Principiile medierii

Caracterul voluntar al medierii

Acest principiu presupune libertatea partilor de a participa la mediere si de a lua o decizie.

Mediatorul este obligat sa se asigure ca partile au ales de buna voie, in cunostinta de cauza si fara sa fie constranse sa participe la mediere. Nimeni nu poate fi constrans de catre o alta persoana sau de catre autoritati sa participle la mediere, exceptie fac situatiile in care medierea este o procedura obligatorie prevazuta de legile speciale. (Articolul 2.1.1. din Codul de etica si deontologie profesionala a mediatorilor).

Acceptarea medierii in cunostinta de cauza

Principiul presupune dreptul partilor de a fi informate cu privire la procesul de mediere.

Mediatorul este obligat ca inainte de a incepe medierea sa explice partilor in ce consta procedura de mediere si care este rolul lor in acest proces, adica de a comunica constructive pentru a descoperi cele mai avantajoase modalitati de incheiere a conflictului. De asemenea, mediatorul va informa partile ca decizia finala le apartine exclusiv si ca se pot retrage oricand din procesul de mediere. (Articolul 2.1.3. din Codul de etica si deontologie profesionala a mediatorilor).

Inaintea semnarii contractului de mediere, mediatorul va constientiza partile despre principiile si regulile acestei proceduri, astfel incat acestea sa participe eficient la desfasurarea medierii si la actul decizional care sa fie satisfacator pentru toate partile implicate.

Auto-determinarea partilor

Acest principiu afirma dreptul si capacitatea partilor de a descoperi, evalua, defini, selecta si rezolva propriile probleme si nevoi.

Partile sunt incurajate sa inteleaga ca nimeni nu poate hotari in numele lor, asupra propriilor probleme, ci numai ei insisi dar numai dupa o deplina recunostere si constientizare a cauzelor profunde care au declansat conflictul.

Intelegerea apartine in exclusivitate partilor. Orice termen prevazut in aceasta intelegere trebuie sa fie propus si acceptat de catre parti. Mediatorul trebuie sa respecte si sa incurajeze dreptul partilor de a lua orice decizie libera si in cunostinta de cauza care sa solutioneze divergentele dintre ele. (Articolul 2.1.2. din Codul de etica si deontologie profesionala a mediatorilor).

Nediscriminarea

Mediatorul nu va refuza activitatea de mediere si nu o va exercita la standarde inferioare din motive ce tin de rasa, culoarea, nationalitatea, originea etnica, limba, religia, sexul, opinia, apartenenta politica, averea sau originea sociala a partilor. (Articolul 2.2. din Codul de etica si deontologie profesionala a mediatorilor).

Caracterul nediscriminarii se ragaseste si in definitia medierii din articolul 4, alin.1 - Legea medierii, conform caruia aceasta are caracter de interes public.

Independenta, neutralitatea si impartialitatea mediatorului

In exercitarea atributiilor lor profesionale, mediatorii trebuie sa se bucure de deplina independenta faa de entitati care ar putea avea interese in cauzele in care are loc medierea. Aceasta independenta trebuie sa fie de natura a le garanta impartialitatea, neutralitatea si echidistanta fata de cauza, rezultatele acesteia si partile implicate in disputa. (Articolul 2.3. din Codul de etica si deontologie profesionala a mediatorilor).

Mediatorul trebuie sa fie atent ca atat in faza procedurilor prealabile cat si pe parcursul sedintelor de mediere sa ramana si sa manifeste neutralitate fata de conflict si fata de parti si sa conduca in mod impartial procedurile de mediere.

In cadrul procedurii de mediere, mediatorul trebuie sa conduca sedintele in mod nepartinitor si sa asigure un permanent echilibru intre parti (art.30, alin.2, Legea 192/2006).

Daca in orice moment din timpul procesului de mediere mediatorul isi pierde independenta, neutralitatea sau impartialitatea, el este obligat sa aduca acest fapt la cunostinta partilor implicate in conflict. (Articolul 2.3. din Codul de etica si deontologie profesionala a mediatorilor).

Exceptie fac cazurile in care se solutioneaza prin mediere conflicte de familie, caz in care independenta si impartialitatea mediatorului nu pot fi argumente pentru a ignora sau neglija interesul superior al minorului. (Articolul 2.3. din Codul de etica si deontologie profesionala a mediatorilor).

Confidentialitatea secretul profesional

Prin insasi natura activitatii sale, mediatorul este depozitarul secretelor partilor implicate in procedura medierii si destinatarul comunicarilor de natura confidentiala. Fara o garantie a confidentialitatii, increderea in mediator nu poate exista. Prin urmare, secretul profesional este recunoscut de legea 192/2006 ca fiind deopotriva un drept si o indatorire fundamentala si primordiala a mediatorului. (Articolul 2.5. din din Codul de etica si deontologie profesionala a mediatorilor).

Mediatorul nu poate fi audiat ca martor in legatura cu faptele sau cu actele de care a luat cunostinta in cadrul procedurii de mediere. In cauzele penale mediatorul poate fi audiat ca martor numai in cazul in care are dezlegare prealabila, expresa si scrisa a partilor si, daca este cazul, a celorlalte persoane interesate. (art. 37 alin.1 Legea 192/2006)

In consecinta, obligatia confidentialitatii este recunoscuta ca fiind o indatorire fundamentala a mediatorului, obligatie care nu se stinge odata cu incheierea medierii ci este permanenta (art. 32 Legea 192/2006).

Confidentialitatea este obligatorie si pentru celelalte persoane participante la mediere, mediatorul atentionandu-le asupra acestei obligatii si le va solicita acestora semnarea unui acord de confidentialitate (art. 53 Legea 192/2006).

Increderea si integritatea morala

Relatia dintre mediator si parti se bazeaza pe incredere, avand la baza cinstea, probitatea, spiritul de dreptate si sinceritatea mediatorului. (Articolul 2.4. din Codul de etica si deontologie profesionala a mediatorilor).

Conflictul de interese

Mediatorul trebuie sa refuze preluarea unui caz daca stie ca exista imprejurari care l-ar impiedica sa fie neutru si impartial, precum si atunci cand constata ca drepturile in discutie nu pot face obiectul medierii.

Mediatorul va face cunoascute partilor toate conflictele de interese potentiale sau existente de care este, in mod rezonabil, constient. Daca partile nu-si dau acordul expres privind participarea sa la procedura medierii, in continuare, mediatorul este obligat sa renunte la solutionarea cazului respectiv. (Articolul 2.6. din Codul de etica si deontologie profesionala a mediatorilor).]

Divortul prin mediere

Pentru oricine, divortul este traumatizant chiar daca s-a ajuns la aceasta solutie de comun acord. Neplacerile sunt amplificate ori de cate ori se ajunge in salile de judecata iar, daca procesul se prelungeste, categoric divortul va deveni o experienta foarte neplacuta care poate creea si alte conflicte in cadrul familiei. Oricare ar fi motivele de divort, acestea nu trebuie expuse in fata publicului, a intregii sali care asista la sedinta de judecata. Medierea, prin insasi scopul ei, asigura confidentialitatea tuturor problemelor expuse in cadrul acesteia. Mai mult, mediatorul ajuta persoanele sa invete ca prin colaborare si dialog se pot depasi dar si preveni situatiile de criza.

Daca sunteti parinti, trebuie sa va ganditi ca un divort agresiv intre voi este o situatie traumatizanta pentru copii vostrii. Divortul nu trebuie sa raneasca niciodata copiii, acest lucru depinde numai de parinti! Mai ganditi-va si ca ei nu au nicio vina pentru ceea ce se intampla intre voi si niciodata nu trebuie sa fie folositi pe post de paravan pentru obtinerea vreunui avantaj.

Este bine stiut ca, pentru copii, separarea parintilor este o trauma. Atunci cand parintii opteaza pentru solutionarea civilizata a divortului, li se ofera copiilor o lectie de viata, o lectie despre cum se depaseste o situatie de criza. Mai mult, copii vor intelege ca desfiintarea casatoriei nu inseamna si desfiintarea familiei, pentru ei vor ramane in continuare "mama" si "tata" care se vor ocupa deopotriva de cresterea si educatia lor.

Spre deosebire de procedura anevoioasa din instanta care presupune mai multe termene de judecata, adica prelungirea divortului timp de mai multe luni, chiar ani - mai ales daca partile introduce si actiunea de partaj, apeland la procedura medierii, procesul de divort se poate termina la primul termen de judecata.

Nu putem neglija nici aspectul pecuniar: cu doar 10% din suma care se cheltuieste in instanta, prin medierea partajului se poate ajunge la o solutie chiar mai buna decat cea oferita de judecator, mai ales ca cele doua parti cad de acord si, in acest caz, nimeni nu pierde.

Medierea este singura cale umana, inteligenta si rapida pentru rezolvarea problemelor divortului.

Cu totii stim ca parintii sunt responsabili nu numai de cresterea si intretinerea copiilor, ci si de educatia acestora. Ori, ganditi-va ce educatie primeste un copil cand parintii lui se cearta si-si spala rufele in public. Dar, oricat de furiosi, suparati sau frustati sunteti, va las pe dumneavoastra sa raspundeti sincer la aceasta intrebare.

Principiile Medierii

Procesul de Mediere

se desfsoar n baza unor principii fundamentale care trebuie respectate de ctre mediator pe ntreg parcursul medierii. Mediatorul este obligat s respecte aceste principii i reguli fundamentale n fiecare faz a procesului de mediere i s aduc la cunotina prilor orice informaie sau situaie care ar duce la periclitarea respectrii acestor principii. Aceast obligaie este nelimitat timp pentru mediator.

Principiul Autodeterminrii prilor

Principiul Confidenialitii

Principiul Imparialitii

Principiul Neutralitii

Principiul Informrii prealabile privind procedura de mediere

Principiul interesului superior al copilului (n cauzele familiale)

Principiul Autodeterminrii prilor

Prile aleg dac vor parcurge procedura Medierii, dac doresc soluionarea amiabil a conflictului lor. Tot ele sunt cele care aleg mediatorul. Tot ele sunt cele care negociaz onorariul pentru mediere i discut cu mediatorul oportunitatea i avantajele medierii litigiului lor.

Principiul Confidenialitii

Procesul de Mediere se desfasoar ntr-un cadru confidenial. Sediul Mediatorului (sau alt loc pentru mediere dac aa s-a stabilit de comun acord) trebuie s fie o locatie care s asigure confidenialitatea convorbirilor din timpul medierii. Mediatorul este obligat s pstreze confidenialitatea asupra oricror date sau informaii de care ia cunotin pe parcursul medierii. Chiar i dup nchiderea procedurii medierii, mediatorul este obligat s pstreze confidenialitatea tuturor faptelor sau actelor de care a luat cunotin n cadrul procesului de mediere. Aceast obligaie este nelimitat n timp pentru mediator.

Principiul Echidistanei si Imparialitii

Se refer la echidistana i imparialitatea pe care trebuie sa o aib mediatorul fat de pri in discuiile din sedinele de mediere. Mediatorul va trebui s aib o pozitie egal, nediferentiat, echilibrat, impartial fa de interesele fiecrei pri n disput/conflict. Nu poate ajuta o parte, nu o poate consilia, nu o poate ndruma s fac sau s nu fac ceva n detrimentul celeilalte pri din mediere. Orice situaie care l pune pe mediator ntr-o postura de paralitate (de ex. rudenia cu una din pri, prietenia cu una din pri, afectivitatea fa de una din pri, un interes material ori de alt natur, etc) va trebui pus n discuie imediat ce survine n Procesul de Mediere, i doar cu acceptul ambelor pri mediatorul poate continua procesul de mediere, i doar dac se consider capabil s pstreze echidistana i imparialitatea fa de interesele incidente.

Principiul Neutralitii

Neutralitatea Mediatorului n cauza supus medierii este fundamental reuitei medierii. n baza acestui principiu mediatorul va trebui s se situeze nafara intereselor personale ale prilor din conflict. Mediatorul nu trebuie s aib vreun interes n soluionarea ntr-un anumit mod ori n anumite condiii a respectivului conflict. Nu va avea nici un interes nici pentru sine, nici pentru altul. Lipsa oricrui interes n medierea conflictului va da putere mediatorului de a avea un proces bine structurat i va da ncredere prilor n a gsi o soluie diferendului, avnd asistena unui ter care nu are nici un interes incident n cauz, i se implic n soluionarea pe cale amiabil a conflictului. Prin neutralitatea sa, mediatorul ofer credibilitate prilor.

Principiul Informrii prealabile privind procedura de mediere

Acest principiu are ca scop informarea prilor din conflict asupra tuturor aspectelor procedurale i nu numai ale medierii. n baza acestui principiu, mediatorul este dator s explice prilor ce este medierea, care sunt avantajele folosirii medierii in cazul lor, scopul medierii, procedura i regulile procesului de mediere. Informarea prealababil se va face ambelor prti, n sedin comun ori n edine separate, cu referin la conflictul lor. Informarea va cuprinde i structura procesului de mediere, etapele i fazele acestuia aa cum vor fi stabilite de mediator de la caz la caz, regulile de conduit i dialog din timpul medierii.

Principiul interesului superior i prioritar al copilului minor

Mediatorul, n cadrul procesului de mediere, n cauzele familiale n care sunt implicai minori, va urmri pe ntreg parcursul procesului de mediere s aduc la cunotin prinilor preocuparea acestora pentru copilul sau copii minori. Interesele i drepturile copiilor minori n ceea ce privete ngrijirea, cresterea, educarea, urmarea unor instituii de invtmnt, vor trebuie sa aiba prioritate n dialogul i negocierile dintre prini.

Procesul de Mediere

este compus din edine de mediere, edine de mediere ce reprezint discuii ale mediatorului cu prile n sesiune comun (edin comun), ori n sesiune separat (edin privat ntre mediator i o singur parte) .

Etapele procesului de mediere:

1. Etapa de pregtire a medierii (premediere) este etapa care pregtete procesul propriu-zis de mediere. ncepe prin demararea procedurilor de mediere de ctre o parte din conflict ori de toate prile din conflict.

a) Dac toate prile din conflict reuesc i sunt dispuse s vin n biroul mediatorului, acesta, dupa o sumar discuie cu prile, aflnd de la acestea date/informatii despre conflict, ncepe discutarea procedurilor de mediere - etapa de informare privind medierea. Acest etap const ntr-un dialog al mediatorului cu prile conflictului, edin n care mediatorul explic acestora , cu referin la conflictul lor, procedura medierii, avantajele i scopul medierii, principiile medierii, regulile procesului de mediere, rolul i drepturile sale de mediator, drepturile si obligaiile prilor in proces, costurile/onorariile pentru mediere, efectele unui Acord de Mediere. In aceast edin mediatorul pregatete prile din conflict pentru mediere.

b) Daca la mediator se prezint doar o parte, mediatorul este mandatat de aceasta s fac demersurile necesare pentru a invita cealalt (celelalte) parte (i) la mediere. In acest sens, partea solicitant a medierii, l mandateaz pe mediator (printr-un Contract de Pregtire a Medierii) s fac toate demersurile necesare ca cealalt (celelalte) parte (i) s vin la mediere, s ii exprime un punct de vedere fa de conflict i fa de oportunitatea medierii. Tot n acest etap mediatorul obine datele de contact de la partea solicitant, att ct i sunt cunoscute. In baza Contractului de Pregtire a Medierii mediatorul se oblig s depun toate diligenele n determinarea prilor pentru parcurgerea medierii i soluionrii amiabile a litigiului lor.

Mediatorul trimite o invitaie la mediere prin curier sau pot prii din conflict. Mediatorul (recomandabil) ia legtura cu partea respectiv prin email, telefonic, poate chiar stabili o scurt ntlnire cu aceasta n vederea informrii despre medierea conflictului. Dac partea accept sa vin mcar la edina de informare privind medierea - sedint prealabil medierii de fond, mediatorul se va ntlni cu toate prile din conflict la data i ora de comun acord stabilite.

Dupa Etapa de Informare Prealabil privind Medierea - n urma tuturor discuiilor cu mediatorul, prtile, n virtutea principiului autodeterminrii pentru mediere (principiu care guverneaz toate fazele medierii) pot fie s accepte s-i medieze litigiul lor, fie s nu accepte medierea.

Daca accept medierea, dup semnarea Contractului de Mediere, se trece n Etapa de Mediere Propriu-zis. Daca prile sau una din pri refuz medierea, li se va nmna de ctre mediator un Certificat de Informare privind Medierea care va confirma faptul c prile au parcurs edina de Informare privind Medierea cu un mediator autorizat, sedin obligatorie conform art 2 din Legea Medierii.

2. Etapa de mediere propriu-zis (medierea de fond ) Dac prile, n urma etapei de pregtire a medierii, accept s ii rezolve conflictul / litigiul prin mediere, semneaz Contractul de Mediere pus la dispoziia lor de ctre mediator, medierea de fond poate incepe. In cadrul medierii propriu-zise, prile, sub asistena direct a mediatorului, prezint fiecare conflictul asa cum l percepe. Ulterior prezentrii detaliate a conflictului, mediatorul i prile, printr-un dialog structurat, lmuresc impreun aspectele divergente ale conflictului. Mediatorul face o analiz a conflictului, impreun cu toate prile din mediere. Se discut pe rnd situaia i cauzele ei, poziiile prilor, punctele lor de vedere, propunerile lor. Dup discutarea propunerilor i generarea de soluii si opiuni amiabile se trece la negocierea unor soluii ct mai satisfctoare pentru fiecare parte. Daca analiza conflictului/situaiei este prima parte a medierii de fond, generarea i negocierea de soluii este partea a doua din mediere. Tehnicile i tacticile de comunicare i negociere a mediatorului vor fi eseniale reuitei medierii.

In timpul edintelor comune - cu toate prile din conflict este posibil ca mediatorul s observe necesitatea unei sedine private, sedin n care va discuta exclusiv cu o parte, n mod separat i confidenial. Oricare din pri poate solicita mediatorului desfurarea medierii n edine private, care pot avea loc chiar i in zile diferite.

3. Etapa de finalizare a medierii. Aceasta etap reprezint sfrsitul medierii consemnat intr-un proces verbal de nchidere a medierii, n care mediatorul constat modul de finalizare a medierii - cu Acord de Mediere sau fr soluie agreat de pri.

nchiderea medierii poate avea loc n 4 moduri:

prile au ajuns la un acord de mediere, la o soluie care privete toate aspectele conflictului, conflictul a fost soluionat n totalitate

prtile au ajuns la un acord parial, conflictul a fost soluionat parial

prtile nu au ajuns la un acord

prile sau una din prti renun la mediere

4. Acordul de mediere reprezint actul final care se redacteaz de ctre mediator n urma procesului de mediere, act care transcrie nelegerea la care au ajuns prtile. Acordul de mediere are putere de lege ntre prti, fiind un contract intre acestea. Fora juridic a unui ACORD DE MEDIERE, este cea a unui contract bilateral, n care prile se oblig s fac, s dea, sau s execute ceva una n favoarea alteia. Acordul de mediere este valid, valabil i viabil nc din momentul semnrii lui, produce efecte juridice din acel moment.

4.1. Dac medierea a avut loc n timpul unui proces judiciar prtile sunt obligate s prezinte instanei Procesul verbal de nchidere a medierii, si, in cazurile in care au ajuns la o inelegere, Acordul de Mediere. Procesul Verbal si Acordul de mediere se vor depune la instan att n format tiprit semnate de ctre prti i mediator, ct i n form electromic. Instana va lua act de acordul de mediere i va da o Hotarre de expedient care va consfini intelegerea partilor asa cum este ea redactat n Acordul de Mediere.

4.2. Dac Medierea a avut loc inainte de derularea unui proces judiciar, prile primesc de la mediator Procesul verbal de nchidere a medierii i ACORDUL DE MEDIERE att n format tiprit semnat de pri si mediator, ct si in format electronic. Acordul produce efecte juridice ntre pri de la data semnrii lui. Prezentarea Acordului la un notar public sau la o instant este facultativ i la dispoziia prilor, excepie fcnd cazurile n care Acordul are ca obiect transferuri de drepturi de proprietate imobiliar sau alte drepturi reale, ori cauze i partaje succesorale.

Medierea, o justiie privat avantajoas?

Medierea reprezint o modalitate modern i eficient de soluionare a litigiilor dintre persoane fizice sau juridice pe cale amiabil, cu ajutorul unei tere persoane specializate n calitate de mediator, n condiii de neutralitate, imparialitate, echidistan i confidenialitate, avnd liberul consimmnt al prilor pentru desfsurarea ntregului proces de mediere.

Medierea este un proces structurat, compus din edine de mediere, ce are loc ntr-un cadru neutru i confidenial, n biroul mediatorului, din iniiativa/la solicitarea tuturor prilor din litigiu, sau doar a unei pri (vezi n continuare procedura de mediere). Prile din conflict sunt cele care decid dac i vor soluiona conflictul/litigiul/disputa dintre ele prin mediere, la un mediator ales sau acceptat de comun acord.

Pot face obiectul unui proces de mediere conflictele ce au ca obiect drepturi de care prile pot dispune n mod liber, prin negociere, prin convenii sau alte forme prevzute de lege. Negocierea unei soluii ntr-o problema este scopul de facto al medierii. Aadar medierea poate fi folosit n numeroase conflicte sau litigii. Printre acestea enumerm litigii izvorte din raporturi civile, raporturi comerciale, raporturi familiale, raporturi penale (se pot media cazurile penale n care retragerea plngerii prealabile sau/i mpcarea prtlor nltur rspunderea penal), conflictele colare, conflictele de malpraxis, conflictele izvorte din raporturi de asigurare, conflictele de munc, litigii din materia proteciei consumatorului (n mod voluntar sau la recomandarea ANPC), litigii din domeniul proprietii intelectuale.

Nu se pot media conflictele din raporturile administrative, fiscale, cele referitoare la actele emise de autoritile sau instituiile statului (plngeri mpotriva acestor acte), conflictele a caror coninut const n drepturi strict personale, i nici orice alt conflict care are n connut drepturi de care prile nu pot dispune (prin convenie sau alt form prevazut de lege).

n instan, prile aduc litigiul n faa judectorului i acesta n baza unor criterii, raiuni i legi obiective, avnd susinerile i probele avocailor, judec cauza, dnd dreptate uneia dintre pri. O parte iese perdant i alta ctiga. Cu toate acestea i partea care ctiga, iese perdant intr-o bun masur daca ne gandim la timpul, stresul i banii care le-a pltit cu acel proces. Este binetiut faptul c o Hotrre Judectoreasc nu mulumete pe deplin nici una din prile procesului judiciar, costurile finale fiind de cele mai multe ori neprevzut de mari.

Procesul de mediere este total diferit de procesul judiciar. n cadrul medierii prile i soluioneaz disputa cu ajutorul mediatorului, genernd i analiznd mpreun o solutie reciropc convenabil, avatanjoas i satisfctoare pe ct posibil. Procesul de mediere se desfoar pe un fond de interese i nevoi, lundu-se n consideraie toate elementele incidente n situaia dat - nenelegeri, emoii, sentimente, diverse raiuni de aciune a fiecrei persoane din conflict. Cu toate acestea, chiar daca backgroundul medierii este unul de interese i nevoi, n edinele de mediere se respect ntrutocmai drepturile i libertile fiecrei pri. Interesele i nevoile sunt ghidate de principiile respectrii drepturilor fiecrei pri implicate n proces. Fr respectarea acestor drepturi nu se poate vorbi de un proces de mediere corect, onest, legitim i legal. Procesul de mediere are n vedere drepturile fiecrei persoane din conflict, nsa negocierea soluiilor posibile la situaia data este focusat pe nevoile, interesele i scopurile persoanelor. n mod mai concret, conflictul este analizat de mediator cu implicarea activ i efectiv a tuturor persoanelor aflate n conflict. Analiza conflictului este vital rezultatului medierii, analiza constnd n discutarea cauzelor conflictului, istoricului conflictului, percepiei conflictului de catre fiecare parte, solutiilor posibile.

Analiza conflictului implic deasemeni analiza intereselor i nevoilor prilor deoarece acestea au fost n mare masur cauze sau factori determinani ai conflictului, pe lng ali factori de ordin subiectiv ori obiectiv. In mediere solutia discutat, analizat i agreat este de tip ctig-ctig (WIN WIN), ambele prti ctig i rmn mulumite, deoarece interesele i nevoile lor in problema dat au fost mplinite ntr-o masur mulumitoare i satisfctoare.

Medierea este o justitie privat avantajoas deoarece persoanele ajung la o ntelegere n cadrul confidenial i neutru al unui Birou de Mediator. Este o justitie, o dreptate - o echitate fcut pe fondul intereselor i nevoilor prilor, o dreptate bilateral, ambele pri ale conflictului rmnnd mulumite n urma soluiei pe care mpreun cu mediatorul au gsit-o, analizat-o i agreat-o.

n procesul de mediere, mediatorul reconsolideaz comunicarea dintre pri, creaza puni de legtur/de dialog ntre ele, i prin comunicare, negociere i deschidere spre un dialog constructiv focusat pe soluii la conflict, se ajunge la o ultim soluie a partilor, o nelegere reciproc mulumitoare i satisfctoare pentru fiecare parte.

http://www.biroumediator-bucuresti.ro/mediatorul-si-rolul-sau/