizolvarea voluntar sunt metode des folosite pentru a evita plata creditorilor. Astfel o firm poate solicita lichidarea voluntar la Oficiul Naional al Registrului Comerului, n urma unei hotrri a conducerii societii prin care s-a stabilit desfiinarea acesteia, dup care n dou-trei luni firma respectiv este radiat, la finalul parcurgerii etapelor prevzute de lege. Societile cu acionar unic, precum i cele n care acionarii cad de comun acord cu desfiinarea firmei nu au nevoie de un lichidator autorizat pentru lichidarea acesteia.Problemele ar putea aprea atunci cnd, spre exemplu:datoriile firmei ctre partenerii de afaceri sunt ascunse prin practicarea unei evidene contabile incorecte; sau activele unei firme care acumuleaz datorii semnificative (i urmeaz s fie lichidat) sunt transferate pe o alt firm.Astfel exist riscul ca partenerii creditori s nu fie achitai deoarece datoriilor nu reies din actele acestuia sau activele firmei nu pot acoperi datoriile.Realizarea unor astfel de fapte ilegale este contravenie, dar daca nu se descoper la timp, firma poate fi dizolvat.O concluzie n alb sau negru nu putem trage ci putem vorbi de situaii diferite n funcie de fiecare firm n parte.Exist o prim categorie a celor care ntr-adevr doresc sa-i redreseze businessul pentru a putea continua activitatea i a-i plti datoriile restante dar exist i a-II-a categorie a firmelor care doresc s scape de datorii i atunci insolvena i lichidarea firmei poate fi o soluie dar de cele mai multe ori prin folosirea unor mijloace mai mult sau mai puin corecte cum ar fi transferul de active pe alte firme sau ascunderea unor datorii. Mai exist i cazul n care, chiar dac nu se recurge la fapte ilegale care s ocoleasc plata datoriilor, banii rezultai din valorificarea activelor nu pot acoperi datoriile existente, riscul fiind ndeosebi pentru creanele chirografare (negarantate) aici aflndu-se de cele mai multe ori furnizorii.n acest caz mandatului ad-hoc ar fi din nou o soluie mai avantajoas deoarece dispar creditorii privilegiai, cum se ntmpl la insolven. Atunci cnd o firm intr n insolven, se recupereaz doar un procent din creanele totale, iar aceti bani sunt dai ctre creditorii privilegiai, respectiv ctre stat i banc, iar ceilali creditori, dac mai sunt bani, primesc i ei ceva dac nu rmn nepltii. n cazul mandatului ad-hoc, se egalizeaz ansele ctre creditori i se poate recupera chiar 100% din creane.O alt concluzie important pe care ar trebui s o tragem este aceea c exist o probabilitate mare ca i creditor (mai ales negarantat) al unei firme aflate n insolven s nu se poat recupera creana total sau parial. Este nc un motiv n plus ca firmele s fie atente cnd decid cui vnd, la recuperarea creanelor i la stoparea livrrilor cnd creanele nu se recupereaz pentru a evita acumularea unor sume semnificative. Altfel spus vorbim de un cash management i un credit management adecvat.

ANEXESTUDII DE CAZ

I. De la tierea lui Burebista, la insolvena Murfatlarde Moise GuranZiua n care Burebista i-a pus pe daci s i taie viile trebuie s fi fost una extrem de trist pentru supuii marelui rege, dei, fr voia lui i fr a putea fi neles de popor, Burebista a fcut prima aciune major de marketing. Una care a intrat n istorie.La 2.000 de ani dup asta, cel mai mare productor de vinuri din Romnia, Murfatlar, i-a cerut singur insolvena, dup un an n care afacerile firmei au avut o cretere de peste 30%. Cam cu att a crescut i producia naional de vinuri, i chiar dac cei de la Murfatlar nu au avut o cretere similar de producie, vnzrile le-au mers bine. De ce i-au cerut atunci insolvena o s ntrebai? Pentru c au datorii scadente pe care nu le pot acoperi din ncasri. Au, cum se spune, o problem de cash iar n teorie o astfel de situaie se numete supranclzire. Firma s-a extins mai repede dect i putea permite, a forat expansiunea, de altfel Murfatlar a avut n ultimul deceniu probabil cel mai agresiv marketing dintre toi productorii de vinuri din Romnia.Putem presupune astzi c atunci cnd le-a cerut supuilor s renune la vin Burebista nu l-a i pltit pe Strabon ca s fac public decizia la nivel mondial, pentru a crete valoarea vinului dacic, ce devenea astfel mai puin i deci mai preuit. Ceea ce nu au reuit niciodat productorii romni de vinuri este s neleag c nu vor reui niciodat s exporte vin la preuri bune dac nu pun mn de la mn pentru a face un brand din vinul romnesc. n zilele noastre locul lui Strabon este luat de CNN, dar o campanie serioas pe o staie internaional depete cu mult puterea financiar a unor firme cu vnzri anuale ntre 10 i 40 de milioane de euro.Dac triai cu impresia c vinul romnesc este printre cele mai bune din lumea atunci aflai c asta este o poveste. Nu conteaz dac este adevrat sau nu, este i greu de stabilit acest lucru, dar ceea ce conteaz este ca povestea s fie crezut de ct mai mult lume, la nivel mondial. Dac de exemplu Coca-Cola a ajuns cea mai vndut butur rcoritoare din lume, poi trage automat concluzia c este i cea mai bun? Sau c a avut cel mai bun marketing?Majoritatea exporturilor romneti de vin se fac n vrac, la preuri derizorii de un euro sau doi euro litrul. Sunt pur i simplu nerentabile, iar n tot acest timp numeroi productori romni i folosesc bugetele de marketing pentru a se canibaliza ntre ei pe o pia intern mult prea mic pentru uriaa producie de vin a Romniei. Acum, insolvena Murfatlar, juctorul care a riscat cel mai mult pariind pe marketing le va da o palm tuturor productorilor. La fel ca dacii care i consumau n exces propria producie de vin, ei sunt acum ntr-o criz de supra-producie pe care nu o neleg i pentru care nu au soluii.

II. Motivul pentru care Fornetti Romania si-a cerut insolventaINTERNET PROTVIn anul in care implineste un deceniu de activitate in Romania, compania specializata in produse de panificatie a depus, la Tribunalul Timis, o cerere de intrare in insolventa.Cu un capital de 20 de milioane de euro, 520 de angajati si o fabrica in judetul Timis care ocupa aproape 12.000 de metri patrati, compania s-a lovit, la finalul lui 2011, de probleme legate de reesalonarea imprumuturilor bancare. La un an de la finalizarea investitiei de automatizare de zece milioane de euro, partial finantata din credite bancare in valuta, aceasta investitie nu poate fi recuperata conform ritmului initial de crestere, au declarat reprezentantii companiei. Acestia au explicat ca de vina pentru aceasta situatie este puterea de absorbtie redusa a pietei romanesti.Intrucat societatea nu mai poate finanta operatiunile curente, incadrandu-se in acelasi timp conditiilor de credit stabilite initial, s-a cerut insolventa. Proprietarii si managementul au decis ca, pentru garantarea functionarii sigure, sa ceara protectie juridica pentru o perioada de reorganizare judiciara si financiara, a declarat Jozsef Palasti, proprietarul fondator al Fornetti Franchise. Masura intrarii in insolventa a mai fost folosita de companii mari, romanesti si internationale, in acelasi scop. Un exemplu este American Airlines, care acum cateva saptamani a ales aceasta varianta. Reprezentantii Fornetii au declarat ca, prin aceasta solutie, incearca sa-si protejeze partenerii si sa mentina cele aproape 3.000 de locuri de munca create in Romania impreuna cu partenerii sai de franciza.

BIBLIOGRAFIE1. Noul Cod Civil 2011, Legea 287/20092. Legea 85/20063. Smaranda Angheni, Magda Volonciu, Camelia Stoica,Drept Comercial, Editia 4, Editura C.H. Beck4. Adam, C.N. Savu, Legea insolvenei. Comentarii i explicaii, Ed. C.H. Beck, Bucureti, 20065. Cpn, Publicitatea comercial, Ed. Universul juridic, Bucureti, 20076. I. Turcu, Tratat teoretic i practic de drept comercial, vol. IV, Ed. C.H. Beck, Bucureti, 2009